Text copied!
CopyCompare
Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel - San Mateo

San Mateo 12

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Chuka' chupa ri tiempo ri', pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos je-benak pa jun ulef ri ticon trigo chech. Y ri discípulos c'o rech ri trigo yequich'up-e y niquitaj, roma ninum quipa.
2Y xetz'et-pe coma ri achi'a' fariseos, y ja xqui'ij che ri Jesús: Quie'atzu' la a-discípulos roma man utz ta ri niqui'en. Can man utz ta chi yesamaj chupa jun k'ij chi uxlanen, xecha'.
3Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Manak como itz'eton ri tz'iban can chirij ri xu'on ri David y ri je raxbil, chupa ri ojer can tiempo, cuando xnum quipa y manak quiway?
4Ri David xberucanoj wey pa rocho ri Dios, y can ja ri lok'olaj tak pan ri xbeyo'x-pe che. Raja' xutaj ri pan y chuka' xuya' chique ri je-benak riq'uin; pero man mac ta ri xqui'en, más que ri pan ri' xe ri sacerdotes c'o modo yetijo.
5¿O manak como itz'eton ri nu'ij chupa ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés? Chiri' nu'ij chi ri sacerdotes can yesamaj-wi pa rocho ri Dios ri k'ij chi uxlanen y reje' man mac ta niqui'en.
6Y ri' roma ri rocho ri Dios can c'o-wi ruk'ij. Pero cami, rix nitzu' Jun ri c'o más ruk'ij chech ri rocho ri Dios.
7Y rix man ta xi'ij chi mac ri xqui'en ri nu-discípulos, xa ta iweta'n anchique ntel chi tzij rutzij ri Dios cuando nu'ij: Ren más nika chinuech chi nijoyowaj quiwech ri winak, que chech ri chicop ri ye'isuj chinuech. Quiri' nu'ij ri Dios.
8Can ja ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol jin Rajaf ri k'ij chi uxlanen, xcha' ri Jesús.
9Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolaj-pe, xebe pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios.
10Y chiquicojol ri winak ri quimolon-qui', c'o jun achi chaki'j jun ruk'a'. Y ri winak ri niquijo' niquisujuj ri Jesús roma ri tzij ri yeru'ij, xquic'utuj che: ¿Utz como chi nic'achojrises jun yawa' pa jun k'ij chi uxlanen?
11Pero ri Jesús xu'ij chique: C'o ta jun chiwe rix ri c'o ta jun ru-oveja ri nitzak ta pa jun jul chupa jun k'ij chi uxlanen, ¿nuya' como lugar chi nic'ue' can chiri'? Manak nu'on quiri'. Xa can nulesaj-pe ch'anin.
12Pero jun winak can más nim rakalen chech jun oveja, romari' can nuc'ul ni'an ri utz che jun winak pa jun k'ij chi uxlanen.
13C'ajari' ri Jesús xu'ij che ri achi ri chaki'j jun ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xe xuyuk ri ruk'a', can ja' utz xu'on-ka, y can anche'l ri jun chic ruk'a', can quiri' xu'on can.
14Y ri achi'a' fariseos can xe xquitzu' can ri', xebe y xbequimolo-qui' chi niquinojij anchique niqui'en, roma niquijo' niquicamisaj ri Jesús.
15Cuando ri Jesús xuna'ej ri niquinojij chirij, xel-e chiri'. Y can je q'uiy winak ri xetzekleben richi, y conojel yawa'i' yec'achoj can roma raja'.
16Y can yalan nuchelebej chique conojel reje' chi can man tiquitzijoj chi raja' xc'achojrisan quichi.
17Chi quiri' can nibanataj ri xuk'alajij ri Dios che ri Isaías, ri jun rusamajel ri xc'ue' ojer can. Ri tz'iban can, nu'ij:
18Jare' ri Nusamajel ri nucha'on. Ren yalan ninjo' raja'; can niquicot-wi wánima riq'uin. Can xtinya-pe chuka' nu-Espíritu pa ruwi', y raja' xtuk'alajij chiquiwech ri man quieta'n ta nuech anchique roma nic'atzin jun c'aslen choj.

19Manak xtu'on ayowal, manak xtisiq'uin chi nich'o'n roma ayowal, ni man xtuya' ta ka rutzijol raja' mismo chiquiwech winak pa tak bey.
20Y más que ri ruc'aslen jun winak anche'l ta chic jun aj ri k'ajinak chic juba', raja' man xtu'on ta che chi nik'aj jumul. Chuka' xa ri ruc'aslen jun winak anche'l ta jun luz ri xe chic sib nuya', raja' manak xtuchup. Y quiri' xtu'on-apo, c'a xtapon ri k'ij chi raja' xtich'acon y pa ruchojmil xtu'on gobernar.
21Y ri winak ri man jani quieta'n nuech, riq'uin raja' xtiquiya-wi cánima chi yerucol.
22Y c'o jun achi moy y man nitiquier ta nich'o'n xc'uax-apo chech ri Jesús, y ri achi ri' quiri' rubanon roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri Jesús xulesaj ri itzel espíritu ri', y xu'on che ri achi chi xtiquier xtzu'n y xch'o'n.
23Y cuando ri winak xquitzu' ri xbanataj, can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y niqui'ij chiquiwech: ¿Man ja' ta como re' ri Cristo ri ru-familia can ri David ri kayoben?
24Pero cuando ri achi'a' fariseos xquic'oxaj ri niqui'ij ri winak chirij ri Jesús, ja xqui'ij: Ri Jesús yerulesaj itzel tak espíritus pero xa roma c'o ri ruchuk'a' ri Beelzebú riq'uin, ri quijawal ri itzel tak espíritus, yecha'.
25Y ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij ri achi'a' fariseos, romari' xu'ij chique: Xa ta ri winak chi jun rech-ulef man junan ta yenojin y ca'i' quiwech niqui'en-ka, nipe ayowal chiquicojol; re' man utz ta, roma man xquielayoj ta xquiec'ue' junan chech-ulef. Y quiri' chuka' jun tenemit o pa jun jay, xa jalajoj quiwech niqui'en-ka y niquijach-ka-qui', can manak chic xquiec'ue' junan chech-ulef, xa xquieq'uis.
26Y quiri' chuka' ri Satanás, xa yerulesaj ri can je rusamajel-wi raja', ri' ntel chi tzij chi xa ruyon raja' nukotaj-e-ri' y chirij raja' mismo nu'on-wi ayowal. Y xa quiri' nu'on, ruyon nic'ue' can y ch'anin nitzak.
27Rix ni'ij chi ren pa rubi' ri Beelzebú yenlesaj ri itzel tak espíritus, y xa quiri' ¿anchique ni'ij chiquij ri yetzekleben iwichi? ¿Ancu'x (Anchique) xyo'n uchuk'a' chique reje' chi yetiquier yequilesaj itzel tak espíritus chuka'? Romari', can ja' ri niqui'en reje' nuk'alajij chi rix man ja' ta ri ye'ibij.
28Ren yitiquier yenlesaj ri itzel tak espíritus roma can ja ru-Espíritu ri Dios c'o wiq'uin. Romari' titemaj chi ri ru-gobierno ri Dios c'o yan chi'icojol cami.
29Y ri nrojo' nu'on elak' pa rocho jun achi ri can yalan ruchuk'a'; na'ey tuxima', c'ajari' c'o modo nucanoj-e ronojel ri nrojo' yeruc'uaj.
30Jun ri man wiq'uin ta ren nisamaj-wi, xa chuij ren nisamaj-wi. Y jun ri man nito'n ta wichi, xa jari' ri niyuju ronojel ri yenben ren.
31Y romari' ren nin-ij chiwe chi ri mac y ri itzel tak tzij ri yequi'ij ri winak chirij ri Dios, can yecoch'otaj-wi (yecuyutaj-wi). Pero jun ri nu'ij itzel tzij chirij ri Espíritu Santo, can manak chic xquiecoch'otaj (xquiecuyutaj) rumac.
32Y xabachique (xama'anchique) winak ri can c'o itzel tzij yeru'ij chuij ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can nicoch'otaj (nicuyutaj) rumac. Pero ri yeru'ij itzel tak tzij chirij ri Espíritu Santo, can manak-wi xticoch'otaj (xticuyutaj) rumac, ni cami ni ri chakawech apo.
33Roma ri rech ri nuya' jun che', nina'ex xa utz o man utz ta. Jun che' ri can utz, can nuya' utzilaj tak rech, y jun che' ri xa man utz ta, chuka' ri rech ri yeruya' man je utz ta.
34Romari' rix ri jix anche'l itzel tak cumetz, ¿can jixtiquier como rix ni'ij ri utz, cuando xe ri itzel tak ex c'o pa iwánima? Roma jun winak can ja' ri c'o pa ránima ri nu'ij.
35Jun utzilaj winak can xe utzilaj ex ri xquieru'ij, roma xe utzilaj tak ex jec'o pa ránima. Pero jun winak ri man utz ta, can xe itzel tak ex ri xquieru'ij, roma xe itzel tak ex ri c'o pa ránima.
36Y ren nin-ij chiwe chi chupa ri k'ij cuando xti'an juzgar ri rech-ulef roma ri Dios, conojel ri winak can xquie'an juzgar roma ronojel ri tzij manak quikalen ri xequi'ij.

37Ri Dios xquieru'on juzgar ri winak roma ri tzij ri yequi'ij, y quiri' xtik'alajin xa je utz o man je utz ta chech ri Dios.
38Y jec'o chique ri maestros chi ri ley y chuka' achi'a' fariseos xech'o'n-apo che ri Jesús, y xqui'ij: Ret ri can jat Maestro, tabana' jun milagro chakawech, chi nakatzu' xa can ja-wi ri Dios takayon-pe awichi, xecha'.
39Pero ri Jesús xu'ij chique: Ri winak chi ri tiempo re' yalan je itzel y man niquinimaj ta ri Dios, romari' niquijo' chi nin-en jun milagro chiquiwech chi jinquinimaj. Pero man ja' ta ri niquijo' reje' ri xtin-en. Xa can xe ri xbanataj riq'uin ri Jonás, ri jun achi ri xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios ojer can, xe ri' ri retal ri c'o can chique reje'.
40Roma anche'l ri Jonás xc'ue' oxi' k'ij y oxi' ak'a' chupa jun nimalaj quer, quiri' chuka' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquic'ue' chuxe-ulef oxi' k'ij y oxi' ak'a'.
41Y cuando xtapon ri k'ij chi ye'an juzgar ri winak chi ri tiempo re', xquiec'astaj-pe ri winak aj-Nínive y xtiqui'ij chi can man utz ta xqui'en ri winak ri jec'o cami, roma man xquinimaj ta. Ri winak ri xec'ue' pa tenemit Nínive xe xquic'oxaj rutzij ri Dios ri xutzijoj ri Jonás chique, ja xquiya' can ri mac y xqui'en ri nrojo' ri Dios. Y cami jinc'o ren ri c'o más nuk'ij chech ri Jonás, y xa man jinquinimaj ta ri winak.
42Y cuando xtapon chuka' ri k'ij chi ye'an juzgar ri winak chi ri tiempo re', xtic'astaj-pe ri jun reina ri aj-Sabá. Ri reina ri' xtu'ij chi can man utz ta xqui'en ri winak ri jec'o cami, roma man xquinimaj ta. Roma cuando xc'ase' ri jun reina ri', yalan naj xpe-wi chi xoruc'oxaj runo'j (runa'oj) ri Salomón, ri rey chi ri Israel. Y cami jinc'o ren ri c'o más nuk'ij chech ri rey Salomón ri xc'ue' ojer can, y xa man jinquinimaj ta ri winak.
43Cuando c'o jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun winak, nucanoj anchi' nuxlan-wi pa tak lugar tz'iran y can chaki'j. Pero ri itzel espíritu ri' man nril ta ri uxlanen ri nucanoj.
44Romari' nunojij: Más utz yitzolaj chic pa ránima ri winak anchi' xinel-wi-pe, nicha'. Y cuando nitzolaj chic pe pa ránima ri winak anchi' elenak-wi-e, nril anche'l jun jay ri man jun c'o chupa, meson y banon can utz ru'onic.
45Y ri itzel espíritu re' yeruc'om-pe wuku' chic itzel tak espíritus ri más je itzel, y conojel ye'oc pa ránima ri winak. Y ri winak anchok riq'uin yebec'ue-wi ri itzel tak espíritus re', más peor nu'on ruc'aslen chech ri rubanon-pe na'ey. Quiri' chuka' xtibanataj quiq'uin ri winak ri man utz ta quic'aslen, ri jec'o cami.
46Y ri Jesús c'a nich'o'n quiq'uin ri winak cuando xapon ri rute' y ri je rach'alal. Reje' niquijo' yech'o'n riq'uin, pero man xe'apon ta apo c'a riq'uin.
47Y c'o jun ri xu'ij-apo che ri Jesús: Ri ate' y ri awach'alal jatquiyoben chojay; niquijo' yech'o'n awiq'uin, xcha' che.
48Pero ri Jesús xu'ij che ri x-in-apo quiri' che: ¿Ancu'x (Anchique) ri nte' y ri je wach'alal na'ij ret?
49Y ri Jesús xeruc'ut-apo ri ru-discípulos y xu'ij: Ja reje' ri je nte' y wach'alal.
50Roma can conojel ri yebano ri nrojo' ri Nata' Dios c'o chicaj, ja reje' ri nte', wana' y wach'alal, xcha' ri Jesús.