Text copied!
CopyCompare
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ - SAN LUCAS - SAN LUCAS 10

SAN LUCAS 10:3-39

Help us?
Click on verse(s) to share them!
3Baje'rer ca' xiquechex tu caj in wa'araj a binex. Je' a wiricobexe' irob barum. Robob cu bin yiriquechexob irechex tʌmʌn yuc. An ten bic barum u c'at u chi'ic tʌmʌn yuc. Baxuc a xibo' u c'at quinsiquechexob.
4Ca' bin xiquechex mʌ' ja yʌn ch'iquex a chimex, u boxer a taq'uinex mʌ' ca ch'iquex. Mʌ' ja ch'iquex a pech' xʌnʌb, ts'ot a bin beyajex. Mʌ' ja yʌn wec' t'ʌniquex mac tu ca binex a tsec'tiquex u t'ʌn C'uj.
5Ca' bin yʌn ocaquex ich yatoch mac, yʌn arex ti' tu ca t'ʌnic: “In c'at ca' qui'ac a worex ti' C'uj a mac ti' yʌn ich yatoch tera'.”
6Wa ti' yʌn mac a tabar u qui' tar yor ti' C'uj, je' u bin qui' tar yor ti' C'uj. An ten bic techex caj a c'atajex ti'. Chen wa ti' yʌn mac mʌ' u qui'tar yor ti' C'uj. Aro' mʌ' ju bin qui' tar yor ti' C'uj. A bʌjiri'ex ca bin a waquex ti': “Je' in wʌc'ʌs ch'ic a ba' caj in wa'araj techex u qui'ir yor C'uj.”
7Tiri' ca p'atʌrex ich yatoch a tu yacsechex mʌ' a ca' cay binex ich u jer naj. Janʌnex uc'urnenex xan a ba' cu ts'ic techex an biquex a janʌnex ta watochex. Irechex a mac cu c'ʌmic u bo'orir u beyaj quire' ra' u bo'orir tu ca beyajex.
8Wa ca wocarex ich u chan cajar tu cu yacsiquechex, toc jantechex ba' cu ts'ictechex.
9Jawsex u yajir tu ca binex ich u chan cajar. Yʌn arex ti': “Toc ti' yʌnechex baje'ra' quire' toc c'uchij tu q'uinin tu ca bin a reyintiquex C'uj.”
10Wa ca wocarex ich u chan cajar tu mʌ' u yacsiquex, toc ruq'uenex ich tan bej ich u cajar. Ca waquex ti'ob:
11“Cax u ru'umin a cajarex a cu nich'ir tin woc quin toc pusticob tin wocob quire' c'as caj a betajex. A baywo' quin toc aric techex c'uchij tu q'uinin C'uj ca' bin a reyintiquex, chen mʌ' a c'at a reyintiquex C'uj.” Baxuc yʌn a waquex ti' mac a mʌ' u yacsiquex.
12Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob a setentajo': ―Chen a teno' quin wac techex ca' bin xuruc t'ʌn a ra cajaro' a mʌ' tu yacsajechex, jach manan cu bin ts'abʌr u muc'yajob ten C'uj. Chen u cajar Sodoma, mʌ' u nebin muc'yajob a ch'esa'b ten C'uj yejer c'ac' uch.
13Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a setentajo' caj ya'araj: ―Jach otsir techex ich u cajar Corazín. Baxuc otsirechex ich u cajar Betsaida. Jaj ixtʌco' wa ti' yʌn mac uch ich u cajar Tiro yejer u cajar Sidón caj u yesej u carem beyajob. An ten bic caj in wesaj techex carem beyajob. Robob a ti' yʌnob uch ich u cajar Tiro yejer Sidón. Tabar ix ti' ucho' ca' bin u c'axicob yorob tan a p'ʌticob u manob tu c'asir. Jaj ix ti' caj u buquintajob u rabir u noc'. Baxuc caj u posta'antajob u jo'rob yejer c'uta'an soc yer mac tucur u ca'ob. An ten bic mac nanij cu beticob uch.
14Ca' bin xuruc t'ʌn a techex a cʌja'anechex ich u cajar Corazín yejer Betsaida. Jach manan ca bin muc'yajex chen a mac a cʌja'anob uch ich u cajar Tiro yejer Sidón, mʌ' ju bin nemuc'yajob.
15A techex ca tucriquex ich a cajar Capernaum jach no'jechex yiriquechex C'uj. Chen C'uj mʌ' ju yiriquechex wa jach no'jechex cu bin u puriquechex ich c'ac' munt q'uin quire' mʌ' ta wacsajex ta wor ti' ten.
16’A mac a cu quibiquex a t'ʌnex baxuc ten cu quibob in t'ʌn xan. A maque' mʌ' ju c'ʌmic a ba' ca waquex ti'ob. Baxuc ten mʌ' u c'ʌmicob a ba' quin wac ti'ob. Baxuc a mac mʌ' ju c'ʌmicob a ba' quin wa'aric ti'. Mʌ' tan u c'ʌmic a ba' cu ya'aric C'uj quire' raji' caj u tuchi'tajen.
17Caj urob a setentajo' tub binob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Jach qui' yorob caj urob ich Jesús, caj ya'arajob: ―Jaj Ts'urir, cax c'ac'as quisinob caj u yubob ic t'ʌnob caj ij caraj ti'ob: “Quisin, ich u c'aba' Jesús, ca' xiquex”, jeroj joq'ui.
18Jesús caj ya'araj ti'ob: ―A teno' caj in wiraj a rubsiquex u muc' a quisino'. Seb caj in wiraj a rubsiquex u muc' a quisino'.
19Mʌ' ja wirej, an ten bic c'ucha'an a worex ti' a joc'siquex quisin quire' a teno' caj in jʌsatechex in muc'. Baxuc xan ca pech'ʌctiquex can a yʌc u cojo', cax roroch mʌ' ja bin a wu'iquex yajir. Baxuc caj in jʌsatechex in muc' soc mʌ' a sʌjtiquex a quisin quire' c'ucha'an a worex ti'.
20Mʌ' a chen qui'quintex a worex quire' a c'ac'as quisino' caj u yubajob a t'ʌnex, barej jach qui'quintex a worex quire' ti' ts'iba'an ich u ju'unin C'uj a c'aba' techex. Quire' ti' ts'iba'an a mac a caj u yacsajob tu yorob.
21Ra'iri' u q'uinin caj qui'quinta'b yor Jesús ten u Taj'or u Pixam C'uj, Jesús caj ya'araj ti' C'uj: ―Jach caremech C'uj, in tetech, cax ca'anano' cax yoc'ocabo'. U jach ts'urirech quire' tech ta rʌc betaj tu cotor ba'. Jach caremech C'uj ―quij―. Mʌ' ja wirej, caj a jʌsa a muc' ti' a mac a mʌ' yerob ju'un soc u joc'sicob c'ac'as quisinob soc c'ucha'an yorob ti' a jach quisino'. Mʌ' ta ts'aja u najtejob a ba' a c'at ti' a mac u ne'erob ba' quire' baxuc a c'at tech.
22’Jesús caj ya'araj ti' a mac ti' yʌnob yejerob setenta. Tu cotor mac a teno' cu bin u ts'urintiquen quire' baxuc u c'at C'uj. Mʌna' mac yer u parareni' ―quij Jesús―, chen in Tet yer maqueni'. Mʌna' mac yer mac in Tet chen ten quire' u pararen. Rajen u jer mac c'ucha'an yor yer C'uj wa quin cha'ic u najtic.
23Caj binob tu junan Jesús yejer u camsʌwinicob. Caj u pʌctaj caj ya'araj ti'ob: ―Qui'quintej a worex quire' a ba' ca wiriquex in camsic baxuc quire' ca wiriquenex.
24Quire' yʌn ya'ab yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch. Baxuc reyob xan, quire' u c'at yiriquenob uch, chen mʌ' yirenob uch cax u c'atob yubicob a ba' quin camsic an bic techex ca wiriquenex in camsicob, chen mʌ' tu yubob.
25C'uchij turiri' mac ich Jesús. A cu camsic u t'ʌn Moisés. Tar u tumtic yor Jesús tu cu camsic mac. Caj u c'ata ti': ―In wʌjcamsʌyʌjirech ―quij―, ba' quin bin in betej quir in cuxtar munt q'uin?
26Caj nunca' ten Jesús: ―Ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj tu ca xaquic?
27Yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nunca: ―U t'ʌn C'uj cu ya'aric: “Quet ca' ic yajquintej ic Jaj Ts'urir yejer tu cotor ic pixam yejer tu cotor ic muc' yejer tu cotor ic tucur ich ic jo'r.” Baxuc ca' ic yajquintej ij quet cajar. An ten bic ic yajquintic ic wʌc'ʌs bʌjiri'.
28Caj ara'b ten Jesús: ―Taj a ba' caj a nuncaj. Wa ca betic baxuc aro', yʌn a cuxtar munt q'uin.
29Quire' cu tucric mʌ' qui' nunc'ab ten Jesús. Rajen ca' u c'ataj ti' Jesús: ―Mac in wet cajari' quir in yajquintic?
30A baywo' caj u nuncaj Jesús soc u camsic: ―Caj binij turi' winic ich u cajar Jericó. Ti' ruq'uij ich u cajar Jerusalén. Caj u nup'aj mac a cu yac'rʌ' ba'. Caj chuc ten yʌjac'rʌ' yʌjirob ba' rʌc ac'ra'b u ba'tac cax u buquimʌn u noc' rʌc ch'a'b ti', caj ts'oc u rʌj jʌts'ic, irej wa quimen caj u p'ʌtajob.
31Ra'iri' u q'uinin caj manij sacerdote ich bej tu chara'an a mac jats' irej quimen. Caj yiraj charique' nach caj man.
32Baxuc caj tar u winiquir judío u yo'nen Leví, ra' cu beyaj ich carem naj. Caj yira charic a mac jats' caj u pot mastaj.
33Caj tar u winiquir u cajar Samaria nach u tar caj tarij tan u nats'ʌr tu chara'an a mac jʌts'a'an. Caj u yiraj charic caj u yajquintaj.
34U winiquir samaria caj c'uchij tu chara'an a xibo' a jʌts'a'ano' caj u ts'ʌcaj tu c'orij tut jats' caj u jic'taj tsats yejer u c'ab u wich uva quir u jawʌr. Caj u nacsaj tu pach u tsimin quire' ra' u tsimin caj bin u puric quir u cʌnanta' ti' tu tu mʌjantaj yatoch.
35Caj sasij quire' bin u ca' u winiquir samaria. Caj u chʌc jaraj u taq'uin ca' turur u sʌc taq'uin caj u ts'aja ti' a mac yʌnin yatoch. Caj ya'araj ti': “Cʌnantej a je' xiba' wa ca rʌc xupic a taq'uin ti' a mac ca' bin uquen je' in bo'otiquech.” Baxuc caj ya'araj Jesús ti'.
36Caj ts'oc u tsicbar Jesús ti' a jʌts'a'an caj u c'ataj ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés: ―Arej ten ich a mʌna' u nup xibo' a mac caj u yajquintaj?
37Caj ya'araj yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. A mac a tu yiraj otsir a jʌts'a'ano', raji' tu yajquintaj. Jesús caj u nuncaj ti': ―Baxuc tech rajra' ca' a yajquintej mac.
38Ti' toy cu bin Jesús yejer u camsʌwinicob ich u berir Jerusalén caj c'uchij tu cajar. Ti' yʌn xquic u c'aba' Marta. Raji' caj u yacsaj ich yatoch.
39A Martajo' yʌn u yits'in María u c'aba'. Caj curʌj María ich yoc Jesús quire' u c'at yubic a ba' cu camsa'.

Read SAN LUCAS 10SAN LUCAS 10
Compare SAN LUCAS 10:3-39SAN LUCAS 10:3-39