Text copied!
CopyCompare
U BULUNGANA U NIGA - Luk - Luk 6

Luk 6:19-47

Help us?
Click on verse(s) to share them!
19U katun hoboto i torohanan sebele nen, taraha a nitagala e lakasa ba nen me kato haniga pouts ranen hoboto.
20E Iesu e ruto u turu katunun tsitsilo i tanen me poiena, “Alimiu u katun te kaka pukumiu, alimiu go sasala iam. Taraha, a Nipepeito tere Sunahan e ka uana i tamilimiu!
21“Alimiu u katun te besmiu i romana, alimiu go sasala iam. Taraha, alimiu e masul mou! “Alimiu te tabemiu, alimiu go sasala iam. Taraha, alimiu e golgol mou!
22“Sasala iam tara poata te omi raria limiu, na te tori-hasoala raria limiu, na te ranga homi raria limiu, na te tsuga raria limiu, te hamana uami limiu i tar tu butun katunuma.
23Sasala iam tara poata te butuna romana a man ka teka, ba te sani memiu a nisasala, taraha u hamatana pan e haka bera rilimiu i Kolö. U tuburen i mar kato homi has meri u propet u niga teka i manasa.
24“Kaba a nomi pan e ka uana romana i tamilimiu u katun te ka mer a moni a para i romana. Alimiu u lu hakape iam a poatan sasala i tamilimiu.
25“A nomi e ka uana romana i tamilimiu u katun te masulmiu i romana. Alimiu e na bes mou! “A nomi i tamilimiu te golgolmiu i romana. Alimiu e ton mou ba te tabemiu.
26“A nomi i tamilimiu te ranga haniga ria u katun hoboto i tamilimiu, taraha u tuburen i mar ranga has u i iesana turu propet u gamogamo i manasa.”
27E Iesu e ranga lel me poiena, “Kaba lia e ranga mera golimiu eresi te hengoe rio lia, ngil riam u pakö i tamilimiu. Kato haniga mia turu katun te omi rario limiu.
28Kalala riam u katun te ranga homi ria i tamilimiu, ba limiu te singo sil ramiu u katun te kato homi ria i tamilimiu.
29Te ga tapaleia ta toa ta katun a abuabumulö, hatapala hasin a hapala. Te ga lueia ta toa u hasobuna i tamulö u ngahangaha, hala hasei u siot i tamulö.
30U katun hoboto te rangata ner ta ka i tamulö, halari. Na tara poata te lue ria a man ka i tamulö, ma rangatari ba lö te lu poutse men.
31Kato meri a palabi te ngil mera mien lö te gi mar kato has uen i tamulö.
32“Te ngil puku ramia lö u katun te ngile rio lö, gaha te ngil sile milö a nikalala? A katun has a omi te ngilena a katun te ngile nen.
33Na te go kato haniga peisa u lö turu katun te kato haniga ria i tamulö, gaha tsiponi te ngil sile milö a nikalala? Te kato has uar u katun u omi.
34Na te hala peisa ramia lö u katun te poe mia lö nori e tatei hala pouts ner a man ka, gaha te ngil sile milö a nikalala? U katun u omi e hala has rer u katun u omi, te gi lu hamatskö pouts meni a man ka i murimuri.
35E moa! Alimiu go katoe iam a markato te niga balana. Alimiu go taguhu riam u pakö i tamilimiu ba te kato haniga mia i taren. Alimiu go hala pukpuku iam ba te ma ngilin lu poutsemi a man ka. Ba limiu te ka memiu romana u hamatana pan, ba te haruto has namiu alimiu e pien uamiu tere Sunahan i iasa koru. Taraha, nonei e niga hasina turu katun u omi te namala haniga uari tere Sunahan.
36Alimiu go tatagi riam u katun, te mar tatagi mera nei limiu e Tamamilimiu e Sunahan.”
37Be Iesu e rangana me poiena, “Ma poemi a palabi e omir, be Sunahan te ma poe hase noi alimiu e omimiu. Ma kato sil rami a palabi te gi hahuneir, be Sunahan te ma kato sile noi romana te ga hahuna meri limiu. Alimiu go solopale iam a man ka man omi ti kato a palai ba te tara pouts ramen, be Sunahan te solopala hase nou a man ka man omi tu kate iam limiu ba te tara pouts rano limiu.
38Hala niam a hitaguhu tara mamana ka turu katun be Sunahan te hala renou romana limiu. Bu katun te skel haniga korue rien romana i tamilimiu, ba nori te hasaputu korue ren romana, ba te tula puta naren, ba te hasaputu lel hase ren, antunana te ga pururuku uen, ba nori te hala rarien romana limiu. A mar skel te roron hala rami limiu u katun, tara mar skel teka e Sunahan e hala hapopo pouts has nanen romana i tamilimiu.”
39Be Iesu e hatei rane ien u haharoei teka. “A toa katun a matakiau e ma tatei peige nei a tai. Te ga markato uen teka, ba elasolana hoboto te na tsia ria tara holö.
40A katunun tsitsilo e ma pan nanei a tson hihatuts i tanen. Kaba u katunun tsitsilo hoboto, poata te hakape rien u hatatei i taren, ba nori te toan hereri a tson hihatuts i taren.
41Taraha tsiponi ba lö te tarem a tsi bita i matana tana katun, kaba alö e ma rutemi a tutoka i matamulö hamatskö?
42Aha te poe mulö tara tana katun, ‘Alia e go lu ban a tsi bita i matamulö,’ kaba lö e ma tara tsipon noa hasemi a tutoka i matamulö pouts? Alö a gamogamo! Lu ba mam bin a tutoka te kana i matamulö, ba lö te tara haniga mou ba te toan lu ba nem a tsi bita i matana tana katun.” E Iesu e ranga u teka ba te hatuts nena a ka teka: a katun te ma tangoho nei e ga ona noabi a peisanen.
43Be Iesu e poiena, “U roei u niga e ma tatei ka menei a hua a omi, nu roei u omi e ma ka has menei a hua a niga.
44U mamanu roei e atei sile ria tara hua i taren. Alimiu e ma tatei lue mia ta huan kakau turu rokrokoto na limiu e ma tatei lu hase mia ta huan laho turu korkoru.
45A katun te ka mena u hakats u niga i torinen e habutsena a markato nu ranga te nigana. Na katun te ka mena u hakats u omi i torinen e habutsena a markato nu ranga te omina. Taraha, a runguna katun e roron ranga nena a ka te saputu mena a torinen.”
46E Iesu e hakapi u ranga i tanen te poe ien, “Taraha ba limiu te ngöe milia, ‘Tsunono, Tsunono,’ ba te ma katoemi a man ka tu hatei rilia limiu?
47A katun te la uanama i tar ba te hengoena u ranga i tar ba te kukutie nen, alia e haruto ragoi limiu ime te mar kato uanen.

Read Luk 6Luk 6
Compare Luk 6:19-47Luk 6:19-47