Text copied!
CopyCompare
Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ - SAN LUCAS - SAN LUCAS 9

SAN LUCAS 9:21-50

Help us?
Click on verse(s) to share them!
21Pero Jesús nna rèe cabi qui'ni nú ttú tehuá nuỹa quixá'ani cabi nui.
22Làniana rèe: Nubeyu' de Ỹiabara' nna té qui'ni quée padecer iỹetse' ca cosa, ą'hua ca sacerdote principal lani adí canu rigú'ubia' entre ca enne' judío nna ca maestro de la ley qui' caniá nna guyudí' cą ne hàstaá qui'ni gutti cą ne, pero bitola de tsunna ubitsa nna eyáthee de lo lù'uti.
23Làniana rèe iyaba cabi: Nuỹa calatsi'į thá'ą lani inte' nna, té qui'ni iỹùl·lanią la'a labą́ ttu ttu tsá bá nna ga'ną dispuesto guchią curutsi ìdi'i qui'į nna tanuą inte'.
24Porqui'ni nuỹa tediba dua iqquį etúa latsi'į la'labàni quì'į nna, pues gunìtti lą́ na. Pero nuỹa tediba ga'ną dispuesto tanúą inte' màsqui'ba gutti cą na, entonces ccabàni lą́.
25Canchu ttu enne' nna gúniní quì'į itúbani yétsiloyu, pero bitola nna ccą vencer nna nitti bą́. Biani gana ni benią cá. Labí biỹa.
26Porqui'ni nuỹa tediba ettu'nią quixá'ą nu cca quia' ą'hua ca titsa' quíyi'į nna, entonces ettu' huáni Nubeyu' de Ỹiabara' na canchu chi el·lanie lani la'yani' qui' Tata Dios nna ca ángeli quì'e nna para cu'úbi'e.
27Hualigani te' nia' le qui'ni tuchùppa canu tsè'e nì lani inte' nna labí gatti cą hàstaá qui'ni ilá' ỹáni cą ti'iỹa ná reino qui' Tata Dios.
28Xunu' ubitsa tì'ga bitola de ra Jesús ca tìtsa'ą' nna, guchi'e Pedrua nna Juáan nna Jacóbua nna huíe lo i'yaá huèni oración.
29Miéntraste runie oración nna bettsiání la' rinna' quì'e nna, ą'hua ỹúe nna beyacca tsíttsì tùni nna uccua tittiníą.
30Làniana de repente tabá nna gùdu chuppa ca ènne'yu' ru'a lúe nna rue' cabi titsa' lani e. Ca enni'a nna ná cabi Moisés nna Elías nna.
31Gutsé'e cabi làhui' la'yáni'a nna bè' cabi titsa' ti'iỹa ccá Jesús padecer le' Jerusalén.
32Pedrua lani áchuppa ca discípulo tsè'e lani bía nna, demasiado bétsiàla da' qui' cabi, pero ténna' bá cabi nna bilá'ni cabi la'yani' nu cca tittiní cuerpo qui' Jesús lani áchuppa ca ènne'yu' tsè'e cabi lani e.
33Chi deyya taání Moisés nna Elías nna, gunne tè Pedrua nna ra bi Jesús: Maestro, yala tsè' canchu eyà'na ri'u nì nna guni tu' tsunna yú'u l·la' tó': ttu para cuią'lu' nna, áttu para Moisés nna, attu para Elías nna. Pero Pedrua nna nìhua làa yù bi biỹa nuá ra bía.
34Atsaba rinne bi ca tìtsa'a nna gul·lani ttu bía nna bedibàga'ą cabi. Làniana yala gùtsini cabi porqui'ni gutebé'ni cabi chi yù'u cabi le' bía.
35Làniana biyénini ttu tsi'i dèsdeba le' bía nna rèe: Là enni'į enni'ą' Ỹì'nia', yala catsi'í ti' e, liudà naga' le quì'e.
36Biyeni dibáni cabi ca tìtsa'a nna bilá'ni cabi qui'ni álatèruba Jesús du. Ca discípuluá nna uccua taá tsi qui' cabi nna, nú ttú tení nuỹa gutixa'áni cabi nu bilá'ni cabi.
37Attu yu'utsá nna de beyàdi cabi lo i'yaá nna, iỹétse'ní ca enne' dia cą tattsa' cą Jesús.
38Ttu nubeyu' entre ca enne' ỹétse'á nna gunne tìą idìtsani nna rą: Maestro, ratta'yúnia' cuią'lu' qui'ni thá' lu' inna' lu' ỹì'ni ya'a, pues turubą dua quia'.
39Porqui'ni ttu espíritu malo nna rudàxu'ą na, de repente taá ribétsiya'ą nna ruxitti' tsa'tsa'níą na, betsina' ní ruduą rú'į nna runią na maltratar, nibàni rútse'e latsi'į na.
40Chi gunábania' ca discípulo qui' cuíą'lu'ą' qui'ni gudàl·la cabi espíritu malua fuera, pero labí uccuani cabi.
41Becàbi Jesús nna rèe: Lebi'į descendiente qui' canu labí ríalatsi' nna ca rebelde nna, atsáliacà'a itsá dàa te' cuénia' lani le nna gúchía' le cá. Tahua' ỹi'ni lù'ą' nì.
42De gubíga' nubeyu' cuìti'a làti du Jesús nna, berixi betetsíní espíritu malua na bexìtti' tsa'tsa'níą na, pero Jesús nna gutìl·lée espíritu malua nna beyuni tìe nubeyu' cuìti'a, bete tìe na cuenta lani tàta qui' niá.
43Iyaba cą nna biquila' yà'ani latsi' quį de bilá'ni cą ti'iỹa ná la' retúalatsi' qui' Tata Dios.
44Miéntraste rulaba latsi' quį acerca de iyaba ca milagro nu beni Jesús nna ra tìe ca discípulo qui'áa: Liudà tsè' naga' le nu équixa'a', bittu iỹùl·lani le na: I'yu tsá qui'ni gute cą cuenta Nubeyu' de Ỹiabara' làtsi' ná' ca enne'.
45Pero làcabi nna labí gutelíni cabi ca tìtsi'į, porqui'ni labí ná qui'ni ennia cabi cuenta, ą'hua labí beyáỹani cabi inàba titsa' cabi e acerca de ca tìtsa'a.
46Làniana gudulo ca discípuluá huèni discutir sobre de nùỹala cabí ccá adiru enne' ỹeni.
47De gutelíni Jesús la' rulaba latsi' nu té lo losto' cabi nna, gùỹi'e ttu huatsa to' bedue na luítte'é.
48Làniana rèe cabi ttu ejemplo: Nuỹa tediba gunią recibir huátsíį porqui'ni ríalatsi'į inte' nna, entonces tì'atsi inte' bá nuá runią recibir. Ą'hua nu runią inte' recibir nna, álahua tsuą' teruba inte' runią recibir sino hàstala enne' guthel·le'e inte' runią ne recibir. Porqui'ni canu rulaba latsi' quį qui'ni labí dacca' cą entre lebi'į nna, làcą nna adila enne' ỹeni ná cą.
49Làniana becàbi tè Juáan nna ra bi Jesús: Maestro, bilá'ni tu' enne' qui'ni lani nombre qui' cuią'lu' nna runią mandado ca espíritu malo qui'ni eria cą lo losto' ca enne', pero gunèni tu' ą qui'ni bíttuúru gunią na porqui'ni labí láníą ri'u.
50Jesús nna rèe bi: Bittu guthàga' li ą, porqui'ni nu labí ná contrario qui' ri'u nna, pues parte ri'u ba dúą.

Read SAN LUCAS 9SAN LUCAS 9
Compare SAN LUCAS 9:21-50SAN LUCAS 9:21-50