Text copied!
CopyCompare
Li Santil hu - San Mateo

San Mateo 8

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Nak quicube chak li Jesús chiru li tzu̱l, quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit.
2Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan.
3Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix.
4Tojo'nak li Jesús quixye re: —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serak'i li xac'ul. Ayu ban ut c'ut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱q'ue li mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés re xc'utbal chiruheb nak xatq'uira.— (Lv. 13:49)
5Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riq'uin. Quixtz'a̱ma usilal chiru ut quixye re:
6—Ka̱cua', lin mo̱s t'ant'o sa' cab. Sic ut k'axal ra cuan, chan.
7Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tinxic la̱in ut toxinq'uirtesi.—
8Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k.
9La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu a'an xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, ut naxba̱nu, chan li capitán.
10Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel tz'akal re ru xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío.
11Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob.
12A'ut nabaleb laj judío li te'e̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb a'an chic li te'isi̱k ut te'q'uehek' sa' li k'ojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit.
13Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán.
14Ut quicuulac li Jesús sa' rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix na' li rixakil laj Pedro yocyo sa' xch'a̱t ut yo̱ xtik.
15Ut li Jesús quixchap li ruk' ut quinume' lix tik. Ut a'an quicuacli, ut quic'anjelac chiru.
16Nak ac oc re li k'ojyi̱n, nabaleb li cristian que'c'ame' chak riq'uin li Jesús. Cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Ut yal riq'uin ra̱tin, li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb, ut quixq'uirtesi chixjunileb li yaj.
17A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías, nak quixye chi jo'ca'in: A'an quic'amoc re li kayajel, ut a'an quic'uluc re li karaylal. (Is. 53:4)
18Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom.

19Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac riq'uin li Jesús jun aj tz'i̱b ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re.
20Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan.
21Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan inyucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan.
22Ut li Jesús quixye re: —Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re.
23Ut li Jesús qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom.
24Nak ac cuanqueb chiru ha', sa' junpa̱t quichal jun li nimla cak-sut-ik'. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li ha' sa' li jucub. Ut li Jesús sa xcuara.
25Eb lix tzolom que'jiloc riq'uin, que'rajsi, ut que'xye re: —Ka̱cua', choa̱col. Osoc' ke, chanqueb re.
26Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'.
27Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb.
28Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cui̱nk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanume' sa' li be a'an.
29Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj ma̱ji' xk'ehil li rakba a̱tin? chanqueb.
30Ut najt ca'ch'in riq'uineb cuan chak jun tu̱b li a̱k, yo̱queb chi ichajibc.
31Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús ut que'xye re: —Cui toa̱cuisi riq'uineb li cui̱nk a'in, choa̱canab chi oc riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran.
32Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ayukex. Ut eb a'an que'el ut co̱eb riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k que'oc chi a̱linac ut que'xrum chak rib sa' xbe̱n u̱l ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'oso'.
33Ut eb laj ilol a̱k que'xucuac ut que'co̱eb sa' a̱nil sa' li tenamit chixyebal resil chixjunil li c'a'ru quic'ulman. Ut que'xserak'i li c'a'ru quic'ulman riq'uineb li cui̱nk li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb.
34Ut chixjunileb li tenamit que'el chak chixc'ulbal li Jesús. Ut nak que'ril ru, que'xtz'a̱ma chiru nak chie̱lk sa' lix tenamiteb.