1Jun ch'ol eb aj tz'i̱b rochbeneb laj fariseo que'chal chak Jerusalén. Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re:
2—¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' kato̱n? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'i̱banbil sa' li kachak'rab? chanqueb.
3Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil e̱re xban li Dios riq'uin xba̱nunquil le̱ najter na'leb li c'aynakex chixba̱nunquil?
4Li Dios quixye: —Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'. Ut quixye ajcui': —Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak ta̱osok'. (Ex. 20:12; 21:17)
5A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', “ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj ta̱ru̱k tatintenk'a cui'.” Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex.
6Jo'can nak la̱ex nequetz'ekta̱na xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu.
7La̱ex aj ca'pac'al u. Ya̱l ajcui' li quixye li profeta Isaías che̱rix la̱ex nak quixtz'i̱ba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye:
8Li tenamit a'in niquine'xlok'oni ca'aj cui' riq'uin xtz'u̱mal reheb. Moco neque'xba̱nu ta chi anchal xch'o̱leb.
9Ma̱c'a' rajbal nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rabeb li cui̱nk. (Is. 29:13)
10Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal.
11Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an li nama̱co' cui'.—
12Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseos ra xe'rec'a nak xe'rabi li a̱tin li xaye?—
13Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Chixjunil li acui̱mk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ta̱mich'ma̱nk.
14Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xcabichaleb te't'anek' sa' jul.—
15A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Ba̱nu usilal, ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in.—
16Ut li Jesús quixye re: —¿Ma toj ma̱c'a' ajcui' e̱na'leb la̱ex?
17¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'o̱l ta naxic? Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic.
18Li inc'a' us na-el sa' xtz'u̱mal re li junju̱nk, a'an sa' lix ch'o̱l nachal. Ut a'an a'in li nama̱co' cui'.
19Sa' lix ch'o̱l junak nachal chak li ma̱us aj na'leb, li camsi̱nc ras ri̱tz'in, li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac, li elk'ac, li k'aba̱nc ut li majecua̱nc.
20Chixjunil li ma̱us aj na'leb a'in sa' xch'o̱l junak nachal chak, ut a'an li nama̱co' cui' li junju̱nk. Ut li cua'ac chi inc'a' ch'ajbil li uk'ej, ma̱cua' a'an li nama̱co' cui' li cui̱nk, chan.
21Ut qui-el aran li Jesús ut co̱ sa' eb li na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón.
22Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musik'ej, chan.
23A'ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Ka̱cua', ba̱nu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb.
24Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ma̱ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan.
25Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: —Ka̱cua', chacuuxta̱na taxak cuu.—
26Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús.
27Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan.
28Ut li Jesús quixye re: —Kana', la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix co'.
29Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li ma̱cua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla.
30Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin. Cuanqueb nabal li yaj li que'c'ame' riq'uin. Cuanqueb li ye̱k rok, cuanqueb li mutz', cuanqueb li mem ut li tokol ruk'eb, ut cuanqueb ajcui' nabaleb li yaj rochbeneb. Ut cole'q'uehek' chiru li Jesús ut a' yal c'a'ru lix yajel li junju̱nk, li Jesús quixq'uirtesiheb.
31Jo'can nak que'sach xch'o̱leb li tenamit chirilbal nak li mem neque'a̱tinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li ye̱keb rokeb neque'be̱c chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel.
32Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Neque'cuil xtok'oba̱l ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut ma̱c'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan.
33Ut eb lix tzolom que'xye re: —¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin ma̱c'a' cuan, chanqueb.
34Ut li Jesús quixye reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? chan. —Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re.
35Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi c'ojla̱c chiru ch'och'.
36Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit.
37Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. Ut que'xc'u̱la li qui-ela'an. Cuukub chacach nujenak li rela' xc'aj li caxlan cua li qui-ela'an.
38Ut eb li que'cua'ac, a'aneb ca̱hib mil chi cui̱nk chi ma̱c'a'eb sa' ajl li ixk chi moco li coc'al.
39Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut co̱ cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcue̱nt Magdala.