1Ut chirix chic a'an sa' jun hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chi be̱c bar cui' aubil li acui̱mk trigo. Ut eb lix tzolom te'tz'oca̱k ut que'oc chixch'otbal ru li acui̱mk ut yo̱queb chixcua'bal.
2Ut nak que'ril eb laj fariseo, que'xye re li Jesús: —Ileb la̱ tzolom. Yo̱queb chixsic'bal ru li acui̱mk. Yo̱queb chixba̱nunquil li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan, chanqueb.
3Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k?
4Qui-oc sa' li cab bar neque'xlok'oni cui' li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cua' raj re laj David xcua'bal li caxlan cua a'an, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcua'.
5Ut, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' lix chak'rab laj Moisés nak eb laj tij ma̱c'a' xma̱queb nak neque'xk'et li hiloba̱l cutan nak neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios?
6La̱in tinye e̱re nak cuanquin arin la̱in, ut k'axal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios.
7La̱ex inc'a' nequenau xya̱lal li a̱tin a'in li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li nacuulac chicuu la̱in, a'an nak tex-uxta̱na̱nk u ut ma̱cua' nak texmayejak xul. (Os. 6:6) Cui ta xetau ru li na'leb a'in, inc'a' raj xetz'ekta̱naheb li ma̱c'a'eb xma̱c.
8La̱in li C'ajolbej. La̱in laj e̱chal re li hiloba̱l cutan. Cuan incuanquil chixyebal c'a'ru ta̱uxma̱nk sa' li hiloba̱l cutan, chan li Jesús.
9Ut nak qui-el chak aran, quichal sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío.
10Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li ruk'. Ut eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús yal re xjitbal: —¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan?
11Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Cui junak sa' e̱ya̱nk cuan junak lix carner ta̱t'anek' sa' junak jul sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' raj toxchap ut toxrisi chak sa' li jul?
12¿Ma inc'a' ta bi' numtajenak terto xtz'ak junak cui̱nk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' k'axal cui'chic us xtenk'anquil li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan?—
13Tojo'nak quixye re li cui̱nk li sic li ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan re. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' junpa̱t quicana chi ma̱c'a' re̱c' jo' li jun chic.
14Ut eb laj fariseo que'el aran ut que'oc chixc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi li Jesús.
15Li Jesús quixnau nak yo̱queb xc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi ut qui-el sa' li na'ajej a'an. Ut nabaleb li tenamit que'ta̱ken re ut naxq'uirtesiheb chixjunileb li yaj.
16Ut li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e te'xye resil nak a'an li xq'uirtesin reheb.
17A'in quic'ulman jo' yebil chak xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in:
18A'an a'in laj c'anjel chicuu, li sic'bil ru inban. A'an ninra ut riq'uin a'an nasaho' lin ch'o̱l. Tinq'ue re lin musik', ut a'an ta̱yehok resil li rakba a̱tin li cha̱lc re sa' xbe̱neb li tenamit.
19Inc'a' ta̱cuech'i̱nk chi moco tixjap re ut ma̱ ani ta̱abi̱nk re lix ya̱b xcux sa' be.
20Inc'a' tixrahobtesiheb li tacuajenakeb. Inc'a' tixchoy xtokbal li caxlan aj li ac tokec' re, chi moco tixchoy xchupbal ru li xam li toj yo̱ chi e̱lc xsibel toj nak tixxakab lix cuanquil ut ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal.
21Ut chixjunileb li tenamit ca'aj cui' riq'uin a'an te'yo'oni̱nk. (Is. 42:2-4)
22Ut mokon chic quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Mutz' ut mem li cui̱nk a'an. Ut li Jesús quixq'uirtesi, ut li cui̱nk li mutz' ut mem nak quicuan, quia̱tinac ut qui-iloc chic.
23Ut chixjunileb li tenamit que'sach xch'o̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj a'in ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil?
24Ut eb laj fariseo nak que'rabi a'an, que'xye: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelsebú, lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb.
25Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal.
26Jo'can ajcui' laj tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib.
27Cui ut sa' xc'aba' laj tza nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, ¿ani sa' aj c'aba' neque'isin ma̱us aj musik'ej li neque'ta̱ken e̱re? Jo'can nak a'aneb ajcui' te'yehok re nak inc'a' ya̱l li yo̱quex chixyebal.
28Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi ya̱l ac xc'ulun sa' e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios.
29Ut chanru nak ta̱oc junak sa' rochoch jun cui̱nk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re cui inc'a' ta xbe̱n cua tixbac' li cui̱nk cau rib, tojo'nak ta̱oc chixc'ambal li c'a'ru cuan re.
30Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' niquinril. Ut ani inc'a' naxococ cuochben, a'an paji̱nc naxba̱nu.
31Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb li cristian ut ta̱cuyma̱nk ajcui' xma̱queb li neque'majecuan. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej, inc'a' ta̱cuyek' ta̱sachek' lix ma̱c.
32Li ani ta̱hobok cue la̱in, li C'ajolbej, ta̱cuyek' xma̱c; abanan li ani ta̱hobok re li Santil Musik'ej inc'a' ta̱cuyek' xma̱c chi moco sa' eb li cutan a'in, chi moco sa' eb li cutan cha̱lel. Cua̱nk ban sa' xbe̱n chi junelic lix tojbal rix li nimla ma̱c a'an.
33Jo'can ajcui' cui cha̱bil junak che', cha̱bil ajcui' li ru. Cui inc'a' us li che', li ru inc'a' ajcui' us. Ut riq'uin li naru̱chin, nana'li ru li che'.
34¡La̱ex chanchanex ral li c'ambolay! ¿Chan ta cui' ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Jo' chanru lix ch'o̱l junak, jo'can ajcui' naa̱tinac.
35Li cha̱bil cui̱nk naa̱tinac chi cha̱bil xban nak cha̱bil li cuan sa' xch'o̱l. Ut li cui̱nk li inc'a' us lix na'leb, yibru naa̱tinac xban nak inc'a' us li cuan sa' xch'o̱l.
36La̱in tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin li junju̱nk tixk'axtesi xcue̱nt chirix chixjunil li jo' ma̱jo'il aj a̱tin quixye.
37Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱q'uehek' e̱retal. Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱c'utu̱nk nak ma̱c'a' le̱ ma̱c malaj riq'uin le̱ ra̱tin ta̱teneba̱k li tojbal ma̱c sa' e̱be̱n.—
38Cuan xcomoneb laj tz'i̱b ut xcomoneb laj fariseo que'a̱tinac ut que'xye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. C'ut chiku nak riq'uin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb.
39Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li inc'a' useb xna'leb neque'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil, a'an li ta̱c'utbesima̱nk chiruheb.
40Jo' nak laj Jonás oxib cutan ut oxib k'ojyi̱n quicuan chak sa' xsa' li nimla car, jo'can ajcui' nak la̱in li C'ajolbej tincua̱nk oxib cutan ut oxib k'ojyi̱n sa' li mukleba̱l.
41Laj Jonás quixch'olob xya̱lal chiruheb laj Nínive ut que'yot'e' xch'o̱l que'xjal xc'a'ux. Ut la̱in k'axal nim incuanquil chiru laj Jonás ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk, abanan la̱ex inc'a' niquine̱pa̱b. Jo'can nak eb laj Nínive te'cuacli̱k chak sa' xk'ehil li rakba a̱tin e̱rochben ut texjiteb xban nak inc'a' nequexpa̱ban.
42Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur ta̱cuacli̱k chak sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak inc'a' nequexpa̱ban. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil lix na'leb laj Salomón. Ut la̱in k'axal cui'chic cuan inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Abanan inc'a' nequepa̱b li cua̱tin.
43Li ma̱us aj musik'ej nak ac x-el riq'uin junak cui̱nk, nalajnume' sa' li chaki na'ajej ut yo̱ chixsic'bal bar ta̱oc chi hila̱nc. Ut ma̱ bar naxtau xna'aj.
44Tojo'nak naxye sa' xch'o̱l: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar quin-el cui' chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa', mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc.
45Ut li ma̱us aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi ma̱us aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xma̱usilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cua̱nc riq'uin li cui̱nk. Ut lix na'leb li cui̱nk a'an numtajenakak chic xyibal ru chiru nak xcuan chak junxil. Ut jo'can ajcui' te̱c'ul la̱ex li numtajenak le̱ ma̱usilal.
46Ut toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit nak quicuulac aran lix na' rochbeneb li ri̱tz'in li Jesús. Cuanqueb chirix cab ut te'raj raj ra̱tinanquileb.
47Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: —Ka̱cua', la̱ na' ut eb la̱ cui̱tz'in cuanqueb chirix cab. Te'raj a̱cua̱tinanquil.
48Ut li Jesús quixye re: —¿Ani lin na' ut aniheb li cui̱tz'in nak nequec'oxla la̱ex?—
49Ut quixye' li ruk' cuanqueb cui' lix tzolom ut quixye: —A'ineb lin na' ut a'ineb li cui̱tz'in.
50Chixjunileb li te'ba̱nu̱nk re li naraj lin Yucua' li cuan sa' choxa, a'aneb li cui̱tz'in, a'aneb li cuanab ut a'aneb lin na', chan.