Text copied!
CopyCompare
RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE - San Marcos

San Marcos 9

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Y chuka' ri Jesús xbij cheque ri yec'o riq'uin: Tivac'axaj c'a ri ninbij chive, y juis rakalen: Ri Dios nc'uje' pari' ri ruch'ulef y ri ruvinak y ntz'uye' cachi'el jun juez nbün juzgar pa quivi' ri vinük y nuk'alajrisaj ri ruchuk'a' ruk'ij: Y yec'o chive rix ri man nyecom tüj hasta que nquitz'et can ri', ri Jesús.
2Y tok c'unük chic vaki' (seis) k'ij, ri Jesús xerucha-e ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, richin que xaxe rije' xeruc'uaj pari' jun juyu' nim-e rupalen. Y ri Jesús xjalatüj c'a ruvüch chiquivüch ri ye oxi' rachibila'.
3Y chuka' ri rutziek xjalatüj ruvüch: Xbün sük-sük, cachi'el ri sutz' tok nsakrisan y chuka' cachi'el ri hielo, y juis nyiq'uiyot. Y man nijun ch'ajoy-tziük ntiquer ta nbün quere' rusakil chin jun tziük.
4Y xek'alajin-pe ri ca'i' achi'a' quibini'an Elías y Moisés, y nyetzijon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' ye rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can.
5Y ri Pedro xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Utz rojc'o chere'. Kabana' oxi' vit tak jay. Jun chave rat, jun richin ri Moisés, y jun chuka' richin ri Elías, xbij chin ri Jesús.
6Ri Pedro quiri' xbij-apu pero rija' man xunuc tüj nabey ri xerubila-apu. Ri ye oxi' rije' rachibila' ri Jesús ri yec'o chiri' juis quixbin-qui'.
7Y jari' tok c'o jun sutz' ri xmujan quichin. Y chupan ri sutz' ri' c'o Jun ri xch'o-pe y xbij: Jare' ri Nuc'ajol y juis ninjo'. Tivac'axaj ri rutzij, xbij ri ch'abül.
8Pero tok ri rachibila' xetzu'un chic apu, xquitz'et que xa man nijun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can.
9Y tok rije' nyexule-ka-pe chuvüch ri juyu', ri Jesús juis xuchilabej cheque ri oxi' rachibila': Man titzijoj ri xitz'et. Rix utz nitzijoj pero tok yin ri xinalüx chi'icojol nquic'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki'. C'ateri' tok nitz'om rutzijosic xbij cheque.
10Y rije' man xquitzijoj tüj ri xquitz'et, pero nquic'utula' chiquivüch achique nrajo' nbij ri ch'abül ri xbij cheque que nc'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'.
11Y c'ateri' ri ye oxi' rachibila' xquibij chin ri Jesús: Roj xk'ax cheke que ja vi rat ri Cristo ri cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que nabey que nobos ri Cristo nc'atzin que nobos ri Elías? xquibij.
12Y ri Jesús xbij cheque: Ketzij na vi que ri Elías npu'u nabey y nbün nuchojmirsaj ronojel ri c'o. Cachi'el vi ri bin can pari'. ¿Y achique nibij rix? ¿Man comi nbanatüj tüj chuka' ri tz'iban can pa nuvi' yin ri xinalüx chi'icojol que nc'atzin que ninc'usaj q'uiy pokonül y man jun nuk'ij nban chuve?
13Pero yin ninbij chive que ri Elías ri' xpu'u yan. Y juis pokonül xuc'usaj-e achique na la xcajo' xquibün chin. Y quiri-vi xquibün ri tz'iban can, xbij ri Jesús cheque.
14Y tok ri Jesús y ri ye oxi' rachibila' xapon quiq'uin ri ch'aka chic rachibila', rija' xutz'et que juis ye q'uiy vinük ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri rachibila'.
15Y tok conojel ri vinük ri ye c'o chiri' xquitz'et que petenük ri Jesús, xsatz quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebequiculu' y xquibana' saludar.
16Y ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Pari' achique nyixtz'amon-ivi' quiq'uin rije'? xbij cheque.
17Pero c'o jun cheque ri vinük xutz'om-apu rubixic chin ri Jesús y xbij: Maestro, nuc'amon-pe ri nuc'ajol aviq'uin, roma c'o jun itzel espíritu rutz'amon. Y ri itzel espíritu re' man nuya' tüj k'ij chin nch'o.
18Y tok más nutz'om, achique na lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nvokon ruc'axaj ruchi', y nujach'ach'ej rey. Juis chuka' rucajman chic roma ri ruc'ulachin. Y romari' xinc'utuj favor cheque ri avachibil chin tiquelesaj ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man nyetiquer tüj, xbij ri achi.

19Y ri Jesús jari' xbij cheque: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri nuya' ta ronojel ri ránima riq'uin ri Dios. ¿Rix ninuc que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin? ¿Chi jumul nc'atzin que nyixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xbij cheque.
20Y xquicün-pe ri ala' chuvüch ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu chin xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xbün chin nbarbot ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y nvokon-pe ruc'axaj ruchi'.
21Y ri Jesús xuc'utuj c'a chin ri rutata' ri ala': ¿Jaru' tiempo ruc'uan ri ruc'ulachin-pe quere' ri ala'? xbij ri Jesús. Y ri rutata' xbij: Re' c'a co'ol tok quere' ruc'ulachin-pe.
22Y q'uiy chic mul rutorin pa tak k'ak', pa tak ya', richin ta ncom. Pero si rat ncatiquer ncato', tajoyovaj c'a ruvüch rija', tajoyovaj nuvüch yin, y kojato'. Quiri' xbij ri rutata' ri ala' chin ri Jesús.
23Pero ri Jesús xbij chin ri tata'aj: Si rat ncatiquer ronojel avánima naya' viq'uin que nquitiquer ninto' ri ac'ajol, nbanatüj-vi ri nac'utuj. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri nuya' ronojel ránima tok nuc'utuj, nbanatüj-vi ri achique ri nrajo', xbij ri Jesús.
24Y ri rutata' ri ala' jari' xbij: Ninya' vánima. Y chuka' quinato' chin que más ta ninya' vánima. Y tok ri tata'aj xbij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xbij, roma juis nim ri bis ri c'o riq'uin.
25Pero tok ri Jesús xutz'et que xa ye juis ye q'uiy vinük ri nquimol-apu-qui', xuchop ri itzel espíritu. Rija' xbij c'a chin: Rat ri abanun chin ri ala' re' que man nrac'axaj tüj y man nch'o tüj chuka', catel-e, y man catzolij chic pe riq'uin, xbij chin.
26Y ri itzel espíritu nsiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero juis xbün chin nbarbot. Y ri ala' xc'uje' can pan ulef, cachi'el jun camnük. Y romari' ye q'uiy vinük xenucun que ri ala' xcom.
27Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' y xupaba'. Y ri ala' jari' xbecatüj-pe.
28Y tok yec'o chic pa jay quiyon riq'uin ri Jesús, ri rachibila' xquic'utuj chin: ¿C'o roma roj man xojtiquer tüj xkelesaj-e ri itzel espíritu? xquibij chin.
29Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri mucaj espíritu re' ntel, pero si rix nibün que man nyixva' tüj richin nibün orar, xbij cheque.
30Y tok rije' ye elenük chic pe chiri', xec'o pa ri lugar rubini'an Galilea. Pero ri Jesús man xrajo' tüj que rija' xc'o-apu chiri'.
31Roma rija' nrajo' nyeruc'ut can y que nquetamaj can ri rachibila', romari' nucamulij can rubixic cheque. Rija' nbij c'a cheque: Yin ri xinalüx ch'icojol, nquijachox pa quik'a' ri vinük y yinquicamsaj. Jac'a tok xa yin camnük chic, pa rox k'ij nquic'astüj-pe.
32Pero ri rachibila' xa man xk'ax ta cheque ri xbix cheque roma ri Jesús. Y nquixbij-qui' nquic'utuj chin ri achique c'a ri rubeyal ri tzij ri xbij cheque.
33Y ri Jesús y rachibila' xapon pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic pa jay, rija' xuc'utuj cheque ri rachibila': Y rix ¿achique c'a ri nibila' chivüch tok nyixbiyin-pa bey? xbij cheque.
34Pero ri rachibila' man xech'o tüj chuvüch ri Jesús chin nquitzolij ri tzij, roma tok ye petenük pa bey, xa xquich'ojila' chiquivüch achique ri más nim ruk'ij chiquivüch rije'.
35Y ri Jesús xtz'uye-ka y xeroyoj ri doce rachibila' y xbij c'a cheque: Si c'o jun nrajo' que ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nc'atzin que xa vit oc tubana', que tuna' que xa manak ruk'ij y tubana' achique na samaj quichin conojel ri ch'aka chic.
36Y ri Jesús xberuc'ama-pe jun vit ac'ual y xuya' chiri' pa quinic'ajal. Y xuch'elej chiquivüch xbij cheque ri rachibila':

37Ri ruyacon riq'uin quicot nuc'ul jun ac'ual, jun cachi'el re', man xe tüj nuc'ul ri ac'ual, quiri' c'a ri nquiruc'ul chuka' yin. Y ri nc'ulun vichin yin, man xe tüj chuka' yin ri nquiruc'ul, xa nuc'ul chuka' ri takayon-pe vichin.
38Y ri Juan xbij c'a pe chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. C'o jun achi man kachibil tüj roj katz'eton. Pero ri achi ri', pan abi' rat nyeresala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil tüj roj, xkabij chin que man tubün chic quiri', xbij rija'.
39Y ri Jesús xbij: Man tibij quiri' chin. Roma si pa nubi' yin nyerubanala' milagros, man chanin tüj nbij itzel tzij chuvij.
40Roma ri achique c'a ri man nkuretzelaj tüj, jari' c'o kiq'uin.
41Y ri vinük ri utz nyixrutz'et roma viq'uin yin ri Cristo rixc'o-vi, stape' (aunque) xa ba' iya' ri nuya', ketzij ri ninbij chive que c'o rajil-ruq'uexel nril romari'.
42Si c'o ta jun co'ol ri nquirutaken y npu'u ta jun vinük y nbün chin ri jun co'ol ri' que ntzak pa mac, man utz tüj ri nbün. Y romari' ri vinük ri ninucun que nbün ri itzel ri', xa más ta utz chin rija' que ximon ta jun nimalüj abüj richin que'en chukul y nbetorix pa jun mar.
43Xa roma c'a ri' si c'o jun ak'a' nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nakupij-e. Roma más utz que xaxe jun ak'a' c'o y ncatoc chupan ri c'aslen chi jumul, que ca'i' ak'a' y xa ncabe chupan ri lugar ri pokonül, chupan ri k'ak' ri man nchup tüj.
44Ri lugar ri' chiri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y ri' man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj.
45Y si c'o jun avakün que nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nakupij-e. Roma más utz que xaxe jun avakün c'o y ncatoc chupan ri c'aslen chi jumul, que ca'i' avakün ncabetorix can chupan ri lugar ape' c'o pokonül, chupan ri k'ak' ri man nchup tüj.
46Ri lugar ri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y ri' man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj.
47Y si c'o jun runak'-avüch ri nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el navelesaj-e, Roma más utz que xaxe jun runak'-avüch c'o y ncatapon chila' riq'uin ri Dios, ri ape' ja rija' ri nbün mandar, que ca'i' runak'-avüch ncabetorix can chupan ri lugar ape' c'o pokonül.
48Ri lugar ri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj.
49Ronojel chico ri ye sujun-pe chin ri Dios, nyetz'amis. Quiri' chuka' conojel ri vinük nyetz'amis pero ri xa man riq'uin tüj atz'an jac'a xa riq'uin k'ak'.
50Jabel utz ri atz'an. Pero si ri atz'an re' nq'uis ta e rutzayil, ¿achique c'a rubeyal nibün rix richin quiri' ntzolij chic pe rutzayil? Romari' rix tichajij ic'aslen, richin quiri' man quixoc cachi'el ri atz'an ri man ncatz'amin tüj chic, y chuka' man jun tüj oyoval chi'icojol. Quiri' xbij ri Jesús.