Text copied!
CopyCompare
RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE - San Marcos

San Marcos 12

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Y ri Jesús, riq'uin ejemplos xch'o-vi quiq'uin. Rija' quere' xbij cheque: Xc'uje' c'a jun achi ri xutic ruvüch ri rulef riq'uin uva. Xutz'apij rij ri rulef y xbün chuka' cachi'el jun vit pila pan ulef richin niyitz' ri uva. Xbün chuka' jun jay ri nüj rupalen, y pari' ri jay ri' xc'uje-vi racho ri jun achi nchajin chin ri ulef. C'ateri' xuya' can pa kajic cheque ca'i-oxi' samajela', y rija' xbe nüj.
2Y ri rajaf ri ulef xutük c'a jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri ye kajoy ri ulef tok tiempo chic richin nberuc'ulu-pe ri uva kajbül chin ri ulef.
3Pero tok xapon ri samajel quiq'uin ri achi'a' ri ye kajoy ri ulef, ri kajoy tak ulef ri' xquitz'om c'a ri samajel y xquich'ey, y man nijun uva xquiya-e pa ruk'a'.
4Y ri rajaf ri ulef xutük jun chic samajel quiq'uin ri kajoy tak ulef, chuc'amic ri uva kajbül richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa chi abüj xquic'ul-apu y xquisoc-e pa rujolon. Q'uiy ri xquibanala' y xquibila-e chin, y quiri' xquitük-e.
5Pero ri rajaf ri ulef xutük jun chic rusamajel. Y ri samajel ri' xcamsüs coma ri achi'a' ri ye kajoy ri ulef. Y ye juis ch'aka chic rusamajela' xerutük, pero conojel c'o xquic'ulachin. Yec'o xech'ay, y yec'o xecamsüs.
6Y pa ruq'uisbül, ri rajaf ri ulef xaxe chic ri ruc'ajol xc'uje can riq'uin y rija' juis nrajo' ri ruc'ajol. Pero ri rajaf ri ulef xutük c'a ri ruc'ajol c'a quiq'uin ri achi'a' ri ye kajoy ri rulef, roma rija' xunuc: Ri achi'a' kajoy-ulef yinquitakej tok nquitz'et que ja ri nuc'ajol ri napon, xbij pa ránima.
7Pero tok ri achi'a' ri ye kajoy chin ri ulef xquitz'et que ja ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquivüch: Jare' ri nrichinan ronojel ri ulef ri kakajon vocomi. Kacamsaj, richin quiri' pa kak'a' roj nc'uje-vi can ri ulef, xquibij.
8Y quiri' xquibün. Xquitz'om ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef, xquicamsaj. Xquelesaj-e chiri' pa rulef. Rije' xbequitorij lojc'an chic ulef.
9Y ri Jesús xbij: ¿Achique comi nbün ri rajaf ri ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef npu'u y nyerucamsaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef nuya' can pa kajic cheque ch'aka chic.
10¿Y man jun bey comi chuka' itz'eton ri jun tzij tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios? que nbij quere': C'o jun abüj man xka' tüj cheque ri ch'aka banuy tak jay. Pero ri abüj re' nc'atzinej, roma ri abüj re' xa ri xucusan chin ri jay chin ri jay ri' man ntzak tüj.
11Ja ri Ajaf xbanun re', y ri runak' tak kavüch man jun bey quitz'eton que nbanatüj tüj quere'. Quiri' nbij ri rutzij ri Dios.
12Y ri achi'a' ri xech'o riq'uin ri Jesús xcajo' ta xquitz'om tüj rija', roma xquinabej que ri achi'a' kajoy tak ulef ri xeruk'alajrisaj chupan ri ejemplo, xa chiquij rije' xch'o. Y xa man nijun xquibün richin xquitz'om tüj roma nquixbij-qui' chiquivüch ri vinük ri yec'o riq'uin. Romari' rije' xquiya' can ri Jesús y xebe.
13Y ri achi'a' ri' yec'o c'a ch'aka chic cachibil ri xequitük-pe. Xequitük-pe ca'i-oxi' achi'a' fariseos y chuka' ye ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes, richin nquinaka' ri Jesús y ntzak ta pa quik'a' riq'uin rutzij ri nbij.
14C'ateri' rije' xepu'u y xquibij chin ri Jesús: Maestro, roj ketaman que xaxe ri ketzij ri nka' chave y jari' ri ncatzijoj. Y rat man naxbij tüj chuka' avi' chuvüch nijun vinük, stape' (aunque) juis ta ruk'ij. Y nac'ut ri rutzij ri Dios pa ruchojmil. ¿Achique c'a nabij cheke? ¿Utz comi que nkatoj ri alcaval ri nbij ri rey César ri nc'atzinej nkatoj o xa man utz tüj que nkatoj chin? xquibij.
15Pero ri Jesús retaman yan que riq'uin ca'i' quipalüj nquic'utuj quiri'. Romari' rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma rix nitij ik'ij chuvij chin nquininük y nquitzak ta pan ik'a' nijo'? Tic'ama-pe ri tumin ri' chin nintz'et achique ruvüch, xbij cheque.
16Y rije' xbequic'ama' c'a pe ri tumin chin nquic'ut chuvüch. Y rija' xuc'utuj cheque: ¿Achique ruvachbül c'a la'? ¿Y achique rubi' chuka' la c'o chuvüch la tumin? xbij rija'. Y rije' xquibij: Richin ri rey César, xquibij.
17Y jari' tok ri Jesús xbij cheque: Titojo' ri alcaval chin ri César ri c'uluman que niya' chin rija'. Y tiya' chin ri Dios ronojel ri c'uluman que niya' chin rija', xbij ri Jesús cheque. Y rije' xsatz quic'u'x tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús cheque, roma man xetiquer tüj xquinaka'.
18Y jari' tok ch'aka cheque ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man nquinimaj tüj que ri caminaki' nyec'astüj chic pe. Y roma ri' rije' xquibij chin ri Jesús:

19C'o jun nkajo' nkac'utuj chave. Ri Moisés rutz'iban can cheke, que tok jun achi nuya' can ri rixjayil roma ncom-e y man jun ralc'ual ncanaj can nc'atz'inej si c'o jun ruchak' o runimal rija' que nc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin quiri' nyecanaj ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y si yec'o ralc'ual nyecanaj riq'uin ri ixok, ri nabey ala' ntoc ralc'ual ri camnük chic.
20Y rije' xquibij c'a: Quiri' c'a xec'uje' ye vuku' (siete) achi'a' quichak'-qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xcanaj.
21Xpu'u ri ruca'n achi, ri ruchak' ri achi ri camnük chic e, xc'ule' riq'uin ri malca'n ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom-e y man jun ralc'ual xcanaj. Ri rox achi can jari' chuka' xuc'ulachij-e, cachi'el ri ca'i' nabey tak runimal y ri ixok xcanaj chic can ruyon.
22Y quiri' ri ye vuku' (siete) achi'a' quiri' xquic'ulachila-e. Y man nijun cheque ri vuku' achi'a' ri' xcanaj ta can ralc'ual. Y pa ruq'uisbül xcom-e ri ixok chuka'.
23Y ri achi'a' saduceos xquibij chin ri Jesús: Rat nabij que napon jun k'ij tok ri caminaki' nyec'astüj-pe. Tok napon ri k'ij ri', ¿achique rixjayil ntoc ri ixok ri'? Roma xc'ule' chiquivüch ri ye vuku' achi'a' quichak'-qui' xc'uje' quiq'uin, xquibij.
24Y ri Jesús xutzolij ri tzij cheque ri achi'a' ri y xbij: ¿Man rix satznük tüj riq'uin ri xibij, roma man k'axnük ta chive ri nbij chupan ri rutzij ri Dios? ¿Man ivetaman tüj que ri ruchuk'a' ri Dios juis nim?
25Roma tok ri caminaki' nyec'astüj chic e, man nyec'ule' ta chic, nixta nquiya' quic'ajol o quimi'al richin nyec'ule'. Xa nye'oc cachi'el ri ángeles ri yec'o chila' chicaj.
26Y ri caminaki' can nyec'astüj-vi, y yin ninnuc que rix utz ivetaman achique ri tz'iban can roma ri Moisés, tok rija' xutz'et ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nc'at, y chiri' xbech'o-pe ri Dios chin y xbij: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xbij chin.
27Y si ta rije' ye caminaki' chi jumul y xa man ta nyec'astüj chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin tüj ri caminaki'. Romari' yin ninbij que xa rix satznük riq'uin ri nibij, xbij ri Jesús cheque.
28Y jari' tok xjel-apu riq'uin ri Jesús jun etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Ri etamanel ri' xrac'axaj ri xquibij ri achi'a' saduceos chin ri Jesús, y xrac'axaj chuka' ri xbij ri Jesús cheque ri achi'a' ri'. Y chuvüch rija' k'alüj vi que utz ri xbij ri Jesús y c'ateri' xuc'utuj: ¿Achique cheque ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o pa nabey? xbij chin ri Jesús.
29Y ri Jesús xbij chin: Ri nabey mandamiento ja ri nbij: Tivac'axaj c'a rix aj-Israel, ri Kajaf xaxe jun, y ri' ja ri Kajaf Dios.
30Tijo' c'a ri Dios ri Ivajaf. Tijo' riq'uin ronojel ivánima. Tijo' chupan ronojel ri ic'aslen, riq'uin ri inojibül y riq'uin chuka' ronojel ri ivuchuk'a'. Jare' ri mandamiento ri más nim rakalen.
31Y c'o chuka' jun ruca'n mandamiento juis rakalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri mandamiento ri' nbij: Cachi'el najo-avi' rat, quiri' chuka' que'ajo' ri ch'aka chic. Y ja ca'i' mandamientos re' ri más ye nimak' yec'o, xbij ri Jesús.
32Y ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij c'a chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Quiri' na vi. Ketzij ri xabij que xaxe jun Dios c'o, y man jun chic.
33Nc'atzin que nkajo' riq'uin ronojel kánima. Nc'atzin que nkajo' riq'uin ri kanojibül, riq'uin ri ronojel ri kac'aslen y riq'uin chuka' ronojel ri kuchuk'a'. Y cachi'el chuka' nkajo-ki' roj, quiri' chuka' quekajo' ri ch'aka chic. Si nyekabün re', más cakalen que chuvüch ri chico ri nyesuj chin ri Dios, tok ronojel o man ronojel tüj ri ti'ij nporox, xbij ri etamanel.
34Y tok ri Jesús xrac'axaj que utz na vi xk'ax chin ri jun etamanel ri', ri Jesús xbij chin: Rat xa man nüj tüj chic ratc'o-vi chin ncatoc pa ruk'a' ri Dios, xbij chin. Y jari' tok nijun chic xuya' ruchuk'a' richin c'o ta achique xuc'utuj chin ri Jesús.
35Y ri Jesús richin nyerutijoj ri vinük ri quimolon-qui' riq'uin, chiri' pa racho ri Dios, xbij cheque: ¿Achique c'a roma ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David?
36Tok xa ja ri rey David xbin ri xk'alajrisüs chin roma ri Lok'olüj Espíritu. Ri David xbij: Ri Ajaf Dios xbij chin ri Vajaf ri Cristo: Catz'uye-pe pa vajquik'a' (nu-derecha), y nyenya' pan ak'a' ri vinük ye itzel chavij. Quiri' xbij.

37Y si ri rey David tok xc'ase' chuvüch ri ruch'ulef xbij Vajaf chin ri Cristo, ¿achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que ri Cristo xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David? xbij ri Jesús. Y juis ye q'uiy cheque ri vinük chiri' riq'uin ronojel cánima xcac'axaj ri xbij.
38Y ri Jesús xbij chuka' cheque ri vinük tok nyerutijoj: Man tibün cachi'el nquibün ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Roma rije' juis nka' chiquivüch nquicusaj tukutük tak tziük, richin quiri' titz'et que juis quik'ij. Juis chuka' nka' cheque que nyeban saludar pa bey ape' nyequimol-qui' ri vinük.
39Y pa tak jay ape' ntzijos ri rutzij ri Dios, ja ri nabey tak ch'acüt nquicanoj, richin quiri' tibix que juis quik'ij. Y quiri' chuka' nyequibanala' pa nimak' tak va'in.
40Y ri achi'a' ri' nyequelesala' ronojel ri quichajin ri malca'n tak ixoki'. Y xe richin quenimüx que rije' ye utz tak vinük, nyelayuj tok nquibanala' oración chin ri Dios. Pero rije' nquil más castigo, roma ri quimac juis q'uiy, xbij ri Jesús.
41Y ri Jesús tz'uyurnük chiri' chuvüch apu ape' c'o-vi ri yacbül chin tumin ri c'o chiri' pa racho ri Dios. Jari' tok rija' nyerutz'et ri vinük tok nquiyala' can tumin chiri'. Xerutz'et ye q'uiy beyoma' ri juis q'uiy tumin nquiyala' can.
42Pero xapon chuka' jun malca'n-ixok ri nk'alajin que man beyon tüj. Rija' xuya' can ca'i' tak tumin ri man rubanun tüj ni jun centavo.
43Y tok ri Jesús xutz'et ri ixok ri', xuc'ut chiquivüch ri rachibila' y xbij cheque: Ketzij ninbij chive que yin nintz'et que xa ja la ixok la' ri xyo'on can más q'uiy, que chiquivüch conojel ri ye yo'on can tumin pa racho ri Dios.
44Roma rija', stape' (aunque) man q'uiy tüj oc rajil xuya' can, rija' xuya' ronojel ri ruchajin. Pero la ch'aka chic, stape' (aunque) juis q'uiy tumin xquiyala' can, xa ba' oc chin ronojel ri quibeyomal, xbij ri Jesús.