Text copied!
CopyCompare
RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE - San Marcos

San Marcos 10

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Y c'ateri' ri Jesús y ri rachibila' xel-e chiri' y xbe pa ruch'ulef Judea. Y xc'o chuka' lojc'an ri rakün-ya' Jordán. Chiri', juis q'uiy vinük xquimol-qui' riq'uin. Y rija' xutz'om c'a ruc'utic ri rutzij ri Dios chiquivüch, cachi'el rubanun-vi-pe.
2Y jari' tok yec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, chin nquinaka' ri Jesús chin ntzak tüj pa quik'a' riq'uin tzij. Rije' xquic'utuj c'a chin si utz que jun achi nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil.
3Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': ¿Achique c'a ri rubin can ri Moisés chive richin jari' nibün? xbij cheque.
4Y rije' xquibij: Ri Moisés ruyo'on can k'ij chin ri achi nutz'ibaj jun vuj chin nurocotaj-e y nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil, xquibij rije'.
5Y ri Jesús xbij cheque: Rix, xa roma xcovir ri ivánima rix chupan ri man utz tüj, quiri' chuka' xc'ulachitüj ojer can, pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' tok rija' xbij que tiban c'a quiri'.
6Pero pa rutz'uquic ojer can tiempo xa man quiri' tüj. Tok ri Dios xbün ri ruch'ulef, pa c'ulaj c'a xerubün ri vinük. Man ruyon tüj ri achi y man ruyon tüj chuka' ri ixok.
7Romari' ri achi man quiq'uin tüj chic rute-rutata' nc'uje-vi. Xa riq'uin c'a ri rixjayil nc'uje-vi,
8y tok c'a ye quiyon, ca'i' quibanun. Pero tok quic'uan-qui', xa jun ri quibanun.
9Roma c'a ri' ri ye tunun chic roma ri Dios, man tubün ri vinük que nyeruch'ür, xbij ri Jesús.
10Tok ri Jesús y ri rachibila' yec'o chic pa jay, xepu'u ri rachibila' xquic'utuj chin ri Jesús que achique c'a rubeyal ri tzij ri nyerubij can cheque ri achi'a' fariseos.
11Y ri Jesús xbij cheque: Achique na achi ri nujüch-ri' riq'uin ri rixjayil y c'ateri' nuc'ün chic pe jun ixok, ri achi ri' nmacun chuvüch ri rixjayil.
12Y quiri' chuka' ri ixok ri nujüch-ri' riq'uin ri rachijil y nbe riq'uin jun chic achi, ri ixok ri' nmacun chuka'. Quiri' xbij cheque.
13Y ri vinük nyequic'amalon-pe ri ac'uala' riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta e ri ruk'a' pa quivi'. Pero ri rachibila' ri Jesús xa xquibij cheque ri vinük que man tiquibün quiri'.
14Pero tok ri Jesús xutz'et ri nquibün ri rachibila', xpu'u royoval, roma man utz tüj xutz'et ri nyetajin nquibün, y xbij cheque: Tiya' k'ij cheque ri ac'uala' nyepu'u viq'uin, y man tik'üt. Roma ri nye'oc pa ruk'a ri Dios, xaxe ri ye cachi'el ri ac'uala'.
15Y ketzij ninbij chive, que ri man nquibün tüj c'achi'el ri ac'uala', ncajo' nquijüch-qui' pa ruk'a' ri Dios, ri' man nye'oc tüj pa ruk'a' ri Dios, xbij cheque.
16Y rija' xerutz'om ri ac'uala' y xeruch'elej y xuya' ruk'a' pa quivi' chin xerubün can bendecir.
17Y tok ri Jesús y ri rachibila' xutz'om chic rubey, c'o jun achi junanin xobos riq'uin, xxuque' chuvüch, y xbij c'a chin: Rat utzilüj Maestro, tabij chuve: ¿Achique c'a utz que ninbün yin chin ninvichinaj ri c'aslen chi jumul? xbij.
18Y ri Jesús xbij chin: ¿Achique roma nabij utz chuve yin? Roma man jun vinük utz ta c'o, xaxe ri Dios ri utz.

19Y yin ninbij que rat jabel avetaman ri diez mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ojer can, que rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok: man cacamsan: man catelek'. Man tamol tzij chirij jun chic vinük. Man tabij tzij man ketzij tüj cheque vinük chin navelesaj ri ruchajin. Taya' quik'ij ri ate' y atata', xbij chin.
20Y ri achi xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Ri' c'a yin co'ol tok ronojel ri' nubanun-pe, xbij rija'.
21Y ri Jesús xutz'et-apu ri achi, juis xrajo' tok xbij quiri', y c'ateri' xbij chin: C'o jun chic man abanun tüj. Te'ac'ayij ronojel ri achajin y ri rajil taspaj cheque ri vinük ri manak quichajin, richin quiri' nc'uje' abeyomal chila' chicaj. Y catampe viq'uin, quinatzeklebej, y man tapokonaj nac'usaj pokonül xa voma yin, cachi'el xa ta ncatelej jun cruz, xbij chin.
22Pero tok ri achi xrac'axaj ri tzij xbij ri Jesús chin, juis itzel xuna' y xbison-pe ri ránima, roma juis rubeyomal. Y nbison ránima xtzolij-e, roma man nrajo' tüj que nuya' can ri rubeyomal.
23Y ri Jesús xtzu'un ronojel lado, y xbij cheque ri rachibila': Ri vinük c'o quibeyomal, juis c'ayuf chin nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xbij cheque.
24Y ri rachibila' ri Jesús tok xcac'axaj ri tzij ri xbij ri Jesús, xsatz quic'u'x. Pero rija' xbij chic jun bey cheque: Valc'ual, xbij cheque. Ri vinük ri xaxe riq'uin quibeyomal c'o ri cánima, juis c'ayuf nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
25Xa más man c'ayuf tüj que nc'o ri jun chico rubini'an camello chi rachük jun bak richin t'ison, que chuvüch jun beyon ntoc tüj riq'uin ri Dios o pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.
26Pero tok ri rachibila' xcac'axaj chic jun bey ri tzij ri xbij ri Jesús, juis xsatz quic'u'x y xquibila' c'a chiquivüch: Cachi'el ri nbij, quiri', man jun vinük xticolotüj, xquibij.
27Pero ri Jesús xerutz'et-apu ri rachibila' y xbij cheque: Ri vinük man nyetiquer tüj nquicol-qui', pero ri Dios ntiquer-vi nyerucol, roma rija' ronojel ntiquer nbün, xbij rija'.
28Y jari' tok ri Pedro xutz'om-apu rubixic chin y xbij: Rat avetaman que roj ya xkaya' can ronojel ri kachajin, chin quiri' rat katzekleben, xbij ri Pedro.
29Pero ri Jesús xbij chin: Ketzij ninbij chive, que achique na vinük c'o ri nuc'ul, si voma yin y roma ri utzilüj tzij richin colonic ruyo'on ta can racho, roxpochel ye alabo' y xtani', rute' o rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef.
30Q'uiy nuc'ul ri nbanun quiri'. Pa ciento mul más q'uiy ri nuc'ul yan chupan ri tiempo ri katz'amon-apu. Nuc'ul yan racho, roxpochel ye alabo' y xtani', rute', ralc'ual o rulef. Y nuc'usaj pokonül roma tzeklebey vichin yin, pero chupan ri jun chic tiempo ri petenük, nril ri ruc'aslen chi jumul.
31Pero ye q'uiy ri juis quik'ij vocomi, napon ri k'ij tok manak chic quik'ij ntic'uje'. Y ye q'uiy ri manak quik'ij vocomi, napon ri k'ij tok nc'uje' quik'ij, xbij ri Jesús.
32Ri Jesús, ri rachibila' y ri ch'aka chic vinük, quitz'amon bey pa tinamit Jerusalén. Y ri Jesús c'unük chiquivüch, y ri rachibila' xsatz quic'u'x y ri vinük quixbin-qui' ye benük chirij. C'ateri' ri Jesús xeruch'ür ba' ri doce rachibila' y xbij chic cheque ri achique pokonül ri nuc'usaj.
33Rija' xbij c'a cheque: Rix ivetaman que pa tinamit Jerusalén katz'amon-e bey, y ja chiri' nquijachatüj-vi yin ri xinalüx chi'icojol. Nquijachatüj-e pa quik'a' ri nimalüj tak sacerdotes y pa quik'a' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y rije' nquibij que tika-ka ri camic pa nuvi'. Y chuka' yinquijüch-e pa quik'a' vinük man ye israelitas tüj.
34Y ri vinük ri' yinquitze'ej, yinquichubaj, yinquich'ey, y c'ateri' yinquicamsaj. Pero pa rox k'ij nquic'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki'.
35Y ri Jacobo y ri Juan, ri ye ruc'ajol ri achi rubini'an Zebedeo, xejel-apu riq'uin ri Jesús, y xquibij chin: Maestro, xquibij chin. Roj nkajo' nkac'utuj jun favor chave. Pero nkajo' que nabün cheke ri nkac'utuj chave, xquibij.
36Y rija' xbij cheque: ¿Achique c'a ri favor ri nijo'? xbij.

37Y rije' xquibij: Roj nkajo' que tok c'o chic ak'ij rat, nabün ta chuka' cheke roj que nc'uje kak'ij, naya' ta k'ij cheke richin que nkatz'uye' ta apu aviq'uin, jun ntz'uye' pan avajquik'a' (a-derecha) y jun chic pan axocon (a-izquierda).
38Pero ri Jesús xbij cheque: Rix man ivetaman tüj c'a que c'ayuf chive ri nic'utuj. Y romari' yin ninc'utuj c'a chive: ¿Nicoch' comi rix ri nban chuve yin? ¿Y nicoch' comi chuka' rix jun pokonül cachi'el ri nka-ka pa nuvi' yin? xbij ri Jesús.
39Y rije' xquibij: Nkacoch', xquibij. Y ri Jesús xbij chic cheque: Ketzij na vi que nicoch' rix ri' cachi'el ri nban chuve yin. Chuka' nicoch' jun pokonül cachi'el ri nka-ka pa nuvi' yin.
40Pero ri nic'utuj chuve que jun ntz'uye' ta pa vajquik'a' (nu-derecha) y jun ntz'uye' ta pa nuxocon (nu-izquierda), ri' man pa nuk'a' tüj yin c'o-vi chin ninya' chive. Roma ri nic'utuj rix, ri' xa quichin ri Dios ri nbin que utz que nyetz'uye' chiri', xbij ri Jesús.
41Y ri diez chic rachibila', tok xcac'axaj ri tzij ri xbix cheque y ri xquic'utuj chin, xpu'u coyoval chiquij ri Jacobo y ri Juan.
42Y jari' tok ri Jesús xeroyoj ri rachibila' y xbij cheque: Yin ninbij que rix jabel ivetaman que chere' chuch'ulef que yec'o achi'a' que c'o quik'ij, jari' ri yec'o pa quivi' ri vinük, y roma yec'o ri vinük pa quik'a', romari' nquina' que ja rije' ri ye cajaf. Xaxe ri c'o quik'ij ri nyebin ri nc'atzin nban.
43Pero chi'icojol rix man quiri' tüj. Roma ri nrajo' nc'uje' ruk'ij chive rix, nc'atzin que tuna' que xa manak ruk'ij y tubana' cachi'el jun samajel y ri ch'aka chic nyeruto'.
44Si c'o jun c'a chive rix nrajo' que ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, tuna-ri' que xa manak ruk'ij y tubana' cachi'el jun samajel o esclavo quichin ri ch'aka chic.
45Y quiri' c'a yin ri xinalüx chi'icojol. Yin man ninpokonaj tüj nquisamüj coma ri ch'aka, roma richin ri' tok xinpu'u, y man xinpu'u tüj c'a richin que yec'o chic ch'aka nyebanun-pe ri ninbij cheque. Pero yin nquibanun ri samaj, y ja yin ri nquiyo'on ri nuc'aslen richin quiri' ye q'uiy ri nyecolotüj, xbij ri Jesús.
46C'ateri' ri Jesús y ri rachibila' xe'apon pa tinamit Jericó. Y tok rije' ya nquiya' can ri tinamit, ye juis ye q'uiy vinük ri ye tzeklebeyon-e quichin. Y chiri' chuchi-bey c'o jun moy rubini'an Bartimeo, ruc'ajol jun achi rubini'an Timeo. Rija' tz'uyurnük chiri', nuc'utuj limosna cheque ri vinük ri yec'o chiri'.
47Y tok rija' xrac'axaj que chiri' nc'o ri Jesús aj-Nazaret, rija' riq'uin ruchuk'a' xch'o y xbij: Tajoyovaj nuvüch rat Jesús, ri ruxquin-rumam can ri rey David, xbij.
48Y ye q'uiy vinük xquibij chin que man chic tich'o. Pero rija' xa más riq'uin ruchuk'a' nch'o y nbij c'a: Rat ri ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvüch roma ri nubanun, nbij.
49Y ri Jesús xrac'axaj ri rutzij. Romari' xpa'e' ba' y xbij que toyox-pe ri achi. Y jari' xbecoyoj-pe ri achi moy y xquibij chin: Man taxbij-avi'. Jo' kiq'uin. Ri Jesús ncaroyoj, xquibij chin.
50Y ri achi, tok xrac'axaj quiri', xcatüj-pe chanin. Xuya' can ri rutziek ri cachi'el coton chiri' y xbe-apu riq'uin ri Jesús.
51Y ri Jesús xuc'utuj chin: ¿Achique c'a najo'? Y ri achi moy xbij chin: Maestro, yin ninjo' nquitzu'un, xbij.
52Y ri Jesús xbij chin: Vocomi xa utz chic ncabe, roma ya ncatzu'un chic. Ya xac'achoj roma xaya' avánima viq'uin. Y ri moy xtzu'un-vi y xutzeklebej ri Jesús.