Text copied!
CopyCompare
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na - SAN MATEO

SAN MATEO 17

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Loꞌo cua ndyaꞌa scuá tsa̱, liꞌ ndyaa loꞌo Jesús jiꞌi̱ Pedro loꞌo Jacobo loꞌo Juan tyaꞌa ngula Jacobo biꞌ; jacua tyaꞌa nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ lo xlya caꞌya cua̱.
2Liꞌ laja loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, cua ngutsaꞌa̱ ñaꞌa̱ tyucui ñaꞌa̱ loo yu liꞌ; ndubi tsa ñaꞌa̱ loo yu ñiꞌya̱ ndubi xee cuichaa liꞌ. Ñiꞌya̱ sca xee nu ngati̱ tsa, juaꞌa̱ ngati̱ tsa ñaꞌa̱ steꞌ yu.
3Loꞌo liꞌ nduꞌu tucua jyoꞌo Moisés loꞌo jyoꞌo Elías, ndu̱ nguꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús. Loꞌo nu nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ Jesús biꞌ, naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
4Liꞌ nchcuiꞌ Pedro loꞌo Jesús: ―Xuꞌna ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱―, tsoꞌo tsa chaꞌ ngaꞌa̱ ya re ―nacui̱―. ¿Ha tsoꞌo ntiꞌ nuꞌu̱ si cuiñá naꞌ sna tyaꞌa chcuaꞌya? Tsaca laca su tyiꞌi̱ ycuiꞌ nuꞌu̱, chaca su tyiꞌi̱ La Moisés, chaca su tyiꞌi̱ La Elías.
5Pana laja loꞌo nchcuiꞌ Pedro, liꞌ nduꞌu tucua sca coo nu ngati̱ tsa ñaꞌa̱, nu ndubi tsa ñaꞌa̱, ngüixi̱i̱ chu̱ꞌ nguꞌ, tyucui ñaꞌa̱ su ndu̱ nguꞌ. Liꞌ nguañi xtyiꞌi sca ñati̱. Hora ti ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ, chaꞌ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ laja coo biꞌ: ―La cuiꞌ yu re laca Sñiꞌ naꞌ, tyacaꞌa tsa yu ꞌna ―nacui̱ Ni―. Tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ yu. Cuaꞌa̱ tsoꞌo jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu chcuiꞌ Sñiꞌ naꞌ re loꞌo ma̱.
6Loꞌo ndyuna nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ni cuentya jiꞌi̱ Jesús, liꞌ nclyú nguꞌ biꞌ nde lo yuu chaꞌ ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ biꞌ.
7Loꞌo liꞌ ngusta yaꞌ Jesús hichu̱ꞌ nguꞌ biꞌ. ―Tyatu̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, ná cutsi̱i̱ ma̱ tsiyaꞌ ti.
8Laja liꞌ nxñaꞌa̱ nu sna tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ su ndu̱ jyoꞌo biꞌ tsa̱ la, pana naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ndu̱ nguꞌ biꞌ; sca ti Jesús ndu̱ ca biꞌ liꞌ.
9Loꞌo lijya̱ ndaꞌya tiꞌi̱ nguꞌ siiꞌ caꞌya biꞌ, liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱: ―Ná cachaꞌ ma̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ nu cua naꞌa̱ ma̱ lo xlya caꞌya jua tsa̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Nu loꞌo cua ngujuii ycuiꞌ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, nu loꞌo tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ, liꞌ taca cachaꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱.
10Liꞌ nchcuane nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús: ―¿Ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ joꞌó lacua? Nchcuiꞌ chaꞌ clyo la ntsuꞌu chaꞌ ca̱a̱ jyoꞌo Elías nde chalyuu chaca quiyaꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱.
11―Chañi chaꞌ ca̱a̱ Elías clyo chaꞌ cuaꞌni choꞌo jiꞌi̱ lcaa lo na ―nacui̱ Jesús―.
12Pana chaꞌ liñi cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani chaꞌ cua ñaa nu laca Elías; ná ndyuloo nguꞌ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ cua nguaꞌni cuxi nguꞌ loꞌo. Loꞌo juaꞌa̱ xcubeꞌ nguꞌ jnaꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱.
13Liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ laca chaꞌ nu cua nchcuiꞌ ca Jesús loꞌo nguꞌ.
14Loꞌo cua nguaꞌya nguꞌ siiꞌ caꞌya biꞌ, xaꞌ ndyalaa nguꞌ su ndiꞌi̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ loꞌo nu xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús biꞌ. Hora ti ñaa sca nu quiꞌyu, ndyatu̱ sti̱ꞌ yu slo Jesús, nchcuiꞌ yu biꞌ loꞌo liꞌ:
15―Cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ sñiꞌ naꞌ, cusuꞌ ―nacui̱ yu biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Quicha tsa tiꞌ sñiꞌ naꞌ chaꞌ luꞌba tsa nxalú cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ yu; nduꞌni cuiꞌi̱ biꞌ, chaꞌ luꞌba tsa nclyú yu lo quiiꞌ, luꞌba ti nxtyú jiꞌi̱ yu lo hitya.
16Ñaa loꞌo naꞌ jiꞌi̱ nu quicha biꞌ slo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱, pana ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyaca tsoꞌo yu.
17―Ná jlya tiꞌ cuꞌma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Cuxi tsa cresiya jiꞌi̱ ma̱. Ngaꞌaa tsoꞌo tyanu naꞌ slo cuꞌma̱, ngaꞌaa talo naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti. Pana ca̱a̱ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu quicha jua slo naꞌ juani.
18Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ, chaꞌ tyuꞌutsuꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nu quicha biꞌ.

19Ca tiyaꞌ la xi nchcuane nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús su ntucua ycuiꞌ ti nguꞌ: ―¿Ni chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ ya culo ya jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ lacua? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
20Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: ―Xti ti chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, biꞌ chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ si chañi ca chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi tsa lo cua sca siꞌyu cuxee ti nu piti tsa, si juaꞌa̱ ti jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Ni, liꞌ taca chcuiꞌ ma̱ loꞌo caꞌya cua̱ nde: “Tyuꞌutsuꞌ nuꞌu̱ tyaa nuꞌu̱ chaca seꞌi̱ cajua la”, ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱. Loꞌo liꞌ taquiyaꞌ caꞌya biꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ma̱ loꞌo, tyuꞌutsuꞌ caꞌya biꞌ tsaa chaca seꞌi̱ liꞌ. Ná ntsuꞌu chaꞌ nu ná caca cuaꞌni ma̱ si chañi ca chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ ꞌna.
21Loꞌo juaꞌa̱ chaꞌ culo ma̱ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ ni, ná ca culo ma̱ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ si ná cuaꞌa ma̱ xi jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱; tsoꞌo si ná cacu ma̱ tyaja laja loꞌo chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱ nu quicha biꞌ. Juaꞌa̱ cuaꞌni ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyuꞌu cuiꞌi̱ biꞌ tyaa.
22Loꞌo liꞌ tya ndyaꞌa̱ nguꞌ xi loyuu su cuentya Galilea, nu Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. Laja loꞌo ndyaꞌa̱ nguꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ: ―Ntsuꞌu sca ñati̱ nu cujuiꞌ cresiya ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ tisiya chaꞌ cuaꞌni cuxi nguꞌ loꞌo naꞌ, masi cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱;
23cujuii nguꞌ biꞌ jnaꞌ liꞌ. Pana tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ tsa̱ nchca tyuna liꞌ. Ngua xñiꞌi̱ tsa tiꞌ nguꞌ loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ.
24Cua tsa̱ xi ndyalaa nguꞌ quichi̱ Capernaum, loꞌo liꞌ ndyalaa xi nguꞌ nu laca cña neꞌ laa slo Pedro; nxutiꞌi̱ nguꞌ biꞌ cñi cuentya jiꞌi̱ laa tonu nu ntucua nde Jerusalén. Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Pedro: ―Nu mstru jiꞌi̱ ma̱ ni, ¿ha loꞌo yu nda yu cñi neꞌ laa biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Pedro.
25―Nda yu ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. Nu loꞌo cua ndyalaa Pedro toniꞌi̱, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu: ―¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ nuꞌu̱, Simón? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pedro―. ¿Ti jiꞌi̱ nclyo nguꞌ nu laca loo cñi? ¿Ha culo nguꞌ cñi jiꞌi̱ sñiꞌ nguꞌ ntiꞌ nuꞌu̱? ¿Ha siꞌi jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ culo nguꞌ cñi?
26―Jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ nclyo nguꞌ nu laca loo cñi, siꞌi jiꞌi̱ sñiꞌ ―nacui̱ Pedro liꞌ. ―Chañi hi̱. Ná loꞌo sñiꞌ nguꞌ nda cayaꞌ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ lacua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pedro―.
27Pana ná ntiꞌ na chaꞌ ca ñasi̱ꞌ nguꞌ jiꞌna, nguꞌ nu laca loo neꞌ laa tonu, biꞌ chaꞌ yaa clya nuꞌu̱ toꞌ tayuꞌ chaꞌ cu̱ nuꞌu̱ chcua̱ xñi cualya lo hitya, chaꞌ xñi nuꞌu̱ jiꞌi̱ sca cualya. Liꞌ tayaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ cualya nu caja jinuꞌu̱ clyo, scana tuꞌba cualya biꞌ, chaꞌ culo nuꞌu̱ cñi nu ntsuꞌu tuꞌba niꞌ; tyuꞌu scua cñi biꞌ chaꞌ ta nuꞌu̱ cñi jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jinuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ cuentya jnaꞌ.