Text copied!
CopyCompare
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na - SAN MATEO

SAN MATEO 10

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Loꞌo liꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo. Nda yu chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ lo cña jiꞌi̱, chaꞌ culo nguꞌ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ ñati̱; juaꞌa̱ nda yu chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyaca tsoꞌo nguꞌ quicha.
2Nde nscua naꞌ xtañi ca taꞌa tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ngusubi Jesús: nu clyo ngusubi yu jiꞌi̱ Simón, nu loꞌo nduꞌni nguꞌ Pedro jiꞌi̱, loꞌo Andrés tyaꞌa ngula nu Simón biꞌ; liꞌ ngusubi yu jiꞌi̱ Jacobo, loꞌo Juan tyaꞌa ngula Jacobo, nu laca sñiꞌ Zebedeo;
3loꞌo juaꞌa̱ ngusubi yu jiꞌi̱ Felipe, loꞌo jiꞌi̱ Bartolomé, loꞌo jiꞌi̱ Tomás, loꞌo jiꞌi̱ Mateo nu ngusñi cñi cña loo nguꞌ clyo; loꞌo juaꞌa̱ ngusubi yu jiꞌi̱ Jacobo sñiꞌ Alfeo, loꞌo jiꞌi̱ Lebeo nu loꞌo nduꞌni nguꞌ Tadeo jiꞌi̱;
4ngusubi yu jiꞌi̱ Simón nu ngua jiꞌi̱ taju nguꞌ cananista, loꞌo jiꞌi̱ Judas Iscariote nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi ca tiyaꞌ la.
5Ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ biꞌ ndiꞌya̱: ―Ná tsaa ma̱ tyucui̱i̱ nde xaꞌ tsuꞌ su ndiꞌi̱ nguꞌ nu ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti, ni ná tsaa ma̱ quichi̱ tyi nguꞌ Samaria ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―.
6Sca ti slo nguꞌ Israel tyaꞌa ma̱ tsaa ma̱, chaꞌ tyaꞌna tsa nguꞌ; ñiꞌya̱ nduꞌni xlyaꞌ nu cua ngunaꞌ, juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ biꞌ.
7Ta ma̱ chaꞌ loꞌo nguꞌ lcaa quichi̱ chaꞌ cua tyalaa ti hora chaꞌ caca ycuiꞌ Ndyosi loo.
8Cuaꞌni ma̱ chaꞌ tyaca tsoꞌo nguꞌ quicha, cuaꞌni ma̱ chaꞌ chaca quiyaꞌ tyuꞌú nguꞌ nu cua ngujuii; cuaꞌni ma̱ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyatsuꞌ cuañaꞌ, chaꞌ nu xaꞌ caca lubii cuañaꞌ nguꞌ quicha biꞌ; culo ma̱ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱. Ná ngusñi naꞌ cñi loꞌo nda naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha, biꞌ chaꞌ ná cuiꞌya ma̱ cayaꞌ loꞌo cuaꞌni ma̱ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ.
9’Ná loꞌo cñi cuiꞌya ma̱ tsaa ma̱, masi cñi oro, masi cñi plata, masi cñi sube;
10ni ná loꞌo quixu tyaja quiꞌya ma̱ tsaa ma̱. Loꞌo juaꞌa̱ ná quiꞌya ma̱ chaca camxa, ni xaꞌ caña, ni ná loꞌo yaca tyuꞌu yaꞌ ma̱ tsaa ma̱. Si cua nguxtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ, ngaꞌa̱ chaꞌ xacu nguꞌ jiꞌi̱ ma̱.
11’Loꞌo tyalaa ma̱ sca quichi̱, masi quichi̱ tlyu, masi quichi̱ sube ti, liꞌ clyana ma̱ jiꞌi̱ sca ñati̱ nu tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ma̱. Slo yu biꞌ tyiꞌi̱ ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tsaa ma̱ xaꞌ quichi̱.
12Nu loꞌo tyatí̱ ma̱ toꞌ tyi yu, jña ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee nguꞌ ca tyi.
13Si chañi chaꞌ ntiꞌ nguꞌ nu ndiꞌi̱ niꞌi̱ biꞌ cuna la nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee nguꞌ biꞌ; pana si ñiloꞌo ti nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ntiꞌ nguꞌ cuna nguꞌ, ngaꞌaa culacua̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Liꞌ ngaꞌaa chcuiꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ biꞌ.
14Loꞌo si ná ntiꞌ nguꞌ chaꞌ tyanu ma̱ slo nguꞌ, si ná ntajaꞌa̱ nguꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu ncluꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ, liꞌ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi xtyanu ma̱ jiꞌi̱ quichi̱ biꞌ; juaꞌa̱ salú ma̱ sñii yuu nu ntsuꞌu quiyaꞌ ma̱ loꞌo tyuꞌu ma̱ quichi̱ biꞌ.
15Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ nu loꞌo tyalaa tsa̱ nu cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱, liꞌ xcubeꞌ tsa Ni jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ su ná ntajaꞌa̱ nguꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ; tsa̱ biꞌ ca tsoꞌo la chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cuxi nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Sodoma, nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Gomorra nu ngua saꞌni.
16’Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ ꞌna: Ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsaa ma̱ xaꞌ quichi̱ ñiꞌya̱ si laca ma̱ xlyaꞌ nu ndyaꞌa̱ laja boꞌo tyaala; biꞌ chaꞌ tii ti tiꞌ ma̱ tyaꞌa̱ ma̱ laja ñati̱, ñiꞌya̱ ntiꞌ ndyaꞌa̱ cuaña nu tii tsa tiꞌ. Tsoꞌo ti tyaꞌa̱ ma̱, ná cuaꞌni tyaala ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti. Caca ma̱ ñiꞌya̱ laca paloma, chaꞌ masu tsa niꞌ, ná tyaala niꞌ tsiyaꞌ ti.
17Pana cuaꞌni tii ti tiꞌ ma̱ loꞌo ñati̱; ná tyiqueeꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ slo nguꞌ tisiya, masi ná tyaala ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ quijiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ.
18Ntsuꞌu nguꞌ nu tsaa loꞌo jiꞌi̱ ma̱ slo nguꞌ nu laca loo chaꞌ ñasi̱ꞌ ti nguꞌ, hasta tyalaa ma̱ ca slo ycuiꞌ rey. Loꞌo xcubeꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ, liꞌ caja xi tyempo chaꞌ ta ma̱ xi chaꞌ jnaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ, masi loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ.

19Nu loꞌo tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ slo nguꞌ tisiya ni, ná culacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ caca xacui̱ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ quije chaꞌ liñi nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ,
20chaꞌ siꞌi chaꞌ jiꞌi̱ ti ma̱ nu chcuiꞌ ma̱ liꞌ; chaꞌ jiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi Sti na, biꞌ caca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ.
21’Tii ti tiꞌ ma̱ tyiꞌi̱ ma̱ lacua, chaꞌ loꞌo tyaꞌa ngula ma̱ tsaa loꞌo jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuiñi ti sta quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ slo nguꞌ tyaala biꞌ; loꞌo juaꞌa̱ cujuii cuañiꞌ sti ma̱ jiꞌi̱ ma̱. Hasta sñiꞌ ma̱, cujuii cuañiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱ nu laca ma̱ sti nguꞌ xtyaꞌa̱ nguꞌ slo nguꞌ tyaala biꞌ; hasta cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ ntiꞌ nu sube biꞌ.
22Loꞌo juaꞌa̱ caca tiꞌí tiꞌ lcaa nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ. Pana ñati̱ nu talo jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi biꞌ, clyaá nguꞌ liꞌ, caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
23Tsoꞌo xna ma̱ nde xaꞌ quichi̱ nu loꞌo lye tsa cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma juani: Bilya ta ma̱ chaꞌ ꞌna loꞌo nguꞌ Israel tyaꞌa na nde lcaa quichi̱ tyi nguꞌ nu loꞌo ca̱a̱ naꞌ chalyuu chaca quiyaꞌ, naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱.
24’Ñati̱ nu laca mstru jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ laca nu jlo la tiꞌ, siꞌi na jlo la tiꞌ nguꞌ cuañiꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ ca ti. Loꞌo juaꞌa̱ ñati̱ nu laca xuꞌna nguꞌ, biꞌ laca loo jiꞌi̱ nguꞌ, siꞌi msu nu laca loo.
25Sca ti cuayáꞌ chaꞌ tiꞌí caca jiꞌi̱ nguꞌ cuañiꞌ biꞌ liꞌ, ñiꞌya̱ nu ndyaca jiꞌi̱ mstru jiꞌi̱ nguꞌ; sca ti cuayáꞌ cña tiꞌi̱ caca jiꞌi̱ msu biꞌ liꞌ, ñiꞌya̱ nu ndyaca jiꞌi̱ xuꞌna nguꞌ. Biꞌ chaꞌ taca ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ tiꞌí tsa chcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ, chaꞌ laca̱ nu Xuꞌna ma̱; cua nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ Beelzebú nu xuꞌna cuiñaja laca naꞌ.
26’Biꞌ chaꞌ nacui̱ naꞌ chaꞌ ná cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu ti. Lcaa chaꞌ nu nguaꞌni nguꞌ cuaana ti, ntiꞌ nguꞌ, quijeloo chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nde loo la; lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu cuatsiꞌ ti jiꞌi̱ nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ, caca cuayáꞌ tiꞌ ñati̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ nde loo la.
27Lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ nde su ndiꞌi̱ ma̱ ycuiꞌ ti ma̱, chcuiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ loꞌo lcaa ñati̱ nde loo la; juaꞌa̱ scaa chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ cuaana ti, cui̱i̱ chcuiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ loꞌo lcaa nguꞌ quichi̱.
28Ná cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ nu cujuii jiꞌi̱ ma̱ nde chalyuu ti, chaꞌ ná nchca jiꞌi̱ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ cresiya jiꞌi̱ ma̱; tsoꞌo la si cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu cuaꞌni cuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ nde loo la. Cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tuꞌni, xquiꞌya chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ tye chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti si tsaa ma̱ ca bilyaa.
29’Cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ tsaꞌña tsa ngaꞌa̱ quiñi sube nu ndujuiꞌ nguꞌ, masi tucua tyaꞌa quiñi sube caja jiꞌi̱ ma̱ sa paxu ti. Pana ycuiꞌ Sti na laca loo, lcaa chaꞌ jlo tiꞌ Ni; masi sca ti quiñi sube cajaa niꞌ, pana cua jlo tiꞌ ycuiꞌ Ni chaꞌ biꞌ.
30Loꞌo juaꞌa̱ cua ngulacua Ni jiꞌi̱ lcaa quicha̱ꞌ hique ma̱, jlo tiꞌ Ni ni lcua tyaꞌa quicha̱ꞌ ntsuꞌu hique scaa nguꞌ.
31Loꞌo cuꞌma̱ ni, quiñaꞌa̱ tsa ntsuꞌu lo cuꞌma̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi; ná stuꞌba ma̱ tsiyaꞌ ti masi loꞌo quiñaꞌa̱ tsa quiñi sube. Biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ñati̱.
32’Loꞌo chaca chaꞌ ni: lcaa ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo naꞌ, nu nchcuiꞌ chaꞌ jnaꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱, juaꞌa̱ naꞌ, chcuiꞌ naꞌ loꞌo Sti naꞌ nu ntucua nde cua̱ chaꞌ tyaꞌa tsoꞌo naꞌ laca ñati̱ biꞌ.
33Loꞌo juaꞌa̱ lcaa nguꞌ nu nchcuiꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo naꞌ, juaꞌa̱ naꞌ, chcuiꞌ naꞌ loꞌo Sti naꞌ nu ntucua nde cua̱ chaꞌ siꞌi tyaꞌa tsoꞌo naꞌ laca ñati̱ biꞌ.
34’Ná culacua tiꞌ ma̱ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ñati̱ chalyuu xquiꞌya chaꞌ cua lijya̱ naꞌ. Ná caca juaꞌa̱. Lye la xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ xquiꞌya naꞌ;
35xu̱u̱ tyaꞌa sca ñati̱ loꞌo sti yu xquiꞌya naꞌ, xu̱u̱ tyaꞌa sca nu cunaꞌa̱ loꞌo xtyaꞌa̱ choꞌ xquiꞌya naꞌ, xu̱u̱ tyaꞌa cuxi̱i̱ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo xtyaꞌa̱ laa choꞌ.
36Xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ juaꞌa̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ caca lcaa tyaꞌa nguꞌ tyaꞌa cusu̱u̱ nguꞌ.

37’Tsoꞌo tsa loꞌo nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ sti nguꞌ, jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ nguꞌ; pana si xti la nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ biꞌ ꞌna, ná taca tyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ loꞌo naꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo loꞌo nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ nguꞌ, masi sñiꞌ quiꞌyu, masi sñiꞌ cunaꞌa̱; pana si xti la nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ biꞌ ꞌna, ná taca tyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ loꞌo naꞌ.
38Loꞌo juaꞌa̱ ná taca ñacui̱ nguꞌ chaꞌ naꞌ laca̱ Xuꞌna nguꞌ, si ná ntiꞌ nguꞌ biꞌ tyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo naꞌ tyucui̱i̱ nu culuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ. Ntsuꞌu chaꞌ xñi nguꞌ tyucui̱i̱ biꞌ, masi cujuii xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ xquiꞌya chaꞌ jnaꞌ.
39La cuiꞌ juaꞌa̱ nguꞌ nu ná ndyujuii ñati̱ jiꞌi̱ xquiꞌya chaꞌ lye la nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti nguꞌ, ná caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; pana caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ si cujuii ñati̱ jiꞌi̱ xquiꞌya chaꞌ jnaꞌ.
40’Chaca chaꞌ ni: loꞌo ta ñati̱ su tyiꞌi̱ ma̱ toꞌ tyi nguꞌ, stuꞌba ndyuꞌu chaꞌ ñiꞌya̱ si cua nda nguꞌ biꞌ su tyiꞌi̱ naꞌ toꞌ tyi nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱, loꞌo ta nguꞌ su tyiꞌi̱ naꞌ loꞌo nguꞌ, stuꞌba ndyuꞌu chaꞌ ñiꞌya̱ si cua nda nguꞌ biꞌ su tyiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ, chaꞌ la cuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nu cua nda Ni ꞌna lijya̱ naꞌ ca nde.
41Loꞌo si ta nguꞌ su tyiꞌi̱ sca ñati̱ nu laca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndyaꞌa̱ ñati̱ biꞌ, tsoꞌo tsa caca jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nde loo la. Liꞌ tyacua sca chaꞌ tsoꞌo nu cua nguxcoꞌo ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, stuꞌba ti caca jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo jiꞌi̱ nu laca tuꞌba biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ si ta nguꞌ su tyiꞌi̱ sca ñati̱ nu tsoꞌo tsa tyiquee xquiꞌya chaꞌ ndaquiyaꞌ yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, stuꞌba caca jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo jiꞌi̱ nu tsoꞌo tsa tyiquee biꞌ nde loo la, chaꞌ cua nguxcoꞌo ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ni.
42Loꞌo juaꞌa̱, si ta ñati̱ masi sca scaꞌ ti hitya coꞌo nguꞌ cuañiꞌ re xquiꞌya chaꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ ꞌna laca nguꞌ, chañi chaꞌ cua nguxcoꞌo ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ nde loo la.