Text copied!
CopyCompare
Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel - San Mateo

San Mateo 27

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Y tek xseker pe, quinojel c'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij chiri' chiquicojol ri winek, xquimol qui' riche (rixin) chi niquich'ob achique niquiben riche (rixin) chi niquitek ri Jesús pa camic.
2Ri Jesús can ximon wi el tek xquic'uaj y xbequijacha' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato rubi'.
3Yac'a ri Judas ri xjacho riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek, tek xutz'et chi ri Jesús xa nitak pa camic, yac'ari' tek riya' xpe k'axon pa ránima y xberutzolij ca ri juwinek lajuj sakapuek chique ri principali' tak sacerdotes y chique ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij.
4Ri Judas xubij c'a chique ri achi'a' ri': Riyin can ximacun wi ruma xinjech ri Jesús pan ik'a', ruma Riya' can majun mac rubanon riche (rixin) chi nicamisex, xcha' chique. Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xa xquibij c'a pe chare ri Judas: Riyoj majun kacuenta chare ri'. Ri' chawech riyit c'o wi, xecha' chare.
5Xpe c'a ri Judas xurokij ca ri sakapuek chiri' pa rachoch ri Dios. C'ac'ari' xel el, y xberujitz'aj c'a ri'.
6Y ri principali' tak sacerdotes xquic'ol c'a ri sakapuek ri' y xquibij c'a: Re puek re' ma utz ta c'a chi nikaxol ka riq'ui ri ofrenda wawe' pa rachoch ri Dios, ruma re puek re' xa rajel quic'.
7Yac'a tek quiya'on chic c'a chiquiwech ri achique niquiben riq'ui ri puek ri', riye' xquilok' c'a ri rulef jun aj banoy bojo'y. Ri ulef ri' can xtic'atzin c'a riche (rixin) chi chiri' yemuk wi ri winek ri ma ye aj chiri' ta.
8Y rumari' tek ri jun ulef ri' can c'a nibix na c'a Ulef riche (rixin) Quic' chare. Can man c'a jalatajnek ta ri rubi'.
9Riq'ui c'a ri' can xbanatej wi ri rubin ca ri profeta Jeremías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riya' can rubin wi c'a ca: Ri ye riy rumam ca ri achi ri Israel rubi', xquic'om c'a el ri juwinek lajuj sakapuek, puek ri xquiya' riye', ri xoc rajel ri rusamajel ri Dios.
10Y ya puek ri' ri xquilok'bej ri ulef riche (rixin) ri aj banoy bojo'y, can achi'el ri xubij ri Ajaf chuwe. Queri' c'a ri rubin ca ri Jeremías.
11Y ri Jesús pa'el c'a apo chuwech ri aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato. Y ri aj k'atbel tzij ri' xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chare. Y ri Jesús xubij c'a: Ja' (je), queri'. Can achi'el ri xabij, xcha'.
12Ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij q'uiy c'a ri niquibij riche (rixin) chi yetzujun (yesujun) apo chrij ri Jesús, pero Riya' can majun c'a ch'abel ri xubij riche (rixin) chi nuto' ri'.
13Ri Pilato can yac'ari' tek xubij chare ri Jesús: ¿Can ma nawac'axaj ta c'a ri niquibij ri winek chawij riche (rixin) chi yatquitzujuj (yatquisujuj)?
14Pero ri Jesús can majun c'a ch'abel ri xubij ta chare ri Pilato. Y rumari' tek ri aj k'atbel tzij ri' xumey, ruma majun bey rutz'eton ta chi c'o ta jun winek ri que ta ri' nuben.
15Y ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri aj k'atbel tzij can nrelesaj c'a el jun chique ri yec'o pa cárcel. Riya' nrelesaj c'a el ri preso ri nicajo' ri winek chi ntel el.
16Y chupan c'a ri k'ij ri', c'o c'a jun achi tz'apel pa cárcel ri Barrabás rubi', jun achi ri can c'o rutzijol chi sibilaj itzel.
17Y ri Pilato xubij c'a chique ri winek ri quimolon c'a qui' chiri': ¿Achique c'a ri niwajo' riyix chi riyin nwelesaj el? ¿Niwajo' chi nwelesaj el ri Barrabás o ya ri Jesús ri nibix chuka' Cristo chare? xcha' chique.
18Ri Pilato can que wi c'a ri' ri xubij pe, ruma riya' can retaman wi chi ri winek ri' quiya'on ri Jesús pa ruk'a', ruma itzel niquina' chare chi sibilaj ye q'uiy ri yetzekelben riche (rixin).

19Y ri Pilato tz'uyul c'a ri acuchi (achique) nuk'et wi tzij, tek xapon c'a rutzijol riq'ui ri rubin el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a el rubixic chare: Ri Jesús jun achi choj, rumari' riyit, ma catoc ta cachibil ri ye'ajowan niquicamisaj. Ruma riyin xinben jun achic' ri sibilaj ruc'ayewal ruma ri Jesús. Quec'ari' ri rutakon el rubixic ri rixjayil ri Pilato.
20Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquiya' c'a quina'oj ri winek riche (rixin) chi tiquic'utuj chi ya ri Barrabás ri trelesaj el y ri Jesús ticamisex.
21Y yac'a tek ri aj k'atbel tzij xuc'utuj chic jun bey chique ri winek ri' chi achique c'a chique chi ye ca'i' ri nrelesaj el, ri winek ri' can yac'ari' xquibij: Ya ri Barrabás tawelesaj el, xecha'.
22Yac'ari' tek ri Pilato xuc'utuj c'a chique ri winek: ¿Y achique c'a ri niwajo' chi nben chare ri Jesús, ri nibix chuka' Cristo chare? xcha' chique. Can yac'ari' tek quinojel xech'o apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuwech cruz, xecha'.
23Xpe c'a ri aj k'atbel tzij xubij chique ri winek: ¿Achique c'a rumac rubanon chiwech? Pero riye' xa ma yetane' ta ka. Xa más xquirek apo quichi' y xquibij: Xa ticamisex chuwech cruz, xecha'.
24Y tek ri Pilato xutz'et chi xa majun chic c'a ri nicowin ta nuben y ri winek xa sibilaj pa quichi' niquiben, xpe riya' xberuc'ama' pe juba' ruya' y xuch'ej ruk'a' chiquiwech quinojel ri winek ri', y xubij: Riyin majun numac chare ri rucamic re jun chojmilaj achi re'. Kas yix wi c'a riyix achique niben chare, xcha' chique.
25Xepe c'a quinojel ri winek xquibij c'a: Xa can pa kawi' c'a riyoj y pa quiwi' ri kalc'ual tika wi rutojbalil ri rucamic re jun achi re', xecha'.
26Yac'ari' tek ri aj k'atbel tzij xrelesaj c'a el ri Barrabás, yac'a ri Jesús xa xutek ruch'ayic, y c'ac'ari' xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.
27Y ri soldados riche (rixin) ri aj k'atbel tzij ri' xquic'uaj c'a apo ri Jesús chupan ri palacio. C'ac'ari' xequisiq'uij (xecoyoj) c'a quinojel ri nic'aj chic soldados, ri ye cachibil. Y xbequimolo' qui' chrij ri Jesús.
28Xepe ri soldados ri' xquelesaj c'a el nic'aj rutziak ri Jesús, c'ac'ari' xquiya' jun tziek quek chrij can achi'el wi ri yequicusala' ri reyes.
29Riye' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri c'o sibilaj ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chare, y c'ac'ari' xquiya' pa rujolon (ruwi') ri Jesús. Y xquiben chuka' chare ri Jesús chi xuchop jun aj riq'ui ri rajquik'a'. Y c'ac'ari' yetze'en c'a tek yexuque' chuwech ri Jesús y niquibila' c'a: Caquicot c'a, riyit ri qui-Rey ri israelitas, yecha' c'a chare.
30Can niquichubala' c'a chuka' ri Jesús y niquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' riche (rixin) chi niquik'osij pa rujolon (ruwi').
31Y tek riye' xetane' c'a chi yetze'en chrij, xquelesaj el ri tziek ri quiya'on chrij. C'ac'ari' xquiya' el ri can rutziak wi Riya', y xquic'uaj c'a el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.
32Y yac'a tek quichapon el elen chupan ri tinamit, xquic'ul jun achi aj Cirene, ri Simón rubi'. Xepe c'a ri soldados can xquiben c'a chare ri achi ri' chi xuc'uaj el ri rucruz ri Jesús.
33Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' Gólgota rubi'. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwi') caminek.
34Tek can yec'o chic c'a chiri', xquiya' c'a chare ri Jesús jun ch'omilaj ruya'al uva xolon riq'ui jun c'ayilaj ak'om. Yac'a tek Riya' xuna' ri xquiya' chare, ma xrajo' ta xukum.
35Y tek ri soldados quibajin chic ri Jesús chuwech cruz, xesaquin c'a chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquijech chiquiwech. Y riq'ui ri' can xbanatej c'a ri bin ca ruma ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, tek xubij: Xequijech ri nutziak chiquiwech y chuka' xesaquin chrij. Queri' ri rutz'iban ca.
36Ri soldados ye tz'uyul c'a chiri' quichajin apo ri Jesús tek c'o chuwech ri cruz.

37Y pa ruwi' c'a ri cruz, riye' xquiya' c'a jun tz'alan ri tz'iban el chuwech ri achique mac ri niquibij riye' chi xuben ri Jesús, y rumari' nicamisex. Chuwech ri tz'alan ri' nubij c'a: YARE' RI JESÚS RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
38Y yac'ari' tek yec'o chic ye ca'i' alek'oma' ri xequibajij chuka' chuwech cruz. Jun xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon.
39Ri winek c'a ri yek'ax el riq'ui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwi') chuwech, y c'o chuka' pokon tak ch'abel ri yequibila' ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.
40Ri winek ri' niquibila' c'a ca chare ri Jesús: Riyit ri yabin chi nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij napaba' chic jun bey, tacolo' c'a awi' ayon. Y wi yit c'a riyit ri Ruc'ajol ri Dios, caka pe chuwech la cruz, yecha' c'a ca chare.
41Y can queri' chuka' ri ch'abel ri niquibila' ri principali' tak sacerdotes. Riye' y ri aj tz'iba', ri achi'a' fariseos y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquiwech:
42Riya' can yec'o wi c'a ri xerucol, pero Riya' ma nicowin ta nucol el ri'. Y wi can ya c'a Riya' ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, tika c'a pe chuwech la cruz y riyoj can xtikanimaj c'a Riya'.
43Riya' can xucukuba' wi ruc'u'x riq'ui ri Dios, y wi ri Dios can nrajo' wi re Jesús, tucolo' c'a. Ruma re Jesús xa can rubin wi: Yin c'a riyin ri Ruc'ajol ri Dios, chinek, xecha' ri achi'a' ri'.
44Y ri alek'oma' ri ye bajin chuwech quicruz ri yec'o apo chuxquin ri Jesús, can queri' chuka' niquibila' apo, achi'el ri nic'aj chic.
45Y tek xnic'ajer ri k'ij, yac'ari' tek xoc k'eku'm ronojel ri ruwach'ulef. Y ri k'eku'm ri' xq'uis c'a el c'a pa tak a las tres ri tikak'ij.
46Y ya c'a hora ri' tek ri Jesús xurek ruchi' y xubij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel ri' ntel chi tzij: Nata' Dios, Nata' Dios, ¿achique c'a ruma tek xinamalij ca?
47Y yec'o ri yec'o apo chiri' chunakajal ri Jesús, tek xquic'axaj ri xubij, xquibila' c'a: Riya' ya ri Elías ri nusiq'uij (nroyoj), xecha' c'a.
48Y can yac'ari' tek c'o c'a jun ri junanin (anibel) xberuc'ama' pe jun esponja y xumuba' pa jun ch'omilaj ruya'al uva. C'ac'ari' xuya' chutza'n jun aj, riche (rixin) chi xuya' chare ri Jesús riche (rixin) chi nich'uch'u' ka juba' ri chaki'j chi' chare.
49Yac'a ri nic'aj chic ri yec'o apo chiri' riq'ui ri Jesús, xquibij: Tikatzu' na c'a, k'alaj ri' wi nipe ri Elías chucolic, xecha'.
50Yac'a ri Jesús yac'ari' tek riq'ui ruchuk'a' xurek ruchi', y xujech c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios; y xcom ka.
51Y yac'ari' tek ri tziek ri achoj riq'ui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa ca'i'. Xuchop pe c'a pa ruwi' y xbeq'uis c'a chuxe' ka. Chuka' ri ruwach'ulef can xsilon c'a y ri nima'k tak abej xepax.
52Ri jul ri ye mukun wi ri caminaki' xejakatej. Y ye q'uiy c'a chique ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios ri ye caminek el xec'astej pe,
53y xebe'el pe. Yac'a tek c'astajnek chic pe ri Jesús, yac'ari' tek xetz'etetej chuka' riye'. Y riye' xe'apon c'a chupan ri lok'olaj tinamit Jerusalem. Can chiquiwech wi c'a ye q'uiy ri xquic'ut wi qui'.
54Ri quicapitán ri soldados y quinojel ri yec'o chiri' quichajin apo ri Jesús, tek quitz'eton chic ka ri xuben ri silonel, y quitz'eton chuka' chic ri nic'aj chic ri xebanatej, riye' can sibilaj c'a xquixibij qui' y xquibila' c'a: Can kitzij na wi chi re jun achi re' can Ruc'ajol wi ri Dios, xecha'.

55Y ye q'uiy c'a ixoki' ri can c'a pa Galilea ye tzeketel wi pe chrij ri Jesús riche (rixin) chi niquinimaj niquilij, riye' yetzu'un c'a apo, xa yac'a chi c'anej yec'o wi el.
56Y chiquicojol c'a quinojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y c'o chuka' apo ri rixjayil ri Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
57Yac'a tek xoc pe ri ak'a', c'o c'a jun tzekelbey riche (rixin) ri Jesús ri xapon, jun beyon aj pa tinamit Arimatea, ri José rubi'.
58Riya' xbe c'a riq'ui ri Pilato ri aj k'atbel tzij y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús chare riche (rixin) chi numuk. Y ri Pilato xubij c'a chi tijach pe ri ruch'acul ri Jesús chare ri José.
59Y ri José xberuc'ama' c'a pe ri ruch'acul ri Jesús, y c'ac'ari' xubor pa jun sakilaj tziek.
60Y xberuya' c'a ca pa jun jul riche (rixin) chi niya'ox (nya') caminek chupan. Ri jul ri' c'ac'ac', ri can riche (rixin) wi ka ri José tek ruc'oton chuwech jun nimabej. Y tek riya' rutz'apin chic ca ruchi' ri jul riq'ui ri nimalaj setesic abej ri tz'apebel ruchi' ri jul, c'ac'ari' xtzolin el.
61Ri María Magdalena y ri jun chic ixok María chuka' rubi', can ye tz'uyul c'a apo chuwech ri jul tek xmuk ri Jesús.
62Ri k'ij tek xmuk ri Jesús, ya k'ij chuka' ri' tek ri winek niquibanala' chic ruchojmil ronojel ri xtic'atzin chique ri pa ruca'n k'ij, ruma yari' napon ri uxlanibel k'ij. Y pa ruca'n k'ij, tek yec'o chic chupan ri uxlanibel k'ij, yac'ari' tek ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquiben c'a chi xbequic'ulu' qui' chuwech ri Pilato ri aj k'atbel tzij.
63Riye' xbequibij c'a chare: Táta, riyoj xnatej chake chi tek ri Jesús can c'a q'ues na, xubij c'a chi xtic'astej pe ri pa rox k'ij. Can queri' wi c'a rubin ca ri k'olojel ri'.
64Y riche (rixin) c'a chi man xa quepe ri rudiscípulos y niquelek'aj el ri ruch'acul ri Jesús re chak'a', y c'ac'ari' xtiquibij chique ri winek chi ri Jesús can xc'astej wi el chiquicojol ri caminaki'; rumari' yoj petenak re wacami riche (rixin) chi nikac'utuj jun utzil chawe chi tataka' ruchajixic ri acuchi (achique) mukun wi ca, c'a ya tek nitz'aket na ri oxi' k'ij. Ruma wi xa ma xtikaben ta queri' y nisach el ri ruch'acul, yac'ari' tek can más ye q'uiy winek ri xquek'olotej que chuwech ri nabey mul, xecha'.
65Y ri Pilato xubij c'a chique ri achi'a' ri': Quixbiyin c'a y que'ic'uaj c'a el la achi'a' ye chajinel. Tibana' c'a ca rubanic chi utz, achi'el ri iwetaman riyix chi utz nuben ca, xe'uche'ex el.
66Ri achi'a' ri' can yac'ari' xebe acuchi (achique) mukun wi ca ri Jesús y xbequichojmirisaj ca chi tichajix chi utz. Y xquiya' c'a ca retal ri abej tz'apebel ruchi' ri jul, ri xtic'utu wi c'o ri xtijako. Y xequiya' ca chuka' ri ye chajinel chiri'.