Text copied!
CopyCompare
Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al - SAN MATEO

SAN MATEO 27

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Y antok xsakar-pa, quinojiel ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar chiquicajol ri israelitas, xquimol-quiꞌ chi niquiꞌan pensar ri chica manera niquiꞌan chi quireꞌ niquitak ri Jesús chi niquimisas.
2Y xquixim-el y xbꞌaquijachaꞌ pa rukꞌaꞌ ri Poncio Pilato, ri gobernador.
3Antok ri Judas xutzꞌat chi ri Jesús xa xucꞌuax choch ri Pilato chi niꞌeꞌx cha chi niquimisas, ja xpa bꞌis pa ránima ruma jajaꞌ ri xcꞌayin richin ri Jesús; rumareꞌ xbꞌarutzoliej can ri treinta monedas de plata chica ri principales sacerdotes y chica ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar.
4Ri Judas xuꞌej chica ri achiꞌaꞌ reꞌ: Inreꞌ xinꞌan pecar ruma xincꞌayij ri Jesús pan ikꞌaꞌ; jajaꞌ manak ruchꞌoꞌj, xchaꞌ chica. Pero ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, xquiꞌej cha ri Judas: ¿Chica ka-cuenta ojreꞌ? ¡Cheꞌl-na ncatiel atreꞌ! xaꞌchaꞌ cha.
5Xpa jajaꞌ xuqꞌuiak can ri miera chireꞌ pa templo; xiel-pa chireꞌ y xꞌa y xirutzakabꞌa-riꞌ.
6Y ri principales sacerdotes xquimol ri miera y xquiꞌej: Ri miera va man otz ta chi nakaxol-ka riqꞌuin ri miera ri nisipas can pa templo, ruma ri miera reꞌ xa rajal quicꞌ.
7Antok quiꞌeꞌn chic chiquivach ri chica niquiꞌan cha ri miera reꞌ, ijejeꞌ xquilokꞌ jun ulief ri rubꞌinan Richin ri Bꞌanoy-Bꞌajoꞌy; chi ncaꞌmuk ri vinak ri man israelitas ta.
8Rumareꞌ ri jun ulief reꞌ hasta vacame cꞌa niꞌeꞌx Ulief richin Quicꞌ cha.
9Riqꞌuin reꞌ nuꞌon cumplir ri ruꞌeꞌn can ri profeta Jeremías. Jajaꞌ ruꞌeꞌn can: Xquimol-el ri treinta monedas de plata, rajal ri altíra rakalien. Jareꞌ rajal xquiyaꞌ ri vinak israelitas.
10Y cha ri miera reꞌ xquilokꞌ ri ulief ri rubꞌinan Richin ri Bꞌanoy-Bꞌajoꞌy, can incheꞌl ruꞌeꞌn ri Ajaf chuva. Quireꞌ ri ruꞌeꞌn can ri Jeremías.
11Y ri Jesús paꞌl-apa choch ri gobernador. Y jajaꞌ xucꞌutuj cha ri Jesús: ¿Atreꞌ ri Qui-Rey ri israelitas? Y ri Jesús xuꞌej cha: Atreꞌ ncaꞌeꞌn, xchaꞌ cha.
12Y antok ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar niquiꞌan-apa acusar, jajaꞌ man jun tzij ri xuꞌej.
13Rumareꞌ ri Pilato xuꞌej cha ri Jesús: ¿Man navaxaj ta ri niquiꞌej-pa chavij chi ncatquiꞌan acusar?
14Pero ri Jesús man jun tzij ri xuꞌej. Rumareꞌ ri gobernador can xchapataj.
15Y juna-junaꞌ antok nalka ri namakꞌej Pascua, ri gobernador nutzokopij-el jun chiquivach ri icꞌo pa cárcel; ja ri nicajoꞌ ri vinak chi ntiel-el.
16Y chupan ri tiempo reꞌ, cꞌo pa cárcel jun ache rubꞌinan Barrabás, jun ache ri quinojiel cataꞌn chi altíra itziel.
17Y ri Pilato xuꞌej chica ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ: ¿Chica chiquivach ri icaꞌyeꞌ ntivajoꞌ ixreꞌ chi nitzokopij-el? ¿Ntivajoꞌ chi nitzokopij-el ri Barrabás o ja ri Jesús ri niꞌeꞌx Cristo cha?
18Ri Pilato quireꞌ xuꞌej ruma jajaꞌ rataꞌn chi ri vinak reꞌ quiyoꞌn ri Jesús pa rukꞌaꞌ, ruma itziel niquitzꞌat.

19Y antok ri Pilato tzꞌuyul pa tribunal, jareꞌ antok cꞌo jun xalka riqꞌuin ri rutakuon-pa ri raxjayil. Ri raxjayil ruꞌeꞌn-el cha: Ri Jesús jun ache choj, rumareꞌ man jun kax taꞌan cha. Ruma inreꞌ ruyuon itziel tak achicꞌ xinꞌan chakꞌaꞌ ruma jajaꞌ.
20Pero ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar xaꞌcovin chiquij ri vinak, chi tiquicꞌutuj-apa chi ja ri Barrabás titzokopes-el y ri Jesús tiquimisas.
21Y antok ri gobernador xucꞌutuj chic chica ri vinak chi chica chiquivach ri icaꞌyeꞌ nicajoꞌ ijejeꞌ chi nralasaj-el, ri vinak reꞌ xquiꞌej: Ja ri Barrabás tavalasaj-el, xaꞌchaꞌ.
22Y ri Pilato xucꞌutuj chica ri vinak: ¿Chica niꞌan cha ri Jesús, ri niꞌeꞌx Cristo cha? Quinojiel xaꞌchꞌo-apa y xquiꞌej: ¡Tiꞌan crucificar!
23Y ri gobernador xucꞌutuj chica: ¿Chica ruchꞌoꞌj rubꞌanun? Pero ri vinak man ncaꞌtanieꞌ ta ka. Xa riqꞌuin más quichukꞌaꞌ ncaꞌchꞌo-apa y niquiꞌej: ¡Tiꞌan crucificar!
24Y antok ri Pilato xutzꞌat chi man jun chic kax nitiquir nuꞌon chi nucol ri Jesús, y ri vinak xa más altíra niquiꞌan-apa, xucꞌutuj jubꞌaꞌ ruyaꞌ y ja xuchꞌaj rukꞌaꞌ chiquivach quinojiel ri vinak reꞌ, y xuꞌej: Inreꞌ manak nuchꞌoꞌj chirij ri rucamic ri jun choj ache reꞌ. ¡Titzꞌataꞌ ixreꞌ chica ntiꞌan cha!
25Y quinojiel ri vinak niquiꞌej: Pa kaveꞌ ojreꞌ y pa quiveꞌ ri kalcꞌual tika ri ruquiqꞌuiel, xaꞌcha-apa.
26Entonces ri gobernador xutzokopij-el ri Barrabás y xuꞌej chi tichꞌay ri Jesús, cꞌajareꞌ xujach-el chi tiquimisas choch cruz.
27Y ri ru-soldados ri gobernador xquicusaj-apa ri Jesús chupan ri palacio. Y xaꞌquimol quinojiel ri nicꞌaj chic soldados chirij ri Jesús.
28Y ri soldados reꞌ xquicꞌan-el ri rutziak ri Jesús y xquiyaꞌ jun tziak quiak chirij.
29Y xquiyaꞌ pa rujaluon jun corona ri pachꞌun cha jun kꞌayis ri altíra ruqꞌuixal. Y xquiyaꞌ jeꞌ jun aj pa rukꞌaꞌ derecha y ncaꞌxuquieꞌ choch y ncaꞌtzeꞌn chirij antok niquiꞌej cha: ¡Caquicuot, atreꞌ ri Qui-Rey ri israelitas!
30Can niquichubꞌaj ri Jesús y niquimaj jeꞌ ri aj ri cꞌo pa rukꞌaꞌ chi niquibꞌuj pa rujaluon.
31Y antok ijejeꞌ xaꞌtanie-ka chi ncaꞌtzeꞌn chirij, xquicꞌan-el ri tziak ri quiyoꞌn ijejeꞌ chirij, xquiya-el ri rutziak jajaꞌ, y xquicꞌuaj chi niquibꞌajij choch cruz.
32Y antok ya ncaꞌiel-el pa tanamet, xquicꞌul jun ache aj-Cirene, ri Simón rubꞌeꞌ, y ri soldados xquiꞌan cha ri ache reꞌ chi tucꞌuaj ri cruz.
33Y xaꞌbꞌaka chupan ri lugar rubꞌinan Gólgota. Ri tzij Gólgota nrajoꞌ nuꞌej: Rujaluon Quiminak (Calavera).
34Antok icꞌo chic chireꞌ, xquiyaꞌ cha ri Jesús vinagre xaluon riqꞌuin jun cꞌayilaj akꞌuon. Pero antok jajaꞌ xunaꞌ ri chica niquiyaꞌ cha, man xrajoꞌ ta xukun.
35Y antok ri soldados quibꞌajin chic ri Jesús choch ri cruz, xcalasaj suerte chirij ri rutziak chi niquijach chiquivach. Y riqꞌuin reꞌ nuꞌon cumplir ri bꞌeꞌn can ruma ri jun profeta ri xcꞌujieꞌ ojier can tiempo. Quireꞌ nuꞌej ri tzꞌibꞌan can: Xaꞌquijach ri nutziak chiquivach y xcalasaj suerte chirij. Quireꞌ ri rutzꞌibꞌan can.
36Y ri soldados xaꞌtzꞌuye-ka chireꞌ, quichajin ri Jesús.

37Y paroꞌ ri cruz, ijejeꞌ xquiyaꞌ jun letrero ri nuꞌej karruma niquimisas. Choch ri letrero reꞌ nuꞌej: JAREꞌ RI JESUS RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
38Icꞌo icaꞌyeꞌ alakꞌomaꞌ ri xaꞌbꞌajix choch cruz riqꞌuin ri Jesús. Jun xyoꞌx pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda.
39Ri vinak ri ncaꞌkꞌax ri pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús niquisiluoj can quijaluon choch, y cꞌo tzij ri man otz ta ri ncaꞌquiꞌej can cha.
40Ri vinak reꞌ niquiꞌej cha ri Jesús: Atreꞌ xaꞌej chi navulij ri templo y chi oxeꞌ kꞌij napabꞌaꞌ chic jun bꞌay, tacalo-aviꞌ ayuon. Y xa atreꞌ ri Rucꞌajuol ri Dios, caka-pa choch ri cruz, ncaꞌchaꞌ can cha.
41Y quireꞌ jeꞌ niquiꞌan ri principales sacerdotes, ri achiꞌaꞌ escribas, ri achiꞌaꞌ fariseos y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, ijejeꞌ altíra ncaꞌtzeꞌn-apa chirij ri Jesús y niquiꞌej:
42Jajaꞌ can iqꞌuiy xaꞌrucol, pero jajaꞌ man nitiquir ta nucol-riꞌ ruyuon. Xa jajaꞌ ri Qui-Rey ri israelitas, tika-pa choch ri cruz vacame cꞌa y can xtakanimaj.
43Jajaꞌ can xucukubꞌaꞌ rucꞌuꞌx riqꞌuin ri Dios, y xa ri Dios can nrajoꞌ jajaꞌ, tucaloꞌ cꞌa. Ruma ri Jesús ruꞌeꞌn: Inreꞌ in Rucꞌajuol ri Dios. Quireꞌ xquiꞌej ri achiꞌaꞌ reꞌ chirij ri Jesús.
44Y ri alakꞌomaꞌ ri i-bꞌajin choch qui-cruz riqꞌuin ri Jesús, can cꞌo tzij jeꞌ ri man otz ta ri ncaꞌquiꞌej-apa cha.
45Y pa nicꞌaj-kꞌij, nojiel ri roch-ulief xuꞌon kꞌakuꞌn. Y ri kꞌakuꞌn reꞌ xqꞌuis-el hasta cꞌa a las tres ri nakakꞌij.
46Y yan laꞌk a las tres, ri Jesús xurak ruchiꞌ y xuꞌej: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xchaꞌ. Y ri tzij reꞌ quireꞌ nuꞌej: Nu-Dios, Nu-Dios, ¿karruma xinayaꞌ can?
47Y icꞌo jujun ri icꞌo-apa cierca ri Jesús, antok xcaꞌxaj ri xuꞌej, ja xquiꞌej: Jajaꞌ, ja ri Elías ri nrayuoj, xaꞌchaꞌ.
48Y cꞌo jun ri chaꞌnin xbꞌarucꞌama-pa jun esponja, xumubꞌaꞌ chupan vinagre, y xuyaꞌ ri esponja chutzaꞌn jun aj, chi xuyaꞌ cha ri Jesús chi nutzꞌuꞌ.
49Pero ri nicꞌaj chic ri icꞌo-apa ri pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús, xquiꞌej: Kayoꞌiej, katzꞌataꞌ xa nalka ri Elías chi nucol, xaꞌchaꞌ.
50Pero ri Jesús xurak chic ruchiꞌ y ja xujach ri ru-espíritu.
51Y antok jajaꞌ xcon, ri tziak ri choj cha jachuon-ve rupan ri templo xkꞌachꞌitaj pa nicꞌaj, cꞌa paroꞌ cꞌa chuxieꞌ ka. Can xuꞌon cubꞌrakan y ri abꞌaj xaꞌpax.
52Ri jul ri pacheꞌ i-mukun-ve ri quiminakiꞌ xaꞌjakataj. Y iqꞌuiy chiquivach ri quiniman ri Dios ri i-quiminak chic el, xaꞌcꞌastaj-pa,
53y xaꞌbꞌaꞌiel-pa. Antok ri Jesús cꞌastajnak chic chiquicajol ri quiminakiꞌ, xaꞌuoc chupan ri santa tanamet Jerusalén; y can iqꞌuiy xaꞌtzꞌato quichin.
54Ri capitán y quinojiel ri icꞌo riqꞌuin chi niquichajij ri Jesús, xquitzꞌat ri xuꞌon ri cubꞌrakan y ri nicꞌaj chic kax ri xaꞌbꞌanataj, can altíra xquixiꞌij-quiꞌ y xquiꞌej: Can ketzij chi la ache la, can Rucꞌajuol ri Dios, xaꞌchaꞌ.

55Y iqꞌuiy ixokiꞌ ri i-patanak chirij ri Jesús antok xiel-pa Galilea, y quilin-pa, ijejeꞌ chi-naj ncaꞌtzuꞌn-apa.
56Y chiquicajol ri ixokiꞌ reꞌ, cꞌo ri María Magdalena, ri María quitieꞌ ri Jacobo y ri José, y ri raxjayil ri Zebedeo, ri quitieꞌ ri Jacobo y ri Juan.
57Antok xkakꞌij-ka (después ri a las tres), cꞌo jun ache bꞌayuon xalka rubꞌinan José ri aj-Arimatea, jajaꞌ jun ru-discípulo ri Jesús.
58Jajaꞌ xꞌa riqꞌuin ri Pilato chi xucꞌutuj ri ru-cuerpo ri Jesús. Y ri Pilato xuꞌej cꞌa chi tiyoꞌx-pa ri ru-cuerpo ri Jesús cha ri José.
59Y ri José xubꞌol cꞌa jun tziak sak chirij ri ru-cuerpo ri Jesús.
60Ri José can richin jajaꞌ rucꞌatuon jun jul cꞌacꞌacꞌ, y chireꞌ xbꞌaruya-ve ri ru-cuerpo ri Jesús. Ri jul reꞌ cꞌatuon choch jun nem abꞌaj. Jajaꞌ xutzꞌapij can ri ruchiꞌ ri jul cha jun nem abꞌaj y xꞌa.
61Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubꞌinan jeꞌ María i-tzꞌuyul chireꞌ choch ri jul.
62Ri kꞌij antok xmuk ri Jesús, ja kꞌij reꞌ antok ri vinak niquiꞌan yan nojiel ri xticꞌatzin chica chucaꞌn kꞌij, ruma ri kꞌij richin uxlanien ya nitiquir-ka. Y chupan ri kꞌij richin uxlanien, ri principales sacerdotes y ri achiꞌaꞌ fariseos xaꞌbꞌaka choch ri Pilato.
63Ijejeꞌ xbꞌaquiꞌej cha: Ojreꞌ xalka pa kaveꞌ antok ri Jesús cꞌa cꞌas, xuꞌej chi xticꞌastaj-pa chi oxeꞌ kꞌij. Quireꞌ ruꞌeꞌn can ri jun aj-tzꞌakoy-tzij reꞌ.
64Rumareꞌ caꞌtakaꞌ soldados chi niquichajij ri jul cꞌa nitzꞌakat-na ri oxeꞌ kꞌij, chi quireꞌ man caꞌpa ri ru-discípulos y xticalakꞌaj ri ru-cuerpo ri Jesús chakꞌaꞌ, y xtiquiꞌej chica ri vinak: Ri Jesús can xcꞌastaj-ve-el chiquicajol ri quiminakiꞌ, xcaꞌchaꞌ. Ruma xa nalakꞌax-el ri ru-cuerpo, can más iqꞌuiy ri xcaꞌniman choch ri naꞌay, xaꞌchaꞌ.
65Y ri Pilato xuꞌej chica ri achiꞌaꞌ reꞌ: Quixꞌin y quiꞌivucꞌuaj ri soldados la. Tibꞌanaꞌ cha incheꞌl ri ivataꞌn ixreꞌ, xaꞌucheꞌx-el.
66Ri achiꞌaꞌ reꞌ can ja xaꞌa pacheꞌ mukun-ve can ri Jesús y xquichojmij otz ruchiꞌ ri jul. Xquiꞌan jeꞌ sellar ri abꞌaj ri choj cha tzꞌapin can ruchiꞌ ri jul, chi quireꞌ man jun nitiquir nijako. Y xaꞌquiyaꞌ can ri soldados chireꞌ.