Text copied!
CopyCompare
Li Santil hu - San Marcos

San Marcos 14

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Cuib cutan chic ma̱ nacuulac xk'ehil li nink'e re xjulticanquil li reliqueb laj Israel sa' li tenamit Egipto. Pascua nayeman re li nink'e a'an. A'an ajcui' xk'ehil li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi ma̱c'a' xch'amal. Sa' eb li cutan a'an eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob a̱tin chirix li Jesús re nak te'xq'ue chi camsi̱c.
2Ut que'xye chi ribileb rib: —Inc'a' takachap li Jesús nak yo̱k li nink'e xban nak te'pok' li tenamit kiq'uin ut te'oc chi pletic, chanqueb.
3Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix. Chunchu sa' me̱x nak quichal jun li ixk. Cuan chak jun ch'ina botella sununquil ban riq'uin. Lix na'aj li ban a'an yi̱banbil riq'uin cha̱bil pec alabastro xc'aba' ut li sununquil ban a'an nardo xc'aba' ut k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixtok xcux li ch'ina botella ut quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús.
4Cuan li que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'an chi ma̱c'a' rajbal?
5Xru raj xc'ayiman chi numenak oxib ciento denarios (Q150) ut xkajeq'ui raj reheb li neba', chanqueb. Ut que'oc chixcuech'inquil li ixk.
6Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixch'i'ch'i'inquil li ixk? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xba̱nu cue.
7Li neba' junelic cuanqueb sa' e̱ya̱nk. Yalak jok'e naru te̱tenk'aheb. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta junelic e̱riq'uin.
8Li ixk a'in xba̱nu li jo' q'uial xru xba̱nunquil. Ma̱ji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal.
9Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ta̱yema̱nk resil li colba-ib yalak bar, ta̱yema̱nk ajcui' resil li c'a'ru xba̱nu li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan.
10Ut laj Judas Iscariote, xcomoneb li cablaju, co̱ riq'uineb lix be̱nil aj tij chixyebal reheb nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb.
11Ut eb laj tij nak que'rabi a'an c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb ut que'xyechi'i xtumin. Ut laj Judas quixsic' xya̱lal chanru nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb.
12Sa' li xbe̱n cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi ma̱c'a' xch'amal, neque'xmayeja jun li carner. Li nink'e a'an re xjulticanquil li reliqueb laj Israel sa' li tenamit Egipto. Eb lix tzolom que'xye re li Jesús: —¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak li na'ajej re ta̱tzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb.
13Li Jesús quixye reheb cuib lix tzolom: —Ayukex sa' li tenamit. Aran te̱c'ul jun li cui̱nk yo̱ chak chixc'ambal jun cuc xha'. Te̱ta̱ke a'an.
14Bar ta̱oc a'an aran ajcui' tex-oc la̱ex. Ut te̱ye re laj e̱chal cab, “Chan laj tzolonel, ¿bar len cuan li na'ajej ta̱cua'ak cui' rochbeneb lix tzolom?” cha'kex re.
15Ut a'an tixc'ut che̱ru jun nimla na'ajej takec' sa' xca' tasalil li cab. Ac yi̱banbil li na'ajej. Ut aran toxe̱cauresi li nink'e chok' ke, chan li Jesús.
16Que'co̱eb sa' li tenamit ut qui-uxman jo' quixye li Jesús. Ut aran que'xcauresi li nink'e.
17Nak qui-ecuu, quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom.
18Nak ac yo̱queb chi cua'ac sa' li me̱x, li Jesús quixye reheb lix tzolom, —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak jun e̱re la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan.
19Ut eb a'an que'raho' sa' xch'o̱leb ut eb li junju̱nk que'oc chixyebal re li Jesús: —¿Ma la̱in ta bi' tink'axtesi̱nk a̱cue, Ka̱cua'? chanqueb.
20Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li ta̱k'axtesi̱nk cue, a'an jun e̱re la̱ex li yo̱ chixtz'abal lix caxlan cua cuochben sa' li sec'.
21Relic chi ya̱l la̱in li C'ajolbej tinc'ul li c'a'ru tz'i̱banbil chak retalil chicuix. Abanan raylal cuan sa' xbe̱n li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue. K'axal us raj chok' re li cui̱nk a'an nak inc'a' ta quiyo'la.—
22Ut nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: —Cua'inkex. A'an a'in intz'ejcual.—
23Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios, tojo'nak quixq'ue reheb ut chixjunileb que'uc'ac.
24Ut li Jesús quixye reheb: —A'an a'in lin quiq'uel li ta̱hoyek' sa' xc'aba'eb chixjunileb ut a'an ta̱xakaba̱nk xcuanquil li Ac' Contrato.
25Relic chi ya̱l tinye e̱re nak inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj ta̱cuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús.
26Ut nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich, que'co̱eb sa' li tzu̱l Olivos.
27Ut li Jesús quixye reheb: —Che̱junilex la̱ex ta̱ch'ina̱k le̱ ch'o̱l ut tine̱canab injunes chiru a k'ojyi̱n a'in xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil retalil xbaneb li profeta: Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb.
28Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, la̱in xbe̱n cua tinxic che̱ru aran Galilea.—
29Ut laj Pedro quixye re: —Usta chixjunileb tate'xcanab abanan la̱in inc'a' tatincanab.—
30Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Relic chi ya̱l tinye a̱cue nak toj ma̱ji' naya̱bac xca' sut li tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.—
31Ut laj Pedro quixye cui'chic chi cau: —Ma̱ jok'e tinye nak inc'a' ninnau a̱cuu usta tine'xcamsi a̱cuochben, chan. Ut jo'can que'xye chixjunileb lix tzolom.
32Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní xc'aba'. Li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Cana̱kex arin. Xic cue chi tijoc la̱in.—
33Ut quixc'am oxib lix tzolom chirix. A'aneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. Ut c'ajo' nak qui-oc chi yot'ec' xch'o̱l li Jesús.
34Quixye reheb lix tzolom: —Cuan jun raylal sa' inch'o̱l yo̱ chinyot'bal. La̱in nacuec'a nak inc'a' chic tincuy. Cana̱kex arin ut yo'lenkex.—
35Ut li Jesús quibe̱c chic ca'ch'in ut quixcuik'ib rib sa' ch'och' ut qui-oc chi tijoc ut quixtz'a̱ma re li Ka̱cua' Dios ut quixye: —Cui ta tixq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in.—
36Ut quixye ajcui': —At inYucua', la̱in ninnau nak chixjunil naru xba̱nunquil cha̱cuu. Cui ta naru inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at ut ma̱cua' li nacuaj la̱in.—
37Ut nak quisuk'i chak li Jesús, quixtauheb chi cua̱rc lix tzolom. Ut quixye re laj Pedro: —At Simón, ¿ma yo̱quex chi cua̱rc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun o̱rak cuochben?
38Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c. La̱ex nequeraj raj xba̱nunquil li us, abanan e̱junes inc'a' texru̱k.—
39Ut li Jesús co̱ cui'chic chi tijoc ut quixtz'a̱ma cui'chic sa' lix tij nak inc'a' raj tixc'ul li raylal.
40Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús quixtauheb cui'chic chi cua̱rc lix tzolom xban nak ma̱ ca'ch'in lix cuaraheb. Ut eb a'an inc'a' chic neque'xtau c'a'ru te'xye.
41Ut quisuk'i cui'chic sa' rox sut, coxtauheb cui'chic chi cua̱rc ut quixye reheb: —¿Ma toj yo̱quex ajcui' chi cua̱rc? Tz'akalak li hila̱nc xeba̱nu. Ac xtau xk'ehil nak la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb laj ma̱c.
42Cuaclinkex anakcuan, ut yo'keb chixc'ulbal li yo̱ chi cha̱lc chi k'axtesi̱nc cue, chan.
43Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús riq'uineb lix tzolom nak quicuulac laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben laj Judas taklanbileb chak xbaneb li xbe̱nil aj tij ut xbaneb laj tz'i̱b. Taklanbileb ajcui' xbaneb laj c'amol be sa' li rochoch li Dios. Cuanqueb xch'i̱ch' ut cuanqueb xche'.
44Ut laj Judas quixye reheb nak tixq'ue jun retalil chanru nak tixk'axtesi li Jesús. Ac quixye reheb: —Li ani tincuutz' ru, a'an li te̱chap ut te̱c'am.—
45Ut nak quicuulac laj Judas quijiloc chixc'atk, ut quixye: —At Ka̱cua',— ut quirutz' ru.
46Ut eb a'an que'xchap li Jesús re nak te'xc'am riq'uin laj rakol a̱tin.
47Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'i̱ch' ut quixch'ot lix xic lix mo̱s li xyucua'ileb aj tij.
48Ut li Jesús quixye reheb li tenamit: —¿Ma la̱in ta bi' aj e̱lk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'i̱ch'?
49Rajlal cutan cuanquin sa' e̱ya̱nk che̱tzolbal sa' rochoch li Dios ut inc'a' quine̱chap. Abanan xc'ulman chi jo'ca'in re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu,— chan li Jesús.
50Ut chixjunileb lix tzolom que'e̱lelic ut que'xcanab xjunes li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re.
51Jun li al yo̱ chi ta̱ke̱nc re li Jesús lanlo sa' xt'icr. A'an que'xchap raj.
52Abanan a'an quie̱lelic chiruheb. Quicana lix t'icr sa' ruk'eb ut quie̱lelic chi t'ust'u.
53Tojo'nak que'xc'am li Jesús riq'uin lix yucua'ileb aj tij ut que'ch'utla chixjunileb lix be̱nil aj tij. Ut que'ch'utla ajcui' eb laj c'amol be sa' rochoch li Dios ut eb laj tz'i̱b.
54Ut laj Pedro chi najt yo̱ chixta̱kenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj neba̱l sa' rochoch lix yucua'il eb aj tij ut aran quic'ojla chire xam chi k'ixi̱nc rochbeneb laj c'ac'alenel.
55Eb li xbe̱nil aj tij ut li neque'tz'iloc a̱tin yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak a̱tin chirix li Jesús re nak te'xq'ue chi camsi̱c. Abanan inc'a' que'xtau.
56Nabal li que'yo'oban tic'ti' chirix ut inc'a' natukla ru li ra̱tineb xban nak jalan jala̱nk neque'xye li junju̱nk.
57Cuan li que'xakli chixyebal li yo'obanbil a̱tin chirix.
58Ut que'xye: —La̱o quikabi nak quixye, “La̱in tinjuc' li rochoch li Dios li yi̱banbil xbaneb li cui̱nk, ut la̱in chiru oxib cutan tinyi̱b jun chic, aban ma̱cua' yi̱banbil xbaneb li cui̱nk.” Jo'can quixye li cui̱nk a'in, chanqueb.
59Abanan inc'a' nach'ola ru li ra̱tineb xban nak jalan jala̱nk neque'xye li junju̱nk.
60Ut li xyucua'ileb aj tij quixakli sa' xya̱nkeb ut quixye re li Jesús, —¿Ma ma̱c'a' nacaye la̱at chirix li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?—
61Ut li Jesús ma̱ jun a̱tin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixpatz' cui'chic re li Jesús ut quixye re: —¿Ma la̱at li Cristo li Ralal li nimajcual Dios? chan re.
62Ut li Jesús quixye: —La̱in. Ut sa' jun cutan tine̱ril la̱in li C'ajolbej nak c'ojc'o̱kin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut te̱ril ajcui' nak yo̱kin chak chi cha̱lc sa' li chok sa' choxa, chan.
63Nak quirabi li quixye li Jesús, li xyucua'il eb aj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: —¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru xma̱c?
64Ac xerabi nak xjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios. ¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xma̱c malaj ut inc'a'? chan. Ut chixjunileb que'xye nak cuan xma̱c re camsi̱c.
65Cuan li yo̱queb chi chu̱ba̱nc re ut cuan ajcui' que'tz'apoc re li ru li Jesús riq'uin t'icr re nak inc'a' ta̱ilok, ut que'xsac' ut que'xye re: —Ye ke ani xsac'oc a̱cue, chanqueb. Tojo'nak que'xk'axtesi sa' ruk'eb laj c'ac'alenel pre̱x ut eb a'an que'xsac' cui'chic.
66Ut nak cuan laj Pedro tak'a chi ru'uj neba̱l, quicuulac jun li ixk, xmo̱s li xyucua'il eb aj tij.
67Ut li ixk a'an quiril laj Pedro nak yo̱ chi k'ixi̱nc chire li xam. Quixca'ya ut quixye re: —La̱at xat-ochbenin re li Jesús aj Nazaret, chan re laj Pedro.
68Ut nak quichak'oc laj Pedro, quitic'ti'ic ut quixye: —¿Ani nacaye? La̱in inc'a' ninnau ru ani li nacaye.— Ut laj Pedro qui-el chire li oqueba̱l ut li tzo' xul quiya̱bac.
69Ut li ixk nak quiril cui'chic laj Pedro, qui-oc chixyebal reheb li cuanqueb aran: —Li cui̱nk a'in, a'an jun reheb lix tzolom li Jesús, chan.
70Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic. Ut ac junpa̱t na chic nak eb li cuanqueb aran que'xye cui'chic re laj Pedro: —Ya̱l. La̱at xcomoneb xban nak la̱ cua̱tinoba̱l nac'utuc re nak la̱at aj Galilea.—
71Ut laj Pedro qui-oc chi majecua̱nc ut quixye: —Cutan saken chiru li Dios nak inc'a' ninnau ru li cui̱nk li nequeye. Cui tic'ti' li yo̱quin chixyebal, chinixtz'ekta̱na̱k li Dios, chan.
72Tojo'nak quiya̱bac cui'chic xca' sut li tzo' xul. Ut quinak sa' xch'o̱l laj Pedro li a̱tin quiyehe' re xban li Jesús, “Nak toj ma̱ji' naya̱bac xca' sut li tzo' xul, la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu”. Nak quijultico' re laj Pedro li a̱tin a'in, c'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l ut qui-oc chi ya̱bac.