Text copied!
CopyCompare
Manitanati Tuparrü - San Lucas - San Lucas 8

San Lucas 8:3-50

Help us?
Click on verse(s) to share them!
3Ananca ito Juanarrü, nicüpostoti Chuza naqui administrador ümoti yüriaburrü Herodes. Ananca ito Susana acamanu y amonquio ito piquiataca paüca. Payurara y pachebo arrüna ane oboi ümoti Jesús y ümobama ñanunecasarrti.
4Sürümanama bama auqui puebluca süromatü asaramati Jesús. Nauquiche tütaboma sürümanama macrirrtianuca, manunecanati ümoma ui arrüna machepecatarrü, nanti:
5—Tamanti ñoñünrrü sürotitü ancütuti. Basupiutati niyorrü. Auqui abe ba bupaquio isiu cutubiurrü. Icümotema macrirrtianuca, y cuantio nutaumanca yubario.
6Abe ito arrüba bupaquio omeana canca. Ububaüro manio niyoca. Pero unrratorrü bosübo, itopiqui champürrtü panso nurria cürrü.
7Abe ito arrüba bupaquio omeana cümeca. Ububaüro y musunaun manio plantamanca ichepe manio cümeca. Pero manrrü apuraurrü niñusunaun manio narrüchopüro cümeca. Sane nauquiche chiyebopü oboi manio plantamanca.
8Abe ito arrüba bupaquio auna urriampae cürrü. Ububaüro y musunaun. Pachebo nobütarrü chama. Hasta pachebo auquitaman niyoma cien niyorrü. Manitanati Jesús fuerte nurria, nanti: —Arraño ane naumumasu. ¡Amonsapesio te!
9Auqui arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti: —¿Isane nümoche arrüna machepecatarrü?
10Nanti Jesús ümoma: —Arraño torrio aume uiti Tuparrü nauqui aye aboi arrüba machepecataca, causane nüriacarrti. Pero ümo bama maquiataca rranitaca ui machepecatacatai. Sane caüma chiyebopü uimia. Asaramatü, pero charrtaipüma. Oncoimia, pero chüsüropü au nitanurrüma.
11‛Suraboira ausucarü isane nümoche arrüna machepecatarrü: Arrümanu niyorrü tacana nurarrti Tuparrü.
12Arrümanio bupaquio isiu cutubiurrü tacana arrübama oncoi, pero cuati choborese iquiaübutati nurarrti Tuparrü auqui nausasürrüma, tapü icocotama, y tapü taesüburuma eanaqui nomünantü.
13Tapü arrümanio niyoca bupaquio eana canca tacana arrübama ocoimia y yasutiuma nurarrti Tuparrü aübu nipucünuncurrüma. Pero champürrtü icocotama nurria. Icocotama baeta. Auqui caüma, arrtü cuatü taquisürücürrü ümoma, iñocotama ñacoconauncurrüma.
14Tapü arrümanio niyoca bupaquio eana cümeca, tacana arrübama oncoimia nurarrti Tuparrü, pero champü nümoche uimia, itopiqui tarucu penarrü uimia iyo ausüratai icuqui nantai cürrü, y mapensarama iyo nenarrirrimia y iyo pierrtacatai. Ui arrüna sane chicoñocotapüma nisüboriquirrimia.
15Pero arrümanio niyoca bupaquio au na urriampae cürrü, tonema bama yasutiuma nurarrti Tuparrü aübu nanaiña nausasürrüma. Toneantai ñapensacarrüma. Isamutema isiu nurarrti Tuparrü. Chübatachebopüma arrtü cuantio macocotoca ümoma.
16Nantito Jesús: —Arrtü uiñonocota taman basarurrü, chüpuerurrüpü uitamurriquia, ni uiñatapü iquiana cürurrü. Ta uiñotorrimiata ape, nauqui anentarrüpo ümo bama cuamatüpo.
17Sane ito arrüna anecanatai, ta tiene que atusi ñana. Nanaiña arrüna chütusiopü caüma, tusiatai ñana.
18Amonsoi nurria arrüna nisura, itopiqui arrti naqui oncoi, tusio ümoti y torrioiqui manrrü uübo ipiacaboti. Pero arrti naqui chütusiopü ümoti, caüburu pünanaquiti arrüna ipiacati au ñapensacarrti.
19Acamanu ito iñatai nipiacütoti Jesús ichepe bama yaruquitorrti. Pero chüpuerurrüpüma aiñanaimia taha esati nurria, itopiqui sürümanama macrirrtianuca.
20Tamanti urapoiti isucarüti Jesús, nanti: —Napacüma y bama aruquitaiqui aboma taha türüpo, rranrrüma asaramacü.
21Pero arrti Jesús nanti ümoma: —Arrübama oncoimia nurarrti Tuparrü y icocotama y isamutema isiu, tone nipiacü y tonema bama masaruquitaiqui.
22Taman nanenese arrti Jesús süroti au barco aübu bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: —Curi taha topü na turrü. Auqui süromatü,
23niyücürrüma isuqui turrü. Arrti Jesús manumuti au barco. Nauquiche aboma cümuinta manu turrü, cuatü fuerte maquiütürrü, y pocoro nurria turrü uirri. Süro turrü au barco y rranrrü ubaca.
24Auqui airrtopünanamati Jesús. Namatü ümoti: —¡Maestro, Maestro, tüsaiyapae uyubaca! Auquimanu arrti Jesús atüraiti. Icuansomocotati maquiütürrü y turrü. Au manu rratorrü nanaiña tochenco uiti. Chümaquiütücaiquipü, ni apocoiquipü turrü.
25Auqui nanti ümo bama ñanunecasarrti: —¿Causane chapicococapüñü nurria? Pero arrüma cütobüsoma. Ñanquitioma pünanaquimiantoe: —¿Isanempü nacarrti naqui ñoñünrrü? Manitanati ümo maquiütürrü y ümo turrü, y opicocota nurarrti.
26Aüboqui aiñanaimia topü manu narubaitu turrü au manu cürrü nürirri Gadara, niyequirrimia auqui Galilea.
27Tobüsoti acü Jesús auqui barco. Auqui cuati taman ñoñünrrü esati auqui pueblurrü, naqui chaübopü nacarrüma machoboreca auti. Anati cüsuasati y chübavivicotipü au porrü, si no eana bama coiño.
28Nauquiche tasaratitü cümenuti Jesús, sürotitü achesoiti esati aübu nitosibirrti. Nanti maniqui choborese turuquiti: —¿Causane ayetü auna yesañü, arrücü Jesús, Aütorrti yarusürürrü Tuparrü? Tapü aitaquisünüancacañü.
29Nanti sane maniqui choborese, itopiqui arrti Jesús ticüpurutiti auquiti maniqui ñoñünrrü. Taipü arrübama macrirrtanuca nantarrü itomoenomati maniqui ñoñünrrü. Tomoeno neherrti y nipoperrti ui carenarrü. Pero arrti itopünatati y sürotitü uiti choborese au rroense auna cauta cücheca.
30Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaquiti: —¿Isane nüri? Aiñumuti: —Arrüñü nisüri “Sürümanama”. Nanti sane itopiqui sürümanama bama machoboreca aboma auti.
31Arrübama machoboreca manquioma pünanaquiti Jesús tapü bacüpuruti ümoma au manu nusutu cürrü, arrüna champü nitacürurrü.
32Acamanu saimia amonquio nupaucheca, abe bubaso onü manu yiriturrü. Manquioma machoboreca nauqui puerurrüma aüromatü ubau manio nupaucheca. Torrio uiti Jesús ümoma.
33Auqui süromatü auquiti maniqui ñoñünrrü. Süromatü ubau manio nupaucheca. Uirri caüma locorriantai. Opipiacünaño abeuqui manu nisacürrü, bupaquio au turru y ububacara. Mocoiño.
34Tapü arrübama bacuirara yutacu cütobüsoma ui arrüna sane arrtaimia. Süromatü yarucurrüma au pueblurrü y au nanaiñantai uraboimia arrüna sane pasabo.
35Nauquiche toncoimia bama pohoso, süromatü asaborimia. Aiñanaimia taha esati Jesús. Arrti maniqui ñoñünrrü naqui amoncoma machoboreca auti, anati tümonsoti esati Jesús. Ane naibirrti tato. Champü causane nacarrti. Arrübama pohoso birrubuma.
36Arrübama arrtaimia arrüna pasabo urapoimia isucarüma, causane nauquiche urriancati tato maniqui ñoñünrrü.
37Ui arrüna sane enterurrüma bama macrirrtianuca auqui manu cürrü Gadara namatü ümoti Jesús: —Asamu nurria suiñemo, acosi auquina subarrüpecuqui. Itopiqui tarucu nirrucurrüma. Auqui arrti Jesús süroti tato au barco, nauqui aüroti tato au Galilea.
38Tapü arrti maniqui ñoñünrrü urriancati tato rranrrti aürotitü isiuti Jesús. Pero arrti Jesús chirranrrtipü. Nanti ümoti:
39—Acosi tato au napo, urasoi tanu arrüna urria yachücoiti Tuparrü aübucü. Auqui süroti tato maniqui ñoñünrrü. Urapoiti au pueblurrü arrüna urria isamutenti Jesús ümoti.
40Nauquiche tiñataiti Jesús taha topü manu narubaitu turrü, yasuriurumati aübu nipucünuncurrüma, itopiqui namanaiña amoncoma barrüperarama cümenuti.
41Auqui iñataitito taman ñoñünrrü nürirrti Jaíro, naqui ane nüriacarrti au porrü sinagoga. Arrti bachesoiyoti esati Jesús. Anquiti pünanaquiti nauqui aüro itü au niporrti,
42itopiqui nitaquiumucuturrti tüsaiyapae aco. Manu nitaquiumucuturrti ane taqui doce añorrü ümo. Sürotitü Jesús isiuti y süromatito isiuma sürümanama macrirrtianuca, hasta que simianati Jesús uimia.
43Acamanu eanama ananca taman paürrü maunrrocono. Tütabe doce añorrü nacarrü aübu manu narapaca notorrü. Champü isane ümo, itopiqui nanaiña carrtao uirri nauqui urrianempü tato, pero champüti naqui mercurrü puerurrü acurati ümo.
44Arrümanu paürrü sürotü esati Jesús chacuquiti. Iñenta nabeu naibirrti, y au manu rratorrü tochenco narapaca notorrü.
45Auqui arrti Jesús ñanquitioti: —¿Ñacuti iñenoñü? Champüti manitana. Arrti Pedro y arrübama icumpañeruturrti namatü ümoti: —Maestro, arrtai te arrübama macrirrtianuca isimianamacü y ipenenomacü. ¿Causanempü anquirio ñacuti aiñenü?
46Pero arrti Jesús nanti: —Tamanti iñenoñü, itopiqui tusio iñemo tamanti urriancati tato ui nisusüu.
47Tütusio ümo manu paürrü, ta chüpuerurrüpü aiñanecanü manrrü. Así que sürotü esati Jesús aübu nipiaichoconocorrü ui nirrucurrü, achesoi esati. Urabü isucarü namanaiña macrirrtianuca, itopiquiche aiñenoti Jesús, y causane ito nauqui urrian tato.
48Auqui nanti Jesús ümo: —Turriancü tato, itopiqui aicococañü. Acosi tato, taiquiana urria aemo tanu.
49Anancatiqui manitanatiqui, auqui iñataiti taman auqui niporrti Jaíro. Nanti ümoti Jaíro: —Nataquiumucu chauqui tücoiño, tapü asiquiaiqui icuatati naqui maestro. Champü nümochequi.
50Arrti Jesús oncoiti nurarrrti. Nanti ümoti Jaíro: —Tapü airruca, aicocosoñüantai. Nataquiumucu urriante tato caüma.

Read San Lucas 8San Lucas 8
Compare San Lucas 8:3-50San Lucas 8:3-50