Text copied!
CopyCompare
Didzaʼ cub rucáʼn tsahuiʼ - San Lucas

San Lucas 6

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Catiꞌ nac tu dza laꞌy quequëꞌ bönniꞌ judío, rdödëꞌ Jesús gap dë yöl zxoaꞌ xtil, atiꞌ taꞌleycjëꞌ deu ga dxia zxoaꞌ xtil bönniꞌ usë́d queëꞌ. Taꞌzxúbiꞌni naꞌquëꞌ lei len tahuëꞌ.
2Niꞌr gulanabnëꞌ lequëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo, taꞌnë́ꞌ: ―¿Bizx quië runliꞌ le cural‑laꞌ gunruꞌ dza laꞌy?
3Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ: ―¿Naruꞌ cu nulábniliꞌ ca benëꞌ David catiꞌ gdunëꞌ, atiꞌ guladún caꞌ nup nacuaꞌlen lëꞌ?
4Gyaziëꞌ lu yuꞌu queëꞌ Dios len gzxiꞌë yöt xtil tuꞌcuꞌë lahuëꞌ Dios, lë naꞌ cutu ral‑laꞌ gáguruꞌ, san tuz bxuz dë latj lahuëꞌ, atiꞌ gdahuëꞌ lei David len bëꞌë caꞌ quegac nup nacuaꞌlen lëꞌ.
5Niꞌr gudxëꞌ lequëꞌ Jesús, rnëꞌ: ―Nacaꞌ xani dza laꞌy nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách.
6Catiꞌ nac yetú dza laꞌy quequëꞌ bönniꞌ judío, gyaziëꞌ Jesús lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios len busëdnëꞌ nup nacuáꞌ niꞌ. Zoëꞌ caꞌ niꞌ bönniꞌ narequiꞌ nëꞌë yubél.
7Tuꞌyúëꞌ Jesús bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi len yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo quië laꞌléꞌinëꞌ chquiꞌ unëꞌ lëꞌ catiꞌ nac dza laꞌy quequëꞌ quië ludzölnëꞌ nacx luquíëꞌ Lëꞌ.
8Ráquibeꞌinëꞌ Jesús le taꞌzáꞌ ládxiꞌquëꞌ, atiꞌ gudxëꞌ bönniꞌ naꞌ narequiꞌ nëꞌë, rnëꞌ: ―Gyas. Gzui gatsj lahuiꞌl ni. Laꞌ gyastëꞌ bönniꞌ naꞌ, gzuinëꞌ.
9Niꞌr gudxëꞌ yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ naꞌ Jesús, rnëꞌ: ―Unábitsquiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ tu didzaꞌ. ¿Naruꞌ dë latj catiꞌ nac dza laꞌy gunruꞌ le nac dxiꞌa o gunruꞌ le cunác? ¿Naruꞌ dë latj uguél‑laꞌruꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán quegac bunách, o uguaruꞌ lei?
10Niꞌr buyúëꞌ Jesús yúguꞌtë bönniꞌ naꞌ nacuꞌë gdu cuitiëꞌ, atiꞌ gudxëꞌ bönniꞌ huëꞌ naꞌ: ―Bli naꞌu. Bulí nëꞌë bönniꞌ naꞌ, atiꞌ laꞌ böactë nëꞌë naꞌ.
11Niꞌr gulaleynëꞌ bönniꞌ gdauꞌ naꞌ, atiꞌ glun xtídzaꞌquëꞌ laꞌ légaczëꞌ nacx bi lunëꞌ queëꞌ Jesús.
12Dza niꞌ gyijëꞌ Jesús ga nac tu lu guíꞌadauꞌ. Niꞌ bulidzëꞌ Dios, atiꞌ gdu yël bë́ꞌlenëꞌ Dios didzaꞌ.
13Catiꞌ zaꞌ reníꞌ, bulidzëꞌ bönniꞌ daꞌquëꞌ Lëꞌ, atiꞌ gröëꞌ chinnuëꞌ quië lacquëꞌ gbaz queëꞌ.
14Bulidzëꞌ Simón, (lëꞌ caꞌ Pedro), Andrés, (böchëꞌë Pedro), Jacobo, Juan, Felipe, Bartolomé,
15Mateo, Tomás, Jacobo, (zxiꞌnëꞌ Alfeo), Simón, (bönniꞌ ruiꞌ ladxëꞌë yödz queëꞌ),
16Judas, (böchëꞌë Jacobo), Judas Iscariote, (bönniꞌ udödëꞌ Jesús lu naꞌquëꞌ bönniꞌ ludöddëꞌ Lëꞌ).
17Bö́tjlenëꞌ bönniꞌ gbaz queëꞌ naꞌ Jesús lu guíꞌadauꞌ naꞌ, atiꞌ guladxinëꞌ tu ga nac lachiꞌ, ga niꞌ nacuꞌë zianr caꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ, nacuaꞌlen lequëꞌ bunách zian narujgac yúguꞌtë yödz luyú Judea len yödz Jerusalén, len yuguꞌ yödzdauꞌ dëgac raꞌ nis zxön ga naꞌ nacuáꞌ yödz Tiro len Sidón. Guladxín niꞌ bunách ni quië luzë́ nagquëꞌ xtidzëꞌë Jesús, len luhuöaquëꞌ lu guidzhuë́ꞌ qui queëquëꞌ.
18Guluhuöaquëꞌ caꞌ bönniꞌ niꞌ taꞌzacaꞌ taꞌguiꞌë lu naꞌgac böꞌ xöhuiꞌ.

19Yúguꞌtë bunách zian naꞌ tuiꞌ ládxiꞌgac laꞌgán Jesús le ruúnëꞌ yúguꞌtëꞌ len yöl‑laꞌ huac queëꞌ.
20Niꞌr buyúëꞌ Jesús bönniꞌ usë́d queëꞌ nacuꞌë niꞌ, len gudxëꞌ lequëꞌ: ―Bicaꞌ ba lbiꞌiliꞌ, nacliꞌ yechiꞌ ladxiꞌ, le gataꞌ queëliꞌ latj ga rna bëꞌë Dios.
21’Bicaꞌ ba lbiꞌiliꞌ rdunliꞌ naꞌa, le huöljliꞌ. ’Bicaꞌ ba lbiꞌiliꞌ rbödxliꞌ naꞌa, le uzxidxliꞌ.
22’Bicaꞌ ba lbiꞌiliꞌ, le zaꞌ dza catiꞌ culaꞌleꞌi lbiꞌiliꞌ dxiꞌa bunách len lubíj lbiꞌiliꞌ ga nacuáꞌ len laꞌnë́ ziꞌ queëliꞌ, len lucáꞌn caꞌz le nazíꞌ laliꞌ ca tu le nac xöhuiꞌ le daꞌliꞌ nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách.
23Gul‑zíꞌ xbey dza naꞌ len gul‑dziji, le nac zxön le gaqui queëliꞌ yehuaꞌ yubá. Lëzcaꞌ cni glunëꞌ xuz xtauꞌgac bunách ni quequëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.
24’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ, dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëliꞌ, le chdë le ruziꞌliꞌ xbey.
25’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ nuhuö́lj nadzë́ꞌiliꞌ naꞌa, le huadunliꞌ. ’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ ruzxidxliꞌ naꞌa, le huíꞌniliꞌ len cödx yéchiꞌliꞌ.
26’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ taꞌnë́ dxiꞌa queëliꞌ yúguꞌtë bunách. Lëzcaꞌ cni glunëꞌ xuz xtauꞌliꞌ, gulanë́ꞌ dxiꞌa quequëꞌ bönniꞌ gulazíꞌ yëꞌë, gulanë́ꞌ nacquëꞌ bönniꞌ tuꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios.
27Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Lbiꞌiliꞌ zoaliꞌ ni ryö́niliꞌ nedaꞌ, rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Gul‑dxíꞌi nup cutaꞌleꞌi lbiꞌiliꞌ dxiꞌa. Gul‑gún le nac dxiꞌa quegac nup tuꞌdíꞌi lbiꞌiliꞌ.
28Gul‑náb lahuëꞌ Dios gac dxiꞌa quegac nup tuaꞌ döꞌ queëliꞌ len gul‑lidzëꞌ Dios gnábiliꞌ‑nëꞌ gáclenëꞌ nup taꞌnë́ ziꞌ queëliꞌ.
29Chquiꞌ nu capaꞌ tslaꞌa xaguꞌ, bzë yetsláꞌa caꞌ xaguꞌ. Chquiꞌ nu cua lariꞌ naxóa cudzuꞌu, bëꞌ latj cua caꞌ zxauꞌ.
30Nútiꞌtëz nu bi gnab le dë quiuꞌ, bnödzj qui, atiꞌ nu cua le naqui quiuꞌ, cutu unabuꞌ lei.
31Ca rë́ꞌniliꞌ lun queëliꞌ bunách, lëzcaꞌ cni gul‑gún quequëꞌ.
32’Chquiꞌ nadxiꞌizliꞌ nup nadxiꞌigac lbiꞌiliꞌ, ¿bizxa yöl‑laꞌ ba gdél‑liꞌliꞌ? Lëzcaꞌ cni tunëꞌ bönniꞌ dul‑laꞌ, taꞌdxiꞌinëꞌ nup nadxiꞌigac lequëꞌ.
33Chquiꞌ runliꞌ le nac dxiꞌa quegacz nup tun dxiꞌa queëliꞌ, ¿bizxa yöl‑laꞌ ba gdél‑liꞌliꞌ? Lëzcaꞌ cni tunëꞌ bönniꞌ dul‑laꞌ.
34Chquiꞌ runödzjliꞌ quegac nup runliꞌ löz lubíꞌi queëliꞌ, ¿bizxa yöl‑laꞌ ba gdél‑liꞌliꞌ? Lëzcaꞌ cni tunëꞌ bönniꞌ dul‑laꞌ, tuꞌnödzjëꞌ quegac nup tun dul‑laꞌ, le tunëꞌ löz lubíꞌi quequëꞌ lë naꞌ gulunödzjëꞌ.
35Nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Gul‑dxíꞌi nup cutaꞌleꞌi lbiꞌiliꞌ dxiꞌa len gul‑gún le nac dxiꞌa. Gul‑nö́dzj quegac bunách zal‑laꞌ cutu runliꞌ löz nu ubíꞌi queëliꞌ. Chquiꞌ cni gunliꞌ, zxön nac le gataꞌ queëliꞌ, atiꞌ gacliꞌ zxiꞌnczëꞌ Dios, Nu nactër blau, le runëꞌ Lëꞌ le nac dxiꞌa quegac bunách cutaꞌdzág ládxiꞌgac len quegac bunách tuaꞌdöꞌ.
36Gul‑huechiꞌ ladxiꞌ bunách ca naꞌ runëꞌ Xuzliꞌ Dios, ruhuechiꞌ ladxëꞌë yúguꞌtë bunách.

37Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Cutu glag yudxliꞌ lzaꞌliꞌ, atiꞌ nutu nu glag yudx lbiꞌiliꞌ. Cutu cuiaj bëꞌliꞌ qui lzaꞌliꞌ, atiꞌ nutu nu cuiaj bëꞌ queëliꞌ. Gul‑nít lau lzaꞌliꞌ, atiꞌ Dios unít lahuëꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ.
38Gul‑nö́dzj qui lzaꞌliꞌ, atiꞌ Dios gunnëꞌ queëliꞌ. Lunödzjëꞌ queëliꞌ le lurixëꞌ len tu guiꞌn rbixi le nac gdu, le naguír, len naguí gazxj ga rëꞌ, len zoatsca gba. Ca nac le rurixliꞌ, laꞌ caꞌz urixëꞌ caꞌ queëliꞌ Dios.
39Benëꞌ lsaquiꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ: ―¿Naruꞌ huactsa bönniꞌ lau chul gchëꞌë yetúëꞌ bönniꞌ lau chul? Cutu caꞌ gac, le laꞌbixëꞌ gropëꞌ tu yeru.
40Cutu caꞌ gacrëꞌ blau bönniꞌ usë́d ca nu rusëdi lëꞌ, san catiꞌ udx gzëdëꞌ bönniꞌ naꞌ, gaquëꞌ ca nac nu naꞌ rusëdi lëꞌ.
41’¿Bizx quië ruyúꞌ bëbdauꞌ yuꞌu yöj lahuëꞌ böchiꞌ lzaꞌu, len cutu rléꞌinuꞌ le zxön yuꞌu yöj lauꞌ liꞌ?
42¿Naruꞌ huactsa guiꞌu‑nëꞌ böchiꞌ lzaꞌu: “Böchaꞌa, benn latj cuijaꞌ bëbdauꞌ yuꞌu yöj lauꞌ”, len cutu rléꞌinuꞌ le zxön yuꞌu yöj lauꞌ liꞌ? Liꞌ, bönniꞌ ruluíꞌz tsahuiꞌ cuinuꞌ. Gleaj ziꞌal le zxön yuꞌu yöj lauꞌ liꞌ, atiꞌ niꞌr gléꞌinuꞌ dxiꞌa quië cuijuꞌ bëbdauꞌ yuꞌu yöj lahuëꞌ böchiꞌ lzaꞌu.
43Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Cutu gac cuia le xöhuiꞌ yag dxiꞌa. Lëzcaꞌ cni, cutu gac cuia le nac dxiꞌa yag xöhuiꞌ.
44Cni nac, le rbia yag nac bëꞌ ca nac yag naꞌ. Cutu ruchibruꞌ le rbia yag higo lu yag yötsiꞌ, len clëg lu bsequiꞌ yötsiꞌ cutu ruchibruꞌ le rbia lba uva.
45Didzaꞌ dxiꞌa ruꞌë bönniꞌ dxiꞌa le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ le nac dxiꞌa, atiꞌ didzaꞌ xöhuiꞌ ruꞌë bönniꞌ xöhuiꞌ le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ le xöhuiꞌ. Rnë rúꞌaruꞌ ca nac le yuꞌu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ.
46Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―¿Bizx quië rulidzliꞌ nedaꞌ, rnaliꞌ: “Xantuꞌ, Xantuꞌ”, san cutu runliꞌ ca rna béꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ?
47Uluiꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac nu naꞌ zaꞌ quiaꞌ len ryöni xtidzaꞌa len run ca rna béꞌidaꞌ lei.
48Nu ni nac ca bönniꞌ, catiꞌ benëꞌ lidxëꞌ, ga rëꞌ bchöꞌnëꞌ len bdxiëꞌ xlibi yuꞌu ga nac lu guiöj. Catiꞌ bötj gbaꞌu, bchöꞌn cuit yuꞌu naꞌ, san cutu guc uquíndj lei, le nulíb ga nac lu guiöj.
49Naꞌa, nu ryöni xtidzaꞌa len cutu run ca rna béꞌidaꞌ lei, nu ni nac ca bönniꞌ benëꞌ lidxëꞌ ga nac lu yu caꞌz, cutu nunëꞌ xlibi. Catiꞌ bchöꞌn cuit yuꞌu naꞌ gbaꞌu, laꞌ bguindjtë, atiꞌ gbix dëra zöꞌö qui.