Text copied!
CopyCompare
RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE - San Lucas

San Lucas 4

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Ri k'ij tok xban c'a bautizar ri Jesús, rija' nojnük ránima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu xtzolij-pe pa rakün-ya' Jordán. Y ri Lok'olüj Espíritu re' xbün c'a chin ri Jesús que xbe c'a pa tz'iran ruch'ulef.
2Y chiri' xc'uje-vi. Ri cuarenta k'ij c'a xc'uje' chiri', ri itzel-vinük nutij ruk'ij chirij richin ntzak ta pa ruk'a'. Y chupan ri jaru' k'ij xc'uje' ri Jesús chupan ri lugar ri', man jun vüy xuc'ux. Romari' nnum rupan nuna' rija'.
3Y jari' c'o-apu ri itzel-vinük, y xbij chin ri Jesús: Rat nabij que rat Ruc'ajol ri Dios, y nnum apan. Tabana' c'a cheque ri abüj re' que que'oc vüy.
4Pero ri Jesús xbij chin: Tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios, que ri achi nril chuka' ruc'aslen riq'uin ri rutzij ri Dios y man xe tüj c'a riq'uin ri vüy.
5Y jari' tok ri itzel-vinük xuc'uaj ri Jesús pari' jun nimalüj juyu', y xuc'ut ronojel tinamit richin ri ruch'ulef chuvüch ri Jesús, pa jun vit rato.
6Y jari' ri itzel-vinük xbij chin ri Jesús: Yin ninjüch pan ak'a' ri quik'ij ri nimalüj tak tinamit re', y nye'oc pan ak'a' richin nabün mandar pa quivi', roma pa nuk'a' yin ye jachon-vi can, y yin nquitiquer ninya' ronojel re' chin achique na ri ninjo' yin.
7Y si rat ncaxuque' chinuvüch y naya' nuk'ij, ronojel c'a re' ntoc avichin, xbij ri itzel-vinük.
8Pero ri Jesús jari' tok xbij chin: Catel-e viq'uin rat Satanás, y man quinanük chic. Roma chupan ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, nbij: Xaxe c'a ri Kajaf Dios tikaya' ruk'ij, y xaxe chuka' rija' ri tikasamajij, xbij ri Jesús chin ri itzel vinük.
9Y jari' chuka' tok ri itzel-vinük xuc'uaj ri Jesús, c'a pa tinamit Jerusalén, y jari' más nüj benük-vi chicaj chin ri racho ri Dios, chiri' xberuya-vi. Y tok yec'o chic chiri', ri itzel-vinük xbij chin ri Jesús: Tatorij-ka-avi' chere', rat ri ncabin que rat Ruc'ajol ri Dios.
10Roma chupan ri rutzij ri Dios tz'iban can, nbij: Ri Dios nyerutük ri ru-ángeles, richin ncatquichajij.
11Y ncatquili'ej pa quik'a', richin quiri' man natopij tüj avakün chuvüch abüj.
12Pero ri Jesús xbij chin ri itzel-vinük: Yin man ninbün tüj ri narayij rat, y nintij ta ri Dios. Roma ri rutzij ri Dios nbij que man tikatij ri Kajaf Dios.
13Y tok ri itzel-vinük man jun chic xril richin nbün chin ri Jesús, richin nmacun ta, xuya' can ca'i-oxi' k'ij.
14Y ri Jesús xtzolij pa ruch'ulef Galilea, y nojnük ránima riq'uin ri ruchuk'a' ri Lok'olüj Espíritu. Y pa conojel c'a tinamit ri yec'o-pe chunakaj ri Galilea, xapon rutzijol ri Jesús.
15Y rija' nuc'ut c'a ri rutzij ri Dios pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, ri achique tinamit napon-vi. Y ri vinük c'a ri nye'ac'axan ri nbij, juis c'a nquiyala' ruk'ij.
16Ri Jesús xbe pa Nazaret, ri tinamit ape' xq'uiy-vi. Y chupan ri k'ij richin uxlanen, rija' xbe c'a chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, cachi'el vi tubün. Y tok c'o chic chiri', rija' xpa'e' c'a, richin nusiq'uij ri rutzij ri Dios.
17Y c'o c'a jun vuj ri rutz'iban can ri Isaías, jun achi ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Ja vuj re' xjach pa ruk'a' ri Jesús, richin nusiq'uij chiquivüch ri vinük ri quimolon-qui' chiri'. Y tok ri Jesús xuric'-ka ri vuj ri', xril c'a ri nbij-vi:
18Ri Lok'olüj Espíritu richin ri Ajaf Dios, c'o viq'uin yin, roma xinrucha-vi-pe richin ninbij ri utzilüj tzij richin colonic cheque ri meba' cánima chuvüch ri Dios. Xinrutük-pe chuka' richin nyenvak'omaj vinük ri nk'oxon cánima pa ruk'a' ri mac. Xinrutük-pe ri Dios richin ninbij cheque ri vinük ri yec'o preso pa ruk'a' ri mac, que nyetiquer nyecolotüj pa ruk'a'. Xintak-pe chuka' richin ninbün cheque ri vinük ye cachi'el moyi', que nyetzu'un. Y ri Dios xinrutük-pe chuka' richin nyencol ri vinük ri juis nquitij pokonül.

19Y xinrutük-pe chuka' richin ninbij cheque ri vinük que ja tiempo re' tok ri Ajaf Dios nbün ri utz.
20Y ri Jesús xubot can c'a ri vuj ri xusiq'uij chiquivüch ri vinük ri yec'o chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. C'ateri' xuya' can chin jun ri nsamüj chiri', y xbetz'uye' c'a richin que ntzijon. Y ri vinük xe' quica'yen-quica'yen c'a.
21Y rija' xch'o c'a y xbij: Jare' chivüch rix vocomi nbanatüj-vi ri rubin can ri Dios chupan ri vuj ri tz'iban can cheke, xbij.
22Y conojel c'a ri vinük ri quimolon-qui' chiri', juis xka' chiquivüch ri Jesús. Y ri utzilüj tak tzij ri xerubij ri Jesús cheque, xe' c'a xquica'yej tok xcac'axaj, roma man jun bey ye cac'axalon ta tzij cachi'el ri xerubij rija' cheque. Y ri vinük ri' nquibila' chuka' chiquivüch: ¿Man ja tüj comi re' ri ruc'ajol ri José? nquibij.
23Y ri Jesús xbij cheque: Yin nuyo'on vánima que rix ninuc-ka pa nuvi': Si ri Jesús re' ntiquer-vi nyerubanala' milagros, man ta xe c'a pa Capernaum nyerubanala-vi. Querubanala' c'a chuka' chere' pa rutinamit.
24Y xbij chuka' cheque ri quimolon-qui' chiri': Ri nk'alajrisan ri tzij ri bin chin roma ri Dios, man nquitakej tüj c'a tok napon pa rutinamit.
25Y yin ninbij que rix ivetaman ri xbanatüj tok man xbün tüj job oxi' juna' riq'uin nic'aj, pa ru-tiempo ri jun achi kavinak ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, ri xubini'aj Elías. Ketzij vi que juis ye q'uiy ri ixoki' ye malcani'a' chere' pan Israel, ri tiempo ri', tok juis vayjül xpu'u chuvüch ri karuch'ulef.
26Pero ri Dios man xutük tüj ri Elías chuto'ic jun malca'n-ixok chere' pan Israel, pa ruruch'ulef ri Elías c'o-vi. Rija' xutük-e ri Elías riq'uin jun malca'n-ixok c'a pa jun tinamit rubini'an Sarepta. Y ri tinamit Sarepta re', c'a chunakaj ri tinamit Sidón c'o-vi-apu.
27Y quiri' chuka' xc'ulachitüj quiq'uin ri yava'i' pa ru-tiempo ri Eliseo, ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Pa ru-tiempo c'a ri Eliseo, chiri' pan Israel ye q'uiy c'a ri ye yava'i' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Pero ri Dios man xrajo' tüj chuka' que c'o ta jun ri xc'achojrisüs cheque ri c'o ri yabil ri' quichajin, xaxe c'a ri Naamán ri xrajo' que xc'achojrisüs y rija' jun achi aj pa ruch'ulef Siria.
28Y ri vinük ri quimolon-qui' chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús cheque, xcatüj coyoval tok xcac'axaj que ri vinük ri man ye israelitas tüj nyetiquer nquic'ul ri utz ri riq'uin ri Dios tok ri israelitas man xetiquer tüj.
29Y xebecatüj-pe, c'ateri' xquelesaj-e chuchi' ri tinamit. Ri jun tinamit c'a re' chuvüch jun juyu' c'o-vi. Romari' ri vinük xquic'uaj c'a ri Jesús c'a pari' ri juyu' richin nquitorij-ka.
30Pero ri Jesús cachi'el ye man jun ri vinük chuvüch. Choj xel-pe chiquicojol ri vinük y xbexule-pe.
31C'ateri' ri Jesús xbe-ka pa tinamit Capernaum, jun chic tinamit ri c'o pa ruch'ulef Galilea. Y chiri' c'a c'o-vi tok xapon ri k'ij richin uxlanen. Y romari' rija' nutzijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük ri quimolon-qui' chiri' pa nima-jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios.
32Y conojel c'a ri vinük ri quimolon-qui', xe' xquica'yej tok xcac'axaj ri tijonic ri xuya' ri Jesús cheque, roma ri rutzij rija' nuc'ut que ri nbij rija' jari' ri nc'atzinej que nban.
33Y chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, chiri' chiquicojol ri vinük c'o c'a apu jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi, riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o.
34Ri espíritu ri' xbij c'a chin ri Jesús: ¿Achique najo' cheke roj, Jesús aj-Nazaret? ¿Xapu'u c'a richin que nkujaq'uis? Yin vetaman rat achique rat y romari' vetaman que rat rat lok'olüj vi y rat petenük riq'uin ri Dios, xbij.
35Pero ri Jesús xbij chin ri itzel espíritu: Man cach'o chic. Catel-e. Y ri itzel espíritu ri' xbün c'a chin ri achi achique chok q'uin c'o-vi, que xtzak pan ulef chiri' chiquicojol ri vinük quimolon-qui'. Y ri itzel espíritu re', choj xel-e riq'uin ri achi, y man jun chic xbün can chin.
36Y ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xsatz quic'u'x tok xquitz'et ri xbün ri Jesús, y nquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a ruchuk'a' ri rutzij ri achi re'? Roma c'o rakalen ri tzij ri nch'o. Nuc'ut que ja ri nbij rija' ri nc'atzinej que nban. Ri itzel tak espíritu nquitakej rutzij y nye'el, nquibij ri vinük chiquivüch.

37Y ri vinük ri yec'o pa tak lugar ri yec'o-pe chunakaj ri Capernaum, xcac'axaj chuka' ri nyerubanala' ri Jesús. Chanin c'a xbiyin rutzijol ri Jesús.
38Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen ri', ri Jesús xel c'a pe chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios y choj xbe c'a pa racho ri jun rachibil rubini'an Simón. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri rujite' ri Simón, yava' rubanun riq'uin jun nimalüj c'atün. Y ri yec'o chiri' pa jay xquic'utuj favor chin ri Jesús pari' ri yava'.
39Y rija' xluque-ka riq'uin ri yava' y xbij que tiq'uis-e ri c'atün chirij. Y xe c'a xbij quiri' ri Jesús, jari' xq'uis-e ri c'atün chirij ri yava'. Y ri ixok ri', jari' xbecatüj-pe y xuya' quivay ri Jesús y ri ye benük chirij.
40Tok xka-ka yan c'a ka ri k'ij chupan ri jun k'ij ri', conojel c'a ri vinük richin ri tinamit, ri yec'o yava'i' quiq'uin, xequic'uala-apu chuvüch ri Jesús. Ri yava'i' ri xequic'uala-apu ri vinük ri', jalajoj c'a ruvüch yabil ri ntoc cheque. Y ri Jesús xuya' c'a ruk'a' pa quivi' chiquijujunal ri yava'i'. Rija' xeruc'achojrisaj c'a e.
41Ye q'uiy c'a cheque ri yava'i' re' xa man choj tüj yabil ntoc cheque. Xa itzel tak espíritu yec'o quiq'uin. Pero ri Jesús xerelesaj-e chuka'. Y tok ri itzel tak espíritu nye'el c'a e quiq'uin ri yava'i' re', riq'uin c'a ruchuk'a' nquibij y nquibij: Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios. Y ri Jesús xeruk'üt riq'uin ri rutzij y man xuya' tüj k'ij cheque richin xech'o más. Roma ri itzel tak espíritu re' quetaman que ja ri Jesús, jari' ri Cristo.
42Y tok xsaker-pe ruca'n k'ij, ri Jesús xel-e ba' pa tinamit. Rija' xbe pa tz'iran ruch'ulef. Pero ri vinük xebe chucanoxic ri Jesús, y xbequila-pe. Ri vinük c'a re' man ncajo' tüj que nbe ri Jesús, rije' xcajo' ta xquik'üt-ka.
43Pero ri Jesús xbij cheque: Yin nc'atzinej que nquibe pa ch'aka chic tinamit, richin nintzijoj ri utzilüj rutzij ri Dios ri nch'o pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios, roma xa romari' tok xintak-pe, xbij ri Jesús.
44Y quiri' xbün. Chiri' pa ruch'ulef Galilea, rija' nutzijoj c'a ri rutzij ri Dios pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios.