Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 10:8-33 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 10:8-33 in GT:cak:Kaqchikel

8 Xa achique na tinamit yixoc-vi, si utz nic'ul ivech, rix titija' ronojel ri niquisipaj chive.
9 Ri yeyavej ri ec'o chiri', tibana' chique chi yec'achoj can, y quire' ti'ij can chique conojel: Nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, quixcha' chique.
10 Pero xa achique na tinamit yixoc-vi, si man nic'ul ta ivech, quixel pa tak bey richin ri tinamit y quire' ti'ij can chique ri vinak:
11 Hasta ri pokolaj richin ri itinamit ri c'o-e chikakan, (nikaquiraj, nikatota') can chivech, richin retal chi can man utz ta ri xi'en. Pero tivetemaj c'a chi nakaj xc'uje-vi chive chi c'o che'el xixoc pa ruk'a' ri Dios richin xixru'on gobernar, quixcha' can chique.
12 Jac'a yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij richin ri castigo, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri tinamit ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma, xcha' ri Jesús.
13 Jac'a ri Jesús quire' xu'ij chiquij jujun tinamit: Ninvok'ej ivech rix aj-Corazín, y rix aj-Betsaida, roma xa ta ja ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón xe'an-vi ri milagros ri xe'an chivech rix, rije' xquijal yan ta quino'oj, xquiya' yan ta can ri quimac, etz'uyul ta chic quicusalo'n quitziak richin bis, y quiyalo'n ta chic chaj chiquij, richin nik'alajin chi yebison roma ri mac quibanalo'n.
14 Roma c'a ri', tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix aj-Corazín y rix aj-Betsaida ri más q'uiy castigo xtika pan ivi', que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Tiro y ri aj-Sidón.
15 Y rix aj-Capernaum ri ninojij chi xquixjoto'ex chicaj, xa c'a chupan ri lugar quichin ri anima'i' xquixkases-vi-ka.
16 Jac'ari' tok ri Jesús quire' chic xu'ij chique ri setenta ri yerutak: Xa achique na jun ri utz nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, ja yin yirac'axaj. Jac'a ri man nrojo' ta nrac'axaj ri nitzijoj rix, ja yin ri man nrojo' ta yirac'axaj. Y ri man nrojo' ta yirac'axaj yin, man nrojo' ta nrac'axaj ri takayon-pe vichin. Quiri' ri xu'ij-e ri Jesús chique.
17 Yequicot c'a xetzolij-pe ri setenta riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Ajaf, hasta ri itzel tak espíritu xquinimaj tzij tok pan abi' xojch'o chique, xecha'.
18 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja', roma yin xintz'et chi ri Satanás xtzak-pe chicaj achel jun rayo.
19 Tivac'axaj c'a: Yin nuyo'on uchuk'a' pan ik'a' richin ye'ipatz cumatz y (sina'j, alacrán) che akan, y richin yixtiquer chirij ruchuk'a' ri itzel, y man jun xquetiquer xtiqui'en chive.
20 Pero rix man quixquicot roma ri itzel tak espíritu yixquinimaj, xa quixquicot chi ri ibi' tz'iban chila' chicaj.
21 Chupan ri hora ri', ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Jesús chi xquicot pa ránima, romari' xu'ij: Ninya' ak'ij, Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri roch'ulef, roma man xak'alajrisaj ta ruchojmil ri ach'abel chiquivech ri niquina' chi q'uiy queteman y can c'o quino'oj. Xa ja chiquivech ri achel ac'ola' quibanon che ri cánima xak'alajrisaj-vi. Can quiri' vi, Nata' Dios, roma jari' ri xka chavech chi xa'an. Quiri' ri xu'ij ri Jesús pa ru-oración.
22 Y xu'ij: Ri Nata' Dios ronojel ruyo'on-pe pa nuk'a', y man jun etemayon (yin achique, ayincu'x) yin, xaxe ri Nata'. Nis-ta man jun etemayon (achique, acu'x) ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri achok che xtinjo' xtink'alajrisaj-vi.
23 Jac'ari' xtzu'un-apu quiq'uin ri ru-discípulos y quire' xu'ij chique quiyon: Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yetz'eto riq'uin quivech ri yixtajin chutz'etic rix.
24 Roma yin nin-ij chive chi q'uiy profetas y q'uiy reyes ojer ri xcajo' xquitz'et ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta e. Xcajo' xquic'axaj ri nivac'axaj rix vacami, y man xquic'axaj ta e, xcha'.
25 Xcataj c'a apu jun achi q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y richin nrojo' nretemaj ajani reteman ri Jesús, quire' xuc'utuj-apu che: Tijonel, ¿Achique ri nic'atzin nin-en yin richin ninvil ri c'aslen ri richin jumul? xcha'.
26 Ri Jesús quire' xu'ij che: ¿Achique tz'iban can chupan ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés? ¿Achique navetemaj rat tok na'an leer?
27 Quire' c'a xu'ij ri achi che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Ajaf ri a-Dios riq'uin ronojel avánima, riq'uin ronojel ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin ronojel ano'oj, y achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.
28 Can pa ruchojmil ri xa'ij. Vacami c'a, tabana' achel ri xa'ij y navil ri c'aslen ri richin jumul, xcha' ri Jesús che.
29 Pero ri achi q'uiy reteman chirij ri ley can xrojo' utz nik'alajin chuvech ri Jesús riq'uin ri yerubila', romari' xuc'utuj chic apu che: Y, ¿(achique, acu'x) c'a ri' ri utz chi ninjo' achel ninjo-ka-vi' yin? xcha'.
30 Quire' c'a rutzolic rutzij xu'on ri Jesús: C'o jun achi elenak-pe pa tinamit Jerusalem richin ni'e-ka pa tinamit Jericó. Pero pa bey xe'el-pe elek'oma' chirij, xquich'ey, xquisoc, y hasta ri rutziak rucusan xquelek'aj-e, c'ajari' xebe. Jac'a ri achi achel caminak xpoq'ue' can chiri' pa bey.
31 Ja yan chic ri' xulan-ka jun sacerdote israelita chupan ri bey ri poc'ol-vi ri achi, y tok xutz'et, xa xujech'aj-apu-ri' ri juc'an ruchi' bey richin xk'ax.
32 Quiri' mismo xu'on jun achi levita tok xk'ax chunakaj ri achi poc'ol pa bey. Xe xutz'et, xa ja ri jun chic apu ruchi' bey xk'ax-vi.
33 Pero c'o c'a jun achi aj pa departamento Samaria xk'ax chiri', y tok xk'ax chunakaj, xsilon ri ránima richin xupokonaj ruvech ri achi tok xutz'et chi poc'ol chiri' pa bey.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 10 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 10:8-33 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

8 Y que chuka' ri' tibana' tok yixapon xabachique tinamit y jebel ic'ulic niban. Can titija' c'a ronojel ri nisipex chive.
9 Que'ic'achojirisala' c'a chuka' ri yava'i' ri ec'o chiri', y tibij c'a chique: Ri k'ij richin chi rix yixoc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xa nakaj chic c'o-vi-pe chive.
10 Pero ja vi yixapon pa jun tinamit ri xa man utz ta ic'ulic niban, quixel c'a el ri pa tak bey richin ri tinamit y tibij c'a chique ri vinek:
11 Ri pokolaj richin re tinamit re' ri c'o-el pa kaken, nikatotaj can (nikaquiraj can) chivech, richin queri' tivetamaj chi man utz ta ri xiben chi man xojic'ul ta jebel. Y tivetamaj can chuka' chi ri k'ij richin chi ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios nakaj chic c'o-vi-pe, y rix can xsuj c'a chive, xcha'.
12 Y ri Jesús xubij chuka' el chique: Tok ri Dios xtuya-pe ri ruc'ayeval, ri vinek quichin ri tinamit ri man xtiquic'ul ta jebel ri ruch'abel ri Dios ri nibij rix chique, más c'a ri ruc'ayeval ri xtuya' pa quivi' rije' que chuvech ri ruc'ayeval ri xtuya' pa quivi' ri aj-Sodoma.
13 Romari' ninvok'ej quivech ri ec'o pa tinamit Corazín, y ninvok'ej chuka' quivech ri ec'o pa tinamit Betsaida, roma janíla q'uiy milagros xeban chiquivech y man xquinimaj ta ri ruch'abel ri Dios. Roma xa ta ja ri pa tak tinamit Tiro y Sidón xeban-vi re milagros re', ri vinek aj chiri' xtzolej yan ta pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziak richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin queri' nik'alajin chi yebison roma janíla ri quimac ri e quibanalon.
14 Pero chupan ri k'ij tok xtibanatej ri k'atoj-tzij, ja ri ec'o pa Corazín y ri ec'o pa Betsaida ri más ruc'ayeval xtika' pa quivi', que chiquivech ri aj-Tiro y aj-Sidón.
15 Y ri ec'o pa tinamit Capernaum can niquich'ob chi yebe chila' chicaj riq'uin ri Dios y janíla xtinimirisex quik'ij. Pero xa man que ta ri'. Xa xtikasex quik'ij, roma xa c'a chupan ri lugar ri richin ri tijoj-pokonal xquebeka-vi.
16 Y achique c'a vinek ri xquixruc'ul jebel richin nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios, can ja chuka' yin ri yiruc'ul. Y ri achique c'a chuka' ri xquixetzelan roma ri ruch'abel ri Dios, can ja chuka' yin ri yiretzelaj. Y ri netzelan vichin yin, can ja chuka' ri Dios ri takayon-pe vichin ri nretzelaj, xcha' c'a el ri Jesús chique ri setenta achi'a' ri xerucha'.
17 Y tok xetzolin c'a pe re setenta achi'a' re' chire ri samaj ri bin-el chique y xe'oka' riq'uin ri Jesús, janíla yequicot, y xquibij c'a chire: Ajaf, ri itzel tak espíritu can xeniman chuka' chike tok pan abi' rat xojch'on-vi chique.
18 Y ri Jesús xubij chique: Ja', can kitzij ri nibij. Roma yin can xintz'et chi ri Satanás xuna' yan chi xch'acatej, roma can achi'el nuben ri coyopa' ri chicaj, queri' xuben rija' tok xtzak-pe.
19 Yin can nuyo'on na vi uchuk'a' chive richin chi yixch'acon chirij ri ruchuk'a' ri itzel-vinek, y chuka' richin chi stape' xque'ipalibela' ta cumatzi' y alacrán ri yeruya' pan ibey, can man jun xtic'ulvachij pa ruk'a'.
20 Pero rix man quixquicot xaxe roma ri itzel tak espíritu yixquinimaj. Más quixquicot pa tak ivánima roma can tz'ibatel ri ibi' chila' chicaj riq'uin ri Dios.
21 Y chupan c'a ri misma hora ri', ri Lok'olej Espíritu janíla quicoten xuya' pa ránima ri Jesús. Y ri Jesús xubij: Matiox ninya' chave Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y re ruvach'ulef, roma man xak'alajirisaj ta ri utzilej ach'abel chiquivech ri vinek ri can niquina' chi janíla q'uiy quetaman. Xa ja ri chiquivech ri vinek ri manek más quetaman, xa chiquivech rije' xak'alajirisaj-vi re utzilej ach'abel re'. Can que vi c'a ri' Nata' Dios, roma jari' ri arayibel rat, xcha' ri Jesús pa ru-oración.
22 Y c'ari' rija' xubij c'a: Ri Nata' Dios can ronojel c'a ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic c'a etamayon in achique yin, xaxe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon achique ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri vinek achok che xtinvajo' xtink'alajirisaj-vi yin, xtretamaj achique c'a ri Nata'.
23 Y c'ari' ri Jesús xerutzu' ri rutijoxela' y xaxe chique rije' xubij-vi: Jebel ruva-ik'ij rix, roma re yixajin chutz'etic riq'uin ri runak' tak ivech. Y chuka' can jebel ruva-quik'ij ri ch'aka' chic vinek ri yetz'eton ronojel re'.
24 Y can ninbij c'a chive, chi e q'uiy ri achi'a' xek'alajirisan ri ch'abel ri xbix chique roma ri Dios y ri reyes ri xec'oje' ojer can, janíla xcajo' chi xquitz'et ta ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta. Xcajo' ta chuka' xcac'axaj ri nivac'axaj rix re vacami, y man xcac'axaj ta chuka', xcha'.
25 Y c'o c'a jun etamanel chirij ri ley xbeyacatej-pe y xbech'on riq'uin ri Jesús, roma nrajo' nutejtobej ri Jesús. Tijonel, xcha' c'a chire. ¿Achique nic'atzin richin ninben yin richin queri' ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta? xcha'.
26 Ri Jesús xubij chire: ¿Achique c'a ri nubij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chire ri Moisés? ¿Y achique nik'ax chavech rat?
27 Y ri etamanel xubij chire ri Jesús: Ri ley nubij chi tavajo' ri Dios ri Avajaf. Tavajo' riq'uin ronojel avánima. Tavajo' chupan ri ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin chuka' ri anojibal. Y can achi'el navajo-ka-avi' rat, can que c'a chuka' ri' que'avajo' ri ch'aka' chic.
28 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri etamanel: Can kitzij ri xabij. Vacami c'a, vi xtaben ronojel re', xtavichinaj c'a ri c'aslen ri man q'uisel ta, xcha' ri Jesús chire.
29 Pero re etamanel re' can xrajo' chi tik'alajin chi can c'o-vi ri nrajo' nretamaj. Romari' rija' xuben chi achi'el man k'axinek ta chuvech ri achique c'a ri' ri ch'aka' chic, ri ruc'amon chi yerajo' achi'el nrajo-ka-ri' rija'. Romari' xuc'utuj-apo chire ri Jesús.
30 Y ri Jesús can jac'ari' xutzijoj jun c'ambel-tzij chire ri etamanel: C'o c'a jun achin ri elenek-pe ri pa tinamit Jerusalem y xulan-ka richin nibe-ka c'a pa tinamit Jericó. Pero re achin re' xebe'el-pe elek'oma' chirij ri pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquelesaj-el chire. Hasta ri rutziak ri rucusan ri achin xquelesaj can chirij. Ri elek'oma' xebe na vi, pero nabey janíla xquich'ey can. Ri achin xpune' c'a can ri chiri' pa bey achi'el jun caminek.
31 Y c'o c'a jun sacerdote ri petenek chuka' chupan ri bey ri'. Y tok re sacerdote re' xutz'et chi punul ri achin ri chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-vi.
32 Y que chuka' ri' jun achin levita, ri yeto'on quichin ri sacerdotes ri pa rachoch ri Dios, petenek chuka' chupan ri bey ri'. Y tok re levita re' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' ri achin, y can achi'el xuben ri sacerdote can que chuka' ri' xuben rija'. Xe xutz'et ri achin punul pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi' ri bey xk'ax-vi.
33 Pero c'o c'a jun achin aj-Samaria ri petenek chuka' chupan ri bey ri', y c'o c'a chi nic'o riq'uin ri achin punul can pa bey, ri achin ch'ayon can coma elek'oma'. Y tok ri aj-Samaria xutz'et ri achin punul pa bey, janíla xujoyovaj ruvech roma ri rubanon.

San Lucas 10:8-33 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

8 Y quiri' chuka' tibana' tok nyixapon achique na tinamit y jabel ic'ulic nban. Tic'uxu' c'a ronojel ri nsipüs chive.
9 Que'ic'achojrisala' c'a chuka' ri yava'i' ri yec'o chiri', y tibij c'a cheque: Ri k'ij richin que rix nyixoc pa ruk'a' ri Dios, xa nakaj chic c'o-vi-pe chive.
10 Pero ja si nyixapon pa jun tinamit ri xa man utz tüj ic'ulic nban, quixel c'a e pa tak bey richin ri tinamit y tibij c'a cheque ri vinük:
11 Ri pokolaj richin ri tinamit re' ri c'o-e pa kakün, nkatotaj can chivüch, richin quiri' tivetamaj que man utz tüj ri xibün que man xojic'ul tüj jabel. Y tivetamaj can chuka' que ri k'ij richin que ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios nakaj chic c'o-vi-pe, y rix xsuj c'a chive, xbij.
12 Y ri Jesús xbij-e chuka' cheque: Tok ri Dios nuya-pe ri ru-castigo, ri vinük quichin ri tinamit ri man nquic'ul tüj jabel ri rutzij ri Dios ri nibij rix cheque, más q'uiy c'a ri castigo ri nuya' pa quivi' rije' que chuvüch ri castigo ri nuya' pa quivi' ri aj-Sodoma ojer can tiempo.
13 Romari' juya' quivüch ri yec'o pa tinamit Corazín, y chuka' juya' quivüch ri yec'o pa tinamit Betsaida, roma juis q'uiy milagros xeban chiquivüch y man nquitakej tüj ri rutzij ri Dios. Roma xa ta ja pa tinamit Tiro y Sidón xeban-vi ri milagros re', ri vinük aj chiri' xtzolij ta yan pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziek richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin quiri' nk'alajin que nyebison roma juis ri quimac ri ye quibanalun.
14 Pero chupan ri k'ij tok nbanatüj ri juicio, ja ri yec'o pa tinamit Corazín y ri yec'o pa tinamit Betsaida ri más castigo nka-ka pa quivi', que chiquivüch ri aj-Tiro y aj-Sidón.
15 Y ri yec'o pa tinamit Capernaum nquinuc que nyebe chila' chicaj riq'uin ri Dios y juis nimirsüs quik'ij. Pero xa man quiri' tüj. Xa nkasüs quik'ij, roma xa c'a chupan ri lugar ri richin ri pokonül nyebetzak-vi.
16 Y achique c'a vinük ri nyixruc'ul jabel richin nrac'axaj ri rutzij ri Dios, ja yin chuka' ri nquiruc'ul. Y ri achique c'a chuka' ri nyixetzelan roma ri rutzij ri Dios, ja chuka' yin ri nquiretzelaj. Y ri nyetzelan vichin yin, ja ri Dios chuka' ri takayon-pe vichin ri nretzelaj, xbij-e c'a ri Jesús cheque ri setenta achi'a' ri xerucha'.
17 Y tok xetzolij c'a pe ri setenta achi'a' ri' chin ri samaj ri bin-e cheque y xeka-pe riq'uin ri Jesús, juis nyequicot, y xquibij c'a chin: Ajaf, ri itzel tak espíritu xetaken chuka' cheke tok pan abi' rat xojch'o-vi cheque.
18 Y ri Jesús xbij cheque: Ja', ketzij ri nibij. Roma yin xintz'et que ri Satanás xuna' yan que xch'acatüj, roma cachi'el nbün ri coyopa' ri chicaj, quiri' xbün rija' tok xtzak-pe.
19 Yin nuyo'on na vi nuchuk'a' chive richin que nyixch'acon chirij ri ruchuk'a' ri itzel-vinük, y chuka' richin que stape' (aunque) nye'ipalibela' ta cumütz y sna'j ri nyeruya' pan ibey, man jun nic'ulachij pa ruk'a'.
20 Pero rix man quixquicot xaxe roma ri itzel tak espíritu nyixquitakej. Más quixquicot pa tak ivánima roma tz'iban ri ibi' chila' chicaj riq'uin ri Dios.
21 Y chupan c'a ri misma hora ri', ri Lok'olüj Espíritu juis quicot xuya' pa ránima ri Jesús. Y ri Jesús xbij: Matiox ninya' chave Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri ruch'ulef, roma man xak'alajrisaj tüj ri utzilüj atzij chiquivüch ri vinük ri nquina' que juis q'uiy quetaman. Xa ja chiquivüch ri vinük ri manak más quetaman, xa chiquivüch rije' xak'alajrisaj-vi ri utzilüj atzij re'. Quiri' vi c'a Nata' Dios, roma jari' ri arayibül rat, xbij ri Jesús pa ru-oración.
22 Y c'ateri' rija' xbij c'a: Ri Nata' Dios ronojel c'a ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic c'a etamayon yin achique yin, xaxe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon achique ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri vinük achique chok chin nrajo' nink'alajrisaj-vi yin, nretamaj achique c'a ri Nata'.
23 Y c'ateri' ri Jesús xerutz'et ri rachibila' y xaxe cheque rije' xbij-vi: Jabel iquicot rix, roma ri nyixtajin nitz'et riq'uin ri runak' tak ivüch. Y chuka' jabel quiquicot ri ch'aka chic vinük ri nyetz'eton ronojel re'.
24 Y ninbij c'a chive, que ye q'uiy ri achi'a' xek'alajrisan ri tzij ri xbix cheque roma ri Dios y ri reyes ri xec'uje' ojer can, juis xcajo' que xquitz'et ta ri nitz'et rix vocomi, y man xquitz'et tüj. Xcajo' ta chuka' xcac'axaj ri nivac'axaj rix vocomi, y man xcac'axaj tüj chuka', xbij.
25 Y c'o c'a jun etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbecatüj-pe y xbech'o chin ri Jesús, roma nrajo' nutij ri Jesús. Maestro, xbij c'a chin. ¿Achique nc'atzin richin ninbün yin richin quiri' ninvichinaj ri c'aslen ri man nq'uis tüj? xbij.
26 Ri Jesús xbij chin: ¿Achique c'a ri nbij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chin ri Moisés? ¿Y achique nk'ax chave rat?
27 Y ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij chin ri Jesús: Ri ley nbij que tajo' ri Dios ri Avajaf. Tajo' riq'uin ronojel avánima. Tajo' chupan ri ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin chuka' ri anojibül. Y cachi'el najo-ka-avi' rat, quiri' c'a chuka' que'ajo' ri ch'aka chic.
28 Y jari' tok ri Jesús xbij chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: Ketzij ri xabij. Vocomi c'a, si nabün ronojel ri', navichinaj c'a ri c'aslen ri man nq'uis tüj, xbij ri Jesús chin.
29 Pero ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri' xrajo' que tik'alajin que c'o-vi ri nrajo' nretamaj. Romari' rija' xbün que cachi'el man k'axnük tüj chin ri achique c'a ri' ri ch'aka chic, ri c'uluman que nyerujo' cachi'el nrajo-ka-ri' rija'. Romari' xuc'utuj-apu chin ri Jesús.
30 Y ri Jesús jari' xutzijoj jun ejemplo chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: C'o c'a jun achi ri elenük-pe pa tinamit Jerusalén y xulan-ka richin nbe-ka c'a pa tinamit Jericó. Pero ri achi ri' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquelek'aj-e chin. Hasta ri rutziek ri rucusan ri achi xquelesaj can chirij. Ri elek'oma' xebe na vi, pero nabey juis xquich'ey can. Ri achi xpune' c'a can chiri' pa bey cachi'el jun camnük.
31 Y c'o c'a jun sacerdote israelita ri petenük chuka' chupan ri bey ri'. Y tok ri sacerdote ri' xutz'et que punul ri achi chiri' pa bey, xa ja lojca'n ri jun ruchi-bey yan chic xc'o-apu.
32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri nyeto'on quichin ri sacerdotes pa racho ri Dios, petenük chuka' chupan ri bey ri'. Y tok ri levita ri' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' ri achi, y cachi'el xbün ri sacerdote ojer can tiempo, quiri' chuka' xbün rija'. Xe' xutz'et ri achi punul pa bey, xa ja chuka' ri jun yan chic ruchi' ri bey xc'o-apu.
33 Pero c'o c'a jun achi aj-Samaria ri petenük chuka' chupan ri bey ri', y nc'atzinej c'a que nc'o riq'uin ri achi punul can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y tok ri aj-Samaria xutz'et ri achi punul pa bey, juis xujoyovaj ruvüch roma ri rubanun.

San Lucas 10:8-33 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

8 Y quiri' chuka' tibana' cuando jixapon xabachique (xama'anchique) tenemit anchi' utz nic'ul iwech. Can titija' ronojel ri nisipes chiwe.
9 Quie'ic'achojrisaj chuka' ri yeyawaj ri jec'o chiri', y ti'ij chique: Ri ru-gobierno ri Dios, nakaj chic c'o-wi-pe.
10 Pero xa jixapon pa jun tenemit anchi' man utz ta nic'ul iwech, quixel-pe pa tak bey chi ri tenemit y ti'ij chique ri winak:
11 Ri pokolaj chi ri tenemit re' ri c'o chikakan, nakatota' can chiwech, chi nitemaj chi can man utz ta ri xiben roma man xic'ul ta jabel kawech. Y titemaj chuka' chi ri ru-gobierno ri Dios, nakaj chic c'o-wi, y rix can xsuj chiwe, quixcha' chique.
12 Y ri Jesús xu'ij-e chuka' chique: Chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi', que chech ri castigo ri xtiyo'x pa quiwi' ri aj-Sodoma.
13 Romari' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Corazín, y chuka' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Betsaida, roma can q'uiy milagros xe'an chiquiwech y man xquinimaj ta rutzij ri Dios. Roma xa ta pa tenemit Tiro y Sidón xe'an-wi ri milagros re', ri winak chi ri ca'i' tenemit ri' xquiya' yan ta can ri quimac y niqui'en yan ta ri nrojo' ri Dios, quicusalo'n ta chic quitziak richi bis, y quiyalo'n ta chaj chiquij, chi quiri' k'alaj chi yebison roma yalan ri quimac ri jequibanon.
14 Pero chupa ri k'ij cuando xti'an juzgar ri rech-ulef, ri jec'o pa Corazín y ri jec'o pa Betsaida can más-wi castigo xtika pa quiwi', que chiquiwech ri aj-Tiro y aj-Sidón.
15 Y ri jec'o pa tenemit Capernaum can niquinojij chi yebe chicaj riq'uin ri Dios y can yalan quik'ij xtiyo'x. Pero xa man quiri' ta. Xa xtikases quik'ij, roma xa c'a chupa ri lugar chi castigo xquiebeka-wi.
16 Y anchique winak ri xquixruc'on-ka jabel chi nuc'oxaj rutzij ri Dios, can ja ren ri yiruc'oxaj. Y ri jun ri man nrojo' ta jixruc'oxaj roma rutzij ri Dios, can ja chuka' ren ri man yiruc'oxaj ta; y ri man yiruc'oxaj ta ren, can quiri' chuka' nu'on che ri Dios ri takayon-pe wichi, xcha-e ri Jesús chique ri setenta achi'a' ri xerucha'.
17 Y cuando xetzolaj-pe ri setenta achi'a' roma xbequibana' ri samaj ri bin-e chique y xeloka riq'uin ri Jesús, yalan yequicot, y xqui'ij che: Ajaf, ri itzel tak espíritus can xquinimaj katzij cuando pa abi' ret xojch'o'n-wi chique.
18 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja', can ketzij ri ni'ij. Roma ren can xintzu' chi ri Satanás xuna' yan chi xch'acataj, roma can anche'l nu'on ri rayo chicaj, quiri' xu'on raja' cuando xtzak-pe.
19 Ren can nuyo'n-wi uchuk'a' chiwe chi nich'ec ruchuk'a' ri itzel, y chuka' más que jixpa'e' pa quiwi' cumetz y alacrán ri yeruya' pa ibey, can man jun anchique xtic'ulumaj pa ruk'a'.
20 Pero rix man quixquicot xe roma ri itzel tak espíritus jixquinimaj. Más quixquicot pa tak iwánima roma can tz'iban ri ibi' chicaj riq'uin ri Dios.
21 Y chupa ri misma hora ri', ri Espíritu Santo can xu'on che ri Jesús chi yalan xquicot pa ránima; y ri Jesús xu'ij: Matiox ninya' chawe Nata' Dios, ret ri jat Rajaf ri rocaj y ri rech-ulef, roma man xak'alajij ta ri utzilaj atzij chiquiwech ri winak ri can niquina' chi yalan q'uiy quieta'n. Xa ja chiquiwech ri winak ri manak más quieta'n xak'alajij-wi ri utzilaj atzij. Can quiri-wi Nata' Dios, roma jari' ri najo' ret, xcha' ri Jesús pa ru-oración.
22 Y c'ajari' raja' xu'ij: Ri Nata' Dios can ronojel ruyo'n-pe pa nuk'a'. Y man jun chic etamayon jin ancu'x (anchique) ren, xe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon ancu'x (anchique) ri Nata', xe ren ri Ralc'ual, y ri winak anchok che xtinjo' xtink'alajij-wi ren, xtuna'ej ancu'x (anchique) ri Nata'.
23 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos y xe chique reje' xu'ij-wi: Jabel quixquicot rix, roma can nitzu' riq'uin ri iwech. Y chuka' can jabel quiequicot ri ch'aka chic winak ri niquitzu' ronojel re'.
24 Y can nin-ij chiwe, chi je q'uiy ri achi'a' ri xek'alajin ri tzij ri x-ix chique roma ri Dios y ri reyes ri xec'ue' ojer can, reje' can c'o ta xquijo' xquitzu' ri nitzu' rix cami, y man xquitzu' ta. Xquijo' ta chuka' xquic'oxaj ri nic'oxaj rix cami, y man xquic'oxaj ta chuka', xcha'.
25 Y c'o jun maestro chi ri ley xcataj-pe y xch'o'n-apo che ri Jesús, roma nrojo' nutojtobej ri Jesús. Maestro, xcha' che. ¿Anchique utz nin-en ren chi quiri' ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'.
26 Ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique nu'ij ru-ley ri Moisés? ¿Y anchique na'an entender ret?
27 Y ri maestro xu'ij che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Dios ri Awajaf. Tajo' riq'uin ronojel awánima. Tajo' chupa ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel awuchuk'a', y riq'uin chuka' ri ano'j (ana'oj). Y can anche'l najo-ka-awi' ret, can quiri' chuka' quie'ajo' conojel winak.
28 Y ja cuando ri Jesús xu'ij che ri maestro: Can ketzij ri xa'ij. Cami c'a, xa xta'an ronojel re', xtawil ri c'aslen ri man niq'uis ta, xcha' ri Jesús che.
29 Pero ri maestro can xrojo' xuto' ri rutzij, romari' xuc'utuj chic apo che ri Jesús y xu'ij: ¿Ancu'x (Anchique) ri winak ri utz yenjo' anche'l ninjo-ka-wi' ren?
30 Y ri Jesús c'ajari' xutzijoj jun ejemplo che ri maestro: C'o jun achi ri elenak-pe pa tenemit Jerusalem y xulan-ka chi napon c'a pa tenemit Jericó. Pero ri achi re' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquimaj che. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-e che. Ri elek'oma' xebe, pero na'ey yalan xquich'ey can. Ri achi xpoq'uie' can chiri' pa bey anche'l jun caminak.
31 Y c'o jun sacerdote ri petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri sacerdote re' xutzu' chi poc'ol ri achi chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-wi.
32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri yeto'n quichi ri sacerdotes pa rocho ri Dios, petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri levita re' xapon chupa ri lugar ri', xutzu' chuka' ri achi, y can anche'l xu'on ri sacerdote, can quiri' chuka' xu'on raja'. Xe xutzu' ri achi poc'ol pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi-bey xk'ax-wi.
33 Pero c'o jun achi aj-Samaria ri petenak chuka' chupa ri bey ri', y can nik'ax na riq'uin ri achi ri poc'ol can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y cuando ri aj-Samaria xutzu' ri achi poc'ol pa bey, can xujoyowaj rech roma ri rubanon.
San Lucas 10 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 10:8-33 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

8 Y quireꞌ jeꞌ tibꞌanaꞌ antok nquixuoc chica-na tanamet y jaꞌal nquixꞌan recibir, titijaꞌ nojiel ri nisipas chiva,
9 y quiꞌbꞌanaꞌ jeꞌ sanar ri ncaꞌyavaj ri icꞌo chireꞌ, y tiꞌej chica ri vinak: Xa cierca chic cꞌo-ve-pa ri ru-reino ri Dios.
10 Pero xa chupan jun tanamet pacheꞌ nquixbꞌaka-ve man otz ta nquixꞌan recibir, quixiel-el pa tak bꞌay richin ri tanamet y tiꞌej:
11 Ri pokolaj richin ri tanamet ri cꞌo-el pa kakan, nakatotaꞌ can chivach, chi ntivatamaj chi man otz ta ri xiꞌan. Y tivatamaj jeꞌ chi xa cierca chic cꞌo-ve-pa ri ru-reino ri Dios, quixchaꞌ chica.
12 Y inreꞌ niꞌej cꞌa chiva, chi chupan ri kꞌij antok ri vinak xcaꞌan juzgar ruma ri Dios, ri vinak richin ri tanamet pacheꞌ man xixꞌan ta recibir, más nem ri castigo ri xtika pa quiveꞌ, que choch ri xtiyoꞌx pa quiveꞌ ri aj-Sodoma.
13 ¡Juyeꞌ ivach ri ixcꞌo pa tanamet Corazín! ¡Juyeꞌ jeꞌ ivach ri ixcꞌo pa tanamet Betsaida! Ruma xa ta chupan ri tanamet Tiro y Sidón xaꞌan ta ri milagros ri xaꞌan chivach, ri icꞌo chireꞌ xtzalaj ta pa yan ri cánima riqꞌuin ri Dios y xquiꞌan ta ri nrajoꞌ jajaꞌ, quicusan ta chic tziak richin bꞌis, y quiyoꞌn ta chaj chiquij chi quireꞌ nitzꞌiet chi ncaꞌbꞌisuon.
14 Pero antok xtalka ri kꞌij richin ri juicio ri nuꞌon ri Dios, más nem ri castigo ri xtika pan iveꞌ, que choch ri xtiyoꞌx pa quiveꞌ ri aj-Tiro y ri aj-Sidón.
15 Y ri icꞌo pa tanamet Capernaum niquiꞌan pensar chi ncaꞌa chicaj riqꞌuin ri Dios, pero xa man quireꞌ ta, xa cꞌa chupan ri infierno xcaꞌbꞌaka-ve.
16 Y chica-na ri nquixraꞌxaj ixreꞌ, can inreꞌ ri nquiraꞌxaj. Y ri jun ri man nrajoꞌ ta nquixruꞌon recibir, can inreꞌ ri man nquiruꞌon ta recibir; y ri man xquiruꞌon ta recibir inreꞌ, man nuꞌon ta recibir ri takayuon-pa vichin.
17 Y antok xaꞌtzalaj-pa ri i-setenta achiꞌaꞌ riqꞌuin ri Jesús, altíra ncaꞌquicuot, y xalquiꞌej cha: Ajaf, ri itziel tak espíritus can xquinimaj katzij antok pan abꞌeꞌ atreꞌ xojchꞌoꞌ chica.
18 Y ri Jesús xuꞌej chica: Inreꞌ xintzꞌat chi ri Satanás xtzak-pa chicaj incheꞌl nuꞌon ri ráya.
19 Inreꞌ nuyoꞌn poder chiva chi nquixtiquir chirij ri ru-poder ri Satanás, y mesque nquixpiꞌieꞌ pa quiveꞌ cumatz y alacrán, man jun kax xtiquiꞌan chiva.
20 Pero ixreꞌ man quixquicuot ruma ri itziel tak espíritus nquixquinimaj. Más quixquicuot ruma tzꞌibꞌan ri ibꞌeꞌ chicaj riqꞌuin ri Dios.
21 Y chupan ri misma huora reꞌ ri Jesús altíra xquicuot ruma ri Espíritu Santo; y xuꞌej: Inreꞌ tiox bꞌaꞌ niyaꞌ chava Nataꞌ Dios, atreꞌ ri Rajaf ri rocaj y ri roch-ulief, ruma xavavaj ri utzulaj atzij chiquivach ri vinak ri niquinaꞌ chi qꞌuiy cataꞌn. Xa ja chiquivach ri vinak ri manak-oc cataꞌn, ri incheꞌl acꞌolaꞌ, ri xacꞌut ri utzulaj atzij. Can quireꞌ Nataꞌ Dios, ruma jareꞌ ri xavajoꞌ atreꞌ, xchaꞌ ri Jesús chupan ri ru-oración.
22 Y jajaꞌ xuꞌej jeꞌ: Ri Nataꞌ Dios nojiel ruyoꞌn-pa pa nukꞌaꞌ. Y man jun chic taꞌmayuon in chica inreꞌ, xa joꞌc ri Nataꞌ. Y man jun jeꞌ taꞌmayuon ri chica ri Nataꞌ, xa joꞌc inreꞌ ri in Rucꞌajuol, y ri choj cha xtinvajoꞌ xtincꞌut-ve inreꞌ xtiratamaj ri chica ri Nataꞌ.
23 Y ri Jesús xaꞌrutzꞌat ri ru-discípulos y joꞌc chica ijejeꞌ xuꞌej-ve: Can jaꞌal caꞌquicuot ri niquitzꞌat nojiel ri ntitzꞌat ixreꞌ.
24 Ruma niꞌej cꞌa chiva, chi iqꞌuiy profetas y reyes ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, altíra xcajoꞌ xquitzꞌat ri ntitzꞌat ixreꞌ vacame, y man xquitzꞌat ta el. Xcajoꞌ ta jeꞌ xcaꞌxaj ri ntivaxaj ixreꞌ vacame, y man xcaꞌxaj ta el, xchaꞌ.
25 Y cꞌo jun maestro richin ri ley xpalaj-pa y ruma nrajoꞌ nuꞌon tentar ri Jesús xuꞌej cha: Maestro, ¿chica niꞌan inreꞌ chi quireꞌ nivil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta? xchaꞌ.
26 Ri Jesús xuꞌej cha: ¿Chica nuꞌej ri ru-ley ri Moisés? ¿Y chica niꞌka pan aveꞌ atreꞌ (naꞌan entender atreꞌ)?
27 Y ri maestro xuꞌej cha ri Jesús: Can tavajoꞌ ri Avajaf Dios, tavajoꞌ riqꞌuin nojiel avánima, tavajoꞌ riqꞌuin nojiel ri acꞌaslien, tavajoꞌ riqꞌuin nojiel ri avuchukꞌaꞌ, y tavajoꞌ jeꞌ riqꞌuin nojiel ri anoꞌj. Y can incheꞌl ri navajo-ka-aviꞌ atreꞌ, can quireꞌ jeꞌ mismo tavajoꞌ ri a-prójimo.
28 Y ri Jesús xuꞌej cha ri ache: Can ketzij ri xaꞌej. Vacame cꞌa, xa xtaꞌan nojiel reꞌ, xtavil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta, xchaꞌ ri Jesús cha.
29 Pero ri ache reꞌ xrajoꞌ chi ntiel chi otz. Rumareꞌ xucꞌutuj chic cha ri Jesús: ¿Chica ri nu-prójimo?
30 Y ri Jesús xuꞌej cha ri ache: Cꞌo jun ache ri alanak-pa pa tanamet Jerusalén y xulan-ka chi niꞌka cꞌa pa tanamet Jericó. Pero xaꞌbꞌaꞌiel-pa alakꞌomaꞌ chirij pa bꞌay, y nojiel xquilakꞌaj-el cha. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-el cha. Ri alakꞌomaꞌ xaꞌa, pero altíra xquichꞌey can. Ri ache xpoqꞌuieꞌ can chireꞌ pa bꞌay casi quiminak.
31 Y cꞌo jun sacerdote ri xxulan-pa chupan ri bꞌay reꞌ, y antok xutzꞌat chi pacꞌol ri ache pa bꞌay, ja ri jun chic ruchiꞌ ri bꞌay xakꞌax-ve.
32 Y quireꞌ jeꞌ jun ache levita, xxulan-pa jeꞌ chupan ri bꞌay reꞌ. Y antok ri levita reꞌ xalka cierca ri lugar reꞌ, xutzꞌat ri ache pacꞌol can, y ja ri jun chic ruchiꞌ ri bꞌay xakꞌax-ve.
33 Pero cꞌo jun ache aj-Samaria ri xxulan-pa jeꞌ chupan ri bꞌay reꞌ, y antok xalka cierca, xutzꞌat ri ache ri pacꞌol can pa bꞌay, y altíra xujoyovaj roch.

San Lucas 10:8-33 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

8 Y queri' chuka' tibana' tek yixapon xabachique tinamit y jabel ic'ulic niban. Can titija' c'a ronojel ri nisipex chiwe.
9 Que'ic'achojsaj c'a chuka' ri yawa'i' ri yec'o chiri', y tibij c'a chique: Xa nakaj chic c'a c'o wi ri rajawaren ri Dios iwuq'ui.
10 Yac'a tek yixapon pa jun tinamit ri xa ma utz ta ic'ulic niban, quixel c'a el ri pa tak bey riche (rixin) ri tinamit y tibij c'a chique ri winek:
11 Ri pokolaj riche (rixin) re tinamit re' ri c'o el chikaken, nikatotaj (nikaquiraj) ca chiwech, riche (rixin) chi queri' tiwetamaj chi ma utz ta ri xiben chi ma xojic'ul ta. Y tiwetamaj ca chuka' chi ri rajawaren ri Dios xa nakaj chic c'o wi iwuq'ui, quixcha' chique.
12 Y ri Jesús xubij chuka' el chique: Tek xtapon ri k'ij tek ri Dios xtuk'et tzij, ri winek quiche (quixin) ri tinamit ri ma xtiquic'ul ta ri ruch'abel ri Dios ri nibij riyix chique, más c'a xtik'ax ruwi' ri ruc'ayewal ri xtika pa quiwi' riye', que chuwech ri tinamit Sodoma.
13 Rumari' juyi' oc iwech riyix ri yixc'o pa tinamit Corazín, y juyi' oc chuka' iwech riyix ri yixc'o pa tinamit Betsaida, ruma sibilaj q'uiy milagros xeban chiwech y ma xinimaj ta ri ruch'abel ri Dios. Ruma xa ta ya ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón ri xeban ta wi ri milagros ri', ri winek aj chiri' xtzolin yan ta pe quic'u'x riq'ui ri Dios, y quicusalon ta chic quitziak riche (rixin) bis, y quiyalon ta chic chaj chiquij, riche (rixin) chi queri' nik'alajin chi yebison ruma sibilaj q'uiy quimac ri ye quibanalon.
14 Yac'a tek xtapon ri k'ij tek xtik'at tzij pa ruwi' re ruwach'ulef, yix c'a riyix ri yixc'o pa Corazín y ri yixc'o pa Betsaida ri más xtik'ax ruwi' ri ruc'ayewal ri xtika pan iwi', que chiquiwech ri aj Tiro y ri aj Sidón.
15 Y riyix ri yixc'o pa tinamit Capernaum can nich'ob chi yixbe chila' chicaj riq'ui ri Dios y xtinimirisex ik'ij. Pero xa ma que ta ri'. Xa xtikasex ik'ij, ruma xa c'a chupan ri lugar riche (rixin) ri tijoj pokonal xquixbeka wi.
16 Y achique c'a winek ri xquixruc'ul jabel riche (rixin) chi nrac'axaj ri ruch'abel ri Dios, can yin c'a chuka' riyin ri yiruc'ul. Y achique c'a chuka' ri xquixetzelan ruma ri ruch'abel ri Dios, can yin c'a chuka' riyin ri yiretzelaj. Y ri netzelan wuche (wixin) riyin, can ya chuka' ri Dios ri yin takayon pe ri nretzelaj, xcha' c'a el ri Jesús chique ri setenta achi'a' ri xerucha'.
17 Y tek xetzolin c'a pe ri setenta achi'a' ri' chare ri samaj ri bin el chique y xe'oka riq'ui ri Jesús, sibilaj yequicot, y xquibij c'a chare: Ajaf, ri itzel tak espíritu can xeniman chuka' chake tek pan abi' riyit xojch'o wi chique.
18 Y ri Jesús xubij chique: Ja' (je), can kitzij wi ri nibij. Ruma riyin can xintz'et chi ri Satanás xuna' yan chi xch'acatej, ruma can achi'el nuben ri k'ak' riche (rixin) ri coklajay chicaj, queri' xuben riya' tek xtzak pe.
19 Riyin can nya'on k'atbel tzij chiwe riche (rixin) chi ye'ipalbej cumatz y alacrán (k'asna'j) y riche (rixin) chuka' chi yixch'acon chrij ri ruchuk'a' ri itzel winek, y majun achique ta ri xtic'ulwachij.
20 Yac'a riyix ma quixquicot ta xaxu (xaxe wi) ruma chi ri itzel tak espíritu yixquinimaj. Más quixquicot pa tak iwánima ruma can tz'ibatal ri ibi' chila' chicaj riq'ui ri Dios.
21 Y can yac'a hora ri', ri Jesús xquicot ránima ruma ri Lok'olaj Espíritu. Y xubij: Nya' ak'ij Nata' Dios, riyit ri can yit Rajaf ri caj y re ruwach'ulef, ruma ma xak'alajsaj ta ri lok'olaj ach'abel chiquiwech ri winek ri can niquina' chi sibilaj q'uiy quina'oj y q'uiy quetaman. Y xa chiquiwech ri winek ri ma q'uiy ta quetaman ri xa ye achi'el tak ac'ala', xa chiquiwech riye' xak'alajsaj wi re lok'olaj ach'abel re'. Can que wi c'a ri' Nata' Dios, ruma chi queri' ri araybel riyit, xcha' ri Jesús pa ru'oración.
22 Y c'ac'ari' tek Riya' xubij: Ri Nata' Dios can ronojel cosas rujachon pa nuk'a'. Y majun chic c'a etamayon ta yin achique riyin, xaxu (xaxe) wi ri Nata' ri etamayon. Y majun chuka' etamayon ta achique ri' ri Nata', xaxu (xaxe) wi riyin ri Ruc'ajol ri etamayon, y ri winek ri achoj chare xtinwajo' xtink'alajsaj wi riyin, xtretamaj achique c'a ri' ri Nata'.
23 Yac'ari' tek ri Jesús xerutzu' ri rudiscípulos y xaxu (xaxe wi) chique riye' xubij wi: Jabel ruwa'ik'ij riyix, ruma re yixtajin chutz'etic riq'ui ri runak' tak iwech. Y chuka' can jabel ruwaquik'ij ri nic'aj chic winek ri yetz'eto ronojel re'.
24 Y can nbij c'a chiwe, chi ye q'uiy chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios y ri reyes ri xec'oje' ojer ca, sibilaj xcajo' chi xquitz'et ta ri nitz'et riyix wacami, y xa ma xquitz'et ta el. Can sibilaj chuka' xcajo' chi xquic'axaj ta ri niwac'axaj riyix re wacami, y xa ma xquic'axaj ta el, xcha' ri Jesús.
25 Y c'o c'a jun achi ri nik'axan ri nubij ri ley chiquiwech ri winek ri xbeyacatej pe y xbech'o riq'ui ri Jesús, y ruma chi nrajo' nutojtobej ri Jesús, xubij c'a chare: Tijonel, ¿achique ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin) ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek? xcha'.
26 Ri Jesús xubij chare: ¿Achique c'a ri nubij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chare ri Moisés? ¿Y achique nik'ax chawech riyit?
27 Y ri achi ri nik'axan ri nubij ri ley xubij chare ri Jesús: Ri ley nubij chi tawajo' ri Dios ri Awajaf. Tawajo' riq'ui ronojel awánima. Tawajo' chupan ronojel ri ac'aslen, riq'ui ronojel awuchuk'a', y riq'ui chuka' ri anojibal. Y can achi'el nawajo' ka awi' riyit, can queri' chuka' que'awajo' ri awuc' awach'alal.
28 Y yac'ari' tek ri Jesús xubij chare ri achi ri nik'axan ri nubij ri ley: Can kitzij wi ri xabij. Wacami c'a, wi xtaben ronojel re', xtoc c'a awuche (awixin) ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xcha' ri Jesús chare.
29 Yac'a ri achi ri' ri nik'axan ri nubij ri ley can xrajo' chi nitz'etetej chi achi'el xa majun rumac. Rumari' xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ri' ri wuc' wach'alal ri ruc'amon chi yenwajo' ri achi'el nwajo' ka wi' riyin? xcha'.
30 Y ri Jesús can yac'ari' xutzijoj jun c'ambel tzij chare ri achi ri nik'axan ri nubij ri ley: C'o c'a jun achi ri elenak pe ri pa tinamit Jerusalem y xulan ka riche (rixin) chi nibe ka c'a pa tinamit Jericó. Pero ri achi ri' xebe'el pe alek'oma' chrij pa bey, y ri alek'oma' ri' ronojel xquelesaj el chare. Hasta ri rutziak ri rucusan ri achi xquelesaj el chrij. Y sibilaj xquisoc ca ruma sibilaj xquich'ey ca. Ri achi ri' xpune' c'a ca ri chiri' pa bey y xa juba' ma nicom.
31 Y c'o c'a jun sacerdote ri petenak chuka' chupan ri bey ri'. Y tek ri sacerdote ri' xutz'et chi punul ri achi ri chiri' pa bey, xu (xe wi) xutzu' ca y xa choj xk'ax el.
32 Y queri' chuka' jun achi levita, ri yeto'o quiche (quixin) ri sacerdotes ri pa rachoch ri Dios, petenak chuka' chupan ri bey ri'. Y tek ri levita ri' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' chi ri achi punul pa bey, y can achi'el xuben ri sacerdote can queri' chuka' xuben riya'. Xu (xe wi) xutzu' ca, y xa choj xk'ax el.
33 Pero c'o c'a jun achi aj Samaria ri petenak chuka' chupan ri bey ri', y c'o c'a chi nik'ax riq'ui ri achi punul ca pa bey, ri achi ri ch'ayon ca cuma alek'oma'. Y tek ri aj Samaria xutz'et ri achi punul pa bey, sibilaj c'a xujoyowaj ruwech ruma ri ruc'ulwachin ca.

Lucas 10:8-33 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

8 Y ja quire' tibana' tak yixapon xabanchique tenemit y jabal ic'ulic niquiban. Titija' ronojel re nisipas chiva.
9 Que'ic'achojsaj chuka' re yava'i' re jec'o chire', y tibij chique: Xbeka re k'ij chin re andex rubanic tak yex yixoc pa ruk'a' re Dios.
10 Pero vo xa yixapon pa jun tenemit re anche' man otz-ta ic'ulic niquiban, quixel-a pa tak calles chin re tenemit y tibij chique re vinak:
11 Hasta re pokolaj chin re tenemit re' re c'o-a pa kakan, nakatavaj can chivach, chin quire' titamaj che man otz-ta kac'ulic xiban. Y titamaj chuka' che re k'ij chin che re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios xbeka-yan, y chiva yex can xsuj-va, xcha-a chique.
12 Y re Jesús xubij-a chuka' chique: Tak re Dios xtuban re juicio, re vinak re jec'o chupan re tenemit re man xtiquic'ul-ta jabal re ruch'abal re Dios re nitzijoj chique, c'o más rue' re castigo xtika pa quive' reje' que chach re xtuya' pa quive' re aj-Sodoma.
13 Mare' ninvok'ej quivach re vinak re jec'o pa tenemit Corazín, y ninvok'ej chuka' quivach re jec'o pa tenemit Betsaida, roma camas q'uiy milagros xe'ban chiquivach y man riq'uin re' xquinimaj-ta re ruch'abal re Dios. Roma xe-ta pa tenemit Tiro y Sidón xe'ban-va re milagros re', re vinak re' xjalataj-yan-ta re quic'aslen chach re Dios, y quicusalon-ta chic tziak ancha'l niquicusaj re vinak tak c'o jun nicom chiquivach, y xquiyala-yan-ta chaj chiquij, chin quire' nik'alajin che ye'bison roma camas quimac re je'quibanalon.
14 Pero chupan re k'ij tak re Dios xtuban juzgar, ja re vinak jec'o pa tenemit Corazín y re jec'o pa tenemit Betsaida re c'o más castigo xte'ka pa quive', que chiquivach re aj-Tiro y re aj-Sidón.
15 Y re vinak jec'o pa tenemit Capernaum niquinojij che xque'ba chila' chicaj riq'uin re Dios y can xtiya' quik'ij. Pero xa man quire-ta. Xa xtikasas quik'ij, roma c'a pan infierno xque'beka-va.
16 Y anchique vinak re xquixruc'ul jabal chin nuc'axaj re ruch'abal re Dios, can ja yen re yinruc'ul. Y re anchique vinak itzel xquixrutz'at roma re ruch'abal re Dios, can ja yen re itzel xquinrutz'at. Y re itzel xquinrutz'at yen, can itzel chuka' xtutz'at re Dios re takayom-pa vichin, xcha-a re Jesús chique re je setenta achi'a' re xe'rucha'.
17 Y tak xe'tzolaj-pa re je setenta achi'a' re je'takon-a pa samaj, camas ye'qui'cot xe'beka riq'uin re Jesús, y xquibij cha: Ajaf, re itzel tak espíritu can xquinimaj tzij roma pan abe' rat xojch'o chique.
18 Y re Jesús xubij chique: Ja', can katzij re nibij. Roma yen can xintz'at che re Satanás xka ruk'ij y xuna' che xch'acataj, roma can ancha'l nuban re rayo re niyiq'uiyo' chicaj, quire' xuban reja' tak xtzak-pa anche' c'o-va.
19 Yen can nyi'on-va-a poder chiva chin che yixtiquir chij re ru-poder re Satanás, y chuka' chin che astapa' xque'ipilbej cumatz y alacrán re ye'ruya' pan ibey, can man jun cosa xtic'alvachij.
20 Pero yex man quixqui'cot xaxe roma re itzel tak espíritu xixtiquir chiquij. Más quixqui'cot pa tak ivánma roma re ibe' can xtz'ibas-yan chila' chicaj riq'uin re Dios.
21 Y ja misma hora re', re Espíritu Santo xuban cha re Jesús che camas niqui'cot. Y re Jesús xubij: Nintioxij chava Nata' Dios, rat re yat Rajaf re rocaj y re ruch'ulef, roma man xasekresaj-ta re andex ndel-va che tzij re ach'abal chiquivach re vinak re can niquina' che camas quitaman. Xa ja chiquivach re vinak re manak más quitaman, xa ja chiquivach reje' xasekresaj-va re andex ndel-va che tzij re ach'abal. Can ja-va c'a quire' Nata' Dios, roma ja quire' re xarayij rat che naban, xcha' re Jesús chupan re ru-oración.
22 Y c'are' reja' xubij: Re Nata' Dios can ronojel ruyi'om-pa pa nuk'a'. Y man jun chic atamayon yin anchique yen, xaxe re Nata' re atamayon. Y man jun chuka' atamayon anchique re' re Nata', xaxe yen re Ruc'ajol, y re vinak anchok cha xtinjo' xtinc'ut-va, xtutamaj rach anchique re' re Nata'.
23 Y c'are' re Jesús xe'rutzu' re ru-discípulos y xaxe chique reje' xubij-va: Otz-ibanoj yex roma ronojel re yixtajin chutz'etic riq'uin re inak'avach. Y otz-quibanoj re nic'aj chic vinak re niquitz'at ronojel re yixtajin chutz'etic yex.
24 Y nimbij chiva, che je q'uiy re je rusamajel re Dios re xbex profetas chique, y re reyes re xe'c'ue' ajuer can, xquirayij che xquitz'at-ta re yixtajin chutz'etic vocame, y cama-va xquitz'at-ta-a, xquirayij chuka' xquic'axaj re nic'axaj yex vocame, pero cama-va xquic'axaj-ta-a, xcha' re Jesús chique.
25 Y c'o c'a jun ache atamayon re ley quichin re israelitas xbeyacataj-pa y xch'o riq'uin re Jesús chin nutojtobej. Maestro, xcha' cha. ¿Andex ruc'amon che nimban yen chin quire' ninvel-ta re c'aslen re man niq'uis-ta?
26 Re Jesús xubij cha: ¿Andex nubij chupan re ley re xuya' re Dios cha re Moisés? ¿Andex nak'ax-va pan ave' rat?
27 Y re ache re' xubij cha re Jesús: Re ley nubij che tajo' re Dios re Avajaf riq'uin ronojel avánma. Tajo' riq'uin ronojel re ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin ronojel re ana'oj. Y can ancha'l najo-ka-avi' rat, quire' chuka' ca'jo' re nic'aj chic vinak.
28 Y jare' tak re Jesús xubij cha re ache re': Can katzij re xabij. Vocame, vo xa xtaban ronojel re', xtavel re c'aslen re man niq'uis-ta, xcha' re Jesús cha.
29 Pero re ache can nrajo' che man jun rumac ndel, mare' reja' xuban ancha'l che man xk'ax-ta pa rue' anchique re' re nic'aj chic vinak re ca'jo' ancha'l najo-ka-avi' rat. Mare' xuc'utuj-apo cha re Jesús: ¿Anchique c'a che vinak re' re ye'njo' ancha'l ninjo-ka-vi' yen?
30 Y re Jesús xubij jun ejemplo cha re ache: C'o jun ache re elinak-pa pa tenemit Jerusalén y xulan-ka pa tenemit Jericó. Pero re ache re' xe'be'el-pa elek'oma' chij po bey y ronojel re andex richin xquilek'aj-a chuk'a', y hasta re rutziak xquilisaj-a chij y xquic'uaj-a, c'are' xquich'ay y bama xquiquimisaj can, c'are' xe'ba.
31 Y c'o c'a jun sacerdote pitinak chupan re bey re'. Y tak re sacerdote re' xutz'at che punul re ache chire' po bey, jun-va xk'ax-va.
32 Y quire' chuka' jun ache levita, re ye'ta'o quichin re sacerdotes pa rachoch re Dios, pitinak chuka' chupan re bey re'. Y tak re levita re' xapon chupan re lugar re', xutz'at re ache, y can ancha'l xuban re sacerdote quire' chuka' xuban reja', jun-va xk'ax-va.
33 Pero c'o chic jun ache aj-Samaria pitinak chupan re bey re', y tiene que nak'ax anche' c'o-va re ache. Y tak re ache aj-Samaria xutz'at re ache punul po bey, camas xujoyovaj rach roma camas rubanon.