7 Y c'ateri' xe'apon pa mojón richin ri ruch'ulef rubini'an Misia. Y xquinuc c'a que nyebe pa ruch'ulef Bitinia, pero ri Lok'olüj Espíritu xa man xuya' tüj k'ij cheque richin xebe.
8 Y xec'o c'a ri mojón richin ri ruch'ulef Misia, y xe'apon c'a ka pa tinamit rubini'an Troas, ri c'o chuchi' ri mar.
9 Y chak'a' ri Pablo xutz'et c'a pa jun cachi'el achic', que c'o jun achi aj pa ruch'ulef Macedonia ri pa'ül-apu chuvüch, y que ri achi ri' nbij c'a chin: Tabana' favor, cac'o lojc'an ya' c'a kiq'uin pa karuch'ulef Macedonia, y kojato', xbij chin, xutz'et ri Pablo.
10 Y ja tok ri Pablo rutz'eton chic ri jun cachi'el achic' ri', jari' c'a tok conojel xquichojmirsaj-qui', y quiri' chuka' yin, Lucas, xinchojmirsaj-e-vi', y jari' xkabün-e richin xojbe c'a pa ruch'ulef Macedonia, roma xk'ax c'a cheke que roma ri xk'alajrisüs chuvüch ri Pablo, nbij que ri Dios nrajo' c'a que nkube c'a quiq'uin ri aj-Macedonia richin nkatzijoj ri tzij richin colonic cheque.
11 Y jari' xojoc-e pa jun barco, y xkaya' can ri tinamit Troas. Y choj xojbe c'a pa Samotracia, jun ruch'ulef pa ya'. Y c'a ja ri ruca'n k'ij ri xojel chic e chiri', richin xojapon pa tinamit rubini'an Neápolis.
12 Y tok xkaya' c'a can ri tinamit Neápolis, xojbe pa tinamit rubini'an Filipos. Y ri Filipos jun c'a nimalüj tinamit ri c'o chupan ri ruch'ulef rubini'an Macedonia. Y ri vinük c'a ri yec'o chupan ri tinamit ri' ye romanos. Tok xojapon pa tinamit ri', xojc'uje' c'a ka ca'i-oxi' k'ij chiri'.
13 Y pa jun k'ij richin uxlanen, roj xojel c'a e pa tinamit richin xojbe chuchi' jun rakün-ya', jun lugar ape' tiban-vi oración. Y xojbetz'uye' c'a chiri', y xkatz'om rutzijosic ri rutzij ri Ajaf Jesucristo cheque ri ixoki' ri xquimol-qui' ri k'ij ri'.
14 Jun c'a cheque ri ixoki' ri xquimol-qui' chiri', jun ixok rubini'an Lidia. Y ri Lidia ri' pa jun c'a tinamit rubini'an Tiatira npu'u-vi. Rija' jun c'ayinel richin jun ruvüch tziük ri morado ntzu'un, y nbix púrpura chin. Y ri Lidia ri' man israelita tüj pero yo'ol c'a ruk'ij ri Dios, y nrac'axaj c'a apu ri nbij ri Pablo. Y ri Ajaf Dios xch'o-vi c'a pa ránima. Romari' tok rija' xunimaj c'a ri nbij ri Pablo.
15 Y rija' y ri yec'o riq'uin pa racho, xeban bautizar. Y ja tok ye banun chic bautizar, ri Lidia xbij c'a cheke: Si ninimaj que yin xinya' vánima riq'uin ri Ajaf, quixampe c'a viq'uin, y quixc'uje-pe pa vacho, xbij. Ri ixok ri' xbün-vi c'a cheke que xojbec'uje' riq'uin chiri' pa racho chin nkutzijoj más ri rutzij ri Dios cheque.
16 Y jun mul c'a tok katz'amon-e bey richin nkube c'a pa lugar ape' nban-vi oración, xkac'ul jun xtün. Y ri xtün re' c'o c'a jun itzel espíritu riq'uin, y jari' ri nbanun chin que ntiquer nbij c'a ri nquic'ulachila' ri vinük. Ri xtün c'a ri' jun aj-ic' lok'on. Romari' ri jaru' tumin ri nquiya' ri vinük chin richin nquitoj, choj c'a napon pa quik'a' ri rajaf.
17 Y ri Pablo y roj chi jumul chic c'a roj tzekleben roma ri jun xtün re'. Riq'uin c'a ruchuk'a' tok nch'o, y nubila' c'a chikij: Ri achi'a' re' ye rusamajela' ri nimalüj Dios ri c'o chila' chicaj, y nquitzijoj c'a chive achique rubanic nibün rix richin que nyixcolotüj tüj, nbij c'a.
18 Y ri xtün ri', q'uiy c'a k'ij ri quiri' xbün. Ri Pablo xuna' que c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y jun k'ij ri Pablo man xucoch' tüj chic. Romari' rija' xupiscolij-ri', y xbij c'a chin ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri xtün: Pa rubi' c'a ri Jesucristo ninbij chave que catel-e riq'uin ri xtün, xbij ri Pablo. Y ri itzel espíritu re' jari' vi xuya' can ri xtün.
19 Jac'a tok ri rajaf ri xtün, lok'on aj-ic', xquitz'et que xa man ba' chic nquich'üc tüj quitumin chirij ri caj-ic', roma xa man c'o tüj chic ri itzel espíritu riq'uin, y romari' man ntiquer tüj chic nbij ri nquic'ulachila' ri vinük, romari' xebequitz'ama-pe ri Pablo y ri Silas, y xequic'uaj c'a chiquivüch ri jueces.
20 Y tok xebequipaba' chiquivüch ri jueces, xquibij: Ri achi'a' re' ye israelitas y nquiyoj quinojibül ri vinük chere' pa tinamit.
21 Y nquic'ut c'a jun chic ruvüch costumbre chikavüch, ri man c'uluman tüj que nkac'ul y nkabün, roma roj roj vinük romanos, xquibij.
22 Y ye juis c'a vinük ri xebecatüj-pe chiquij ri Pablo y ri Silas. Ri jueces chuka', xequich'anaba' ri Pablo y ri Silas, y jari' xquitük quich'ayic riq'uin xic'a'y.
23 Y tok juis chic ye ch'ayon, xebetz'apis can pa cárcel, y xbix chin ri chajinel que jabel quichajixic tubana'.
24 Romari' rija', xe xbix quiri' chin, ja ri más chupan apu ri cárcel xeberuya-vi can ri Pablo y ri Silas. Y ri cakün xeruk'atabala' can chi cojol ri che' nbix cepo chin, richin quiri' man c'a nye'el tüj.
25 Y colope' pa nic'aj-ak'a' ri' tok ri Pablo y ri Silas nquiya' c'a ruk'ij ri Dios riq'uin bix, y nquibün c'a chuka' orar. Y ri ch'aka chic c'a ri yec'o pa cárcel nyecac'axaj c'a.
26 Jari' tok xuyiquiyo-pe jun nimalüj cab-rakün, y xusiloj c'a ri cárcel y hasta xusiloj ri ruxe'. Ri ruchi' ri cárcel xejakatüj, y ri cadenas ri ye ucusan richin ye ximilon can ri yec'o pa cárcel, xquisk'opij-qui'.
27 Ri achi c'a ri chajinel quichin ri yec'o pa cárcel, xuna' ruvüch roma ri cab-rakün. Y tok rija' xutz'et que ri ruchi' ri cárcel ye jakatajnük, xrelesaj c'a ri rumachet richin nucamsaj-ka-ri', roma rija' xunuc que xebe yan conojel ri yec'o pa cárcel.
28 Pero ri Pablo riq'uin ruchuk'a' xch'o-apu chin, y xbij: Man tacamsaj-avi', xa jare' rojc'o konojel, xbij.
29 Y ri achi chajinel xuc'utuj c'a jun candil. Y tok ruc'uan chic ri k'ak' ri', junanin c'a xoc-apu pa cárcel, pero nbarbot ruxbin-ri'. Y ri achi chajinel ri' xbexuque' c'a chiquivüch ri Pablo y ri Silas.
30 Y c'ateri' rija' xerelesaj-pe pa cárcel, y xuc'utuj cheque: ¿Achique c'a ri nc'atzin richin ninbün richin quiri' nquicolotüj ta? xbij rija'.
31 Y ri Pablo y ri Silas xquibij chin: Tatakej c'a ri Ajaf Jesucristo, rat y ri ye aj pan avacho, y nyixcolotüj, xquibij.
32 Ri Pablo y ri Silas xquitzijoj c'a ri rutzij ri Ajaf chin rija' y cheque chuka' conojel ri yec'o pa racho ri chajinel ri'.
33 Y man riq'uin tüj c'a que juis nüj ak'a' chic, rija' xuch'ajla' ri quisocotajic ri Pablo y ri Silas. Y xban c'a can bautizar rija' y conojel ri ye aj pa racho.
34 Y c'ateri' xeruc'uaj chiracho richin xerutzuk-pe. Y rija' y ri ye aj pa racho juis c'a nquicot cánima, roma xquitakej ri Dios.
35 Y xsaker yan ruca'n k'ij ri jueces xequitük c'a juk'at chic chajinela' richin xbequibij chin ri achi chajinel quichin ri yec'o pa cárcel, que utz c'a que'elesüs-e ri Pablo y ri Silas.
36 Y ri chajinel xberubij-vi c'a chin ri Pablo: Ri jueces xquitük c'a pe rubixic chuve que quixinvelesaj-e. Vocomi quixel c'a pe. Quixbiyin c'a y nc'uje' ta uxlanen pa tak ivánima, xbij.
37 Pero ri Pablo xbij c'a cheque ri juk'at chic chajinela': Roj roj achi'a' romanos. Pero ivir, ri jueces chanin yan xquitük kach'ayic chiquivüch ri vinük y man jani tüj quibanun tüj juzgar pa kavi'. C'ateri' xojquitz'apij can chere' pa cárcel. Y vocomi ncajo' que man ta jun ri nunaben que nkutel-e. Ri ka-ley man quiri' tüj nbij. Que'ibij cheque ri jueces, que ja rije' ri quepu'u chikelesasic, xbij ri Pablo cheque.
38 Y ri juk'at chajinela' ri' xbequibij c'a cheque ri jueces ronojel ri xbij-e ri Pablo cheque. Romari' ri jueces xquixbij-qui', roma xquetamaj que ri ye ca'i' achi'a' ye romanos chuka'.
39 Y ri jueces xe'apon c'a quiq'uin ri Pablo y ri Silas chiri' pa cárcel, y xquic'utuj c'a cuyubül quimac chiquivüch. C'ateri' xequelesaj-pe pa cárcel y chuka' xquibij cheque que man chic c'a quec'uje-ka chiri' pa tinamit.