Luka 15:1-23 in Romanian

¹ Pălăngă Isus su okupulit tari mulc poreznici šă tari mari grešnici să pujă ureći la vorba aluj.

² Farizeji šă učitelji dă zakonu alu Mojsije sur apukat să ăl gumunjaskă, šă jej zăšje: “Asta om să družulešći ku grešniš, šă mănănkă ku jej.”

³ Daje Isus lji spunji asta usporedbă:

⁴ “Dakă šjinjiva dăm voj ari sto birš šă să perđi una dăm jelji, nac lăsa pă ešće devedeset devet ăm pustulot, šă ac meržji dă pă aje una su kutăc păn šje nac afla?

⁵ Šă kănd vic afla, aj dušji pă umirilje ku fălušăjă.

⁶ Atunšje ac meržji akasă, vic čima pă urtašjic šă pă susjedi avoštri šă ac zăšji: “Ănfălušăcăvă ku minji, kă am aflat pă birka ame kari are pirdută!'

⁷ Ju vă zăk, ku fi maj mari fulušăjă pă nor kănd su ănkăji unu grešnik, nego dă devedeset devet (99) pravednikur kari nu lji trăbă ănkăjală, aša jej gănđe.

⁸ Isus maj zăšji: Ili haj să zăšenj kă una mujeri ari zešji (10) banj dăm aržjint šă atunšje unu dăm jej perđi. Nu acăcă lumina šă mătura podu šă u kuta banj, păn šje nu află?

⁹ Šă kănd u afla banj dăm aržjint părdut, je šu čima pă urtašjilje alji šă pă susjedurlje una, šă u zăšji: 'Ănfălušăcăvă ku minji, kă ju am aflat banji kari am pirdut!'

¹⁰ Ju vă pot zăšji kă ăj isto aša ăntră anđelji alu Dimizov. Dakă să ănkăješći unu grešnik, jej să ănfălušešći.”

¹¹ Isus u zăs: “Are unu om kari ave doj fišjor.

¹² Hăl maj tănăr u zăs alu tatusu: “Tată, dăm dio šje ăm pripadalešći.” Aša tata aluj u ămpărcăt kutotu šje ave ăntri jej.

¹³ Dă pă dovă tri zălji, fišjoru hăl maj tănăr u akuljes kutotu šje ave šă su pus pă kalji să mergă dăparći šă akulo u čiltit kutotu šje ave, čilte făr dă gănd.

¹⁴ Kănd u čiltit kutotu, mari fomi u vinjit pă pămăntu hunđi are jăl, šă su aflat ăm sărăšijă.

¹⁵ Aša u mers la unu om ăm pămăntula kari lu mănat ăm telek să aj rănjăskă poršji.

¹⁶ Aluj ji are aša fomi dă šu kivinjit să mănăšji dăm ha šje mănka poršji, šă njime nuj dăđe njimika.

¹⁷ Dă pă aje jăl šu vinjit ăm firi. Jăl u zăs: 'Tata amnjov ari mulći slugur šă jej ari um boglă dă mănkari a ju ajišje mor dă fomi!

¹⁸ Ju muj skula šă uj meržji la tata amnjov šă ju zăšji: “Tata amnjov, ju am zgrešilit protiv dă činji, šă alu Dimizov ăm nor.

¹⁹ Ju nu mes maj mult vredan să fjuv čimat fišjoru atov. O lasămă să fjuv radniku atov!”

²⁰ Atunšje su skulat šă u mers la tatusu. Ali mar kănd are inka dăparći dă la kasa alu tata aluj, tatusu lu văzut šă lu apukat mila dă jăl. Tatusu u aljirgat la jăl, lu ăngărgăjet šă ăl surătat tari.

²¹ Fišjoru ju zăs: “Tata amnjov, ju am zgrešilit protiv dă činji šă alu Dimizovu ăm nor. Ju nu mes maj mult vredan să fjuv čimat fišjoru atov.

²² Tatusu u zăs alu slugurlje aluj: “Dušjec friš šă aflăc maj bunji colji šă punjec pă jăl, dăđecăj virigă dă măna aluj, šă cipiliš dă pišjorilje aluj.”

²³ Šă apukăc pă maj măndru rănjită vakă šă amurăcu, atunšje lasă să mănkănj šă să fijenj făloš.

¹ Pănglu Isusu saskupit toc poreznikurlje š alcă lumja karje rov š lumja karje mult agrešăt s puje urjajkje kănd jel ăvacă.

² Daja farizeji š lumja d zakon alu Mojsije prigovorja: “Družaštitje ku lumja karje grješaštje š još ku je mălănkă!”

³ Isusu d aja lji rubjaštje ăn vorbă:

⁴ Ćinje d voj na fića, s ajbje usătă (100) d voj š una d je s pardje ăn lok undje nuje nimika, apikat s kartje šp aja una pănd god nu ugăsa?

⁵ A tunća ju, tot vesel, p umirje aduć a kas

⁶ Atunća kjem p ortaći š p komšăji s lji zăć: “Raduicăvă ku minje! Agăsăt p vuaja karje sapurdut!”

⁷ Istina je: k p ćjerj isto s fije marje radost d unu om karje grešaštje karje s okrinjaštje la Dimizov nego d nuavăzăć š nuavă (99) lumje karje je pravedni karje nu trjebje s okrinjask la Dimizov.”

⁸ Karje aja mujarje, s ajbe zjaće (10) banj d arđint š unu pjardje, a će nu prinz lumina, amătăra kasa š pažljivo kăta s ju găsaskă?

⁹ A kănd ju găsaštje, akima p ortakinjilje š p komšiji š azăća: “Raduicăvă ku minje! Agăsăt banji karje apurdut!”

¹⁰ Istina je k je marje radost ăn ćjer sujătă š anđeli alu Dimizov samo d unu omu karje irja grešnik karje sa okrenit la Dimizov.

¹¹ Isusu nastavjaštje: “Afost unu om karje avut doj fićorj.

¹² Alu tănăr fićor ji zăće: “Tato, akuma adăm talu d imanje će mi pripadjaštje.” Š tata podiljaštje imanje ătră doj fićorj.

¹³ Atrikut duavă trje zălje fićoru alu tănăr apokupit tot, š apikat maj dăpartje š klo kum trija aša š potrušăt tuatje banji

¹⁴ kănd apotrošăt tuatje banji, ăn lokula karje irja afost marje fuamje š atunća jel navut dosta s trijaskă š s ja mănkarje

¹⁵ Sa zaposlit la om karje trija ăn satula, ja păza porći p livadă,

¹⁶ Alu tănurula irja tăta fuamje k amăka š ljuskilje d maunje mće lja măka porći, ali nimilja nu lja dat.

¹⁷ Kănd napokon avinit sebi š zăće: “Toc argacă alu tatimjov karje ukrijază irje mănkarje majmult nego ćije dosta d măkat, a jo aića mor d fuamje!

¹⁸ Pljek la tatimjev akas, š ji zăk: “Tato apogrăšăt š cije š alu Dimizov.

¹⁹ Nu săt vrjedan više s mikjem bijatu alu tov. Mărog d tinje, primjaštimă s ukrjez la tinje ka argatu alu tov.” “

²⁰ Pa saskulat š apikat d lokula la tatusov. Kănd još irja d partje, tatusov la vuzut š sažalot p jel š adat fuga la jel, la zagrlit š la surutat.

²¹ “Tato! apogrăšăt š cije š alu Dimizov! Nu săt više vrjedan s mikjem bijatu alu tov”, zăće bijatu.

²² Tata zăće alu argaculor aluj: “Majdată dućec aljinj, arja karje majmădrje, š l brkăcălej! Punjec aluj injelu p mănă, ăklcăcălej sandaljilje!

²³ Š tijec mjelu karje sagujit binje š s l măkă š s slavim.