Text copied!
CopyCompare
A quet u tʼʌnoʼ a ricʼbenoʼ - HECHOS - HECHOS 13

HECHOS 13:7-43

Help us?
Click on verse(s) to share them!
7A je' Barjesúsa', ti' yʌn yejer Sergio Paulo. Raji' gobernador, mʌ' jach chich u jo'r quir u cʌnic. T'ʌnij Bernabé yejer Saulo ca' tacob tsec'bir yubej u t'ʌn C'uj, quire' u c'at yubic u t'ʌn C'uj Sergio Paulo.
8A Barjesúso', a cu c'ʌyic mac, pach u jer u c'aba' xan, Elimas u jer u c'aba'. Raji' caj u ma'quintaj soc mʌ' u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich Sergio Paulo soc mʌ' u yacsic tu yor. Elimas u c'at ya'aric yʌjc'ʌyir mac.
9Chen Saulo a mac yʌn u jer u c'aba' xan. Pablo u jer u c'aba'. Pablo caj u qui' pʌctaj u wich yʌjc'ʌyir mac. Raji' caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, Pablo, rajen caj u t'ʌnaj yʌjc'ʌyir mac.
10Caj u ya'araj ti': ―U pararech quisin. Yʌjtusarirech ti' mac a techo'. Ca betic a ba' cu ya'aric tech quisin. Ca ma'quintic tu cotor a ba' jach tsoye'. Tech ca jer mastic u t'ʌn C'uj soc mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj, ta t'ʌn. Biquinin mʌ' a p'ʌtic a camsic a baxuco'?
11Baje'rer, Jaj Ts'ur cu bin u ts'ic tech a si'pir. Je' u yac'birchʌjʌr a wich soc ya'ab q'uin mʌ' ja wir a ber, mʌ' ja bin a wirej chunq'uin. Seb caj ac'birchʌjij u wich. Mʌ' ju yir u ber, rajen caj u cʌxtaj mac yʌjmʌchir u c'ʌb quir u payʌr u ber.
12Barej, gobernador caj u yiraj bic ac'birchʌjij u wich Barjesús, jeroj caj u yacsaj tu yor gobernador, quire' jach jaq'uij yor caj yubaj u camsa'ob u t'ʌn C'uj.
13Pablo caj u cʌxtaj chem quir u bin Pablo yejer u yet beyajob, jeroj caj ruc'ob ich u cajar Pafos caj c'uchob ich u jor chem Perge. Ra' ti' yʌn ich u ru'umin Panfilia. Barej, caj c'uchob ich u cajar Perge, caj u p'ʌtaj u beyaj caj sutnʌj tu pach Juan Marcos. Tar bin ich u cajar Jerusalén.
14U bʌjiri'ob Pablo yejer Bernabé caj u p'ʌtajob u cajar Perge. Caj binob, tar u wich u binob ich u cajar Antioquía, a ra cajaro' ti' yʌn ich u ru'umin Pisidia. Caj c'uchij tu q'uinin cu je'rar u winiquirob judío, jeroj caj ocob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ocob, caj curʌjob. Mʌ' ja wirej, caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío.
15Caj ts'oc u xaquic u t'ʌn C'uj quir u yubicob tu cotor mac a ti' yʌn ich u chan najir. Mʌ' ja wirej, caj u xacaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquirob Moisés, yejer a ba' caj u ts'ibtajob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch. Caj u t'ʌnajob Pablo yejer Bernabé. Caj t'ʌnij u jach ts'urirob u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj ti': ―Toc arej tenob, in wet winiquirob judío ―quij―, a cu chichquintic ij corex. Arej to'onex, baje'rer quen.
16Rajen Pablo caj ric' ch'ictar quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti'ob. Caj u yes u c'ʌb soc mʌ' u t'ʌnob, jeroj caj u ya'araj: ―U'yex a ba' quin wa'aric techex u xibirechex u winiquirechex israel, baxuc a techexe' a mac a cu sʌjticob C'uj. U'yex a ba' quin wa'aric.
17Raji' quij c'ujintiquex u c'ujir u winiquirob israel, a ra' tu tetaj ic nunquirex uch. Raji', tun, caj u cha'j u pimtarob uch ti' toy yʌnob ich u ru'umin Egipto. Mʌ' wa caj u yesaj u muc' C'uj, ra' u q'uinin caj u joc'saj ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, caj u pʌyaj u berob uch.
18A C'ujo', caj u cʌnantaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin ich tacay ru'um an ten bic u cʌnanta'r chan ochir ten u nʌ'.
19Mʌ' wa C'uj caj u ch'esajo' u winiquirob canaán? Caj u rʌc ch'esaj u cajarob a mac a cʌja'anob ich u ru'umin Canaán. Caj u toc rʌc ch'esaj siete u cajarob a ti' yʌnob ich u ru'umin Canaán uch, quir u rʌc sijir ti' ic nunquirex uch, soc robob yʌnin u ru'umob.
20Caj ts'oc u jʌsic ti'ob u ru'umin, caj manij cuatrocientos yaxq'uin, pachir a C'ujo', caj u tetaj u jach ts'urirob u winiquirob israel quir u ts'urinta'r tenob u winiquirob israel. A ray u winiquirob israel quir yiricob wa qui' yorob, wa yʌn c'as ti'ob. Caj jach ts'urinta'bob u winiquirob israel hasta c'uchij tu q'uinin u tar Samuel, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
21Caj u ya'araj Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir, tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: ―Ic nunquirex caj u c'ataj ti' C'uj uch, quir u teticob u rey quir u reyinticob ic nunquirex. Rajen tuchi'ta'b Saúl ten C'uj quir u reyinta'r ten ic nunquirex. Ra' u tet Saúl u c'aba' Cis. Ra' u yo'nen Saúl, Benjamín. Saúl caj u reyintaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin.
22Tu cu reyinta'r caj ruc'sa'b ten C'uj, caj oc u ts'aj ti' David reyir. Mʌ' ja wirej, u tet David Isaí uch. C'uj caj u ya'araj ti' David: “In wer a David cu jach qui'quintic in wor. Raji' cu quibic tu cotor ba' quin wa'aric ti'.”
23Mʌ' ja wirej, turiri' u ca' parar u ca' parar u nunquir David, raji' Jesús. Quire' caj u toc araj C'uj uch: “Je' u tar u ca' parar u ca' parar ti' u nunquir David ca' bin tac tu q'uinin, a cu bin u taquic u winiquirob israel.” Rajen tarij Jesús.
24Mʌ' toy yʌnxchunac u camsic Jesús, ti' yʌn Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, caj u tsec't u t'ʌn C'uj ich tu cotor u winiquirob judío. A Juano', caj ya'araj ti'ob: “Ca' a c'axex a worex, ca' a p'ʌtex a c'aso', soc ca' acsaquex ja' ta jo'rex.” Ra' quir u yesicob caj c'axob tu yorob.
25Jach tabar u ts'ocar u tsec'tic u t'ʌn C'uj Juan, caj u ya'araj Juan: “A techexo', ca tucriquex Cristojen, a ca pajiquex u tar. Mʌ' teni'. Pachir u tar tin pach. A teno', tin t'ʌn mʌ' jach patareni' quir in pitic u c'anir u pech' xʌnʌb. Quire' jach carem a cu tar tin pacho'.”
26A teno', quin t'ʌniquechex in wet winiquirob judío, quire' a to'onexo', u pararo'onex ic nunquirex Abraham. Ra' quin t'ʌnicobo' a mac a cu sʌjticob C'uj, a mac a ti' yʌnob tera' baje'rer. C'uj u c'at ca' ij cu'yex u t'ʌn quir u taquico'onex tu cotor, rajen tuchi'ta'b u t'ʌn quir ij cu'yex u t'ʌn C'uj.
27A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, quet yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén, mʌ' ju c'ʌ'otajob Jesús. Mʌ' yerob maqui' uch, mʌ' ju najtajob tu ts'iba'an ten a xibo', a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, quire' caj u c'atajob ti' u winiquirob romano ca' quinsacob ti' Jesús. Jeroj caj u nup'sajob a ba' caj u toc araj a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch, cax rajra' cu xaquicob aro' ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ca' bin c'uchuc tu q'uinin u je'rar u winiquirob judío.
28Cax mʌna' u si'pir Jesús, caj u c'atajob a mac a cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, caj u c'atajob ti' Pilato ca' quinsacob ti' Jesús.
29Barej caj ts'oc u nup'sicob a ba' ts'ibta'bob ti' a xibob, a ts'a'b u tucur ti'ob ten C'uj, quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj ti' Jesús. Jeroj tune', caj ensa'b Jesús tu bʌja'an ich u cruz, caj binob t'ajbir u baquer ich u japnin tunich.
30Chen C'uj caj u ric'saj ti' u quimirir ca' wʌc'ʌs cuxrac Jesús.
31A mac a yet taracob Jesús uch, caj ruq'uij ich u ru'umin Galilea tu cu bin ich u cajar Jerusalén. A je' yet taracob caj u yesaj u bʌj ti'ob. Ya'ab u q'uinin caj u yesaj u bʌj Jesús ti' a yet manacob uch caj ric'sa'b ich u quimirir ten C'uj. Rajen a ju yet manacob uch caj u manob u tsicbʌticob u t'ʌn Jesús. A ba' caj u yirajob u betic Jesús uch, ra' cu manob u tsicbʌtob ti' tu cotor mac.
32Rajen ti' yʌnenob baje'rer soc in tsicbarob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Soc a werex a ba' caj u toc araj C'uj ti' ic nunquirex uch, toc nup'sa'an to'onex a mac a u ca' pararob ic nunquirex. Mʌ' ja wirej, caj ric'sa'b Jesús ten C'uj caj u nup's u t'ʌn C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an jun xot' u t'ʌn C'uj, cu ya'aric salmo ca'tur: “A techo', in pararech, baje'rer quin wesic tech ʌcʌtan tu cotor mac soc yerob tu cotor mac in pararech.”
34A ucho', caj u ya'araj C'uj xan: “Je' u riq'uir ti' u quimirir soc mʌ' u tu'tar u winiquirir.” Rajen ara'b ten C'uj ti' a mac a cu bin tar: “Je' in betic tech an ten bic caj in wa'araj ti' David. Jach taj je' in betic an ten bic caj in toc araj uch, quij.”
35Rajen C'uj arej ich u jer salmo a cu t'ʌno' irej wa Jesús cu t'ʌn uch caj u ya'araj: “In wer mʌ' ja cha' u tu'tar in winquirir quire' a pararen.”
36Mʌ' ja wirej, ti' toy cuxa'an ic nunquirex David uch, raji' caj u toc betaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Barej caj ts'oc u yamtic u yet winiquirob judío caj quimij David. Caj mucob ic nunquirex David uch, caj tu'jij u winquirir David.
37Chen u winquirir Jesús mʌ' tu'jiji'. Mʌ' ja wirej, u winquirir Jesús ric'sa'b ten C'uj ti' u quimirir.
38Mʌ' wa a werex, in wet winiquirob judío quire' a ba' caj u betaj Jesús, jeroj, tan u tsec'ta'r techex bic cu jawʌr a si'pirex.
39A ucho', a c'atex quir u jawʌr a si'pirex, chen mʌ' c'ucha'an a worex quir a jawsiquex a si'pirex ti' u t'ʌn Moisés. Baje'rer, c'ucha'an a worex a jawsiquex a si'pirex wa ca chen acsiquex ta worex u t'ʌn Jesús. Cax wa techex cax tu cotor mac.
40Rajen, qui' irej techex, soc mʌ' u tar techex a baxuc caj u ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch, barej caj u ya'araj:
41Qui' irej a techexo' a mac a cu p'astic a ba' cu ya'aric C'uj. Ca' jacac a worex. Ca' quimiquechex. Quin bin betic, quij C'uj, a ba' mʌ' yirmʌn mac mʌ' biq'uin yirmʌn a ray u q'uinin ti toy cuxa'anechex. Cax cu tar ya'aric techex mʌ' ja bin a quibiquex, quire' chich a jo'rex. A baxuc caj ts'oc u t'ʌn Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir.
42Barej caj joc'ob Pablo yejer Bernabé ti' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj tarob u c'atej a mʌ' u winiquirob judío ca' wʌc'ʌs tarob u tsec'tejob u t'ʌn Jesús tu q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío. Ca' bin tac u jer u q'uinin quir u je'rar, ra' u q'uinin quir u tsec'tic ti'ob.
43Barej caj ts'oc u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u chan najir, caj rʌc joc'ob. Ya'ab u winiquirob judío, yejer ya'ab a mac a cu c'ujinticob C'uj an ten bic u winiquirob judío, ich a ray chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj sayob tu pach Pablo yejer Bernabé. Pablo yejer Bernabé caj tsicbanʌjob yejer a cu sayʌrob tu pachob, caj u chich arajob ti'ob wa ju qui' acsiquicob tu yorob u t'ʌn Jesús, soc mʌ' u p'ʌticob u t'ʌn C'uj.

Read HECHOS 13HECHOS 13
Compare HECHOS 13:7-43HECHOS 13:7-43