Text copied!
CopyCompare
Cohãcjʉ̃ Yere Yahuducuri Tju - Hebreos

Hebreos 11

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Ohõ saha ijire wacũ tutuaye: Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana, marine tiquiro quehnoano yeatire quehnoano masiaja mari. Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata yeraniepegʉ̃ta tiquiro yahuyere “Ijirota ijire”, ni tʉhotuaja mari tiquirore wacũ tutuana. Tiquirore ihñedapenata, wacũ tutuana, “Ijirota ijire”, ni tʉhotuaja mari tiquiro yahuyere tʉhona.
2Panopʉ cjẽna Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano bucueahye tiquiro pehe.
3Cohãcjʉ̃ tiquiro yahuducuye mehna ijipihtiyere bajumehnee tiahye. Sa yero tiquiro mari ihñedari mehna ijipihtiye mari yojopʉ ihñañene bajumehnee tiahye. Tire mari quehnoano masiaja Cohãcjʉ̃re wacũ tutuana pũrita.
4Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro Abe pehe corderore wejẽ, ʉjʉ̃a mʉo, Cohãcjʉ̃re ño peo “Quehnoare”, niahye. Tiquiro wahmino Caĩ yʉhdʉoro quehnoanore ohoro, ño peoahye tiquiro Cohãcjʉ̃re. Sa yero Cohãcjʉ̃ tiquiro ohorire bucueahye. Sa bucuero “Quehnoariquiro ijire”, ni ihñahye tiquiro Abere. Sa Cohãcjʉ̃re tiquiro wacũ tutuagʉ̃ ihñana mari tiquirore ihña cũaja. Sa yena tiquiro yariari bato ijiepegʉ̃ta tiquiro wacũ tutuarire ihña cũaja mari.
5Enoco Cohãcjʉ̃re tiquiro wacũ tutuagʉ̃ ihñano bucueahye Cohãcjʉ̃. Sa bucuero tiquirore tiquiro cahapʉ ne mʉoahye. Sata nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũpʉ. Tiquiro ne mʉori bato masa tiquirore ne bocaerahye. Tiquiro ne mʉonohriquiro ijiro ne yarierahye.
6Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerana tiquirore bucuegʉ̃ ye masiedaja mari. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerana, tiquirore ño peo masiedaja mari. “Potota tiquiro Cohãcjʉ̃ warota ijire. Sa yero tiquirore mari ño peogʉ̃ marine quehnoano yere tiquiro”, mari ni tʉhotuerana mari tiquirore sini masiedaja.
7Noé Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, tiquirore Cohãcjʉ̃ yahurire quehnoano yʉhtiahye. Camepʉ tiquina ñano wahatore tiquiro yahugʉ̃ tʉhoro quehnoano yʉhtiahye tiquiro. Sa yʉhtiro, pajiria yucʉsare yeahye. Sa yeye tia yucʉsa mehna tiquiro acaye mehna dia mininore yʉhdʉahye. Sa wacũ tutuariquiro ijiro ahri yehpa cjẽna ñañequina tiquina wacũ tutuerarire tiquina pecapʉ wahato gʉ̃hʉre ihñono niahye. Sa yero tiquiro wacũ tutuagʉ̃ ihñano “Quehnoariquiro ijire”, ni ihñahye Cohãcjʉ̃ tiquirore.
8Abrahã gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro tiquirore yʉhtiahye. Ape dihtapʉre tiquirore ohoati dihtapʉre Cohãcjʉ̃ waha dutigʉ̃ tʉhoro Abrahã yʉhtiahye. Tiquiro ya dihtapʉ ijiriquiro wijiaa waharo, tiquiro masiedi dihtapʉ esahye.
9“Ahri dihtare mʉhʉre ohoutja”, Cohãcjʉ̃ nigʉ̃ tʉhoro tiquirore wacũ tutuaro ti dihtapʉta tojoahye tiquiro. Topʉ ijiro ape dihta cjʉ̃no ijieperota topʉta tojoa cãhye. Tiquirore, tiquiro macʉno Isaac gʉ̃hʉre, tiquiro panamino Jacob gʉ̃hʉre tiquinare “Ahri dihtare mʉsare ohoutja”, ni Cohãcjʉ̃ yahue tiahye tiquinape. Tiquina tʉhoe tiahye. Sa yeye tiquina ti dihtapʉ ijiye, wahiquina cahseri wʉhʉsepʉ ijie tiahye mʉnano ijieyequina ijiye.
10Topʉ ijinie tiahye Abrahã Cohãcjʉ̃ mehna tiquiro ijiatore cohtero. Ape macapʉ Cohãcjʉ̃ ijiri macapʉ ʉhmʉsepʉ tiquiro wahatore cohtero niahye. Ti macare dahreahye Cohãcjʉ̃. Sa yero ti maca ne pihtisi.
11Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, bʉcʉro waro ijieperota, tiquiro namono Sara bʉcʉoro waro ticoro ijiepegʉ̃ta, Abrahã pohna tiahye. “Tiquiro nidiro sahata yerota”, Cohãcjʉ̃re nino sa pohna tiahye.
12Sa yero Abrahã bʉcʉro waro ijieperota pohna tiahye. Sa yeye tiquiro panamena iji turiayequinapʉ peyequina waha cãhye. Ñahpicoha parire, padʉ pjeri gʉ̃hʉre mari queona ihcãno sahaeraro sahata tiquiro panamena iji turiayequina gʉ̃hʉre queona ihcãno sahaeraja mari.
13Ijipihtiyequina ahriquina yʉhʉ yahuriquina Cohãcjʉ̃re wacũ tutua tuhasayequinapʉ yariahye. Cohãcjʉ̃ tiquinare “Mʉsare ohõ saha yeitja”, tiquiro ni cũrirore eserapeta yariaa wahahye. Tire ñehedapeta Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiro sahata camepʉ tiquina cʉoatire masiahye. Sa masiñe bucueahye. Sa yeye ohõ saha niahye tiquina: “Ahri yehpapʉ tinina ijiaja. Ape yehpa cjãna ijiaja”, niahye tiquina.
14Sa niñequina ape yehpare tiquina ya yehpa ijiatore cohteye nine. Tire mari quehnoano masiaja.
15“Ape yehpa cjẽna ijire”, nigʉ panopʉ tiquina cohãri yehpare nigʉ niedaja. Ape yehpapʉ tiquina iji mʉhtari yehpapʉ waha dua, wahaa wahaboya.
16Quehnoa yʉhdʉari yehpa pehere cahmeñe niahye. Ti yehpa ʉhmʉsepʉ ijire. Tiquina sa cahmegʉ̃ ihñano “Cohãcjʉ̃ ʉsã pʉhtoro ijire”, tiquina nigʉ̃ tʉhoro bʉe tisi Cohãcjʉ̃. Tiquina ya maca ijiatore dahre basa tuhasahye tiquiro.
17Cohãcjʉ̃ Abrahãre tiquiro macʉnore Isaare wejẽ ʉjʉ̃a mʉo dutiahye. Tiquirore ihña duaro sa dutiahye, “¿Ijirota yʉhʉre wacũ tutuajari?” nino. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro tiquiro nidiro sahata yemahye Abrahã. “Mʉhʉ macʉ Isaac mehna panamena iji turiayequinare peyequinare cʉogʉta mʉhʉ”, Cohãcjʉ̃ tiquiro nidiquiro ijiepegʉ̃ta tiquiro macʉnore wejẽno taro nimahye Cohãcjʉ̃re ño peoro taro.
19“Yʉhʉ macʉ Isaare yʉhʉ wejẽgʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquirore masonota”, ni tʉhoturo, tiquirore wejẽno taro nimahye. Sa nidiquiro ijieperota Cohãcjʉ̃ tiquirore cahmota, wejẽ dutierahye. Tiquiro pacʉro tiquiro sa wejẽboriquiro ijiro yaria masariquiro yero saha ijiahye Isaac, Abrahã ihñagʉ̃. Sa yero Abrahã tiquirore catiriquirore pari turi cʉoahye.

20Isaac Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, tiquiro pohnene Jacore, Esaú gʉ̃hʉre “Camepʉ Cohãcjʉ̃ mʉsare pajiro quehnoano yerota”, niahye.
21Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro Jacob tiquiro yariato panogã José pohnene, ʉmʉare “Cohãcjʉ̃ mʉsare pajiro quehnoano yerota”, niahye Jacob. Dʉsepe curi mehna quehe sa, tiquiro tuadʉ mehna tua ñehe cuña, Cohãcjʉ̃re ño peoro “Cohãcjʉ̃ mʉsare quehnoano yerota”, ni cũahye.
22Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro José tiquiro yariato panogã Israe masa Egiptopʉ ijiyequina tiquina wijiatire yahuyuahye. Sa tiquina wijiatire masiyuro tiquiro yariari bato tiquiro pagʉre nea dutiahye tiquiro pohnene.
23Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye, Moisegãre ihtia asʉ̃ waro nʉo cʉoahye tiquiro pacʉsʉmʉa, tiquiro masa bajuari bato. Quehnoariquirogã tiquiro ijigʉ̃ ihñañe tiquirogãre nʉoahye. Ti yehpa cjẽna pʉhtoro tiquina pohnene tiquiro wejẽ dutirore yʉhdʉdʉca cãhye tiquina. Tiquirore cuerahye.
24Moisere masoricoro Egipto yehpa cjẽna pʉhtoro macono ijiahye. Sa ticoro masonohriquiro ijiro, Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro “Ticoro macʉno ijire”, ni pisugʉ̃ cahmedahye Moise.
25Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcariquiro ijiro tiquirore masoricoro cahapʉ meheñe decorigã quehnoano ijiboya. Sa ijiboriquiro ijieperota ti yʉhdʉoro tiquiro Cohãcjʉ̃ yequina mehna ñano yʉhdʉ duahye.
26Sa ñano yʉhdʉro Cristore tiquina bʉjʉpeato sahata tiquina bʉjʉperiquiro ijiahye. Camepʉ tiquiro quehnoano yeri wapa Cohãcjʉ̃ tiquirore tiquiro quehnoano yeatire masino ñano yʉhdʉ duahye, Cristo tiquiro ñano yʉhdʉato sahata. Ijipihtiyequina Egipto cjẽna quehnoañene tiquina cʉoro yʉhdʉoro tiquiro Cohãcjʉ̃ pehere tutuaro cahmeahye. Ñano yʉhdʉeperota, Cohãcjʉ̃re cahmeahye.
27Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro, Egipto cjẽna pʉhtoro tiquiro mehna usuagʉ̃ cuerahye. Sa cueraro ti yehpapʉ ijiriquiro ti yehpare cohã cãa wahahye. Sa yero Cohãcjʉ̃re bajueriquirore tiquiro ihñaboriro saha cuerariquiro ijiahye. Cohãcjʉ̃ tiquirore ye dutirire ne cohãedahye Moise.
28Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro Moise Israe masare Cohãcjʉ̃ yʉhdʉoatire masiahye. Sa masino Cohãcjʉ̃ dutiriro sahata Israe masa tiquina sopecaharire ohõñe pjĩnine dii mehna wejẽ site dutiahye tiquiro. Tiquina sa yegʉ̃ ihñano angel masare wejẽdiquiro tiquina wahmisʉmʉare wejẽboriquiro Israe masa pohne wahmisʉmʉare wejẽdahye.
29Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye, Israe masa “Sohãri ma”, tiquina nidi mapʉ aco watoa ijiri mahapʉ aco marieni mahapʉ pehãa wahahye. Tiquina sa pehãgʉ̃ ihñañe Egipto cjẽna gʉ̃hʉ tiquinare ihña cũ, nʉnʉ tã pehãmehe, mini yariaa wahahye.
30Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye, Israe masa Jericó wame tiri maca cjã sahrĩno pajiri sahrĩno behero pehe majare sotoahye. Siete decori waro ti macare majare sotoa tiniahye. Tope decori tiquina majare sotoa tinidi bato ti sahrĩno sehte bora dijia pihtia wahahye.
31Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaro ʉmʉa mehna ñano yeducumedicoro Rahab wame tiricoro, ti maca cjõno Israe masare yedohoahye. Ti macare tiquina cohãto pano meheñequinagã Israe masa topʉ sajã tiquina duhti ihñagʉ̃, ticoro tiquinare yedohoahye. Ticoro sa yedohogʉ̃ ihñañe Israe masa wejẽdahye ticorore. Sa yeye ti maca cjẽnare Cohãcjʉ̃re yʉhdʉdʉcayequinare wejẽpeta ticoro pehere wejẽdahye.
32Apequinare Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare yahu nemoboa yʉhʉ. Sa yahu duepegʉta peyequinare sa Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare yahu ojoa peho masiedaga yʉhʉ. Peyequina ijire tiquina. Gedeõ, Barac, Sansõ, Jefté, Davi, Samuel, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina gʉ̃hʉ ahriquina ijipihtiyequina yʉhʉ yahuboriquina ijire.
33Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequina ihquẽquina apeye yehparipʉ ijiye macari cjẽnare cahme wejẽ yʉhdʉdʉcahye. Sa yeye apequina quehnoano dutiyequina ijiahye. Cohãcjʉ̃ tiquinare “Mʉsare yedohoutja”, tiquiro nidiro sahata tiquinare yedohoahye. Tiquirore tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano sa tiquinare yedohoahye. Sa wacũ tutuaye, yayia tiquinare ihya duagʉ̃ tiquina dʉserire bihagʉ̃ yeahye tiquina.
34Tutuaro ʉjʉ̃ri pecapʉ ijiepeta ʉjʉ̃edahye tiquina Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye. Apequina tiquinare ñose wejẽ duagʉ̃ duhti cãa wahahye Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye. Tutueyequina ijiepeta Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaye tutuayequina wahahye. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequina ijiye, cahme wejẽñe tutuayequina ijiahye. Sa ye apeye yehpari cjẽna surara tiquinare wejẽñe ahtayequina ne ihcãno sahaerahye tiquinare.
35Ihquẽquina numia Cohãcjʉ̃re wacũ tutuagʉ̃ ihñano tiquina acaye yariagʉ̃ ihñano Cohãcjʉ̃ pehe tiquinare maso basahye. Apequina “Cohãcjʉ̃re cahmedacãhña”, tiquina ni peresu yenohriquina ijiepeta Cohãcjʉ̃re duhu duerahye. “Cohãcjʉ̃re mʉsa duhugʉ̃ mʉsare wionata”, nimahye tiquinare peresupʉ yenohriquina Cohãcjʉ̃ yequinare. Tiquina sa niepegʉ̃ta tiquinare yʉhtierahye, Cohãcjʉ̃ cahapʉ tutuaro waha duaye. Sa yeye tiquinare ña yʉhdʉaro tiquina yepegʉ̃ yariaa wahahye.
36Apequinare Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare ñano ni bʉjʉpe tiquinare tana mʉjae tiahye. Sa yeye apequinare dahpocãrine, omocarine dʉhte cãa, peresu yeahye.
37Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequinare ñañequina ʉtã mehna doque wejẽahye. Apequinare tiquina pagʉrire seroti mehna yʉhre sure mʉjahye. Apequinare ñoseñe pjĩni mehna ñose wejẽahye tiquina. Sa yeye tiquina sa ñano yepenohñequina oveja cahseri mehna, cabra cahseri mehna suhti tiyequina pejecʉoyequina ijiahye. Sa ye apequina tiquinare ñano yepeahye.

38Tiquina quehnoa yʉhdʉayequina ijigʉ̃ ahri yehpa cjẽna ñañequina tiquina mehna ijiboriquina ijierare. Ahriquina Cohãcjʉ̃re wacũ tutuayequina wʉhʉse marieñequina ijiye, masa marienopʉ, cʉnʉ cjʉpʉ iji soto tae tiahye. Sa iji soto tae, cʉnʉpʉ ijiye coperipʉ, yehpapʉ ijiye coperipʉ gʉ̃hʉre carĩ soto tae tiahye.
39Ahriquina ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re tiquina wacũ tutuagʉ̃ ihñano bucueahye tiquiro. Tiquina sa wacũ tutuepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ tiquinare “Mʉsare yʉhdʉoutja”, tiquiro nidiro eseraniahye.
40Tiquiro yʉhdʉoeranidire yahuro ohõ saha ni tʉhotuahye Cohãcjʉ̃. “Ahriquina yeequina camepʉre ijiatiquina mehna ihcãno saha ihcã curuapʉta yʉhdʉoutja”, ni tʉhotuahye. Sa ni tʉhoturo tiquiro nidiro sahata yerota. Tiquiro sa yegʉ̃ quehnoa yʉhdʉare panopʉ tiquiro yeriro yʉhdʉoro.