Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 9:5-27 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 9:5-27 in GT:cak:Kaqchikel

5 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave'; tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun chic richin ri Elías.
6 Ri Pedro runojin man runojin quiri' xu'ij-apu. Roma chi oxi' discípulos quixi'in-qui'.
7 Jac'ari' tok xka jun sutz' pa quivi' y xerumuk. Chupan c'a ri sutz' c'o Jun xch'o-pe ri xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol, y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij, xcha'.
8 Jac'a tok xetzu'un chic apu ri oxi' discípulos, man jun chic jun xquitz'et, xa ruyon ri Jesús.
9 Tok exulan-pe chuvech ri juyu', ri Jesús xu'ij chique ri oxi' ru-discípulos: C'o ixiquin, man jun yan achok che titzijoj-vi ri xitz'et, c'a ja tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yin c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i', xcha' chique.
10 Can xe vi quiq'uin rije' xcanaj-vi can ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, pero niquic'utula' chiquivech achique nu'ij tzij ri xu'ij chi c'a ja tok c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i' chiri'.
11 Jac'ari' tok ri oxi' discípulos xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niqui'ij chi na'ey nuka ri Elías y c'ajari' nuka ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios? xecha'.
12 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi na'ey nuka ri Elías, y nu'on can ruchojmil ronojel. Y romari' can xtibanataj na vi ri tz'iban can chuvij yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi xquik'ax na vi chupan q'uiy k'axomal y man jun nuk'ij xti'an chuve.
13 Xaxe nin-ij chive chi ri Elías xuka yan. Y ri vinak xqui'en-e che xa achique na ri xcajo', can achel ri tz'iban can chirij, xcha' ri Jesús chique.
14 Tok ri Jesús xtzolij-pe ri achique lugar ec'o-vi ri ch'aka' chic ru-discípulos, rija' xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chiquij, y jujun achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri niquich'olila-qui' quiq'uin ri discípulos.
15 Pero tok conojel xquitz'et chi ja ri Jesús petenak, xel cánima xquitz'et y junanin xebe-apu riq'uin richin xequibana' saludar.
16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique roma nich'olila-ivi' quiq'uin ri nu-discípulos? xcha'.
17 Jun chique ri ec'o chiri' quire' rutzolic rutzij ri Jesús xu'on: Tijonel, nuc'amon-pe re nuc'ajol chavech ri mem rubanon roma jun itzel espíritu.
18 Tok nuya' ruchuk'a' ri itzel espíritu, nu'on che chi nitzak pan ulef, chi nivokon pa ruchi', y chi nujach'ach'ej (rorey, rey), y romari' rucajman chic pa ruk'a'. Yin xich'o yan chique ri a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'.
19 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin? ¿O ninojij chi jumul xquixincoch'? Tic'ama-pe ri ala' vave', xcha'.
20 Xquiq'uen c'a pe ri ala' chuvech ri Jesús. Jac'a tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, xuquiyica' ri ala' riq'uin ruchuk'a', xutorij pan ulef. Chiri' nubolkotila-vi-ri' ri ala' y nivokon pa ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri tata'aj: ¿C'o chic chi tiempo quire' nu'on ri ac'ajol? xcha'. Ri tata'aj xu'ij: C'a co'ol na chiri' tok ocunak riq'uin.
22 Q'uiy (mul, paj) nutorij pa k'ak' y pa tak ya', richin nrojo' nucamisaj. Pero si rat c'o yatiquer na'an, tapokonaj kavech, y kojato', xcha'.
23 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Aviq'uin rat c'o-vi, roma xa achique na ri cukul ruc'u'x viq'uin chi nibanataj ri nuc'utuj, ronojel nibanataj, xcha'.
24 Can jari' xch'o-apu rutata' ri ala' riq'uin ruchuk'a' y xu'ij: Yin cukul nuc'u'x aviq'uin, pero taya' más ruchuk'a' ri vánima, richin quiri' más cukul nuc'u'x aviq'uin, xcha'.
25 Tok ri Jesús xutz'et chi más eq'uiy vinak niquimol-apu-qui', rija' xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: Rat itzel espíritu ri abanon che ri ala' re' chi man nac'axan ta y man nich'o ta, catel-e y man catzolij chic pe, xcha'.
26 Jac'ari' tok ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuquiyica' ri ala', y nisiq'uin xel-e. Achel jun caminak xpoq'ue' can ri ala' pan ulef, romari' eq'uiy chique ri ec'o-apu xquinojij chi kitzij caminak.
27 Pero ri Jesús jari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' richin xuyec, y ri ala' jari' xcataj-pe.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 9 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 9:5-27 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

5 Y c'ari' c'a tok ri Pedro xubij-apo chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Vave' utz kabanon. Tikabana' c'a oxi' tak jay. Chave rat nikaben jun, ri Moisés nikaben chuka' jun richin, y que chuka' ri' nikaben jun richin ri Elías, xcha' chire ri Jesús.
6 Ri Pedro que c'a ri' xubij-apo y man retaman ta achique roma tok xch'on-apo. Xa ch'obon man ch'obon ri xerubila-apo. Can che oxi' tijoxela' janíla c'a quixibin-qui'.
7 Y jac'ari' tok c'o jun sutz' ri xmujan quichin. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o jun ri xch'on-pe y xubij c'a: Jare' ri Nuc'ajol y janíla ninvajo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij, xcha' ri ch'abel.
8 Pero tok ri tijoxela' xetzu'un chic c'a apo, xquitz'et chi xa man jun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can.
9 Y tok rije' e xulan c'a pe chuvech ri juyu', ri Jesús xuchilabej chique ri rutijoxela': Man c'a titzijoj ri xitz'et. Rix utz nitzijoj pero tok yin ri xinalex chi'icojol xic'astej yan pe chiquicojol ri caminaki'; c'a jari' tok ruc'amon nitzijoj, xcha' chique.
10 Y rije' can man c'a xquitzijoj ta ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquivech achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'uin ri ch'abel chi xtic'astej-pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y c'ari' ri e oxi' tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Roj k'axinek chikavech chi can ja rat ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi nabey chi noka' ri Cristo c'o chi noka' ri Elías? xecha'.
12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi chi ri Elías nipe nabey y nuben ruchojmilal ronojel ri c'o. Can achi'el vi ri bin can chirij. ¿Y achique nibij rix? ¿Man cami xtibanatej ta chuka' ri tz'ibatel can chuvij yin ri xinalex chi'icojol chi c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal y can man jun nuk'ij xtiban chuve?
13 Pero yin ninbij c'a chive chi ri Elías ri' xpe yan. Y janíla c'a xquiben-el chire. Can achique ri xquirayij xquiben-el chire, can que vi ri' xquiben. Can achi'el ri e tz'ibatajinek can, xcha' ri Jesús chique.
14 Y tok ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xapon quiq'uin ri ch'aka' chic tijoxela', rija' xutz'et c'a chi janíla e q'uiy vinek ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chirij ri ley ri quichapon-qui' riq'uin ch'abel quiq'uin ri tijoxela'.
15 Conojel, can xe c'a xquitz'et chi petenek ri Jesús, xsach quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebe chuk'ejeloxic (chuk'ijaloxic).
16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achok pa ruvi' c'a ichapon-vi-ivi' quiq'uin rije'? xcha' chique.
17 Pero jun c'a chique ri vinek xuchop-apo rubixic chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Yin nuc'amon c'a pe ri nuc'ajol chave, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re' rumemurisan.
18 Y tok más nuchop, xabachique lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nivokon ruchi', y nukach'ach'ej rey. Janíla chuka' rucajman chic roma re quere' ruc'ulvachin. Y romari' xinc'utuj utzil chique re atijoxela' richin tiquelesaj re jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man yetiquir ta, xcha' ri achin.
19 Y ri Jesús jari' xubij chique: Man jun vinek chupan re tiempo re' ri cukul ta ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix nich'ob chi yin can jantape' yic'oje' iviq'uin? ¿Can jantape' c'o chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xcha' chique.
20 Y xc'an c'a pe ri ala' c'a chuvech ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila' c'a ri' y nivokon chuka' ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chire ri rutata' ri ala': ¿Janipe' yan tiempo ruc'ulvachin-pe quere' re ala'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tok quere' ruc'ulvachin-pe.
22 Can q'uiy c'a bey rutorin pa k'ak', pa tak ya', richin ta niquen (nicom). Pero vi rat yatiquir nato', tajoyovaj c'a ruvech rija', tajoyovaj nuvech yin; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chire ri Jesús.
23 Pero ri Jesús xubij chire ri tata'aj: Vi rat yatiquir nacukuba' ac'u'x viq'uin chi yitiquir ninto' ri ac'ajol, can xtibanatej-vi ri arayibel. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri can nucukuba' ruc'u'x tok nuc'utuj, can nibanatej-vi ri achique ri nrajo', xcha' ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' can jari' xubij: Nincukuba' nuc'u'x. Y chuka' can quinato' richin chi más ta xtincukuba' nuc'u'x. Y tok ri tata'aj xubij ri ch'abel ri', riq'uin c'a uchuk'a' xubij, roma janíla nim ri bis ri c'o riq'uin.
25 Tok ri Jesús xutz'et chi xa e janíla e q'uiy vinek ri niquimol-apo-qui', ri más utz xuben ja ri xchapon chirij ri itzel espíritu. Rija' xubij c'a chire: Rat ri abanon chire re ala' re' chi man naq'uex ta y amemurisan chuka', catel-el, y man chic catzolin-pe riq'uin, xcha' chire.
26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi' (nisiq'uin), xel-el riq'uin ri ala'. Pero janíla xuyiquiquej can. Y ri ala' xc'oje' can pan ulef, achi'el jun caminek. Y romari' e q'uiy vinek xech'obon chi ri ala' xquen (xcom).
27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri ala' richin xuyec. Y ri ala' can jari' xbeyacatej-pe.

San Marcos 9:5-27 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

5 Y ri Pedro xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Utz rojc'o chere'. Kabana' oxi' vit tak jay. Jun chave rat, jun richin ri Moisés, y jun chuka' richin ri Elías, xbij chin ri Jesús.
6 Ri Pedro quiri' xbij-apu pero rija' man xunuc tüj nabey ri xerubila-apu. Ri ye oxi' rije' rachibila' ri Jesús ri yec'o chiri' juis quixbin-qui'.
7 Y jari' tok c'o jun sutz' ri xmujan quichin. Y chupan ri sutz' ri' c'o Jun ri xch'o-pe y xbij: Jare' ri Nuc'ajol y juis ninjo'. Tivac'axaj ri rutzij, xbij ri ch'abül.
8 Pero tok ri rachibila' xetzu'un chic apu, xquitz'et que xa man nijun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can.
9 Y tok rije' nyexule-ka-pe chuvüch ri juyu', ri Jesús juis xuchilabej cheque ri oxi' rachibila': Man titzijoj ri xitz'et. Rix utz nitzijoj pero tok yin ri xinalüx chi'icojol nquic'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki'. C'ateri' tok nitz'om rutzijosic xbij cheque.
10 Y rije' man xquitzijoj tüj ri xquitz'et, pero nquic'utula' chiquivüch achique nrajo' nbij ri ch'abül ri xbij cheque que nc'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y c'ateri' ri ye oxi' rachibila' xquibij chin ri Jesús: Roj xk'ax cheke que ja vi rat ri Cristo ri cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que nabey que nobos ri Cristo nc'atzin que nobos ri Elías? xquibij.
12 Y ri Jesús xbij cheque: Ketzij na vi que ri Elías npu'u nabey y nbün nuchojmirsaj ronojel ri c'o. Cachi'el vi ri bin can pari'. ¿Y achique nibij rix? ¿Man comi nbanatüj tüj chuka' ri tz'iban can pa nuvi' yin ri xinalüx chi'icojol que nc'atzin que ninc'usaj q'uiy pokonül y man jun nuk'ij nban chuve?
13 Pero yin ninbij chive que ri Elías ri' xpu'u yan. Y juis pokonül xuc'usaj-e achique na la xcajo' xquibün chin. Y quiri-vi xquibün ri tz'iban can, xbij ri Jesús cheque.
14 Y tok ri Jesús y ri ye oxi' rachibila' xapon quiq'uin ri ch'aka chic rachibila', rija' xutz'et que juis ye q'uiy vinük ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri rachibila'.
15 Y tok conojel ri vinük ri ye c'o chiri' xquitz'et que petenük ri Jesús, xsatz quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebequiculu' y xquibana' saludar.
16 Y ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Pari' achique nyixtz'amon-ivi' quiq'uin rije'? xbij cheque.
17 Pero c'o jun cheque ri vinük xutz'om-apu rubixic chin ri Jesús y xbij: Maestro, nuc'amon-pe ri nuc'ajol aviq'uin, roma c'o jun itzel espíritu rutz'amon. Y ri itzel espíritu re' man nuya' tüj k'ij chin nch'o.
18 Y tok más nutz'om, achique na lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nvokon ruc'axaj ruchi', y nujach'ach'ej rey. Juis chuka' rucajman chic roma ri ruc'ulachin. Y romari' xinc'utuj favor cheque ri avachibil chin tiquelesaj ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man nyetiquer tüj, xbij ri achi.
19 Y ri Jesús jari' xbij cheque: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri nuya' ta ronojel ri ránima riq'uin ri Dios. ¿Rix ninuc que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin? ¿Chi jumul nc'atzin que nyixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xbij cheque.
20 Y xquicün-pe ri ala' chuvüch ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu chin xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xbün chin nbarbot ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y nvokon-pe ruc'axaj ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chin ri rutata' ri ala': ¿Jaru' tiempo ruc'uan ri ruc'ulachin-pe quere' ri ala'? xbij ri Jesús. Y ri rutata' xbij: Re' c'a co'ol tok quere' ruc'ulachin-pe.
22 Y q'uiy chic mul rutorin pa tak k'ak', pa tak ya', richin ta ncom. Pero si rat ncatiquer ncato', tajoyovaj c'a ruvüch rija', tajoyovaj nuvüch yin, y kojato'. Quiri' xbij ri rutata' ri ala' chin ri Jesús.
23 Pero ri Jesús xbij chin ri tata'aj: Si rat ncatiquer ronojel avánima naya' viq'uin que nquitiquer ninto' ri ac'ajol, nbanatüj-vi ri nac'utuj. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri nuya' ronojel ránima tok nuc'utuj, nbanatüj-vi ri achique ri nrajo', xbij ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' jari' xbij: Ninya' vánima. Y chuka' quinato' chin que más ta ninya' vánima. Y tok ri tata'aj xbij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xbij, roma juis nim ri bis ri c'o riq'uin.
25 Pero tok ri Jesús xutz'et que xa ye juis ye q'uiy vinük ri nquimol-apu-qui', xuchop ri itzel espíritu. Rija' xbij c'a chin: Rat ri abanun chin ri ala' re' que man nrac'axaj tüj y man nch'o tüj chuka', catel-e, y man catzolij chic pe riq'uin, xbij chin.
26 Y ri itzel espíritu nsiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero juis xbün chin nbarbot. Y ri ala' xc'uje' can pan ulef, cachi'el jun camnük. Y romari' ye q'uiy vinük xenucun que ri ala' xcom.
27 Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' y xupaba'. Y ri ala' jari' xbecatüj-pe.

San Marcos 9:5-27 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

5 Y ri Pedro xu'ij-apo che ri Jesús: Maestro, xcha' che. We' utz kabanon. Kabana' oxi' tak jay. Naka'an jun awichi ret, jun richi ri Moisés y jun richi ri Elías, xcha' che ri Jesús.
6 Ri Pedro quiri' xu'ij-apo y man reta'n ta ri anchique yeru'ij-apo, xe nu'ij ri anchique noka pa ruwi' y man yerunojij ta utz. Ri oxi' discípulos yalan xquixi'j-qui'.
7 Y ja' cuando c'o jun ajawa' (mukul) ri xka-pe pa quiwi'. Y chupa ri ajawa' (mukul) ri' c'o Jun ri xch'o'n-pe y xu'ij: Jare' ri Walc'ual y yalan ninjo'. Can tic'oxaj ri nu'ij raja', xcha-pe ri Dios chicaj.
8 Pero cuando ri discípulos xetzu'n chic apo, xquitzu' chi xa man jun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can.
9 Y cuando reje' je-xulan-pe chech ri juyu', ri Jesús xuchelebej chique ri ru-discípulos: Man titzijoj ri xitzu'. Rix utz nitzijoj pero cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xic'astaj yan pe chiquicojol ri caminaki'; c'ajari' utz chi nitzijoj, xcha' chique.
10 Y reje' can man xquitzijoj ta ri anchique xquitzu', pero niquic'utuj chiquiwech anchique ri xrojo' xu'ij ri Jesús riq'uin ri tzij; chi xtic'astaj chic pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y c'ajari' ri oxi' discípulos xqui'ij che ri Jesús: Roj kabanon entender chi can ja ret ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ja ri Elías noka na'ey, c'ajari' noka ri Cristo? xecha'.
12 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi chi ri Elías nipe na'ey y raja' noru'ona' ru'onic ronojel. Can anche'l ri bin can chirij. ¿Y anchique ni'ij rix? ¿Man ja' ta como xtibanataj cami chuka' ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios chuij ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, chi can nink'axaj naq'uiy sufrimiento, y can man jun nuk'ij xti'an chue?
13 Pero ren nin-ij chiwe chi ri Elías ri' xpe yan. Y yalan pokon xqui'en-e che. Can ronojel ri xquijo' xqui'en che. Can anche'l ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios, xcha' ri Jesús chique.
14 Cuando Jesús y ri oxi' ru-discípulos xe'apon quiq'uin ri ch'aka chic discípulos, raja' xutzu' chi yalan je q'uiy winak ri quimolon-qui' chiquij, chuka' jujun maestros chi ri ley quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri discípulos.
15 Conojel, can xe xquitzu' chi petenak ri Jesús, xsatz quino'j (xsach quic'u'x), y junanin xbequic'ulu' y xqui'en saludar.
16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchok chij itz'amon-wi-iwi' quiq'uin reje'? xcha' chique.
17 Pero jun chique ri winak xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Ren nuc'amon-pe ri walc'ual awiq'uin, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu re' can mem rubanon che.
18 Y cuando más nuya' ruchuk'a' che, xabachi' (xama'anchi') c'o-wi nutorij pa ulef, niwokok pa ruchi', y nujach'ach'ej rey. Yalan chuka' rucajman chic roma ri quiri' rubanon. Y romari' xinc'utuj chique ri a-discípulos chi tiquilesaj-e ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero man yetiquier ta, xcha' ri achi.
19 Y ri Jesús ja' xu'ij chique: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tic'ama-pe we' ri ala', xcha' chique.
20 Y xc'amer-pe ri ala' c'a chech ri Jesús. Pero cuando ri itzel espíritu xutzu' ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej ri ala' y xutorij pa ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y niwokok chuka' pa ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri rutata' ri ala': ¿Jani' yan tiempo rubanon-pe quiere' ri ala'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'j xu'ij: Can c'a co'l quiere' rubanon-pe.
22 Ri itzel espíritu can q'uiy mej (paj) rutorin pa k'ak', pa tak ya', chi nucamisaj. Pero xa ret jatiquier nato', tajoyowaj rech raja', tajoyowaj nuech ren y kojato', xcha'.
23 Pero ri Jesús xu'ij che: Xa ret jatiquier nanimaj chi yitiquier ninto' ri awalc'ual, can xtibanataj-wi ri anchique narayij ret. Pero ri' awiq'uin ret c'o-wi, roma xa can nanimaj, cuando nac'utuj; can nibanataj ri anchique ri najo', xcha' ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' can ja' xu'ij: Ninnimaj. Y chuka' can quinato' chi quiri' más ninnimaj. Y cuando ri tata'j xu'ij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xu'ij, roma yalan nibison ránima.
25 Cuando ri Jesús xutzu' chi ri winak más niquimol-ka-qui', cof xch'o'n che ri itzel espíritu. Raja' xu'ijche: Ret ri abanon che ri ala' re' chi can man nic'oxan ta y can mem abanon che, catel-e, y man catzolaj chic pe riq'uin, xcha' che.
26 Y ri itzel espíritu nisiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero cuando xel-e, can riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej can ri ala'. Y ri ala' xc'ue' can pa ulef, anche'l jun caminak. Y romari' je q'uiy winak xqui'ij chi ri ala' xcom.
27 Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' chi xuyec. Y ri ala' can ja' xbecataj-pe.
San Marcos 9 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 9:5-27 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

5 Y ri Pedro xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, otz chi ojcꞌo vaveꞌ ojreꞌ, nakaꞌan oxeꞌ chꞌitak enramadas, jun avichin atreꞌ, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías.
6 Ri Pedro quireꞌ xuꞌej, pero man rataꞌn ta ri chica ncaꞌruꞌej, ruma altíra xquixiꞌij-quiꞌ.
7 Y jareꞌ antok jun mukul xka-pa pa quiveꞌ. Y chupan ri mukul reꞌ, cꞌo Jun ri xchꞌo-pa y xuꞌej: Jareꞌ ri Nucꞌajuol y altíra nivajoꞌ. Can tivaxaj ri nuꞌej jajaꞌ.
8 Y antok ri discípulos xaꞌtzuꞌn chic apa, xquitzꞌat chi xa man jun chic cꞌo riqꞌuin ri Jesús. Xa ruyuon chic cꞌo can.
9 Y antok ijejeꞌ i-xulan-pa choch ri juyuꞌ, ri Jesús xuꞌon mandar chica ri ru-discípulos: Man jun choj cha tiꞌej ri xitzꞌat. Otz ntiꞌej pero cꞌa antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol ya cꞌastajnak chic pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, xchaꞌ chica.
10 Y ijejeꞌ man xquitzijuoj ta ri chica xquitzꞌat, pero niquicꞌutuj chiquivach ri chica xrajoꞌ xuꞌej ri Jesús antok xuꞌej chi xticꞌastaj chic pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
11 Y ri discípulos xquicꞌutuj cha ri Jesús: ¿Karruma niquiꞌej ri achiꞌaꞌ escribas chi nicꞌatzin chi ja ri Elías nipa naꞌay? xaꞌchaꞌ.
12 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij chi ri Elías nipa naꞌay y nalruchojmij nojiel ri nicꞌatzin chi nichojmix. ¿Man xtibꞌanataj ta came ri tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios chirij ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, chi nukꞌasaj qꞌuiy sufrimientos, y man jun rukꞌij xtiꞌan cha?
13 Pero inreꞌ niꞌej chiva chi ri Elías ya xpa, y ri vinak can xquiꞌan cha nojiel ri xcajoꞌ xquiꞌan cha, can incheꞌl ri tzꞌibꞌan can chirij chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, xchaꞌ ri Jesús chica.
14 Antok ri Jesús y ri iyoxeꞌ discípulos ya cierca chic icꞌo-ve chi ncaꞌlka quiqꞌuin ri nicꞌaj chic discípulos, jajaꞌ xutzꞌat chi altíra iqꞌuiy vinak ri quimaluon-quiꞌ chiquij, y nicꞌaj achiꞌaꞌ escribas quitzꞌamuon-quiꞌ chi tzij quiqꞌuin ri discípulos.
15 Quinojiel ri vinak, antok xquitzꞌat chi patanak ri Jesús, can xaꞌchapataj, y jun-anin xbꞌaquicꞌuluꞌ y xquiꞌan saludar.
16 Y ri Jesús xucꞌutuj chica: ¿Choj chirij itzꞌamuon-ve-iviꞌ quiqꞌuin ijejeꞌ? xchaꞌ chica.
17 Jun chiquivach ri vinak xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, inreꞌ nucꞌamun-pa ri nucꞌajuol aviqꞌuin, ruma cꞌo jun itziel espíritu riqꞌuin ri miem rubꞌanun cha.
18 Y antok más nuyaꞌ ruchukꞌaꞌ chirij, pacheꞌ na cꞌo-ve nuquiyicaꞌ ri ru-cuerpo, ntiel ruvakuol pa ruchiꞌ, y nukꞌachꞌachꞌiej roray. Altíra jeꞌ nuꞌon chie-chieꞌ cha. Y rumareꞌ xinꞌej chica ri a-discípulos chi tiquilasaj-el ri itziel espíritu reꞌ riqꞌuin ri nucꞌajuol, pero man xaꞌtiquir ta, xchaꞌ ri ache.
19 Y ri Jesús xuꞌej chica: ¡Man jun vinak chupan ri tiempo vacame ruyoꞌn ta ránima riqꞌuin ri Dios! ¿Ixreꞌ ntiꞌan pensar chi inreꞌ nojiel kꞌij xquicꞌujieꞌ iviqꞌuin? ¿Y janeꞌ (jaroꞌ) tiempo xquixcochꞌ? Ticꞌama-pa ri alaꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
20 Y xcꞌamar-pa ri alaꞌ cꞌa choch ri Jesús. Pero antok ri itziel espíritu xutzꞌat ri Jesús, riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xuchꞌikilaꞌ ri alaꞌ y xutzak pan ulief. Y ri alaꞌ nubꞌolkotila-riꞌ y ntiel jeꞌ ruvakuol pa ruchiꞌ.
21 Y ri Jesús xucꞌutuj cha ri rutataꞌ ri alaꞌ: ¿Janeꞌ (jaroꞌ) tiempo rubꞌanun-pa quireꞌ ri alaꞌ? xchaꞌ ri Jesús cha. Y ri rutataꞌ ri alaꞌ xuꞌej: Xa-jan cꞌa acꞌual quireꞌ rubꞌanun-pa cha.
22 Qꞌuiy mul rutzakuon pa kꞌakꞌ, y pa yaꞌ, chi nuquimisaj. Pero xa atreꞌ ncatiquir naꞌan jun kax, tajoyovaj kavach y kojatoꞌ, xchaꞌ.
23 Pero ri Jesús xuꞌej cha ri rutataꞌ ri alaꞌ: Xa atreꞌ nanimaj chi nquitiquir nitoꞌ ri acꞌajuol, can xtibꞌanataj. Ruma xa jun nunimaj ri nucꞌutuj, can nibꞌanataj ri chica ri nrajoꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
24 Y chaꞌnin ri rutataꞌ ri alaꞌ riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xchꞌoꞌ y xuꞌej: Ninimaj. Y quinatoꞌ jeꞌ chi quireꞌ más ninimaj, xchaꞌ.
25 Antok ri Jesús xutzꞌat chi ri vinak más niquimol-ka-quiꞌ, xchꞌolin cha ri itziel espíritu. Jajaꞌ xuꞌej cha: Atreꞌ espíritu miem y xuorta, inreꞌ niꞌan mandar chava chi catiel-el riqꞌuin ri alaꞌ, y man chic catzalaj-pa riqꞌuin, xchaꞌ cha.
26 Y ri itziel espíritu nisiqꞌuin, y xuchꞌikilaꞌ ri alaꞌ xiel-el. Y ri alaꞌ xpoqꞌuieꞌ can pan ulief, incheꞌl quiminak xuꞌon can. Y rumareꞌ iqꞌuiy vinak xquiꞌej: Ri alaꞌ xcon.
27 Pero ri Jesús xutzꞌom rukꞌaꞌ ri alaꞌ chi xupabꞌaꞌ. Y ri alaꞌ can ja xpalaj-pa.

San Marcos 9:5-27 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

5 Y yac'ari' tek ri Pedro xubij apo chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojc'o wawe'. Tikabana' oxi' tak ca'aj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés, y queri' chuka' ri jun chic riche (rixin) ri Elías, xcha' chare ri Jesús.
6 Ri Pedro quec'ari' xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xch'o apo. Xa ch'obon ma ch'obon ri xerubila' apo, ruma chi ye oxi' quixibin qui'.
7 Y yac'ari' tek xpe jun sutz' ri xuben muj pa quiwi'. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o jun ch'abel xquic'axaj ri xubij: Yare' ri Nuc'ajol y can sibilaj nwajo', can ya c'a Riya' tiwac'axaj, xcha' ri ch'abel ri'.
8 Y tek ri discípulos xetzu'un chic c'a apo, xquitz'et chi xa majun chic c'o riq'ui ri Jesús. Xa ruyon chic c'o ca.
9 Y tek riye' ye xulan c'a pe chuwech ri juyu', ri Jesús xuchilabej chique ri rudiscípulos chi majun achoj chare tiquitzijoj wi ri xquitz'et, utz niquitzijoj pero c'a ya tek ri C'ajolaxel c'astajnek chic pe chiquicojol ri caminaki'; c'a yac'ari' tek utz niquitzijoj.
10 Y riye' can ma xquitzijoj ta c'a ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquiwech chi achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'ui ri ch'abel tek xubij chi xtic'astej pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y ri ye oxi' discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ruma tek ri aj tz'iba' niquibij chi nabey c'o chi nipe ri Elías, y c'ac'ari' nipe ri Cristo? xecha' chare.
12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Kas kitzij wi chi ri Elías nipe nabey y nuben c'a ruchojmil ronojel ri rajawaxic chi nichojmirisex. ¿Y achique nibij riyix? ¿Ma xtibanatej ta chuka' cami ri tz'ibatal ca chuwij riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol chi c'o chi nk'axaj q'uiy tijoj pokonal y can majun nuk'ij xtiban chuwe?
13 Pero riyin nbij c'a chiwe chi ri Elías ri' xpe yan. Y sibilaj q'uiy pokon ri xquiben el chare. Can achique ri xcajo' xquiben el chare, can queri' wi xquiben. Can achi'el ri ye tz'ibatajnek ca chrij, xcha' ri Jesús chique.
14 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xapon quiq'ui ri nic'aj chic discípulos, Riya' xutz'et c'a chi sibilaj ye q'uiy winek ri quimolon qui' chiquij, y chuka' ca'i' oxi' aj tz'iba' ri quichapon qui' riq'ui ch'abel quiq'ui ri discípulos.
15 Quinojel can xu (xe) wi c'a xquitz'et chi petenak ri Jesús, can xquimey. Y xequicot, y chanin xebe y xquiya' rutzil ruwech.
16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achoj pa ruwi' c'a ichapon wi iwi' quiq'ui riye'? xcha' chique.
17 Y jun c'a chique ri winek xuchop apo rubixic chare ri Jesús: Tijonel, riyin nc'amon c'a pe ri nuc'ajol awuq'ui, ruma c'o jun itzel espíritu riq'ui. Y re itzel espíritu re', rumemurisan.
18 Y tek nuchop, xabacuchi (xabachique) ta na c'o wi, nuch'akij pan ulef, niwoko pa ruchi', y nukach'ach'ej rey. Sibilaj chuka' rucajman chic ruma re quere' ruc'ulwachin. Y rumari' xinc'utuj utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu re' riq'ui re nuc'ajol, y xa ma ye cowinek ta, xcha' chare ri Jesús.
19 Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chique: Riyix winek ri yixc'o chuwech re ruwach'ulef, can majun chiwe ri cukul ta ruc'u'x riq'ui ri Dios. ¿Riyix nich'ob chi riyin can ronojel k'ij xquic'oje' iwuq'ui y man c'a xquitane' ta chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri c'ajol wawe', xcha' ri Jesús.
20 Y xuc'uex c'a apo ri c'ajol chuwech ri Jesús. Pero tek ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'ui ruchuk'a' xuyicaj ri c'ajol y xuch'akij pan ulef. Y ri c'ajol nubolkotila' c'a ri' y niwoko ruchub (ruc'axej) pa ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chare ri rutata' ri c'ajol: ¿Janipe' chic tiempo ruc'ulwachin pe quere' re c'ajol re'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tek quere' ruc'ulwachin pe.
22 Can q'uiy c'a mul ruc'akon pa k'ak' y pa tak ya' riche (rixin) chi nucamisaj. Pero wi riyit yacowin nato', tajoyowaj c'a kawech; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chare ri Jesús.
23 Y ri Jesús xubij chare ri tata'aj: Wi riyit yacowin nacukuba' ac'u'x wuq'ui chi yicowin nto' ri ac'ajol, can xtibanatej wi ri achi'el nawajo'. Pero ri' awuq'ui riyit c'o wi, ruma jun winek ri can nucukuba' ruc'u'x wuq'ui tek c'o ri nuc'utuj, can nibanatej wi ri achique ri nrajo', xcha' ri Jesús chare.
24 Y ri rutata' ri c'ajol can riq'ui ruchuk'a' xch'o y xubij: Ncukuba' nuc'u'x awuq'ui. Y chuka' can quinato' riche (rixin) chi queri' más ta xtincukuba' nuc'u'x awuq'ui, xcha'.
25 Tek ri Jesús xutz'et chi sibilaj ye q'uiy winek ri yetajin niquimol apo qui', ri más utz xuben ya ri xchapon chare ri itzel espíritu. Riya' xubij c'a chare: Riyit ri abanon chare re c'ajol re' chi ma nac'axan ta y amemurisan, catel el, y ma catzolin ta pe chic riq'ui, xcha' chare.
26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi', xel el riq'ui ri c'ajol ri'. Y xuyicaj ca. Y ri c'ajol ri' xc'oje' ca pan ulef, achi'el jun caminek. Y rumari' ye q'uiy winek xquibij chi xcom.
27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri c'ajol ri' y xuyec anej. Y can yac'ari' tek xbeyacatej pe.

Marcos 9:5-27 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

5 Y c'are' tak re Pedro xubij-apo cha re Jesús: Maestro, vova' otz kabanon. Takabana' oxe' ch'utak jay. Jun avichin rat, jun chin re Moisés y jun chin re Elías, xcha' cha re Jesús.
6 Re Pedro quire' xubij-apo y man rutaman-ta anchique roma tak xch'o-apo. Xa bin che man bin xe'rubila-apo. Can che je oxe' discípulos camas quixibin-qui'.
7 Y jare' tak c'o jun nube xpiso quichin. Y chupan re nube re' c'o Jun re xch'o-pa y xubij: Jare' re Nuc'ajol y yen camas ninjo'. Can tic'axaj c'a re rutzij.
8 Pero tak re discípulos xe'tzu'un chic-apo, xquitz'at che xa man jun chic c'o riq'uin re Jesús. Xa rion chic c'o can.
9 Y tak reje' je'xulam-pa chach re loma, re Jesús xuchalabej chique re ru-discípulos: Che man jun anchok cha titzijoj-va re xitz'at. Yex otz xtitzijoj pero tak yen re xinalax chi'icojol, xinc'astaj-yam-pa chiquicojol re anama'i', c'ajare' tak ruc'amon che yex xtitzijoj, xcha' chique.
10 Y reje' can man xquitzijoj-ta re andex xquitz'at, pero niquic'utula' chiquivach andex xrajo' xubij re Jesús tak xubij che xtic'astaj-pa chiquicojol re anama'i'.
11 Y c'are' re je oxe' discípulos xquibij cha re Jesús: Yoj k'axnak pa kave' che can ja rat re Cristo re takom-pa roma re Dios. ¿Pero anchique roma tak re achi'a' je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas niquibij che nabey tiene que ne'ka re Elías, c'ajare' tak xte'ka re Cristo?
12 Y re Jesús xubij chique: Can katzij-va che re Elías nipa nabey y nuban rubiyal ronojel. Mare' yex man tinojij che man xtibanataj-ta chuka' re je'tz'iban can chupan re ruch'abal re Dios, che yen re xinalax chi'icojol tiene que nink'asaj q'uiy tijoj-pokonal y can man jun nuk'ij xtiban chua.
13 Pero yen nimbij chiva che re Elías re' xpa-yan. Y camas xquiban-a cha. Can andex xquijo' xquiban-a cha. Can ancha'l nubij chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can, xcha' re Jesús chique. Re Elías re xunataj re Jesús xa ja re Juan Bautista.
14 Y tak re Jesús y re je oxe' ru-discípulos xe'bapon quiq'uin re nic'aj chic discípulos, reja' xutz'at che camas je q'uiy vinak re quimalon-apo-qui' chiquij, y chuka' ca'e-oxe' achi'a' je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas quitz'amon-qui' che ch'abal quiq'uin re discípulos.
15 Conojel re vinak, tak xquitz'at che pitinak re Jesús, xsatz quic'o'x, y jonanin xe'ba y xquic'utuj ruxnokil-rach.
16 Y re Jesús xuc'utuj chique re ru-discípulos: ¿Anchok chij itz'amon-va-ivi' quiq'uin reje'? xcha' chique.
17 Pero jun chique re vinak xutz'am-apo rubixic cha re Jesús: Maestro, xcha' cha. Yen nc'amom-pa re nuc'ajol chava, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re' can mem rubanon cha.
18 Y tak más nutz'am, xabanchique lugar c'o-va, nutorij pan ulef, y re ruchub can nicubub pa ruchi' y can nukach'ach'ej roray. Y camas chuka' rucojman chic roma quire' ruc'alvachin. Y mare' xinc'utuj utzil chique re a-discípulos chin tiquilisaj re jun itzel espíritu re' riq'uin re nuc'ajol. Pero man xe'tiquir-ta, xcha' re ache.
19 Y re Jesús jare' xubij chique: Man jun vinak chupan re tiempo re' re rubanon-ta confiar-ri' riq'uin re Dios. Man tinojij che yen nojel tiempo xquinc'ue' iviq'uin y chuka' man tinojij che nojel tiempo xquixincoch'. Tic'ama-pa re ala' vova', xcha' chique.
20 Y xc'am-pa re ala' chach re Jesús. Pero tak re itzel espíritu xutz'at re Jesús, riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej can re ala' y xutorij pan ulef. Y re ala' nubolk'otela-ri' y nicubub chuka' pa ruchi'.
21 Y re Jesús xuc'utuj cha rutota' re ala': ¿Jenipa' tiempo tuc'alvachij-va-pa quire' re ala'? xcha' re Jesús. Y re tata'aj xubij: Can c'a co'ol tak quire' ruc'alvachim-pa.
22 Can q'uiy bey rutorin pa k'ak' y pa tak ya', chin nicom-ta. Pero vo xa rat yatiquir nato', tajoyovaj rach reja', tajoyovaj noch yen chuka' y kojato'. Quire' xubij re tata'aj cha re Jesús.
23 Pero re Jesús xubij cha re tata'aj: Vo xa rat yatiquir naban confiar-avi' viq'uin che yintiquir ninto' re ac'ajol, can xtibanataj-va re narayij. Pero re' ja rat yatc'o-va, roma re can nuban confiar-ri' tak nuc'utuj, can nibanataj-va re andex nrajo', xcha' re Jesús.
24 Y re rutota' re ala' can jare' xubij: Nimban confiar-vi'. Y chuka' can quinato' chin che más-ta xtimban confiar-vi' aviq'uin. Y tak re tata'aj xubij re tzij re', can cof xubij, roma camas nem re bis c'o pa ránma.
25 Tak re Jesús xutz'at che camas je q'uiy vinak re niquimol-apo-qui', reja' cof xch'o cha re itzel espíritu, y xubij cha: Rat re abanon cha re ala' re' che mem y tocon, catel-a y man chic catzolaj-pa riq'uin, xcha' cha.
26 Y re itzel espíritu nurak ruchi' xel-a riq'uin re ala'. Pero camas xuyiquiquej can. Y re ala' xpune' can pan ulef, can ancha'l jun quiminak. Y mare' je q'uiy vinak xe'bin che re ala' xcom.
27 Pero re Jesús xutz'am ruk'a' y xuyac. Y re ala' can jare' xyacataj-pa.