Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 9:10-49 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 9:10-49 in GT:cak:Kaqchikel

10 Can xe vi quiq'uin rije' xcanaj-vi can ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, pero niquic'utula' chiquivech achique nu'ij tzij ri xu'ij chi c'a ja tok c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i' chiri'.
11 Jac'ari' tok ri oxi' discípulos xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Achique roma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niqui'ij chi na'ey nuka ri Elías y c'ajari' nuka ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios? xecha'.
12 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi na'ey nuka ri Elías, y nu'on can ruchojmil ronojel. Y romari' can xtibanataj na vi ri tz'iban can chuvij yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi xquik'ax na vi chupan q'uiy k'axomal y man jun nuk'ij xti'an chuve.
13 Xaxe nin-ij chive chi ri Elías xuka yan. Y ri vinak xqui'en-e che xa achique na ri xcajo', can achel ri tz'iban can chirij, xcha' ri Jesús chique.
14 Tok ri Jesús xtzolij-pe ri achique lugar ec'o-vi ri ch'aka' chic ru-discípulos, rija' xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chiquij, y jujun achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri niquich'olila-qui' quiq'uin ri discípulos.
15 Pero tok conojel xquitz'et chi ja ri Jesús petenak, xel cánima xquitz'et y junanin xebe-apu riq'uin richin xequibana' saludar.
16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique roma nich'olila-ivi' quiq'uin ri nu-discípulos? xcha'.
17 Jun chique ri ec'o chiri' quire' rutzolic rutzij ri Jesús xu'on: Tijonel, nuc'amon-pe re nuc'ajol chavech ri mem rubanon roma jun itzel espíritu.
18 Tok nuya' ruchuk'a' ri itzel espíritu, nu'on che chi nitzak pan ulef, chi nivokon pa ruchi', y chi nujach'ach'ej (rorey, rey), y romari' rucajman chic pa ruk'a'. Yin xich'o yan chique ri a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'.
19 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin? ¿O ninojij chi jumul xquixincoch'? Tic'ama-pe ri ala' vave', xcha'.
20 Xquiq'uen c'a pe ri ala' chuvech ri Jesús. Jac'a tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, xuquiyica' ri ala' riq'uin ruchuk'a', xutorij pan ulef. Chiri' nubolkotila-vi-ri' ri ala' y nivokon pa ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri tata'aj: ¿C'o chic chi tiempo quire' nu'on ri ac'ajol? xcha'. Ri tata'aj xu'ij: C'a co'ol na chiri' tok ocunak riq'uin.
22 Q'uiy (mul, paj) nutorij pa k'ak' y pa tak ya', richin nrojo' nucamisaj. Pero si rat c'o yatiquer na'an, tapokonaj kavech, y kojato', xcha'.
23 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Aviq'uin rat c'o-vi, roma xa achique na ri cukul ruc'u'x viq'uin chi nibanataj ri nuc'utuj, ronojel nibanataj, xcha'.
24 Can jari' xch'o-apu rutata' ri ala' riq'uin ruchuk'a' y xu'ij: Yin cukul nuc'u'x aviq'uin, pero taya' más ruchuk'a' ri vánima, richin quiri' más cukul nuc'u'x aviq'uin, xcha'.
25 Tok ri Jesús xutz'et chi más eq'uiy vinak niquimol-apu-qui', rija' xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: Rat itzel espíritu ri abanon che ri ala' re' chi man nac'axan ta y man nich'o ta, catel-e y man catzolij chic pe, xcha'.
26 Jac'ari' tok ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuquiyica' ri ala', y nisiq'uin xel-e. Achel jun caminak xpoq'ue' can ri ala' pan ulef, romari' eq'uiy chique ri ec'o-apu xquinojij chi kitzij caminak.
27 Pero ri Jesús jari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' richin xuyec, y ri ala' jari' xcataj-pe.
28 Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay, ri ru-discípulos quire' xquic'utuj che quiyon: ¿Achique roma roj man xojtiquer ta xkelesaj-e ri itzel espíritu? xecha'.
29 Ri jun ruvech espíritu re', ntel, pero nrojo' oración y coch'on vayijal, xcha' ri Jesús chique.
30 Tok xe'el-pe chiri', ja ri bey ri nik'ax pa departamento Galilea xquiq'uen-pe. Pero ri Jesús man nrojo' ta chi nina'ex chi nik'ax chiri'.
31 Roma yerutijoj ri ru-discípulos benak y quire' nu'ij chique: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa xquijach-e pa quik'a' ri vinak y xquinquicamisaj. Pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe.
32 Pero ri ru-discípulos man (nik'ax, nino') ta chiquivech ri najin chubixic ri Jesús chique, y xa niquixi'ij-qui' niquic'utuj-apu che.
33 (Xapon, xebos) c'a ri Jesús pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic ri pa jay, rija' quire' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Achique c'a ri nichok'omayila' chivech tok roj petenak pa bey? xcha'.
34 Jac'a ri discípulos man xech'o ta apu, roma tok ebenak ri pa bey, xa niquichok'omayila' chiquivech pa ruvi' ri achique más xtic'uje' ruk'ij.
35 Xtz'uye' c'a ka ri Jesús, xeroyoj-apu ri doce discípulos y xu'ij chique: Si c'o jun nrojo' nic'uje' ruk'ij, nic'atzin chi ja rija' ri ruq'uisbel chique conojel y achel quisamajinel conojel.
36 Xeruc'ama' c'a pe jun ch'uti ac'ual ri Jesús, xuya' chiri' pa quinic'ajal. Xuch'elej c'a, y xu'ij chique ri ru-discípulos:
37 Ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', man xe ta ri ac'ual nuc'ul ruvech, junan nu'ij chi ja yin nuc'ul nuvech. Y ri yiruc'ul pa ránima, man xe ta yin yiruc'ul, xa can nuc'ul ri takayon-pe vichin.
38 Ri Juan xu'ij-pe che ri Jesús: Tijonel, roj c'o jun katz'eton can ri pan abi' rat yerelesaj itzel tak espíritu. Pero roma man petenak ta chikacojol richin ta junan rat katzekle'en, roj xka'ij che chi man chic tu'on quiri', xcha'.
39 Jac'a ri Jesús xu'ij: Man tik'at chuvech. Roma si pa nubi' yin yerubanala' milagros, man cha'anin ta xtijalataj runo'oj richin yerubila' yan chic itzel tak ch'abel chuvij.
40 Roma xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin.
41 Y xa achique na ri pa nubi' yin nusipaj juba' iya' roma rix, rix vichin yin ri xitak-pe chucolic rutinamit ri Dios, kitzij nin-ij chive chi can c'o rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che.
42 Y ri ec'o-pe re' ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios, pero cukul quic'u'x viq'uin; xa achique na jun nibano che jun chique rije' chi nuxutuj can ri Dios, más utz che ri nibano quiri' chi na'ey ta xxim-e jun abaj joc'oy trigo chukul y xec'ak can pa mar.
43 Romari', si jun ak'a' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e; más utz chave chi xe jun ak'a' c'o, y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ca'i' ak'a' y xa yabe chupan ri lugar ri c'o-vi ri k'ak' ri man juba' nichup-ka,
44 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka.
45 Y si jun avakan nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e; más utz chave chi xe jun avakan c'o, y yatoc chupan ri c'aslen ri richin jumul, que chuvech tz'akat ca'i' avakan y xa yatec'ak chupan ri lugar ri c'o-vi ri k'ak' ri man juba' nichup-ka,
46 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka.
47 Quiri' mismo jun runak'-avech, si jari' nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e; más utz chave chi xe jun runak'-avech c'o, y yatoc pa ruk'a' ri Dios richin yaru'on gobernar, que chuvech c'o ri ca'i' runak'-avech y xa yatec'ak pa k'ak',
48 ri achique lugar man (yecom, yequen) ta ka ri quijutil ri cuerpo, y nis-ta ri k'ak' man nichup ta ka.
49 Roma can xtipe na vi k'axomal pa quic'aslen conojel vinak, achel can ta pa k'ak' yek'ax-vi, y si c'o jun man nupokonaj ta ri' roma yin rutzekle'en, can c'o ratz'amil ri ruc'aslen, achel yetz'amis ri sipanic ri yeyo'ox pa ruvi' ru-altar ri Dios.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 9 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 9:10-49 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

10 Y rije' can man c'a xquitzijoj ta ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquivech achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'uin ri ch'abel chi xtic'astej-pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y c'ari' ri e oxi' tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Roj k'axinek chikavech chi can ja rat ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi nabey chi noka' ri Cristo c'o chi noka' ri Elías? xecha'.
12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi chi ri Elías nipe nabey y nuben ruchojmilal ronojel ri c'o. Can achi'el vi ri bin can chirij. ¿Y achique nibij rix? ¿Man cami xtibanatej ta chuka' ri tz'ibatel can chuvij yin ri xinalex chi'icojol chi c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal y can man jun nuk'ij xtiban chuve?
13 Pero yin ninbij c'a chive chi ri Elías ri' xpe yan. Y janíla c'a xquiben-el chire. Can achique ri xquirayij xquiben-el chire, can que vi ri' xquiben. Can achi'el ri e tz'ibatajinek can, xcha' ri Jesús chique.
14 Y tok ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xapon quiq'uin ri ch'aka' chic tijoxela', rija' xutz'et c'a chi janíla e q'uiy vinek ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chirij ri ley ri quichapon-qui' riq'uin ch'abel quiq'uin ri tijoxela'.
15 Conojel, can xe c'a xquitz'et chi petenek ri Jesús, xsach quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebe chuk'ejeloxic (chuk'ijaloxic).
16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achok pa ruvi' c'a ichapon-vi-ivi' quiq'uin rije'? xcha' chique.
17 Pero jun c'a chique ri vinek xuchop-apo rubixic chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Yin nuc'amon c'a pe ri nuc'ajol chave, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re' rumemurisan.
18 Y tok más nuchop, xabachique lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nivokon ruchi', y nukach'ach'ej rey. Janíla chuka' rucajman chic roma re quere' ruc'ulvachin. Y romari' xinc'utuj utzil chique re atijoxela' richin tiquelesaj re jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man yetiquir ta, xcha' ri achin.
19 Y ri Jesús jari' xubij chique: Man jun vinek chupan re tiempo re' ri cukul ta ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix nich'ob chi yin can jantape' yic'oje' iviq'uin? ¿Can jantape' c'o chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xcha' chique.
20 Y xc'an c'a pe ri ala' c'a chuvech ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila' c'a ri' y nivokon chuka' ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chire ri rutata' ri ala': ¿Janipe' yan tiempo ruc'ulvachin-pe quere' re ala'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tok quere' ruc'ulvachin-pe.
22 Can q'uiy c'a bey rutorin pa k'ak', pa tak ya', richin ta niquen (nicom). Pero vi rat yatiquir nato', tajoyovaj c'a ruvech rija', tajoyovaj nuvech yin; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chire ri Jesús.
23 Pero ri Jesús xubij chire ri tata'aj: Vi rat yatiquir nacukuba' ac'u'x viq'uin chi yitiquir ninto' ri ac'ajol, can xtibanatej-vi ri arayibel. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri can nucukuba' ruc'u'x tok nuc'utuj, can nibanatej-vi ri achique ri nrajo', xcha' ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' can jari' xubij: Nincukuba' nuc'u'x. Y chuka' can quinato' richin chi más ta xtincukuba' nuc'u'x. Y tok ri tata'aj xubij ri ch'abel ri', riq'uin c'a uchuk'a' xubij, roma janíla nim ri bis ri c'o riq'uin.
25 Tok ri Jesús xutz'et chi xa e janíla e q'uiy vinek ri niquimol-apo-qui', ri más utz xuben ja ri xchapon chirij ri itzel espíritu. Rija' xubij c'a chire: Rat ri abanon chire re ala' re' chi man naq'uex ta y amemurisan chuka', catel-el, y man chic catzolin-pe riq'uin, xcha' chire.
26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi' (nisiq'uin), xel-el riq'uin ri ala'. Pero janíla xuyiquiquej can. Y ri ala' xc'oje' can pan ulef, achi'el jun caminek. Y romari' e q'uiy vinek xech'obon chi ri ala' xquen (xcom).
27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri ala' richin xuyec. Y ri ala' can jari' xbeyacatej-pe.
28 Y tok ec'o chic pa jay quiyon riq'uin ri Jesús, ri rutijoxela' xquic'utuj chire: ¿Achique roma roj man xojtiquir ta xkelesaj-el ri itzel espíritu? xecha' chire.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Re jun ruvech espíritu re' nel, pero vi rix niben chi man yixva' ta richin niben orar, xcha' chique.
30 Y tok rije' e elenek chic pe chiri', xek'ax ri pa Galilea. Pero ri Jesús man xrajo' ta chi xnabex chi rija' nik'ax chiri'.
31 Roma rija' nrajo' c'a chi c'o ri niquetamaj can ri rutijoxela', romari' can nucamuluj c'a can rubixic chique. Rija' nubij c'a chique: Yin ri xinalex chi'icojol, can xquijach-vi pa quik'a' ri vinek y xquinquicamisaj. Jac'a tok xa in caminek chic, pa rox k'ij xquic'astej-pe.
32 Pero ri tijoxela' xa man xk'ax ta chiquivech ri xbix chique roma ri Jesús. Y niquixibij c'a qui' niquic'utuj chire ri achique ri xubij chique riq'uin ri ch'abel ri xubij.
33 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic ri pa jay, rija' xuc'utuj chique ri rutijoxela': Y rix ¿achique c'a ri nich'ojila' chivech tok kachapon-pe bey? xcha' chique.
34 Pero ri tijoxela' man xek'ajan ta apo chuvech ri Jesús, roma tok e petenek ri pa bey, xa xquich'ojila' c'a chiquivech achique ri más nim ruk'ij chique rije'.
35 Y ri Jesús xtz'uye' c'a ka. C'ari' xeroyoj-apo riq'uin chi cablajuj rutijoxela' y xubij c'a chique: Vi c'o jun nrajo' chi ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nic'atzin chi nuna-ka-ri' rija' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj quichin conojel ri ch'aka' chic.
36 Y ri Jesús xberuc'ama' c'a pe jun ti ac'ual y xuya' ri chiri' pa quinic'ajal. C'ari' xuch'elej; y rija' xubij c'a chique ri rutijoxela':
37 Ri yacayon vichin ri pa ránima y can riq'uin quicoten nuc'ul jun ac'ual, jun ri achi'el re', man xe ta xtuc'ul ri ac'ual, xa can xquiruc'ul chuka' yin. Y ri nic'ulun c'a vichin yin, man xe ta chuka' yin ri xquiruc'ul, xa can xtuc'ul chuka' ri takayon-pe vichin.
38 Y ri Juan xubij c'a pe chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. C'o jun achin man kachibil ta ri katz'eton can. Y re achin re', pan abi' rat yerelesala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil ta, xkabij chire chi man chic tuben queri', xcha' rija'.
39 Y ri Jesús xubij: Man chic c'a tibij queri' chire. Roma vi pa nubi' yin yerubanala' milagros, man chanin ta xtijalatej ri ruch'obonic, y can ja ta ri' nitiquir yerubij itzel tak ch'abel chuvij.
40 Roma ri man ye'etzelan ta kichin, can kachibil vi ki' quiq'uin.
41 Y ri vinek c'a ri utz yixrutz'et roma viq'uin yin ri Cristo ixc'o-vi, stape' xa juba' iya' ri nuya', can kitzij c'a ri ninbij chive chi can c'o rajel-ruq'uexel xtuc'ul romari'.
42 Vi c'o ta jun co'ol ri yiniman y nipe ta jun vinek y nuben chire ri jun co'ol ri' chi nitzak pa mac; man utz ta ri nuben. Y romari' ri vinek ri nich'obon chi nuben ri etzelal ri', xa más ta utz chire rija' chi ximon ta jun nimalej abej richin que'en chukul y netorix can chupan jun nimalej ya'.
43 Xa roma c'a ri' vi xa jun ak'a' ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi nachoy-el. Roma más utz chi xaxe jun ak'a' c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta, que chuvech ca'i' ta ak'a' c'o y xa chi tz'aket yabe chupan ri tijoj-pokonal; chupan ri k'ak' ri man nichup-ta.
44 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta.
45 Y vi xa jun avaken ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi nachoy-el. Roma más utz chi xaxe jun avaken c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta, que chuvech ca'i' ta avaken c'o y xa chi tz'aket yabetorix can chupan ri tijoj-pokonal; chupan ri k'ak' ri man nichup ta.
46 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta.
47 Y vi xa jun runak'-avech ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi navelesaj-el. Roma más utz chi xaxe jun runak'-avech c'o y yatapon chila' riq'uin ri Dios, ri acuchi ja rija' ri K'atoy-Tzij, que chuvech ca'i' ta runak'-avech c'o y xa chi tz'aket yabetorix can chupan ri tijoj-pokonal.
48 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta.
49 Can ronojel vi c'a chicop ri e sujun-pe chire ri Dios, e atz'amin. Que chuka' ri' conojel vinek xque'atz'amix, pero man riq'uin ta chic atz'an, xa riq'uin k'ak'.

San Marcos 9:10-49 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

10 Y rije' man xquitzijoj tüj ri xquitz'et, pero nquic'utula' chiquivüch achique nrajo' nbij ri ch'abül ri xbij cheque que nc'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y c'ateri' ri ye oxi' rachibila' xquibij chin ri Jesús: Roj xk'ax cheke que ja vi rat ri Cristo ri cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquibij que nabey que nobos ri Cristo nc'atzin que nobos ri Elías? xquibij.
12 Y ri Jesús xbij cheque: Ketzij na vi que ri Elías npu'u nabey y nbün nuchojmirsaj ronojel ri c'o. Cachi'el vi ri bin can pari'. ¿Y achique nibij rix? ¿Man comi nbanatüj tüj chuka' ri tz'iban can pa nuvi' yin ri xinalüx chi'icojol que nc'atzin que ninc'usaj q'uiy pokonül y man jun nuk'ij nban chuve?
13 Pero yin ninbij chive que ri Elías ri' xpu'u yan. Y juis pokonül xuc'usaj-e achique na la xcajo' xquibün chin. Y quiri-vi xquibün ri tz'iban can, xbij ri Jesús cheque.
14 Y tok ri Jesús y ri ye oxi' rachibila' xapon quiq'uin ri ch'aka chic rachibila', rija' xutz'et que juis ye q'uiy vinük ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri rachibila'.
15 Y tok conojel ri vinük ri ye c'o chiri' xquitz'et que petenük ri Jesús, xsatz quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebequiculu' y xquibana' saludar.
16 Y ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Pari' achique nyixtz'amon-ivi' quiq'uin rije'? xbij cheque.
17 Pero c'o jun cheque ri vinük xutz'om-apu rubixic chin ri Jesús y xbij: Maestro, nuc'amon-pe ri nuc'ajol aviq'uin, roma c'o jun itzel espíritu rutz'amon. Y ri itzel espíritu re' man nuya' tüj k'ij chin nch'o.
18 Y tok más nutz'om, achique na lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nvokon ruc'axaj ruchi', y nujach'ach'ej rey. Juis chuka' rucajman chic roma ri ruc'ulachin. Y romari' xinc'utuj favor cheque ri avachibil chin tiquelesaj ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man nyetiquer tüj, xbij ri achi.
19 Y ri Jesús jari' xbij cheque: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri nuya' ta ronojel ri ránima riq'uin ri Dios. ¿Rix ninuc que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin? ¿Chi jumul nc'atzin que nyixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xbij cheque.
20 Y xquicün-pe ri ala' chuvüch ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu chin xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xbün chin nbarbot ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y nvokon-pe ruc'axaj ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chin ri rutata' ri ala': ¿Jaru' tiempo ruc'uan ri ruc'ulachin-pe quere' ri ala'? xbij ri Jesús. Y ri rutata' xbij: Re' c'a co'ol tok quere' ruc'ulachin-pe.
22 Y q'uiy chic mul rutorin pa tak k'ak', pa tak ya', richin ta ncom. Pero si rat ncatiquer ncato', tajoyovaj c'a ruvüch rija', tajoyovaj nuvüch yin, y kojato'. Quiri' xbij ri rutata' ri ala' chin ri Jesús.
23 Pero ri Jesús xbij chin ri tata'aj: Si rat ncatiquer ronojel avánima naya' viq'uin que nquitiquer ninto' ri ac'ajol, nbanatüj-vi ri nac'utuj. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri nuya' ronojel ránima tok nuc'utuj, nbanatüj-vi ri achique ri nrajo', xbij ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' jari' xbij: Ninya' vánima. Y chuka' quinato' chin que más ta ninya' vánima. Y tok ri tata'aj xbij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xbij, roma juis nim ri bis ri c'o riq'uin.
25 Pero tok ri Jesús xutz'et que xa ye juis ye q'uiy vinük ri nquimol-apu-qui', xuchop ri itzel espíritu. Rija' xbij c'a chin: Rat ri abanun chin ri ala' re' que man nrac'axaj tüj y man nch'o tüj chuka', catel-e, y man catzolij chic pe riq'uin, xbij chin.
26 Y ri itzel espíritu nsiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero juis xbün chin nbarbot. Y ri ala' xc'uje' can pan ulef, cachi'el jun camnük. Y romari' ye q'uiy vinük xenucun que ri ala' xcom.
27 Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' y xupaba'. Y ri ala' jari' xbecatüj-pe.
28 Y tok yec'o chic pa jay quiyon riq'uin ri Jesús, ri rachibila' xquic'utuj chin: ¿C'o roma roj man xojtiquer tüj xkelesaj-e ri itzel espíritu? xquibij chin.
29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri mucaj espíritu re' ntel, pero si rix nibün que man nyixva' tüj richin nibün orar, xbij cheque.
30 Y tok rije' ye elenük chic pe chiri', xec'o pa ri lugar rubini'an Galilea. Pero ri Jesús man xrajo' tüj que rija' xc'o-apu chiri'.
31 Roma rija' nrajo' nyeruc'ut can y que nquetamaj can ri rachibila', romari' nucamulij can rubixic cheque. Rija' nbij c'a cheque: Yin ri xinalüx ch'icojol, nquijachox pa quik'a' ri vinük y yinquicamsaj. Jac'a tok xa yin camnük chic, pa rox k'ij nquic'astüj-pe.
32 Pero ri rachibila' xa man xk'ax ta cheque ri xbix cheque roma ri Jesús. Y nquixbij-qui' nquic'utuj chin ri achique c'a ri rubeyal ri tzij ri xbij cheque.
33 Y ri Jesús y rachibila' xapon pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic pa jay, rija' xuc'utuj cheque ri rachibila': Y rix ¿achique c'a ri nibila' chivüch tok nyixbiyin-pa bey? xbij cheque.
34 Pero ri rachibila' man xech'o tüj chuvüch ri Jesús chin nquitzolij ri tzij, roma tok ye petenük pa bey, xa xquich'ojila' chiquivüch achique ri más nim ruk'ij chiquivüch rije'.
35 Y ri Jesús xtz'uye-ka y xeroyoj ri doce rachibila' y xbij c'a cheque: Si c'o jun nrajo' que ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nc'atzin que xa vit oc tubana', que tuna' que xa manak ruk'ij y tubana' achique na samaj quichin conojel ri ch'aka chic.
36 Y ri Jesús xberuc'ama-pe jun vit ac'ual y xuya' chiri' pa quinic'ajal. Y xuch'elej chiquivüch xbij cheque ri rachibila':
37 Ri ruyacon riq'uin quicot nuc'ul jun ac'ual, jun cachi'el re', man xe tüj nuc'ul ri ac'ual, quiri' c'a ri nquiruc'ul chuka' yin. Y ri nc'ulun vichin yin, man xe tüj chuka' yin ri nquiruc'ul, xa nuc'ul chuka' ri takayon-pe vichin.
38 Y ri Juan xbij c'a pe chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. C'o jun achi man kachibil tüj roj katz'eton. Pero ri achi ri', pan abi' rat nyeresala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil tüj roj, xkabij chin que man tubün chic quiri', xbij rija'.
39 Y ri Jesús xbij: Man tibij quiri' chin. Roma si pa nubi' yin nyerubanala' milagros, man chanin tüj nbij itzel tzij chuvij.
40 Roma ri achique c'a ri man nkuretzelaj tüj, jari' c'o kiq'uin.
41 Y ri vinük ri utz nyixrutz'et roma viq'uin yin ri Cristo rixc'o-vi, stape' (aunque) xa ba' iya' ri nuya', ketzij ri ninbij chive que c'o rajil-ruq'uexel nril romari'.
42 Si c'o ta jun co'ol ri nquirutaken y npu'u ta jun vinük y nbün chin ri jun co'ol ri' que ntzak pa mac, man utz tüj ri nbün. Y romari' ri vinük ri ninucun que nbün ri itzel ri', xa más ta utz chin rija' que ximon ta jun nimalüj abüj richin que'en chukul y nbetorix pa jun mar.
43 Xa roma c'a ri' si c'o jun ak'a' nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nakupij-e. Roma más utz que xaxe jun ak'a' c'o y ncatoc chupan ri c'aslen chi jumul, que ca'i' ak'a' y xa ncabe chupan ri lugar ri pokonül, chupan ri k'ak' ri man nchup tüj.
44 Ri lugar ri' chiri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y ri' man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj.
45 Y si c'o jun avakün que nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nakupij-e. Roma más utz que xaxe jun avakün c'o y ncatoc chupan ri c'aslen chi jumul, que ca'i' avakün ncabetorix can chupan ri lugar ape' c'o pokonül, chupan ri k'ak' ri man nchup tüj.
46 Ri lugar ri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y ri' man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj.
47 Y si c'o jun runak'-avüch ri nbün chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el navelesaj-e, Roma más utz que xaxe jun runak'-avüch c'o y ncatapon chila' riq'uin ri Dios, ri ape' ja rija' ri nbün mandar, que ca'i' runak'-avüch ncabetorix can chupan ri lugar ape' c'o pokonül.
48 Ri lugar ri' yec'o-vi ri jut ri quijutil ri quich'acul ri vinük, y man nyecom tüj, y c'o chuka' ri k'ak' ri xa man nchup tüj.
49 Ronojel chico ri ye sujun-pe chin ri Dios, nyetz'amis. Quiri' chuka' conojel ri vinük nyetz'amis pero ri xa man riq'uin tüj atz'an jac'a xa riq'uin k'ak'.

San Marcos 9:10-49 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

10 Y reje' can man xquitzijoj ta ri anchique xquitzu', pero niquic'utuj chiquiwech anchique ri xrojo' xu'ij ri Jesús riq'uin ri tzij; chi xtic'astaj chic pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y c'ajari' ri oxi' discípulos xqui'ij che ri Jesús: Roj kabanon entender chi can ja ret ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero anchique roma ri maestros chi ri ley niqui'ij chi ja ri Elías noka na'ey, c'ajari' noka ri Cristo? xecha'.
12 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi chi ri Elías nipe na'ey y raja' noru'ona' ru'onic ronojel. Can anche'l ri bin can chirij. ¿Y anchique ni'ij rix? ¿Man ja' ta como xtibanataj cami chuka' ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios chuij ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, chi can nink'axaj naq'uiy sufrimiento, y can man jun nuk'ij xti'an chue?
13 Pero ren nin-ij chiwe chi ri Elías ri' xpe yan. Y yalan pokon xqui'en-e che. Can ronojel ri xquijo' xqui'en che. Can anche'l ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios, xcha' ri Jesús chique.
14 Cuando Jesús y ri oxi' ru-discípulos xe'apon quiq'uin ri ch'aka chic discípulos, raja' xutzu' chi yalan je q'uiy winak ri quimolon-qui' chiquij, chuka' jujun maestros chi ri ley quitz'amon-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri discípulos.
15 Conojel, can xe xquitzu' chi petenak ri Jesús, xsatz quino'j (xsach quic'u'x), y junanin xbequic'ulu' y xqui'en saludar.
16 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchok chij itz'amon-wi-iwi' quiq'uin reje'? xcha' chique.
17 Pero jun chique ri winak xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Ren nuc'amon-pe ri walc'ual awiq'uin, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu re' can mem rubanon che.
18 Y cuando más nuya' ruchuk'a' che, xabachi' (xama'anchi') c'o-wi nutorij pa ulef, niwokok pa ruchi', y nujach'ach'ej rey. Yalan chuka' rucajman chic roma ri quiri' rubanon. Y romari' xinc'utuj chique ri a-discípulos chi tiquilesaj-e ri jun itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero man yetiquier ta, xcha' ri achi.
19 Y ri Jesús ja' xu'ij chique: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tic'ama-pe we' ri ala', xcha' chique.
20 Y xc'amer-pe ri ala' c'a chech ri Jesús. Pero cuando ri itzel espíritu xutzu' ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej ri ala' y xutorij pa ulef. Y ri ala' nubolkotila-ri' y niwokok chuka' pa ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj che ri rutata' ri ala': ¿Jani' yan tiempo rubanon-pe quiere' ri ala'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'j xu'ij: Can c'a co'l quiere' rubanon-pe.
22 Ri itzel espíritu can q'uiy mej (paj) rutorin pa k'ak', pa tak ya', chi nucamisaj. Pero xa ret jatiquier nato', tajoyowaj rech raja', tajoyowaj nuech ren y kojato', xcha'.
23 Pero ri Jesús xu'ij che: Xa ret jatiquier nanimaj chi yitiquier ninto' ri awalc'ual, can xtibanataj-wi ri anchique narayij ret. Pero ri' awiq'uin ret c'o-wi, roma xa can nanimaj, cuando nac'utuj; can nibanataj ri anchique ri najo', xcha' ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' can ja' xu'ij: Ninnimaj. Y chuka' can quinato' chi quiri' más ninnimaj. Y cuando ri tata'j xu'ij ri tzij ri', riq'uin ruchuk'a' xu'ij, roma yalan nibison ránima.
25 Cuando ri Jesús xutzu' chi ri winak más niquimol-ka-qui', cof xch'o'n che ri itzel espíritu. Raja' xu'ijche: Ret ri abanon che ri ala' re' chi can man nic'oxan ta y can mem abanon che, catel-e, y man catzolaj chic pe riq'uin, xcha' che.
26 Y ri itzel espíritu nisiq'uin, xel-e riq'uin ri ala'. Pero cuando xel-e, can riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej can ri ala'. Y ri ala' xc'ue' can pa ulef, anche'l jun caminak. Y romari' je q'uiy winak xqui'ij chi ri ala' xcom.
27 Pero ri Jesús xutz'om ruk'a' ri ala' chi xuyec. Y ri ala' can ja' xbecataj-pe.
28 Y cuando quiyon chic xec'ue' can pa jay riq'uin ri Jesús, ri ru-discípulos xquic'utuj che: ¿Anchique roma roj man xojtiquier ta xkalesaj-e ri itzel espíritu? xecha' che.
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri jun rech espíritu re' ntel-e, pero xa rix niben ayuno y oración, xcha' chique.
30 Y cuando reje' je-elenak chic pe chiri', xek'ax pa Galilea. Pero ri Jesús man xrojo' ta nina'ex chi raja' nik'ax chiri'.
31 Roma raja' nrojo' chi c'o niquitemaj can ri ru-discípulos, romari' can nu'ij jun mej (bey) chic chique: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xquijach na pa quik'a' ri winak ri itzel yetz'eto wichi y xquinquicamisaj. Pero cuando jin caminak chic, pa rox k'ij xquic'astaj-pe.
32 Pero ri discípulos xa man xqui'en ta entender ri x-ix chique roma ri Jesús. Y niquixi'j-qui' niquic'utuj che ri anchique ri xu'ij chique riq'uin ri tzij ri xu'ij.
33 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon pa tenemit Capernaum. Y cuando jec'o chic pa jay, raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Y rix ¿anchique ri nich'ojij chiwech cuando joj-petenak pa bey? xcha' chique.
34 Pero ri discípulos man xech'o'n ta apo che ri Jesús, roma cuando je-petenak, xa niquich'ojij chiquiwech ancu'x (anchique) ri más c'o ruk'ij chique reje'.
35 Y ri Jesús xch'oquie-ka. C'ajari' xeroyoj-apo riq'uin ri cablajuj discípulos y xu'ij chique: Xa c'o jun ri nrojo' chi ja raja' ri na'ey y c'o ta ruk'ij, can tuna-ka chi can manak ruk'ij y más co'l tu'ona-ka chiquiwech conojel chi nusuj-ri' chi nu'on xabachique (xama'anchique) samaj quichi conojel.
36 Y ri Jesús xberuc'ama-pe jun ac'ual y xuya' pa quinic'ajal. Ja' xuk'etej y raja' xu'ij chique ri ru-discípulos:
37 Xa c'o jun ri jinruniman pa ránima y niquicot nuc'on-ka jun ac'ual ri anche'l re', man xe ta xtuc'on-ka ri ac'ual, xa can xquiruc'on-ka chuka' ren. Y ri yiruc'on-ka ren, man xe ta ren ri xquiruc'on-ka, xa can xtuc'on-ka chuka' ri takayon-pe wichi.
38 Y ri Juan xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. C'o jun achi xkatzu' can, y ri achi re' pa abi' ret yerulesaj itzel tak espíritus. Pero roma xa man kaxbil ta, xka'ij che que man chic tu'on quiri', xcha'.
39 Y ri Jesús xu'ij: Man chic ti'ij quiri' che. Roma xa pa nubi' ren yeru'on milagros, can manak xtujal runo'j (runa'oj) ch'anin, y quiri' can manak xtitiquier xtu'ij itzel tak tzij chuij.
40 Roma ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi.
41 Y ri winak ri utz jixrutzu' roma wiq'uin ren ri Cristo jixc'o-wi, más que xa juba' iya' ri nuya', can ketzij ri nin-ij chiwe chi can c'o ruq'uiexel xtiyo'x che romari'.
42 Xa c'o ta jun co'l oc ri jinruniman y nipe ta jun winak y nu'on che ri jun ri' chi nika pa mac, man utz ta ri nu'on. Romari' ri winak ri nunojij nu'on quiri', más utz nu'on che xa ta nixim jun nimalaj abaj chi quie'n chukul y ne'torix chupa ri mar.
43 Romari' xa jun ak'a' ri nibano chawe chi na'an mac, más ta utz nakupij-e. Roma más utz chi xe jun ak'a' c'o y jatoc chupa ri c'aslen ri man niq'uis ta, que chech ca'i' ta ak'a' jec'o y xa ronojel ach'acul jabe chupa ri castigo; chupa ri k'ak' ri man nichup-ta.
44 Ri lugar anchi' jec'o jut quichi ri jec'o chiri' ri can man yecom ta, y chuka' c'o ri k'ak' ri can man nichup ta.
45 Y xa jun awakan ri nibano chawe chi na'an mac, más ta utz chi nalesaj-e. Roma más utz chi xe jun awakan c'o y jatoc chupa ri c'aslen ri man niq'uis ta, que chech ca'i' ta awakan jec'o y xa ronojel ach'acul jabetorix can chupa ri castigo; chupa ri k'ak' ri man nichup ta.
46 Ri lugar anchi' jec'o jut quichi ri jec'o chiri' ri can man yecom ta, y chuka' c'o ri k'ak' ri can man nichup ta.
47 Y xa jun awech ri nibano chawe chi na'an mac, más ta utz nalesaj-e. Roma más utz chi xe jun awech c'o y jatapon chila' riq'uin ri Dios, anchi' ja raja' nibano gobernar, que chech ca'i' ta awech jec'o y xa ronojel ach'acul jabetorix can chupa ri castigo, ri pa k'ak'.
48 Ri lugar anchi' jec'o jut quichi ri jec'o chiri' ri can man yecom ta, y chuka' c'o ri k'ak' ri can man nichup ta.
49 Can conojel-wi ri chicop ri je-camisan je-yo'n che ri Dios, yo'n atz'am chiquij. Quiri' chuka' xti'an chique conojel ri winak, pero man riq'uin ta chic atz'am, xa riq'uin k'ak'.
San Marcos 9 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 9:10-49 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

10 Y ijejeꞌ man xquitzijuoj ta ri chica xquitzꞌat, pero niquicꞌutuj chiquivach ri chica xrajoꞌ xuꞌej ri Jesús antok xuꞌej chi xticꞌastaj chic pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
11 Y ri discípulos xquicꞌutuj cha ri Jesús: ¿Karruma niquiꞌej ri achiꞌaꞌ escribas chi nicꞌatzin chi ja ri Elías nipa naꞌay? xaꞌchaꞌ.
12 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij chi ri Elías nipa naꞌay y nalruchojmij nojiel ri nicꞌatzin chi nichojmix. ¿Man xtibꞌanataj ta came ri tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios chirij ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, chi nukꞌasaj qꞌuiy sufrimientos, y man jun rukꞌij xtiꞌan cha?
13 Pero inreꞌ niꞌej chiva chi ri Elías ya xpa, y ri vinak can xquiꞌan cha nojiel ri xcajoꞌ xquiꞌan cha, can incheꞌl ri tzꞌibꞌan can chirij chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, xchaꞌ ri Jesús chica.
14 Antok ri Jesús y ri iyoxeꞌ discípulos ya cierca chic icꞌo-ve chi ncaꞌlka quiqꞌuin ri nicꞌaj chic discípulos, jajaꞌ xutzꞌat chi altíra iqꞌuiy vinak ri quimaluon-quiꞌ chiquij, y nicꞌaj achiꞌaꞌ escribas quitzꞌamuon-quiꞌ chi tzij quiqꞌuin ri discípulos.
15 Quinojiel ri vinak, antok xquitzꞌat chi patanak ri Jesús, can xaꞌchapataj, y jun-anin xbꞌaquicꞌuluꞌ y xquiꞌan saludar.
16 Y ri Jesús xucꞌutuj chica: ¿Choj chirij itzꞌamuon-ve-iviꞌ quiqꞌuin ijejeꞌ? xchaꞌ chica.
17 Jun chiquivach ri vinak xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, inreꞌ nucꞌamun-pa ri nucꞌajuol aviqꞌuin, ruma cꞌo jun itziel espíritu riqꞌuin ri miem rubꞌanun cha.
18 Y antok más nuyaꞌ ruchukꞌaꞌ chirij, pacheꞌ na cꞌo-ve nuquiyicaꞌ ri ru-cuerpo, ntiel ruvakuol pa ruchiꞌ, y nukꞌachꞌachꞌiej roray. Altíra jeꞌ nuꞌon chie-chieꞌ cha. Y rumareꞌ xinꞌej chica ri a-discípulos chi tiquilasaj-el ri itziel espíritu reꞌ riqꞌuin ri nucꞌajuol, pero man xaꞌtiquir ta, xchaꞌ ri ache.
19 Y ri Jesús xuꞌej chica: ¡Man jun vinak chupan ri tiempo vacame ruyoꞌn ta ránima riqꞌuin ri Dios! ¿Ixreꞌ ntiꞌan pensar chi inreꞌ nojiel kꞌij xquicꞌujieꞌ iviqꞌuin? ¿Y janeꞌ (jaroꞌ) tiempo xquixcochꞌ? Ticꞌama-pa ri alaꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
20 Y xcꞌamar-pa ri alaꞌ cꞌa choch ri Jesús. Pero antok ri itziel espíritu xutzꞌat ri Jesús, riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xuchꞌikilaꞌ ri alaꞌ y xutzak pan ulief. Y ri alaꞌ nubꞌolkotila-riꞌ y ntiel jeꞌ ruvakuol pa ruchiꞌ.
21 Y ri Jesús xucꞌutuj cha ri rutataꞌ ri alaꞌ: ¿Janeꞌ (jaroꞌ) tiempo rubꞌanun-pa quireꞌ ri alaꞌ? xchaꞌ ri Jesús cha. Y ri rutataꞌ ri alaꞌ xuꞌej: Xa-jan cꞌa acꞌual quireꞌ rubꞌanun-pa cha.
22 Qꞌuiy mul rutzakuon pa kꞌakꞌ, y pa yaꞌ, chi nuquimisaj. Pero xa atreꞌ ncatiquir naꞌan jun kax, tajoyovaj kavach y kojatoꞌ, xchaꞌ.
23 Pero ri Jesús xuꞌej cha ri rutataꞌ ri alaꞌ: Xa atreꞌ nanimaj chi nquitiquir nitoꞌ ri acꞌajuol, can xtibꞌanataj. Ruma xa jun nunimaj ri nucꞌutuj, can nibꞌanataj ri chica ri nrajoꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
24 Y chaꞌnin ri rutataꞌ ri alaꞌ riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xchꞌoꞌ y xuꞌej: Ninimaj. Y quinatoꞌ jeꞌ chi quireꞌ más ninimaj, xchaꞌ.
25 Antok ri Jesús xutzꞌat chi ri vinak más niquimol-ka-quiꞌ, xchꞌolin cha ri itziel espíritu. Jajaꞌ xuꞌej cha: Atreꞌ espíritu miem y xuorta, inreꞌ niꞌan mandar chava chi catiel-el riqꞌuin ri alaꞌ, y man chic catzalaj-pa riqꞌuin, xchaꞌ cha.
26 Y ri itziel espíritu nisiqꞌuin, y xuchꞌikilaꞌ ri alaꞌ xiel-el. Y ri alaꞌ xpoqꞌuieꞌ can pan ulief, incheꞌl quiminak xuꞌon can. Y rumareꞌ iqꞌuiy vinak xquiꞌej: Ri alaꞌ xcon.
27 Pero ri Jesús xutzꞌom rukꞌaꞌ ri alaꞌ chi xupabꞌaꞌ. Y ri alaꞌ can ja xpalaj-pa.
28 Y antok ri Jesús xuoc pa jay, ri ru-discípulos xquicꞌutuj cha quiyuon: ¿Karruma ojreꞌ man xojtiquir ta xkalasaj-el ri itziel espíritu?
29 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri jun clase espíritu reꞌ man jun choj cha ntiel-el, joꞌc riqꞌuin ayuno y oración sí ntiel-el, xchaꞌ chica.
30 Y antok ijejeꞌ ya i-alanak chic pa chireꞌ, xaꞌkꞌax chupan Galilea. Pero ri Jesús man xrajoꞌ ta chi ninaꞌax chi jajaꞌ nakꞌax chireꞌ.
31 Ruma jajaꞌ nrajoꞌ chi nicatamaj ri ru-discípulos, rumareꞌ nuꞌej chica: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol can xtijach pa quikꞌaꞌ ri vinak y xtiquiquimisaj. Pero antok quiminak chic, chi oxeꞌ kꞌij xticꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
32 Pero ri discípulos xa man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) ri xꞌeꞌx chica. Y niquixiꞌij-quiꞌ niquicꞌutuj cha.
33 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌbꞌaka pa tanamet Capernaum. Y antok icꞌo chic pa jay, jajaꞌ xucꞌutuj chica ri ru-discípulos: ¿Chica ri ntiꞌej chivach antok oj-patanak pa bꞌay? xchaꞌ chica.
34 Pero ri discípulos man xaꞌchꞌoꞌ ta apa cha ri Jesús, ruma antok i-patanak ri pa bꞌay, xa niquiꞌej chiquivach ri chica xtuoc nem chiquivach ijejeꞌ.
35 Y ri Jesús xtzꞌuye-ka y xaꞌrayuoj-apa ri doce (cabꞌalajuj) discípulos y xuꞌej chica: Xa cꞌo jun ri nrajoꞌ chi jajaꞌ ri naꞌay, can tubꞌanaꞌ ri ruqꞌuisbꞌal y caꞌrubꞌanaꞌ servir quinojiel.
36 Y ri Jesús xbꞌaruma-pa jun acꞌual y xuyaꞌ pa nicꞌaj. Y xukꞌatiej y xuꞌej chica ri ru-discípulos:
37 Ri nuꞌon recibir jun acꞌual incheꞌl va pa nubꞌeꞌ, can nquiruꞌon recibir inreꞌ. Y ri nquiruꞌon recibir inreꞌ, man joꞌc ta inreꞌ ri nquiruꞌon recibir, xa can nuꞌon jeꞌ recibir ri takayuon-pa vichin.
38 Ri Juan xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, cꞌo jun ache xkatzꞌat, ri pan abꞌeꞌ atreꞌ ncaꞌralasaj itziel tak espíritus. Pero ruma xa man kachꞌil ta, mareꞌ xkaꞌan prohibir cha.
39 Pero ri Jesús xuꞌej: Man tiꞌan prohibir cha. Ruma xa pa nubꞌeꞌ inreꞌ ncaꞌruꞌon milagros, man chaꞌnin ta xtucꞌax runoꞌj y después xtuꞌej ta itziel tak tzij chuvij.
40 Ruma ri man royoval ta chikij, can kiqꞌuin ojreꞌ cꞌo-ve.
41 Y chica-na ri nuyaꞌ jun vaso iyaꞌ pa nubꞌeꞌ inreꞌ, ruma ixcꞌo viqꞌuin inreꞌ ri Cristo, can ketzij niꞌej chiva; chi can cꞌo rucꞌaxiel xtiyoꞌx cha.
42 Xa cꞌo ta jun ri in-runiman mesque manak-oc rukꞌij y nipa jun chic vinak y nuꞌon cha ri jun reꞌ chi nitzak, ri nibꞌano quireꞌ más otz nixim jun nem abꞌaj (caꞌ) chukul y nicꞌak chupan ri mar.
43 Xa jun akꞌaꞌ ri nibꞌano chava chi ncatzak, más otz takupij-el. Ruma más otz jun oc akꞌaꞌ cꞌo ncatuoc chupan ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta, que cꞌo caꞌyeꞌ akꞌaꞌ y xa ncaꞌa chupan ri infierno; chupan ri kꞌakꞌ ri man nichup ta,
44 ri pacheꞌ icꞌo jut ri man ncaꞌcon ta ri quichin ri icꞌo chireꞌ, y ri kꞌakꞌ can man nichup ta.
45 Y xa jun avakan ri nibꞌano chava chi ncatzak, más otz takupij-el. Ruma más otz jun oc avakan cꞌo ncatuoc chupan ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta, que cꞌo caꞌyeꞌ avakan y xa ncayoꞌx chupan ri infierno; chupan ri kꞌakꞌ ri man nichup ta,
46 ri pacheꞌ icꞌo jut ri man ncaꞌcon ta ri quichin ri icꞌo chireꞌ, y ri kꞌakꞌ can man nichup ta.
47 Y xa jun anakꞌavach ri nibꞌano chava chi ncatzak, más otz tavalasaj-el. Ruma más otz jun oc anakꞌavach cꞌo ncatuoc chupan ri ru-reino ri Dios, que cꞌo caꞌyeꞌ anakꞌavach y xa ncayoꞌx chupan ri infierno,
48 ri pacheꞌ icꞌo jut ri man ncaꞌcon ta ri quichin ri icꞌo chireꞌ, y ri kꞌakꞌ can man nichup ta.
49 Antok ncaꞌyoꞌx ri chicop choch ri Dios, yoꞌn atzꞌan chiquij. Quireꞌ jeꞌ xtiꞌan chica ri vinak, pero man chic cha ta atzꞌan, xa cha kꞌakꞌ.

San Marcos 9:10-49 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

10 Y riye' can ma xquitzijoj ta c'a ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquiwech chi achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'ui ri ch'abel tek xubij chi xtic'astej pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Y ri ye oxi' discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ruma tek ri aj tz'iba' niquibij chi nabey c'o chi nipe ri Elías, y c'ac'ari' nipe ri Cristo? xecha' chare.
12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Kas kitzij wi chi ri Elías nipe nabey y nuben c'a ruchojmil ronojel ri rajawaxic chi nichojmirisex. ¿Y achique nibij riyix? ¿Ma xtibanatej ta chuka' cami ri tz'ibatal ca chuwij riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol chi c'o chi nk'axaj q'uiy tijoj pokonal y can majun nuk'ij xtiban chuwe?
13 Pero riyin nbij c'a chiwe chi ri Elías ri' xpe yan. Y sibilaj q'uiy pokon ri xquiben el chare. Can achique ri xcajo' xquiben el chare, can queri' wi xquiben. Can achi'el ri ye tz'ibatajnek ca chrij, xcha' ri Jesús chique.
14 Y tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xapon quiq'ui ri nic'aj chic discípulos, Riya' xutz'et c'a chi sibilaj ye q'uiy winek ri quimolon qui' chiquij, y chuka' ca'i' oxi' aj tz'iba' ri quichapon qui' riq'ui ch'abel quiq'ui ri discípulos.
15 Quinojel can xu (xe) wi c'a xquitz'et chi petenak ri Jesús, can xquimey. Y xequicot, y chanin xebe y xquiya' rutzil ruwech.
16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achoj pa ruwi' c'a ichapon wi iwi' quiq'ui riye'? xcha' chique.
17 Y jun c'a chique ri winek xuchop apo rubixic chare ri Jesús: Tijonel, riyin nc'amon c'a pe ri nuc'ajol awuq'ui, ruma c'o jun itzel espíritu riq'ui. Y re itzel espíritu re', rumemurisan.
18 Y tek nuchop, xabacuchi (xabachique) ta na c'o wi, nuch'akij pan ulef, niwoko pa ruchi', y nukach'ach'ej rey. Sibilaj chuka' rucajman chic ruma re quere' ruc'ulwachin. Y rumari' xinc'utuj utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu re' riq'ui re nuc'ajol, y xa ma ye cowinek ta, xcha' chare ri Jesús.
19 Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chique: Riyix winek ri yixc'o chuwech re ruwach'ulef, can majun chiwe ri cukul ta ruc'u'x riq'ui ri Dios. ¿Riyix nich'ob chi riyin can ronojel k'ij xquic'oje' iwuq'ui y man c'a xquitane' ta chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri c'ajol wawe', xcha' ri Jesús.
20 Y xuc'uex c'a apo ri c'ajol chuwech ri Jesús. Pero tek ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'ui ruchuk'a' xuyicaj ri c'ajol y xuch'akij pan ulef. Y ri c'ajol nubolkotila' c'a ri' y niwoko ruchub (ruc'axej) pa ruchi'.
21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chare ri rutata' ri c'ajol: ¿Janipe' chic tiempo ruc'ulwachin pe quere' re c'ajol re'? xcha' ri Jesús. Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tek quere' ruc'ulwachin pe.
22 Can q'uiy c'a mul ruc'akon pa k'ak' y pa tak ya' riche (rixin) chi nucamisaj. Pero wi riyit yacowin nato', tajoyowaj c'a kawech; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chare ri Jesús.
23 Y ri Jesús xubij chare ri tata'aj: Wi riyit yacowin nacukuba' ac'u'x wuq'ui chi yicowin nto' ri ac'ajol, can xtibanatej wi ri achi'el nawajo'. Pero ri' awuq'ui riyit c'o wi, ruma jun winek ri can nucukuba' ruc'u'x wuq'ui tek c'o ri nuc'utuj, can nibanatej wi ri achique ri nrajo', xcha' ri Jesús chare.
24 Y ri rutata' ri c'ajol can riq'ui ruchuk'a' xch'o y xubij: Ncukuba' nuc'u'x awuq'ui. Y chuka' can quinato' riche (rixin) chi queri' más ta xtincukuba' nuc'u'x awuq'ui, xcha'.
25 Tek ri Jesús xutz'et chi sibilaj ye q'uiy winek ri yetajin niquimol apo qui', ri más utz xuben ya ri xchapon chare ri itzel espíritu. Riya' xubij c'a chare: Riyit ri abanon chare re c'ajol re' chi ma nac'axan ta y amemurisan, catel el, y ma catzolin ta pe chic riq'ui, xcha' chare.
26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi', xel el riq'ui ri c'ajol ri'. Y xuyicaj ca. Y ri c'ajol ri' xc'oje' ca pan ulef, achi'el jun caminek. Y rumari' ye q'uiy winek xquibij chi xcom.
27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri c'ajol ri' y xuyec anej. Y can yac'ari' tek xbeyacatej pe.
28 Y tek ri discípulos yec'o chic pa jay quiyon riq'ui ri Jesús, xquic'utuj c'a chare: ¿Achique ruma tek riyoj ma xojcowin ta xkelesaj el ri itzel espíritu? xecha' chare.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Re jun ruwech itzel espíritu re' ntel, pero wi riyix niben orar y ma yixwa' ta tek niben ri oración ri', xcha' chique.
30 Y tek riye' ye elenak chic pe chiri', xek'ax ri pa Galilea. Pero ri Jesús ma xrajo' ta chi ninabex chi Riya' nik'ax chiri'.
31 Ruma Riya' nrajo' c'a chi c'o ri niquetamaj ca ri rudiscípulos, y rumari' Riya' xuchop chic c'a rubixic chique: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can xquijach wi pa quik'a' ri winek y xquinquicamisaj. Yac'a tek xa yin caminek chic, pa rox k'ij xquic'astej pe.
32 Yac'a ri discípulos xa ma xk'ax ta chiquiwech ri xbix chique ruma ri Jesús. Y niquixibij c'a qui' niquic'utuj chare chi achique ri xubij chique.
33 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tek c'o chic pa jay, Riya' xuc'utuj chique ri rudiscípulos: Y riyix ¿achique c'a ri nich'ojila' chiwech tek yoj petenak pa bey? xcha' chique.
34 Yac'a ri discípulos ma xek'ajan ta apo chuwech ri Jesús, ruma tek ye petenak pa bey, xa xquich'ojila' c'a chiquiwech chi achique ri más nim ruk'ij chique riye'.
35 Y ri Jesús xtz'uye' c'a ka. C'ac'ari' xerusiq'uij (xeroyoj) apo chi ye cablajuj rudiscípulos y xubij c'a chique: Wi c'o jun nrajo' chi ya riya' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nic'atzin chi tuna' ka ri' chi riya' xa majun ruk'ij y tuch'utinirisaj ri', querunimaj y querilij quinojel.
36 Y ri Jesús xberuc'ama' c'a pe jun ti ac'al y xuya' chiri' pa quinic'ajal. C'ac'ari' xuch'elej; y Riya' xubij c'a chique ri rudiscípulos:
37 Ri can pa nubi' riyin nuc'ul jun ac'al, jun ac'al ri achi'el re', ma xu (xe) ta wi xtuc'ul ri ac'al, xa can xquiruc'ul chuka' riyin. Y ri xquic'ulu c'a riyin, ma xu (xe) ta wi riyin ri xquiruc'ul, xa can xtuc'ul chuka' ri yin takayon pe.
38 Y ri Juan xubij c'a pe chare ri Jesús: Tijonel, riyoj c'o jun achi katz'eton ca. Y pan abi' riyit yerelesala' itzel tak espíritu. Pero ruma xa ma kachibil ta, xkak'il ca, xcha' chare ri Jesús.
39 Yac'a ri Jesús xubij: Ma tik'il ta chic. Ruma majun jun winek ri pa nubi' riyin yerubanala' wi milagros, y c'a ta ri' xticowin xquerubij itzel tak tzij chuwij, ma que ta ri'.
40 Ruma ri ma yojquetzelaj ta, can ye kachibil wi c'a ri'.
41 Y xabachique c'a ri utz yixrutz'et ruma wuq'ui riyin ri Cristo yixc'o wi, astape' xa jun vaso raxya' ri nuya' chiwe, can kitzij c'a nbij chiwe chi can c'o rajel ruq'uexel ri xtuc'ul.
42 Wi c'o ta jun co'ol ri yirunimaj y nipe ta jun winek y nuben chare ri jun co'ol ri' chi nitzak pa mac, ri winek ri xbano ri pokon ri', nimalaj ruc'ayewal nipe pa ruwi'. Rumari' xa utz na juba' chi ximon ta el jun nimalaj ca' chukul y nbec'ak ca pa mar, que chuwech ri nuben chare jun co'ol chi nitzak pa mac.
43 Xa rumac'ari' wi xa jun chique ri ak'a' ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma xa más utz chi xaxu (xaxe) wi jun ak'a' c'o y yatoc chupan ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, que chuwech ca'i' ta ak'a' c'o y xa yabe chupan ri tijoj pokonal; chupan ri k'ak' ri ma nichuptej ta,
44 ri acuchi (achique) ri quijutil riye' xa ma yecom ta, y ri k'ak' chuka' can ma nichuptej ta.
45 Y xa ta jun awaken ri nibano chawe chi yamacun, más ta utz chi nachoy el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun awaken c'o y yatoc chupan ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, que chuwech c'o chi ca'i' awaken y xa pa k'ak' ri majun bey xtichuptej ta ri yatbec'ak wi ca,
46 ri acuchi (achique) ri quijutil riye' xa ma yecom ta, y ri k'ak' chuka' can ma nichuptej ta.
47 Y xa ta jun runak' awech ri nibano chawe chi yamacun, tawelesaj el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe) wi jun runak' awech c'o y yatoc chila' pa rajawaren ri Dios, que chuwech ca'i' ta runak' awech c'o y xa pa k'ak' yatbec'ak wi ca,
48 ri acuchi (achique) ri quijutil riye' xa ma yecom ta, y ri k'ak' chuka' can ma nichuptej ta.
49 Can ronojel wi c'a chicop ri yecamisex y ri yetzuj (yesuj) chuwech ri Dios, yetz'amix riq'ui atz'an. Queri' chuka' quinojel winek xquetz'amix, pero ma riq'ui ta chic atz'an, xa riq'ui k'ak'.

Marcos 9:10-49 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

10 Y reje' can man xquitzijoj-ta re andex xquitz'at, pero niquic'utula' chiquivach andex xrajo' xubij re Jesús tak xubij che xtic'astaj-pa chiquicojol re anama'i'.
11 Y c'are' re je oxe' discípulos xquibij cha re Jesús: Yoj k'axnak pa kave' che can ja rat re Cristo re takom-pa roma re Dios. ¿Pero anchique roma tak re achi'a' je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas niquibij che nabey tiene que ne'ka re Elías, c'ajare' tak xte'ka re Cristo?
12 Y re Jesús xubij chique: Can katzij-va che re Elías nipa nabey y nuban rubiyal ronojel. Mare' yex man tinojij che man xtibanataj-ta chuka' re je'tz'iban can chupan re ruch'abal re Dios, che yen re xinalax chi'icojol tiene que nink'asaj q'uiy tijoj-pokonal y can man jun nuk'ij xtiban chua.
13 Pero yen nimbij chiva che re Elías re' xpa-yan. Y camas xquiban-a cha. Can andex xquijo' xquiban-a cha. Can ancha'l nubij chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can, xcha' re Jesús chique. Re Elías re xunataj re Jesús xa ja re Juan Bautista.
14 Y tak re Jesús y re je oxe' ru-discípulos xe'bapon quiq'uin re nic'aj chic discípulos, reja' xutz'at che camas je q'uiy vinak re quimalon-apo-qui' chiquij, y chuka' ca'e-oxe' achi'a' je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas quitz'amon-qui' che ch'abal quiq'uin re discípulos.
15 Conojel re vinak, tak xquitz'at che pitinak re Jesús, xsatz quic'o'x, y jonanin xe'ba y xquic'utuj ruxnokil-rach.
16 Y re Jesús xuc'utuj chique re ru-discípulos: ¿Anchok chij itz'amon-va-ivi' quiq'uin reje'? xcha' chique.
17 Pero jun chique re vinak xutz'am-apo rubixic cha re Jesús: Maestro, xcha' cha. Yen nc'amom-pa re nuc'ajol chava, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re' can mem rubanon cha.
18 Y tak más nutz'am, xabanchique lugar c'o-va, nutorij pan ulef, y re ruchub can nicubub pa ruchi' y can nukach'ach'ej roray. Y camas chuka' rucojman chic roma quire' ruc'alvachin. Y mare' xinc'utuj utzil chique re a-discípulos chin tiquilisaj re jun itzel espíritu re' riq'uin re nuc'ajol. Pero man xe'tiquir-ta, xcha' re ache.
19 Y re Jesús jare' xubij chique: Man jun vinak chupan re tiempo re' re rubanon-ta confiar-ri' riq'uin re Dios. Man tinojij che yen nojel tiempo xquinc'ue' iviq'uin y chuka' man tinojij che nojel tiempo xquixincoch'. Tic'ama-pa re ala' vova', xcha' chique.
20 Y xc'am-pa re ala' chach re Jesús. Pero tak re itzel espíritu xutz'at re Jesús, riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej can re ala' y xutorij pan ulef. Y re ala' nubolk'otela-ri' y nicubub chuka' pa ruchi'.
21 Y re Jesús xuc'utuj cha rutota' re ala': ¿Jenipa' tiempo tuc'alvachij-va-pa quire' re ala'? xcha' re Jesús. Y re tata'aj xubij: Can c'a co'ol tak quire' ruc'alvachim-pa.
22 Can q'uiy bey rutorin pa k'ak' y pa tak ya', chin nicom-ta. Pero vo xa rat yatiquir nato', tajoyovaj rach reja', tajoyovaj noch yen chuka' y kojato'. Quire' xubij re tata'aj cha re Jesús.
23 Pero re Jesús xubij cha re tata'aj: Vo xa rat yatiquir naban confiar-avi' viq'uin che yintiquir ninto' re ac'ajol, can xtibanataj-va re narayij. Pero re' ja rat yatc'o-va, roma re can nuban confiar-ri' tak nuc'utuj, can nibanataj-va re andex nrajo', xcha' re Jesús.
24 Y re rutota' re ala' can jare' xubij: Nimban confiar-vi'. Y chuka' can quinato' chin che más-ta xtimban confiar-vi' aviq'uin. Y tak re tata'aj xubij re tzij re', can cof xubij, roma camas nem re bis c'o pa ránma.
25 Tak re Jesús xutz'at che camas je q'uiy vinak re niquimol-apo-qui', reja' cof xch'o cha re itzel espíritu, y xubij cha: Rat re abanon cha re ala' re' che mem y tocon, catel-a y man chic catzolaj-pa riq'uin, xcha' cha.
26 Y re itzel espíritu nurak ruchi' xel-a riq'uin re ala'. Pero camas xuyiquiquej can. Y re ala' xpune' can pan ulef, can ancha'l jun quiminak. Y mare' je q'uiy vinak xe'bin che re ala' xcom.
27 Pero re Jesús xutz'am ruk'a' y xuyac. Y re ala' can jare' xyacataj-pa.
28 Y tak re discípulos jec'o chic quion pa jay riq'uin re Jesús, xquic'utuj cha: ¿Anchique roma yoj man xojtiquir-ta xkalisaj-a re itzel espíritu? xe'cha' cha.
29 Y re Jesús xubij chique: Re jun rach espíritu re' ndel, pero vo xa yex niban ayuno y oración, xcha' chique.
30 Y tak reje' je'elinak chic-pa chire', xe'k'ax pa Galilea. Pero re Jesús man nrajo-ta che ninabex che reja' nak'ax chire'.
31 Roma reja' nrajo' che re ru-discípulos niquitamaj can, mare' xubij chic jun bey chique: Yen re xinalax chi'icojol, can xquinjach-va pa quik'a' re vinak y xquinquiquimisaj. Jac'a tak yin quiminak chic, pa rox k'ij xquinc'astaj-pa chiquicojol re anama'i'.
32 Pero re discípulos man xk'ax-ta pa quive' re xbex chique roma re Jesús. Y niquixibij-qui' niquic'utuj cha andex ndel-va che tzij.
33 Y re Jesús je ruchibil-a re ru-discípulos xe'bapon pa tenemit Capernaum. Y tak c'o chic pa jay, reja' xuc'utuj chique re ru-discípulos. Y yex ¿andex re nich'ojela' chivach tak katz'amom-pa bey? xcha' chique.
34 Pero re discípulos man xe'k'ajan-ta-apo cha re Jesús, roma tak je'pitinak po bey, xa xquich'ojela' chiquivach anchique chique reje' re c'o más ruk'ij.
35 Y re Jesús xtz'uye-ka. C'are' xe'rayoj-apo che je doce ru-discípulos y xubij chique: Vo xa c'o jun nrajo' che ja reja' re c'o ruk'ij, can tuna-ka-ri' che xa manak ruk'ij y tusuju-ri' chin nuban xabanchique samaj quichin conojel.
36 Y re Jesús xbo'rc'ama-pa jun ch'et ac'ual y xuya' chire' pa quinic'ajal. C'are' xuch'ilej y xubij chique re ru-discípulos:
37 Re yacayon vichin pa ránma y can niqui'cot nuc'ul jun ac'ual ancha'l re', man xe-ta xtuc'ul re ac'ual, xa can xquinruc'ul chuka' yen. Y re nic'ulu vichin yen, man xe-ta chuka' yen re xquinruc'ul, xa can xtuc'ul chuka' re takayom-pa vichin.
38 Y re Juan xubij-apo cha re Jesús: Maestro, yoj xkatz'at jun ache re pan abe' rat ye'rulisaj-va itzel tak espíritu, re man kachibil-ta, mare' xkabij cha che man chic tuban re ntajin chubanic.
39 Y re Jesús xubij: Man chic tibij quire' cha, roma vo xa pa nube' yen ye'rubanala' milagros, can nitiquir-va, y man xtijalataj-ta re nunojij y can ja-ta re' xtich'o-ka itzel tak tzij chuij.
40 Roma re man ye'tzelan-ta kachin, can kachibil-va-ki' quiq'uin.
41 Y re vinak re otz yixquitz'at roma viq'uin yen re Cristo yixc'o-va, astapa' xa ba' rax-ya' re xtiquiya' chiva, can katzij nimbij che can c'o rajal-ruq'uixel xtiquic'ul roma quire' niquiban.
42 Vo xa c'o jun vinak re c'a ba-oc quinrunimaj-va y nipa-ta chic jun vinak y nuban cha che nitzak pa mac, re vinak re' man otz-ta re nuban. Y mare' antes che nuban re etzelal re', más-ta otz cha reja' che nixim-ta jun moma' aboj chukul y ne'torex can pa mar.
43 Mare' vo xa jun ak'a' nibano chava che yamacun, más otz che nachoy-a. Roma más otz che manak jun ak'a' y yatoc chupan re c'aslen re man niq'uis-ta, que chach c'o-ta che ca'e' ak'a' y yaba pan infierno, anche' c'o-va re k'ak' re man nichup-ta.
44 Re lugar re jec'o jut chin niquich'aculaj-ka re ach'acul re man ye'com-ta, y c'o chuka' k'ak' re man nichup-ta.
45 Y vo xa jun avakan nibano chava che yamacun, más otz che nachoy-a. Roma más otz che manak jun avakan y yatoc chupan re c'aslen re man niq'uis-ta, que chach che ca'e' avakan c'o y ya'tetorex can pan infierno, anche' c'o-va re k'ak' re man nichup-ta.
46 Re lugar re jec'o jut chin niquich'aculaj-ka re ach'acul re man ye'com-ta, y c'o chuka' k'ak' re man nichup-ta.
47 Y vo xa jun anak'avach re nibano chava che yamacun, más otz che nalisaj-a. Roma más otz che manak jun anak'avach y yatapon chila' riq'uin re Dios, re anche' ja reja' re nibano gobernar, que chach c'o-ta che ca'e' anak'avach y ya'tetorex can pan infierno,
48 re lugar re jec'o jut chin niquich'aculaj-ka re ach'acul re man ye'com-ta, y c'o chuka' k'ak' re man nichup-ta.
49 Can ronojel chicop re ye'quimisas re ye'suj cha re Dios, ye'tzayex. Quire' chuka' conojel vinak xque'tzayex, pero man riq'uin-ta chic atz'am, xa riq'uin k'ak'.