Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 6:13-41 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 6:13-41 in GT:cak:Kaqchikel

13 Q'uiy c'a itzel tak espíritu yequelesaj, y eq'uiy yeyavej niquiyala' can aceite olivo pa quivi' y yequic'achojrisaj can.
14 Ri rey Herodes xrac'axaj chi ri Jesús q'uiy rutzijol chiquicojol ri vinak, pero nu'ij chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', y romari' ocunak nimalaj uchuk'a' riq'uin richin nitiquer yerubanala' milagros. Quiri' ri nunojij ri Herodes.
15 Jac'a ch'aka' niqui'ij chi ri Jesús ja ri profeta Elías, ri xc'uje' ojer can. Ch'aka' chic niqui'ij chi jun profeta o jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can.
16 Tok ri rey Herodes xrac'axaj quiri', rija' nu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xin-ij yin chi xcumix-e (rujolon, ruvi'), y vacami xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'.
17 Ri Herodes quiri' nunojij, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan y xxim pa cadena ri pa cárcel. Quiri' xu'on che ri Juan, roma ri Herodes rubanon-ka rixayil che ri Herodías, rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes,
18 y ri Juan quire' ru'in che: Man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi abanon-ka avixayil che ri Herodías, rixayil ri animal. Quiri' ru'in che.
19 Romari' ri Herodías nikukut riq'uin royoval chirij ri Juan; can rurayin rucamic, pero man rilon ta achique nu'on richin nucamisaj.
20 Roma ri Herodes ruchajin utz ri Juan richin man jun achique ti'an che, roma reteman chi jun chojmilaj achi cha'on roma ri Dios. Y tok ri Herodes nrac'axaj ri nutzijoj ri Juan che, can man nril ta achique nu'on riq'uin ri ni'ix che, pero nika chuvech nrac'axaj.
21 Pero xuka c'a jun k'ij chi ri Juan nika pa ruk'a' ri Herodías, y ri' ja ri k'ij tok ri Herodes xu'on nimak'ij roma xuq'uis chic jun rujuna'. Ri Herodes xeroyoj ri nima'k tak quik'ij chupan ri ru-gobierno, ri e'uc'uay quichin ri soldados y ri vinak ri can c'o quik'ij pa departamento Galilea richin jun va'in.
22 Najin ri nimak'ij chiri', tok xoc-apu ri xten ral ri Herodías, y xxojo chiquivech ri etz'uyul chuchi' mesa, y xka chuvech ri Herodes y chiquivech conojel. Jac'ari' tok ri rey Herodes xu'ij che ri xten: Tac'utuj ri achique najo' y yin xtinya' chave, xcha'.
23 Can xuya' rutzij che y xu'ij: Xa achique na ri xtac'utuj, yin xtinya' chave, masque nic'aj che ronojel ri nin-en gobernar pa ruvi' nac'utuj, can xtinya' chave, xcha'.
24 Xel c'a e ri xten, y quire' xu'ij che ri rute': Ri rey Herodes c'o xusuj chuve, y ¿achique cami ninc'utuj che, yacha' rat? Jac'a ri rute' quire' xu'ij che: Ja ri (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista tac'utuj, xcha' che.
25 Xoc chic apu cha'anin ri xten riq'uin ri rey Herodes y xu'ij che: Yin ninjo' chi vacami mismo naya-pe pa jun plato ri (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha'.
26 Ri rey Herodes xpe nimalaj bis pa ránima tok xrac'axaj quiri', pero roma ruyo'on chic rutzij che, y can chiquivech ri ec'o-apu riq'uin chuchi' mesa ru'in-vi, rija' man xrojo' ta xu'ij che ri xten chi manak che'el.
27 Jac'ari' xutak-e jun soldado, y xu'ij chi tic'amer-pe (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista.
28 Xbe c'a ri soldado, xucumij-e (rujolon, ruvi') ri Juan chiri' pa cárcel, xuya' c'a pe pa jun plato, xuq'uen-pe che ri xten, y ri xten xberuya' che ri rute'.
29 Tok ru-discípulos ri Juan ri Bautista xquic'axaj ri xbanataj, xebe chuc'amic ri ru-cuerpo richin xquimuk.
30 Tok xetzolij-pe ri apóstoles, xquimol-apu-qui' riq'uin ri Jesús, y xquitzijoj che ronojel ri achique chi samaj ri xequibana' y ri achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios ri xquiya' chiquivech ri vinak.
31 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Jo' kayon achique lugar manak vinak richin nkujuxlan juba'. Quiri' xu'ij chique roma can eq'uiy vinak ye'el-ye'oc quiq'uin, y romari' nis-ta manak tiempo richin yeva'.
32 Can xe'oc na vi e ri Jesús y ri ru-discípulos pa jun canoa y xebe pa jun lugar manak vinak.
33 Pero eq'uiy xetz'eto quichin tok xe'oc-e chupan ri canoa, y xa xquetemaj-e ruvech. Eq'uiy c'a xe'el-e chicakan ri pa tak tinamit richin xbequila' ri Jesús ri lugar ri xbe-vi, y xa ja yan chic rije' ec'o-apu na'ey. Tok ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos), ri vinak xquimol-apu-qui' chiquij.
34 Tok xel-e ri Jesús ri pa canoa, xutz'et chi eq'uiy vinak coyo'en, y xupokonaj quivech roma e'achel ovejas ri manak quiyuk'unel; y (xutz'om, xuchop) c'a yerutijoj pa ruvi' q'uiy tak cosas.
35 Jac'a tok xk'ak'ij-ka, ri ru-discípulos xejel-apu riq'uin y xqui'ij che: Ri rojc'o-vi manak vinak y ja xk'ak'ij-ka;
36 romari' más utz ye'atak-e ri vinak pa tak lugares nakaj y pa tak aldeas richin nequilok'o' pan roma manak achique richin niquitij, xecha' che.
37 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Rix quixtzuku quichin, xcha'. Y rije' xqui'ij che: ¿Najo' chi nekalok'o' pan che rajil vakxaki' ic' samaj richin yekatzuk conojel re'? xecha'.
38 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Te'itz'eta' ajani pan c'o iviq'uin, xcha'. Tok quitz'eton chic, rije' xqui'ij: Vo'o' pan y ca'i' quer, xecha'.
39 Jac'ari' xu'ij chique chi tiquibana' chi quetz'uye' conojel chi tak botzaj chosabána rex.
40 Y can quiri' vi xqui'en; chi a cien y chi nic'aj tak ciento xquic'uaj-qui', xetz'uye' pa ruvi' ri sabána.
41 Y ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj y xumatioxij che ri Dios. Jac'ari' xeruper ri pan, xuya-e chique ri ru-discípulos richin chi niquiya' chiquivech ri vinak, y xujachala' ri quer chiquivech conojel.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 6 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 6:13-41 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

13 Y ri tijoxela' q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quivi' e q'uiy yava'i' y xequic'achojirisala' can.
14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús janíla rutzijol chiquicojol ri vinek. Pero ri Herodes xubij-ka pa ránima chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astej-pe chiquicojol ri caminaki', y romari' tok c'o uchuk'a' pa ruk'a' richin q'uiy ri nitiquir yerubanala', xcha-ka rija'.
15 Pero ec'o c'a chique ri vinek ri xquibij chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y ec'o ch'aka' chic xquibij chi rija' jun achin ri nik'alajirisan ri nibix chire roma ri Dios y chuka' xquibij chi rija' jun chique ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios chupan ri ojer can tiempo.
16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Re Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rukul, y vacami c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki', nicha' c'a.
17 Roma xa can jac'a ri rey Herodes ri xbin chi techap-pe ri Juan. Y c'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes queri' xuben roma ri ixok ri c'o riq'uin; ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y ri Herodes can ruc'amon c'a ka ri ixok ri'.
18 Ri Juan xchap c'a roma jari' ri rubin chire ri Herodes. Rija' rubin c'a chire: Man utz ta abanon chi ac'amon-ka ri Herodías ri rixjayil ri avach'alal Felipe.
19 Ri Herodías can rajovan-vi c'a rucamisan ri Juan roma itzel nuna' chire, pero man pa ruk'a' ta c'a rija' c'o-vi, romari' man tiquirinek ta.
20 Ri rey Herodes can retaman-vi c'a chi ri Juan jun chojmilej y lok'olej achin richin ri Dios; y nuxibij c'a ri' chuvech. Can man ruyo'on ta c'a k'ij richin c'o ta ruc'ulvachin. Rija' can jebel c'a nrac'axaj tok ri Juan nubij ri ruch'abel ri Dios chire. Pero rija' man nich'obotej ta c'a chuvech ri achique ruc'amon chi nuben. Man riq'uin ri', rija' can jebel vi c'a nrac'axaj ri nibix chire.
21 Y ri k'ij c'a ri oyoben roma ri Herodías richin nika' ri Juan pa ruk'a', xapon c'a. Chupan ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna', xuya' jun va'in y xeroyoj c'a ri k'atoy tak tzij ri ec'o pa ruk'a', xeroyoj ri e uc'uey quichin ri achi'a' banoy tak oyoval y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o janíla quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea.
22 Y ri acuchi c'a quimolon-vi-qui' rije', xoc-apo jun xten ral ri Herodías; y rija' xxajo' chiquivech. Y ri xajoj ri xuben ri xten janíla xka' chuvech ri rey Herodes y chiquivech conojel ri yeva' riq'uin. Y ri rey Herodes xubij c'a chire ri xten: Tac'utuj c'a ri achique navajo' y xtinya' chave.
23 Can ninben c'a jurar chavech, chi xabachique c'a ri xtac'utuj chuve, xtinya' chave, stape' can nic'aj chire re ruvach'ulef c'o pa nuk'a', xcha' ri rey Herodes chire ri ral ri Herodías.
24 Pero ri xten, xe xrac'axaj ri xubij ri rey Herodes, xel-el y xberubij c'a chire ri rute': ¿Achique ta ninc'utuj chire ri rey Herodes? Roma rija' xubij chuve chi achique ri ninvajo' xtuya' chuve, xcha' ri xten chire ri rute'. Xpe ri te'ej xubij c'a chire ri ral: Tac'utuj chi ticamisex ri Juan ri Bautista y ri rujolon (ruvi') tuc'uex-apo chave.
25 Y ri xten can jac'ari' xtzolin-apo riq'uin ri rey Herodes y xberubij c'a chire: Yin ninvajo' chi ja re vacami yan naya-pe chuve pa jun lek, ri rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha' chire ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes xpe janíla bis pa ránima romari', pero roma c'a can rubanon chic jurar chire chi can xtuya-vi ri nrajo' y roma chuka' can chiquivech ri e rachibilan pa mesa xubij-vi, can c'o c'a chi nuben ri nic'utux chire, richin man nuya' ruq'uix.
27 Y ri rey jari' c'a xutek-el jun soldado richin tic'an-pe ri rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista.
28 Y ri soldado xbe c'a. Rija' xberutzaq'uij c'a pe rujolon (ruvi') ri Juan ri Bautista, ri chiri' pa cárcel. Y c'ari' ri rujolon (ruvi') ri Juan xuq'uen c'a pe chire ri xten pa jun lek y ri xten xberuya' chire ri rute'.
29 Tok ri rutijoxela' ri Juan xcac'axaj chi xcamisex, xebe c'a chuc'amic ri ruch'acul, y xbequimuku' can.
30 Ri e ru-apóstoles ri Jesús jari' c'a xetzolin-pe banoy rusamaj ri Dios y niquimol chic apo qui' riq'uin ri Jesús. Rije' niquitzijola' c'a chire ronojel ri xquibanala' y ri tijonic ri xquiyala'.
31 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa jun lugar e manek vinek richin chi yixuxlan juba'. Y queri' xubij chique roma can e janíla c'a vinek ri ye'el-ye'oc quiq'uin y romari' hasta man yetiquir ta chic yeva'.
32 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'oc c'a el pa jun canoa richin chi yek'ax c'a juc'an ruchi-ya', pa jun lugar e manek vinek.
33 Pero tok rije' xe'el-el, e q'uiy c'a vinek ri xetz'eton-el y xquetamaj-el quivech. Romari' ri vinek junanin xebe chicaken, xquimolola-el-qui' ri pa bey; ri pa tak tinamit ri xek'ax-vi-el. Y xa ja yan chic rije' ri xe'apon nabey. Y tok ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon, ri vinek xquimol c'a apo qui' chiquij.
34 Y tok ri Jesús xka' c'a can chupan ri canoa, xutz'et c'a chi janíla e q'uiy ri vinek ri e oyobeyon richin ri chiri'. Rija' xujoyovaj c'a quivech, roma ri quibanon, achi'el xa ja ri carne'l tok man jun niyuk'un quichin. C'ari' xuc'ut c'a chiquivech, q'uiy ri nic'atzin chi niquetamaj chirij ri ruch'abel ri Dios.
35 Pero tok xa can janíla xxule' yan c'a ri k'ij, ri rutijoxela' ri Jesús xejel-apo riq'uin y xquibij c'a chire: Re vave' xa e manek vinek y janíla xkak'ij yan.
36 Que'ataka' c'a el richin chi yebe ri pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka' chic lugar ri ec'o-pe nakaj, richin chi tequilok'o' quivay, roma xa man jun quivay richin niquitej, xecha' chire ri Jesús.
37 Jac'a ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Tiya' quivay rix, xcha' chique. Y rije' xquibij chire: ¿Rat nabij chi yojbe chulok'ic ca'i' ciento quetzales vey richin yeva' rije'? xecha'.
38 Y rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Janipe' vey c'o iviq'uin? Te'itz'eta' na c'a. Y tok rije' quitz'eton chic can, xquibij: C'o vo'o' vey y ca'i' quer, xecha' chire.
39 C'ari' rija' xubij chique ri rutijoxela' chi tiquibij chique ri vinek chi quetz'uye' conojel pa ruvi' ri sabana rex-rex rubanon, y pa tak tzobaj (grupos) quetz'uye'.
40 Y ri vinek ri' can xetz'uye' c'a pa ruvi' ri sabana, y xquic'uala' c'a qui' pa tak ciento y nic'aj tak ciento.
41 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri vo'o' vey y ri ca'i' quer, xtzu'un chicaj y xumatioxij chire ri Dios. Rija' xeruper c'a el (xerupir c'a el) ri vey, y xuya-el chique ri rutijoxela' richin chi niquiya' chique ri vinek. Y que chuka' ri' xuben riq'uin ri quer. Xujech c'a chiquivech conojel.

San Marcos 6:13-41 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

13 Y ri rachibila' q'uiy itzel tak espíritu xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quijolon ye q'uiy yava'i', y xequic'achojrisaj can.
14 Ri rey rubini'an Herodes xrac'axaj c'a que ri Jesús jaru' la rutzijol petenük chiquicojol ri vinük. Pero ri Herodes xbij-ka pa ránima: Ri Jesús re' xa ri Juan Bautista xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', y roma c'a ri' c'o ruchuk'a' ruk'ij y ntiquer nyerubanala' milagros, xbij-ka ri Herodes.
15 Pero ch'aka vinük xquibij que ri Jesús xa ja ri' ri Elías. Y yec'o ch'aka chic xquibij que rija' jun achi ri nk'alajrisan ri nbix chin roma ri Dios y chuka' xquibij que rija' jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios chupan ri ojer can tiempo.
16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xbij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintük chuk'upixic rukul, y vocomi xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', xbij c'a.
17 Roma xa ja ri rey Herodes ri xbin que titz'om-pe ri Juan. Y c'ateri' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes quiri' xbün roma ri ixok ri c'o riq'uin, ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri ruchak' ri Herodes. Y ri Herodes ruc'amon c'a ka ri ixok ri'.
18 Ri Juan xtz'amatüj-pe roma ri xbin chin ri Herodes: Man utz tüj abanun que ac'amon-ka ri avixnan, ri ixok Herodías, xa rixjayil ri achak' Felipe.
19 Ri ixok Herodías xrajo' xcamsaj ri Juan roma itzel nuna' chin, pero xa roma man pa ruk'a' tüj rija' c'o-vi, romari' man tiquernük tüj riq'uin.
20 Ri rey Herodes retaman-vi que ri Juan jun achi utz, choj ruc'aslen y lok'olüj chin ri Dios. Y nuxbij-ri' chuvüch. Más que nbün cuenta nuchajij chin man nijun nuc'ulachij. Rija' xa jabel utz ri nrac'axaj ri rutzij ri Dios ri nbij ri Juan chin. Pero rija' man xunucun tüj achique ri c'uluman que nbün.
21 Y ri ixok Herodías royoben chic ri k'ij chin ntzak ri Juan pa ruk'a'. Y xapon ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aküt chic jun juna' y xbün jun nimak'ij y xuya' jun va'in. Y xeroyoj ri achi'a' ri c'o quik'ij ri nyesamüj riq'uin rija' y ri achi'a' ri nquibün mandar pa quivi' ri nyebanun oyoval y ri achi'a' ri c'o q'uiy quik'ij chiquicojol ri vinük aj-Galilea.
22 Y ri ape' quimolon-qui' conojel chupan ri nimak'ij, xoc-apu jun xtün ral ri Herodías. Y xxajo' chiquivüch ri vinük nyeva' chiri'. Y ri rey Herodes xka' chin y conojel ri yec'o chiri'. Y ri rey Herodes xbij chin ri xtün: Tac'utuj chuve achique najo' y ninya' chave.
23 Ninbün jurar chavüch, que achique na ri nac'utuj chuve, ninya' chave, stape' (aunque) nic'aj ri ruch'ulef ri c'o pa nuk'a', xbij ri rey Herodes chin ri ral ri Herodías.
24 Pero ri xtün, xe xrac'axaj ri xbij ri rey Herodes chin, xel-e y xberubij chin ri rute': ¿Achique ta ninc'utuj yin chin ri rey Herodes? Roma rija' xbij chuve que achique na ri ninjo' nuya' chuve, xbij ri xtün chin ri rute'. Y xpu'u ri te'ej xbij chin ri ral: Tac'utuj que ticamsüs ri Juan Bautista y ja ri rujolon titzaq'uis-e y tic'amox-pe chave.
25 Y ri xtün chanin xtzolij-apu riq'uin ri rey Herodes y xberubij chin: Yin ninjo' que vocomi yan nacamsaj ri Juan Bautista y ri rujolon pa jun lük naya-pe chuve, xbij chin ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes xpu'u juis bis pa ránima romari', pero roma rubanun jurar chin que nuya-vi ri nrajo' y roma chuka' rubin chic chiquivüch ri achi'a' ri xerumol richin ri va'in pa racho man nrajo' tüj nbij chin que man nbün tüj ri nc'utux chin.
27 Y ri rey jari' c'a xutük-e jun soldado chin tuc'ama-pe ri rujolon ri Juan ri Bautista.
28 Y ri soldado xbe c'a. Rija' xberutzaq'uij-pe chuxe' rujolon ri Juan Bautista chiri' pa cárcel. Y xuc'ün-pe ri rujolon ri Juan. Xuya-pe pa jun nim lük y xuya' chin ri xtün. Y xbe ri xtün, xuya' chin rute'.
29 Tok ri rachibila' ri Juan xcac'axaj que xcamsüs, xebe xquic'ama' ri ruch'acul, y xebe xquimuku'.
30 Ri achi'a' ri nyerutakon ri Jesús pa rusamaj ri Dios xetzolij-pe y xquimol-qui' chic riq'uin ri Jesús. Y xquitzijoj ronojel ri xquibanala' y ri tzij ri xquic'ut chiquivüch ri vinük.
31 Y ri Jesús xbij cheque: Jo' pa jun lugar ape' manak vinük chin nkujuxlan ba'. Y quiri' xbij cheque roma xa ye q'uiy vinük nye'el y nye'oc quiq'uin y romari' manak chic modo nyeva'.
32 Y ri Jesús y ri rachibila' xe'oc-e pa jun canoa chin nyec'o-apu lojc'an ri lago Galilea pa jun lugar ape' manak vinük.
33 Pero tok rije' xe'el-e, ye q'uiy vinük ri xequitz'et y xquetamaj quivüch. Romari' ri vinük junanin xebe chicakün, xquimolon-qui' pa bey pa tak tinamit xec'o-vi-e. Y xa ja rije' ri xe'apon nabey. Y tok ri Jesús y ri quitzekleben xe'apon, entonces ri vinük xquimol-apu-qui' chiquij.
34 Y tok ri Jesús xeka-ka chupan ri canoa, xutz'et juis q'uiy vinük ye coyoben-apu chiri'. Xujoyovaj quivüch, roma ri quibanun, cachi'el oveja tok man nijun nuyuk'un quichin. C'ateri' xuc'ut chiquivüch, q'uiy ri nc'atzin que nquetamaj pari' ri rutzij ri Dios.
35 Pero tok ya xxule', ya xka-ka ri k'ij, ri rachibila' ri Jesús xquimol-qui' y xejel-apu riq'uin. Y xquibij chin ri Jesús: Chere' manak cacho vinük y ri k'ij xxule' y xka-ka yan.
36 Que'ataka' ri vinük richin nyebe pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka chic lugar yec'o nakaj, chin nquibelok'o' quivay, roma chere' manak vüy, xquibij chin ri Jesús.
37 Jac'a ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tiya' quivay rix, xbij cheque. Y rije' xquibij chin ri Jesús: ¿Rat nabij cheke roj que nkubelok' ca'i' ciento denario? (Jun denario rakalen jun ruk'ij jun achi, y ronojel ca'i' ciento k'ij samaj rakalen.)
38 Y rija' xuc'utuj c'a cheque: ¿Jaru' vüy ichajin? Titz'eta' na c'a. Y tok rije' xquitz'eta-pe, xebe y xquibij chin: C'o vo'o vüy y ca'i' cür, xquibij chin.
39 C'ateri' rija' xbij cheque ri rachibila' que tiquibij cheque ri vinük que quetz'uye' conojel pan ulef ape' c'o sabana rüx-rüx rubanun, y tiquimoquej-qui' quetz'uye'.
40 Y ri vinük ri' xetz'uye' c'a pa tak ulef ape' c'o sabana rüx, y xquimolola-qui' pa jujun ciento y pa jujun cincuenta.
41 Y ri Jesús xeruli'ej-pe pa ruk'a' ri vo'o' vüy y ri ca'i' cür, xtzu'un-e chicaj y xumatioxij chin ri Dios. Y xuvech'ela' ri vüy y ri cür, y xuya' pa quik'a' ri rachibila' chin nquijachala' cheque conojel ri vinük.

San Marcos 6:13-41 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

13 Ri discípulos q'uiy itzel tak espíritus ri xequilesaj. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quiwi' je q'uiy yawa'i' y xequic'achojrisaj can.
14 Y ri rey Herodes can xuc'oxaj chi ri Jesús yalan rutzijol chiquicojol ri winak. Pero ri Herodes xu'ij-ka pa ránima chi ri Jesús, xa ja ri Juan Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', y romari' c'o ri uchuk'a' pa ruk'a' chi q'uiy ri nitiquier yeru'on, xcha-ka raja'.
15 Pero jec'o winak xqui'ij chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y jec'o ch'aka chic xqui'ij chi raja' jun achi ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios, y chuka' xqui'ij chi raja' jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios chupa ri ojer can tiempo.
16 Pero cuando ri rey Herodes xuc'oxaj ri niqui'ij ri winak, xu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintak rukupixic rukul, y cami xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', nicha'.
17 Ri rey Herodes quic'amon-ka-qui' riq'uin ri Herodías, y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y romari' ri Herodes xu'ij chi titz'om ri Juan, tiyo'x pa cárcel y tixime' che cadena.
18 Quiri' xu'on ri Herodes che ri Juan, roma ri Juan xu'ij che: Man utz ta chi abanon-ka awaxayil che ri Herodías, roma raja' xa raxayil ri awach'alal Felipe.
19 Romari' ri Herodías can rurayin chi rucamisan yan ta ri Juan roma can itzel nutzu', pero man pa ruk'a' ta raja' c'o-wi, romari' man tiquirinak ta riq'uin.
20 Ri rey Herodes can reta'n-wi chi ri Juan jun chojmilaj y lok'olaj achi chech ri Dios, y can nuxi'j-ri' chech. Can ruchajin chi quiri' man jun anchique tuc'ulumaj pa ruk'a' ri Herodías. Raja' can jabel nuc'oxaj cuando ri Juan nutzijoj rutzij ri Dios che. Pero can man nril ta anchique nu'on.
21 Y ri k'ij ri yoben roma ri Herodías chi nika ri Juan pa ruk'a', xapon chupa ri k'ij cuando ri rey Herodes xtzakon jun chic rujuna'. Raja' xuya' jun wa'in y xeru'on invitar ri achi'a' ri c'o quik'ij ri yesamaj pa ru-gobierno, xeroyoj ri qui-jefes ri soldados y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o yalan quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea.
22 Y ri anchi' quimolon-wi-qui' reje', xoc-apo jun xten ral ri Herodías; y raja' xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xu'on ri xten, yalan xka chech ri rey Herodes y chiquiwech conojel ri jec'o riq'uin. Y ri rey Herodes xu'ij che ri xten: Tac'utuj ri anchique najo' y ninya' chawe.
23 Can nin-en jurar chawech, chi xabachique (xama'anchique) ri xtac'utuj chue, xtinya' chawe, hasta nic'aj che ri rech-ulef c'o pa nuk'a', xcha' ri rey Herodes che ri ral ri Herodías.
24 Pero ri xten, xe xuc'oxaj ri xu'ij ri rey Herodes, xel-e y xberu'ij che ri rute': ¿Anchique ta ninc'utuj che ri rey Herodes? Roma raja' xu'ij chue chi anchique ri xtinjo', can xtuya' chue, xcha' ri xten che ri rute'. Xpe ri te'j xu'ij che ri ral: Tac'utuj chi ticamises ri Juan Bautista y ri rujolon tiyo'x chawe.
25 Y ri xten can ja' xtzolaj-apo riq'uin ri rey Herodes y xberu'ij che: Ren ninjo' chi cami yan naya' chue pa jun plato, ri rujolon ri Juan Bautista, xcha' che ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes yalan xbison-ka ránima romari', pero roma can rubanon yan jurar che ri xten chi can xtuya-wi che ri anchique nrojo' y roma chuka' xa can chiquiwech ri jec'o riq'uin chuchi' mesa xu'ij-wi, romari' can nic'atzin-wi nu'on ri xu'ij; y xa man xtuya' ta, q'uix chirij raja'.
27 Y ri rey can ja' xutak-e jun soldado chi teruc'ama-pe ri rujolon ri Juan Bautista.
28 Y ri soldado ja xbe chi xberukupij rukul ri Juan Bautista chiri' pa cárcel. Y ri rujolon xuc'om-pe che ri xten pa jun plato y ri xten xberuya' che ri rute'.
29 Cuando ri ru-discípulos ri Juan xquic'oxaj chi xcamises, xbequic'ama' ruch'acul y xbequimuku'.
30 Ri je ru-apóstoles ri Jesús ja' xetzolaj-pe banoy rusamaj ri Dios y xquimol chic qui' riq'uin ri Jesús. Reje' xquitzijoj che ronojel ri xqui'en y ri xquic'ut chiquiwech ri winak.
31 Y ri Jesús xu'ij chique: Jo' pa jun lugar anchi' manak winak chi jixuxlan juba'. Y quiri' xu'ij chique roma can je yalan winak ri ye'el-ye'oc quiq'uin y romari' hasta man jani' ta chic yewa'.
32 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc pa jun canoa chi yek'ax juc'an ruchi-ya', pa jun lugar anchi' manak winak.
33 Pero cuando reje' xe'el-e, je q'uiy winak ri xetz'eto quichi y xquitemaj-e quiwech. Romari' ri winak junanin xebe chicakan, xquimol-e-qui' ri pa bey; ri pa tak tenemit ri xek'ax-wi. Y xa ja yan chic reje' ri xe'apon na'ey. Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon, ri winak xquimol-ka-qui' chiquij.
34 Y cuando ri Jesús xel-pe chupa ri canoa, xutzu' chi yalan je q'uiy ri winak ri quiyoben-apo chiri'. Raja' xujoyowaj quiwech, roma ri quibanon, can anche'l ovejas cuando man jun nichajin quichi. Xuc'ut chiquiwech, chi q'uiy nic'atzin niquitemaj chirij rutzij ri Dios.
35 Pero cuando xkak'ij yan ka, ri ru-discípulos ri Jesús xebe-apo riq'uin y xqui'ij che: Chupa ri lugar re' man jun winak jec'o y yalan xkak'ij yan ka.
36 Ta'ij chique ri winak chi quiebe pa tak cocoj tenemit y pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe chunakaj, chi tiquilok'o' quiway, roma xa man jun quiway chi niquitaj, xecha' che ri Jesús.
37 Pero ri Jesús xu'ij chique: Tiya' quiway rix, xcha' chique. Y reje' xqui'ij che: ¿Ret na'ij chi ne'kalok'o' doscientos denarios wey chi yewa' reje'? xecha'.
38 Y raja' xuc'utuj chique: ¿Jani' wey c'o iwiq'uin? Itz'eta' na c'a. Y cuando reje' quitz'eton chic, xqui'ij: C'o wo'o' wey y ca'i' quer, xecha' che.
39 Raja' xu'ij chi tiqui'ij chique ri winak chi quiech'oquie' conojel parui' ri rex k'ayis, y chi grupo quiech'oquie' ri winak.
40 Y ri winak ri' can xech'oquie' parui' ri k'ayis, y xquic'uaj-qui' chi ciento y nic'aj tak ciento.
41 Y ri Jesús xeruli'ej pa ruk'a' ri wo'o' wey y ri ca'i' quer, xtzu'n chicaj y xuya' matiox che ri Dios. Raja' xeruper ri wey, y xuya' chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. Y quiri' chuka' xu'on riq'uin ri quer. Xujach chique conojel.
San Marcos 6 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 6:13-41 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

13 Ri discípulos qꞌuiy itziel tak espíritus ri xaꞌquilasaj. Y xquiyaꞌ aceite de olivo pa quiveꞌ iqꞌuiy ncaꞌyavaj y xaꞌquiꞌan sanar.
14 Y ri rey Herodes xraꞌxaj ri nuꞌon ri Jesús chiquicajol ri vinak. Mareꞌ ri Herodes xuꞌej-ka: Ri Juan el Bautista xa xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, y rumareꞌ cꞌo qꞌuiy poder riqꞌuin, xchaꞌ.
15 Pero icꞌo vinak xquiꞌej chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y icꞌo nicꞌaj chic xquiꞌej chi jajaꞌ jun profeta o jun chiquivach ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo.
16 Antok ri Herodes xraꞌxaj ri niquiꞌej ri vinak, xuꞌej: Ri ache reꞌ xa ja ri Juan el Bautista ri xinꞌej chi xcꞌamar-el rujaluon, y vacame xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, xchaꞌ.
17 Ruma xa ja mismo ri rey Herodes ri xꞌeꞌn chi xtzꞌam ri Juan, xyoꞌx pa cárcel y xtzꞌam cha cadena (yariena). Ri Herodes quireꞌ xuꞌon, ruma quicꞌamun-quiꞌ riqꞌuin ri Herodías, ri xa raxjayil ri Felipe ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Herodes.
18 Ruma ri Juan xuꞌej cha ri Herodes: Man otz ta chi abꞌanun avaxjayil cha ri Herodías, ruma jajaꞌ xa raxjayil ri Felipe ri achakꞌ-animal-aviꞌ riqꞌuin.
19 Rumareꞌ ri Herodías can nrajoꞌ nuquimisaj ri Juan ruma royoval chirij, pero man riluon ta cheꞌl nuꞌon cha.
20 Ruma ri rey Herodes rataꞌn chi ri Juan jun utzulaj ache y choj rucꞌaslien choch ri Dios, mareꞌ nuxiꞌij-riꞌ choch. Can ranun cha chi otz chajin chi quireꞌ man jun kax nuꞌon pasar. Jajaꞌ can jaꞌal nraꞌxaj antok ri Juan nutzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Dios cha. Pero ri Herodes man niril ta chica nuꞌon.
21 Pero ri kꞌij ri royoꞌien ri Herodías chi nika ri Juan pa rukꞌaꞌ, xalka chupan ri kꞌij antok ri Herodes xuqꞌuis chic jun rujunaꞌ. Jajaꞌ xuꞌon jun namakꞌej y xuyaꞌ jun nem vaꞌen y xaꞌruꞌon invitar ri gobernadores ri ncaꞌsamaj chupan ri ru-gobierno, y xaꞌrayuoj ri qui-jefes ri soldados y xaꞌrayuoj jeꞌ ri achiꞌaꞌ principales chiquicajol ri aj-Galilea.
22 Y pacheꞌ quimaluon-ve-quiꞌ ijejeꞌ, xuoc-pa ri ral-xtan ri Herodías; y jajaꞌ xxajo chiquivach. Y altíra xka choch ri Herodes y chiquivach quinojiel ri icꞌo riqꞌuin. Y ri rey Herodes xuꞌej cha ri xtan: Tacꞌutuj ri chica navajoꞌ y niyaꞌ chava.
23 Can niꞌan jurar chavach, chi chica-na ri xtacꞌutuj chuva, xtinyaꞌ chava, hasta la mitad ri nu-reino, xchaꞌ.
24 Ri xtan xiel-el y xbꞌarucꞌutuj cha ri rutieꞌ: ¿Chica ta nicꞌutuj cha? Y ri rutieꞌ xuꞌej cha ri ral: Tacꞌutuj chi tiyoꞌx chava ri rujaluon ri Juan el Bautista.
25 Y ri xtan chaꞌnin xtzalaj-pa riqꞌuin ri rey Herodes y xalruꞌej cha: Inreꞌ nivajoꞌ chi orita nayaꞌ chuva chupan jun plato ri rujaluon ri Juan el Bautista.
26 Y ri rey Herodes altíra xbꞌisuon-ka ránima rumareꞌ, pero ruma can rubꞌanun yan jurar y cuma ri icꞌo riqꞌuin chirij ri mesa, rumareꞌ jajaꞌ xuꞌon ri xucꞌutuj ri xtan cha.
27 Y ri rey chaꞌnin xutak-el jun soldado chi ticꞌam-pa ri rujaluon ri Juan el Bautista.
28 Y ri soldado xꞌa cꞌa, y xucꞌan-el ri rujaluon ri Juan el Bautista chireꞌ pa cárcel. Y ri rujaluon xuyaꞌ cha ri xtan chupan jun plato, y ri xtan xbꞌaruyaꞌ cha ri rutieꞌ.
29 Antok ri ru-discípulos ri Juan xcaꞌxaj chi xquimisas, xaꞌlka chi xalquimaꞌ ri ru-cuerpo y xbꞌaquimukuꞌ.
30 Ri ru-apóstoles ri Jesús, antok xaꞌtzalaj-pa chi xiꞌquibꞌanaꞌ rusamaj ri Dios y xquimol chic quiꞌ riqꞌuin ri Jesús, xquiꞌej cha nojiel ri chica xquiꞌan y ri chica xquicꞌut chiquivach ri vinak.
31 Y ri Jesús xuꞌej chica: Joꞌ jun lugar pacheꞌ manak vinak chi nquixuxlan jubꞌaꞌ. Y quireꞌ xuꞌej chica ruma iqꞌuiy vinak ri ncaꞌiel-ncaꞌuoc quiqꞌuin y rumareꞌ hasta manak chic cheꞌl ncaꞌvaꞌ.
32 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌuoc chupan jun barco chi ncaꞌkꞌax jucꞌan ruchiꞌ ri yaꞌ, y xaꞌa chupan jun lugar pacheꞌ manak vinak.
33 Pero antok ijejeꞌ xaꞌa, iqꞌuiy vinak ri xaꞌtzꞌato-el quichin y xcatamaj-el quivach. Rumareꞌ ri vinak reꞌ xaꞌa chicakan, y ri pa tak bꞌay xaꞌiel-el más ri pa tak tanamet ri pacheꞌ xaꞌkꞌax-ve. Y xa ja yan chic ri vinak ri xaꞌbꞌaka naꞌay chiquivach. Y antok ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌbꞌaka, ri vinak xquimol-ka-quiꞌ chirij ri Jesús.
34 Y antok ri Jesús xiel-pa, xutzꞌat chi can iqꞌuiy ri vinak, y jajaꞌ xujoyovaj quivach ruma ri quibꞌanun, can incheꞌl ri ovejas antok man jun ri nichajin quichin. Xucꞌut cꞌa chiquivach qꞌuiy kax ri nicꞌatzin chi nicatamaj chirij ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
35 Antok ya xkakꞌij-ka, ri ru-discípulos xaꞌjiel-apa riqꞌuin ri Jesús y xquiꞌej cha: Chupan va lugar va man jun jay cꞌo y ya tarde chic.
36 Caꞌtakaꞌ cꞌa el ri vinak chi caꞌa pa tak aldeas y nicꞌaj chic lugar ri icꞌo cierca, chi tiquilakꞌoꞌ qui-simíta, ruma manak chica niquicꞌux, xaꞌchaꞌ cha.
37 Pero ri Jesús xuꞌej chica: Tiyaꞌ ixreꞌ chi ncaꞌvaꞌ. Y ijejeꞌ xquiꞌej cha: ¿Atreꞌ naꞌej chi nakalakꞌoꞌ doscientos denarios simíta chi ncaꞌvaꞌ ijejeꞌ?
38 Y jajaꞌ xucꞌutuj chica: ¿Janeꞌ (jaroꞌ) simíta cꞌo iviqꞌuin? Itzꞌataꞌ cꞌa, xchaꞌ chica. Y antok ijejeꞌ quitzꞌatuon chic, xquiꞌej cha: Cꞌo vuꞌuoꞌ simíta y caꞌyeꞌ car, xaꞌchaꞌ cha.
39 Jajaꞌ xuꞌej chi tiquiꞌej chica ri vinak chi caꞌtzꞌuye-ka quinojiel paroꞌ ri rax kꞌayis, y chi grupo tiquicꞌuaj-quiꞌ.
40 Y ri vinak reꞌ can xaꞌtzꞌuye-ka, y xquicꞌuaj-quiꞌ chi ciento y nicꞌaj tak ciento.
41 Y ri Jesús xutzꞌom ri vuꞌuoꞌ simíta y ri caꞌyeꞌ car, xtzuꞌn chicaj, y xuꞌon bendecir, y xaꞌruper ri simíta, y xuyaꞌ chica ri ru-discípulos chi niquijach chiquivach ri vinak. Y quireꞌ mismo xuꞌon riqꞌuin ri car. Xujach chica quinojiel.

San Marcos 6:13-41 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

13 Y ri discípulos q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite pa quiwi' ye q'uiy yawa'i' y xequic'achojsaj ca.
14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús sibilaj rutzijol c'o chiquicojol ri winek. Ri Herodes xubij c'a ka pa ránima chi ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki', y rumari' tek c'o uchuk'a' pa ruk'a' riche (rixin) chi q'uiy ri nicowin yerubanala', xcha' ka ri Herodes.
15 Pero yec'o c'a chique ri winek ri xquibij chi ri Jesús xa ya ri Elías. Y yec'o nic'aj chic xquibij chi Riya' jun achi profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios y chuka' xquibij chi Riya' jun chique ri achi'a' ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
16 Yac'a tek ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rujolon (ruwi'), ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki'.
17 Ruma chi xa can ya c'a ri rey Herodes ri xbin chi tichapatej ri Juan. Y c'ac'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ruma ri Herodes ruc'amon ka ri Herodías rixjayil ri Felipe, y ri Felipe ri' xa can rach'alal ri Herodes.
18 Y ri Juan rubin chare ri Herodes: Ma utz ta abanon chi ac'amon ka rixjayil ri awach'alal.
19 Y ri Herodías can rajowan wi c'a chi rucamisan ta ri Juan ruma itzel nuna' chare, pero ma cowinek ta.
20 Ruma ri rey Herodes can retaman wi c'a chi ri Juan can choj wi y jun lok'olaj achi riche (rixin) ri Dios; y rumari' can nuxibij c'a ri' chuwech ri Juan. Can ma ruya'on ta c'a k'ij riche (rixin) chi c'o ta ruc'ulwachin. Ri Herodes can jabel wi c'a nrac'axaj tek ri Juan nutzijoj ri ruch'abel ri Dios chare. Xa yac'a chi ma nich'obotej ta c'a chuwech ri achique ruc'amon chi nuben. Pero ma riq'ui wi ri', riya' can jabel wi c'a nrac'axaj ri nibix chare.
21 Y ri k'ij c'a ri oyoben ruma ri Herodías riche (rixin) chi nika ri Juan pa ruk'a', xoka c'a. Chupan ri k'ij tek ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna', ri Herodes ri' xuya' jun wa'in y xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri aj k'atbel tak tzij ri yec'o pa ruk'a', xerusiq'uij (xeroyoj) chuka' ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri soldados y xerusiq'uij (xeroyoj) ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri aj Galilea.
22 Y ri acuchi (achique) c'a quimolon wi qui' riye', xoc c'a apo jun k'opoj, ral ri Herodías; y ri k'opoj ri' xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xuben sibilaj xka chuwech ri rey Herodes y chiquiwech quinojel ri yewa' riq'ui. Y ri Herodes xubij c'a chare ri k'opoj: Tac'utuj c'a ri achique nawajo' y xtinya' chawe.
23 Ri rey Herodes can xuben c'a jurar chare, y xubij: Xabachique c'a ri xtac'utuj chuwe, xtinya' chawe, astape' ta na chi can pa nic'aj chare re ruwach'ulef ri c'o pa nuk'a', xcha'.
24 Y xel el ri k'opoj y xberubij chare ri rute': ¿Achique ri utz chi nc'utuj? xcha'. Y ri te'ej xubij c'a chare: Tac'utuj chi tiya'ox (tya') pe chawe ri rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista.
25 Y ri k'opoj can yac'ari' xtzolin apo riq'ui ri rey Herodes y xberubij c'a chare: Riyin nwajo' chi ya re wacami yan, naya' pe chuwe pa jun plato ri rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista, xcha' chare ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes can xpe bis pa ránima ruma ri xc'utux chare, pero ruma c'a chi can rubanon chic jurar chi can xtuya' wi ri xtrajo' ri k'opoj y ruma chuka' chi can chiquiwech ri ye rachibilan pa mesa tek xubij, rumari' can c'o c'a chi nuben ri nic'utux chare, y queri' ma nuya' (nutzek) ta ruq'uix.
27 Y ri rey can yac'ari' tek xutek el jun soldado riche (rixin) chi tic'amer pe ri rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista.
28 Y ri soldado xbe c'a, xberutzaq'uij pe rujolon (ruwi') ri Juan ri Bautista pa cárcel y xuc'om c'a pe chare ri k'opoj pa jun plato y ri k'opoj xberuya' chare ri rute'.
29 Tek ri rudiscípulos ri Juan xquic'axaj chi xcamisex, xebe c'a chuc'amaric ri ruch'acul, y xbequimuku' ca.
30 Ri ye ru'apóstoles ri Jesús tek xetzolin pe chubanic ri rusamaj ri Dios, can xquimol apo qui' riq'ui ri Jesús y xquitzijola' c'a chare ronojel ri xquibanala' y ronojel ri tijonic ri xquiyala' chique ri winek.
31 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo' pa jun lugar ri acuchi (achique) majun winek c'o riche (rixin) chi yixuxlan juba'. Y queri' xubij chique ruma can ye q'uiy c'a winek ri ye'el ye'oc quiq'ui y rumari' hasta ma utz ta chic chi yewa'.
32 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xe'oc c'a el pa jun jucu' riche (rixin) chi xek'ax c'a juc'an chic ruchi' ya', y xebe c'a pa jun desierto.
33 Yac'a tek riye' xe'el el, ye q'uiy c'a winek ri xetz'eto el y can xquetamaj el quiwech. Rumari' ri winek junanin (anibel) xebe chicaken, xquimolola' el qui' pa bey; ri pa tak tinamit ri xek'ax wi el. Y xa ye riye' ri xe'apon nabey. Y tek ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon, ri winek xquimol c'a apo qui' chiquij.
34 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucu', xutz'et c'a chi sibilaj ye q'uiy winek yec'o chiri' coyoben apo. Riya' xujoyowaj c'a quiwech, ruma quibanon achi'el c'a ri carne'l tek majun niyuk'un quiche (quixin), y xuchop c'a nuc'ut q'uiy chiquiwech ri nic'atzin chi niquetamaj chrij ri ruch'abel ri Dios.
35 Yac'a tek xka ka más ri k'ij, ri rudiscípulos ri Jesús xejel apo riq'ui y xquibij chare: Re wawe' xa majun c'o y xa xka ka k'ij.
36 Que'ataka' c'a el re winek re' riche (rixin) chi yebe ri pa tak aldea y pa tak nic'aj chic lugar ri yec'o pe nakaj, riche (rixin) chi nbequilok'o' quiway, ruma xa majun quiway riche (rixin) chi niquitij, xecha' chare ri Jesús.
37 Yac'a ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Tiya' quiway riyix, xcha' chique. Y riye' xquibij: ¿Riyit nabij chi yojbe chulok'ic ca'i' ciento denarios caxlan wey riche (rixin) chi yewa' riye'? xecha' chare.
38 Y Riya' xuc'utuj c'a chique: ¿Janipe' caxlan wey c'o iwuq'ui? Je'itz'eta' na c'a. Y tek riye' quitz'eton chic ca, xquibij: C'o wu'o' caxlan wey y ca'i' car, xecha' chare.
39 Y c'ac'ari' Riya' xubij chique ri rudiscípulos chi tiquibij chique ri winek chi quetz'uye' quinojel pa ruwi' ri rexlaj k'ayis, y pa tak moc quetz'uye' c'a.
40 Y ri winek ri' can xetz'uye' c'a pa ruwi' ri k'ayis, y xquic'uala' c'a qui' pa tak ciento y pa nic'aj tak ciento.
41 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri wu'o' caxlan wey y ri ca'i' car y c'ac'ari' xtzu'un chicaj y xuc'utuj ri rubendición ri Dios pa ruwi'. Y c'ac'ari' xeruwech'ela' c'a el ri caxlan wey, y xuya' el chique ri discípulos riche (rixin) chi niquiya' chique ri winek. Y queri' chuka' xuben riq'ui ri car. Xujech c'a chiquiwech quinojel.

Marcos 6:13-41 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

13 Y re discípulos q'uiy itzel tak espíritu re xe'quilesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quive' je q'uiy yava'i' y xe'quic'achojsala' can.
14 Y re Rey Herodes xuc'axaj che re Jesús camas elinak rutzijol chiquicojol re vinak. Pero re Herodes xubij-ka pa ránma che re Jesús xa ja re Juan Bautista re xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', y mare' tak c'o poder pa ruk'a' chin q'uiy milagros nitiquir ye'rubanala', xcha-ka reja'.
15 Pero jec'o nic'aj chic chique re vinak re xquibij che re Jesús xa ja re Elías. Y jec'o nic'aj chic xquibij che reja' jun profeta, re ancha'l re profetas re xe'c'ue' ajuer can.
16 Pero tak re Rey Herodes xuc'axaj re', xubij: Re Jesús xa ja re Juan Bautista re xintak rutzaq'uisic rujalom, y vocame xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha'.
17 Roma ja re Rey Herodes re xbin che tiquitz'ama-pa re Juan. C'are' xuya' pa cárcel y xuxim che cadena. Re Herodes quire' xuban roma re ixok rubini'an Herodías re c'o riq'uin, xa ruxayil re Felipe re ruch'alal re Herodes. Y re Herodes can quic'uan-va-qui' riq'uin re Herodías.
18 Re Juan xtz'am roma rubin cha re Herodes: Man otz-ta abanon roma aconak-ka avxayil re Herodías re ruxayil re avch'alal rubini'an Felipe.
19 Re Herodías can rujovan-va c'a ruquimisan re Juan roma itzel nuna' cha, pero man pa ruk'a-ta reja' c'o-va, mare' man tiquirnak-ta.
20 Re Rey Herodes can rutaman che re Juan jun lok'olaj ache y choj ruc'aslen chach re Dios, y nuxibij-ri' chach. Can man ruyi'on-ta k'ij chin che c'o-ta cosas ruc'alvachin. Reja' can jabal nuc'axaj tak re Juan nubij re ruch'abal re Dios cha. Pero reja' man ninojitaj-ta chach re andex ruc'amon che nuban.
21 Y xapon re k'ij re yaben roma re Herodías chin nika re Juan pa ruk'a'. Chupan re k'ij tak re Rey Herodes xtz'akater chic jun rujuna', xe'rayoj conojel re ye'bano gobernar re jec'o pa ruk'a', xe'rayoj re je ec'uay quichin re soldados y xe'rayoj chuka' re achi'a' re c'o más quik'ij chiquicojol re aj-Galilea, chin jun va'in.
22 Y re anche' quimalon-va-qui' reje', xoc-apo jun xtan ral re Herodías, y reja' xajo' chiquivach. Y re xajoj xuban re xtan camas xka chach re Rey Herodes y chiquivach conojel re ye'va' riq'uin. Y re Rey Herodes xubij cha re xtan: Tac'utuj re andex xtajo' y xtinya' chava.
23 Can nimban jurar chavach, che xabandex re xtac'utuj chua, xtinya' chava, astapa' pa nic'aj cha re lugar re anche' nimban-va gobernar re xtac'utuj, can xtinya' chava, xcha' re Rey Herodes cha re ral re Herodías.
24 Pero re xtan, xe xuc'axaj re xubij re Rey Herodes, xel-a y xbo'rbij cha re rute': ¿Andex como ninc'utuj cha re Rey Herodes? Roma reja' xubij chua che xabandex re xtajo', can xtuya' chua, xcha' re xtan cha re rute'. Xpa re te'ej xubij cha re ral: Tac'utuj che tiquimisas re Juan Bautista y tiya-pa re rujalom chava.
25 Y re xtan can jare' xtzolaj-apo riq'uin re Rey Herodes y xbo'rbij cha: Yen ninjo' che vocame-yan naya-pa chua chach jun plato, re rujalom re Juan Bautista, xcha' cha re Rey Herodes.
26 Y re Rey Herodes camas xbison-ka pa ránma roma re', pero roma can rubanon chic jurar cha che can xtuya-va re andex nrajo' y roma chuka' can chiquivach re jec'o riq'uin chach mesa xubij-va, tiene que nuban re nic'utux cha, chin man nuya-ta ruq'uex.
27 Y re Rey jare' tak xutak-a jun soldado chin tic'am-pa re rujalom re Juan Bautista.
28 Y re soldado xba. Reja' xbo'rtzaq'uij-pa rujalom re Juan Bautista chire' pa cárcel. Y c'are' re rujalom re Juan xuc'am-pa cha re xtan chach jun plato y re xtan xbo'rya' cha re rute'.
29 Tak re ye'tzekelben chin re Juan xquic'axaj che xquimisas, xe'ba chuc'amic re ru-cuerpo, y xbequimuku' can.
30 C'are' re ru-apóstoles re Jesús xe'tzolaj-pa banoy rusamaj re Dios y xquimol-apo-qui' riq'uin re Jesús. Reje' niquibila' cha ronojel re xquibanala' y re xquic'ut chiquivach re vinak.
31 Y re Jesús xubij chique: Jo' pa jun lugar re anche' je manak vinak chin che yoje'xulan ba'. Y quire' xubij chique roma re vinak ye'el-ye'oc quiq'uin y mare' hasta man ye'tiquir-ta chic ye'va'.
32 Y re Jesús y re ru-apóstoles xe'oc-a pa jun canoa chin che ye'k'ax juc'an chic-apo ruchi-ya', pa jun lugar re anche' manak vinak.
33 Pero tak reje' xe'el-a, je q'uiy vinak re xe'tz'eto-a quichin y xquitamaj-a quivach. Mare' re vinak jonanin xe'ba chacakan, xquimol-a-qui' po bey, re pa tak tenemit re anche' xe'k'ax-va. Y xa ja-yan chic reje' re xe'bapon nabey. Y tak re Jesús y re ru-discípulos xe'bapon, re vinak xquimol-apo-qui' chiquij.
34 Y tak re Jesús xka can chupan re canoa, xutz'at che camas je q'uiy vinak re je'yabeyon richin chire'. Reja' xujoyovaj quivach, roma re quibanon, can ancha'l re ovejas tak man jun nichajin quichin. C'are' q'uiy cosas re xuc'ut chiquivach re nic'atzin che niquitamaj chij re ruch'abal re Dios.
35 Pero tak xk'ak'ij-yan-ka, re ru-discípulos re Jesús xe'jelon-apo riq'uin y xquibij cha: Re vova' xa je manak vinak y xk'ak'ij-yan-ka.
36 Ca'taka-a re vinak re' chin che ye'ba pa tak cocoj tenemit y pa tak nic'aj chic lugar re jec'o nakaj, chin te'quilok'o' quivay chire', roma manak quivay chin niquitaj, xe'cha' cha re Jesús.
37 Jac'a re Jesús xubij chique re ru-discípulos: Tiya' quivay yex, xcha' chique. Y reje' xquibij cha: Rat nabij che takaya' quivay yoj, pero manak modo roma nrajo' che nakalok' ála ca'e' ciento denarios vay chin ye'va' conojel, xe'cha'.
38 Y reja' xuc'utuj chique: ¿Jenipa' vay c'o iviq'uin? Titz'eta-na c'a. Y tak reje' quitz'eton chic, xquibij: C'o vo'o' vay y ca'e' car.
39 C'are' reja' xubij chique re ru-discípulos che tiquibij chique re vinak che que'tz'uye' conojel pa rue' re sabana, y pa tak grupos tiquic'uala-qui'.
40 Y re vinak re' can xe'tz'uye' pa rue' re sabana, y xquic'uala-qui' pa tak ciento y nic'aj tak ciento.
41 Y re Jesús xe'ruli'ej pa ruk'a' re vo'o' vay y re ca'e' car, xtzu'un chicaj y xutioxij cha re Dios. Reja' xe'rupar re vay y xuya-a chique re ru-discípulos chin che niquijachala' chiquivach re vinak. Y quire' chuka' xuban riq'uin re car. Xujach chiquivach conojel.