Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 5:20-42 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 5:20-42 in GT:cak:Kaqchikel

20 Xel c'a e ri achi chiri', xbe pa tak tinamit richin ri Decápolis, y nutzijola' ri nimalaj favor ri xu'on ri Jesús riq'uin. Y conojel ri ye'ac'axan, can achique na niquina'.
21 Xe'oc c'a e ri Jesús y ri ru-discípulos pa canoa richin xek'ax chic apu juc'an ruchi' ri lago. Jac'a tok (xe'apon, xe'ebos) juc'an, eq'uiy vinak ri xuquimolo-qui' riq'uin. Y rija' chuchi' ri ya' xc'uje-vi.
22 Y c'o c'a jun achi rubinan Jairo ri can c'o ruk'ij chupan ri sinagoga ri xjel-apu chiri', y tok xutz'et ri Jesús, ja xbexuque' chuvech.
23 Rija' riq'uin quemelal quire' nu'ij che: Ri numi'al xe chic nijilo. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nic'achoj y nic'ase' can, xcha'.
24 Xbe c'a ri Jesús chirij ri achi, y eq'uiy vinak etzekleyon-e richin, y can niquipitz'ila' ebenak.
25 Pero c'o c'a jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel roma jun yabil.
26 Ri ixok re' q'uiy c'ayef ruk'asan roma ri jalajoj aj-k'omanela' benak-vi; ronojel ruméra ruq'uison chic, y man jun ak'on rutaken ri yabil, xa más nuya-pe ruchuk'a' ri yabil chirij.
27 Tok ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús, xjel-apu chirij chiquicojol ri vinak y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak.
28 Quiri' xu'on roma quire' ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj.
29 Y xe quiri' xu'on ri ixok, jari' xtane' chi nibin ri ruquiq'uel. Can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruk'axomal.
30 Ri Jesús can jari' xuna' chi c'o uchuk'a' xel-e riq'uin. Xtzu'un c'a can chirij chiquicojol ri vinak, y xu'ij: ¿Achique (xtz'amo, xchapon) pe ri nutziak? xcha'.
31 Ri ru-discípulos xqui'ij che: Rat natz'et chi la vinak yatquipitz'ila' epetenak, ¿y c'a najo' navetemaj (achique, acu'x) xuya-apu ruk'a' chavij? xecha'.
32 Pero ri Jesús c'ula' nitzu'un richin nrojo' nretemaj (achique, acu'x) ri xuya-apu ruk'a' chirij.
33 Jac'ari' tok ri ixok roma xuna'ej chi xa xc'achoj riq'uin ri ruyabil, nibarbot ruxi'in-ri' xbexuque' chuvech y xu'ij che ronojel ri ruk'asan pa ruk'a' ri yabil.
34 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri ixok: Numi'al, roma riq'uin ronojel avánima xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Vacami catzolij, ri avánima xril uxlanen. Ri yabil ri rat ruyo'on-pe pa c'ayef man chic xtitzolij ta pe.
35 C'a nich'o na ri Jesús riq'uin ri ixok chiri', tok ec'o e'elenak-pe chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga ri quire' xqui'ij che: Jairo, ri ami'al (xcom, xquen) yan ka. ¿Achique chic roma ni'e ri Tijonel chavij? xecha' che.
36 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xe'ix che ri achi, rija' quire' xu'ij che: Man taxi'ij-avi', xaxe tanimaj pan avánima chi nic'achoj ri ami'al, xcha'.
37 Y ri Jesús man xuya' ta lugar chi xebe chic ch'aka' chirij, xaxe ri Pedro, y ri ca'i' quichak'-quinimal qui' quibinan Jacobo y Juan.
38 Jac'a tok (xapon, xebos) chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga, ri Jesús xutz'et chi yech'ujlan, y xutz'et ri ye'ok' y jani na sic' niqui'en.
39 Tok xoc-apu ri pa jay, rija' xu'ij chique: ¿Achique roma yixok' y yixch'ujlan? Ri xten re' man caminak ta, xa niver, xcha'.
40 Jac'a rije' xa xetze'en chirij ri Jesús. Xpe c'a rija' xerelesaj-pe conojel ri vinak. Xaxe ri te'ej-tata'aj y ri oxi' discípulos xerucusaj-apu ri achique lugar c'o-vi ru-cuerpo ri xten.
41 Jac'ari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten y xu'ij che: Talita cumi, xcha'. Ri tzij re' nu'ij: Nóya, chave nin-ij-vi chi cacataj.
42 Xe xu'ij quiri' ri Jesús, jari' xcataj-pe ri xten, y nibin, roma doce chic rujuna'. Y ri ec'o chiri' jani na xquixi'ij-qui' tok xquitz'et ri xbanataj.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 5 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 5:20-42 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

20 Y ri achin xbe c'a y xuchop rutzijoxic ri xuben ri Jesús riq'uin rija'. Rija' xutzijoj c'a chique ri vinek ri ec'o chupan ri lugar rubini'an Decápolis. Y ri vinek can janíla c'a niquich'ob rij ruc'aslen ri jun achin ri'.
21 Y ri Jesús y ri rutijoxela', xe'oc chic c'a el pa canoa richin chi xek'ax c'a la juc'an chic ruchi-ya'. Y tok xe'apon yan c'a la juc'an chic ruchi-ya', janíla e q'uiy vinek ri xquimol-apo-qui' riq'uin. Rija' chunakaj c'a ri nima-ya' xc'oje-vi.
22 Xapon c'a chuka' jun achin rubini'an Jairo. Re achin c'a re' c'o jun rusamaj chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Jac'a rija' ri achi'el tata'aj chiri'. Y tok ri Jairo xutz'et-apo ri Jesús, can jari' xbexuque' chuvech ri Jesús.
23 Y c'ari' rija' xubij c'a chire ri Jesús: Ri ti numi'al yava', y niquen yan (nicom yan). Tabana' c'a utzil te'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nicolotej chuvech ri camic y nic'ase' can, xcha' ri achin. Y ri achin ri' can janíla c'a xuc'utuj utzil chire ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe c'a. Y e q'uiy chuka' vinek xetzeke-el chiquij. Y roma can janíla e q'uiy vinek, can man utz ta c'a yebiyin.
25 Y chiquicojol c'a ri vinek ri' benek c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan c'a cablajuj juna' ri nibiyin ruquiq'uel y man tanel ta.
26 Rija' rutijon c'a pokon roma benek chic quiq'uin q'uiy ak'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel ru-mero; y pa ruq'uexel chi utz ta juba', ri ruyabil xa más xuben.
27 Re ixok re' c'o c'a rac'axan-pe chirij ri Jesús. Rija' benek c'a chuka' chiquicojol ri vinek ri ec'o can chirij ri Jesús, y jac'ari' tok xberuchapa' can juba' ri rutziak ri Jesús.
28 Roma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'uin ta ninchop-el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj-el, cha'inek c'a pa ránima ri ixok ri'.
29 Y can jac'ari' xtane' nibiyin ri ruquiq'uel. Rija' can xuna' c'a chi xc'achoj chire ri ruyabil ri ruc'ulvachin.
30 Ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojirisaj riq'uin ri uchuk'a' ri c'o riq'uin. Romari' xtzu'un chirij, y xubij chique ri vinek: ¿Achique xchapon re nutziak? xcha'.
31 Pero ri tijoxela' xquibij c'a chire: Rat navajo' navetamaj achique xchapon ri atziak, pero re vave' c'ayef richin navetamaj. Ye'atz'et chi re vinek yatquipitz', y rat nac'utuj: ¿Achique ri xichapon? yacha', xecha' ri tijoxela' chire ri Jesús.
32 Pero ri Jesús yerutzula' c'a ri vinek, nucanoj ri achique xchapon ri rutziak.
33 Y ri ixok ruxibin-ri' y nibaybot c'a (nibarbot c'a), roma xa ja rija' ri xchapon ri rutziak ri Jesús, y can xc'achoj-vi chire ri ruyabil. C'ari' c'a, rija' xoxuque' chuvech ri Jesús y xubij c'a ronojel ri achique xuben.
34 Y ri Jesús xubij chire ri ixok: Numi'al, xacolotej, roma xacukuba' ac'u'x viq'uin. Vacami c'a, catzolin; ri avánima xril yan uxlanen. Ri ayabil ri ac'ulvachin-pe man chic xtitzolin ta pe, xcha' chire.
35 Y c'a nich'on na c'a ri Jesús riq'uin ri ixok, tok ec'o ri xe'oka' e petenek chirachoch ri Jairo; ri achin ri achi'el tata'aj ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Ri achi'a' ri xe'oka', xoquibij c'a chire ri Jairo: Ri ti ami'al xa xquen yan (xcom yan). ¿Y can c'a c'o ta cami c'a nic'atzin-vi chi nac'uaj chic ri Tijonel? xecha' chire.
36 Jac'a tok ri Jesús xrac'axaj-pe, chanin xubij chire ri achin achi'el tata'aj ri pa nima-jay: Man tuxibij-ri' ri avánima roma ri xobix chave. Tacukuba' c'a ac'u'x viq'uin, xcha' chire.
37 Y ri Jesús xaxe c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo, ri xeruc'uaj-el.
38 Y ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xebe c'a ri chirachoch ri achin ri achi'el tata'aj ri chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y tok xe'apon c'a, ri Jesús xerutz'et chi ri vinek yech'ujlan ri pa jay, y xerutz'et chuka' ri nibiyin ruya'al-quivech y riq'uin janíla uchuk'a' ye'ok'.
39 Tok ri Jesús oquinek chic apo, xubij chique ri vinek: ¿Achique roma yixok' y yixch'ujlan? Ri ac'ual xa man caminek ta, rija' xa nuxlan, xcha' chique.
40 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma quetaman chi ri ac'ual xa caminek chic. Pero ri Jesús xuben c'a chique ri vinek chi xe'el-pe. C'ari' rija' xerucusaj-apo ri rute-rutata' ri ti xten y ri e oxi' chic ri e benek chirij, chupan ri jay ri c'o-vi ri ruch'acul ri ti xten.
41 Rija' xuchop c'a ruk'a' ri ti caminek y xch'on pa jun chic ch'abel, y xubij: Talita, cumi, xcha'. Re tzij re' nubij c'a: Ti xten, chave rat ninbij-vi chi cayacatej.
42 Can xe xubij quere' ri Jesús, can jari' xyacatej y xbiyaj-el ri ti xten, roma xa can cablajuj chic c'a rujuna'. Y ri ec'o riq'uin, xsach quic'u'x tok xquitz'et chi xtzolin chic pe.

San Marcos 5:20-42 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

20 Y ri achi xbe c'a y xutz'om rutzijosic ri xbün ri Jesús chin rija'. Y rija' xutzijoj c'a cheque ri vinük ri yec'o pa ri lugar rubini'an Decápolis. Y ri vinük xsatz quic'u'x y xenucun pari' ri ruc'aslen ri jun achi ri'.
21 Y ri Jesús y rachibila' xe'oc chic e pa canoa richin que xec'o c'a la lojc'an chic ruchi' ri lago Galilea. Y tok xe'apon yan la lojc'an chic ruchi' ri ya, juis ye q'uiy vinük ri xquimol-qui' riq'uin. Rija' chunakaj ri mar xc'uje-vi.
22 Xapon c'a chuka' jun achi rubini'an Jairo. Ri achi ri' c'o jun rusamaj chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Ja rija' jun nabey chiquivüch ri samajel chiri'. Y tok ri Jairo xutz'et-apu ri Jesús, jari' xbexuque' chuvüch ri Jesús.
23 Y c'ateri' rija' xbij c'a chin ri Jesús: Ri alaj numi'al yava', y ya ja ncom. Tabana' favor taya' ri ak'a' pari' richin ncolotüj chuvüch ri camic y nc'ase' can, xbij ri achi. Y juis xuc'utuj favor chin ri Jesús.
24 Y ri Jesús xbe c'a. Y ye q'uiy chuka' vinük xebe-e chiquij. Y roma juis q'uiy vinük, man nyebiyin tüj utz roma quipitz'-qui'.
25 Y c'o jun ixok benük chiquicojol ri vinük yava' riq'uin chi ntel ruquiq'uel ya ruc'uan doce juna'.
26 Y rija' ya mani chic riq'uin ri k'oxomül roma benük quiq'uin q'uiy ak'omanela' roma xuq'uis rutumin. Y xa man jun nuc'ach'ojrisaj. Xa más jumul nbün c'a.
27 Ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús ri nyerubün cheque ri yeva'i', y xbobos chirij ri Jesús y xc'o chiquicojol ri vinük ri yec'o can chirij ri Jesús, y rija' xbetz'ama' ba' ri rutziek ri Jesús.
28 Roma ri ixok ri' rubin pa ránima: Xa riq'uin ta ba' nintz'om rutziek ri Jesús yin nquic'achoj-e, rubin pa ránima ri ixok ri'.
29 Y jari' c'a chanin xc'achoj ri ruyabil. Rija' xuna' c'a que xc'achoj can ri ruyabil ri ruchajin.
30 Ri Jesús chanin c'a xuna' que c'o jun xuc'achojrisaj riq'uin ri ruchuk'a' ruk'ij ri ruchajin. Romari' xtzu'un chirij y xerutz'et conojel, y xbij cheque ri vinük: ¿Achique xutz'amon-pe ri nutziek?, xbij.
31 Pero ri achi'a' ri rachibila' xquibij c'a chin: Rat najo' navetamaj achique ri xtz'amon ri atziek, pero ri' man nabün tüj porque ri vinük ncatquipitz' rat, y rat nac'utuj: ¿Achique ri xintz'amon? ri xquibij chin ri Jesús ri xquitzeklebej.
32 Pero ri Jesús xerut'zet ri vinük, y nucanoj chiquicojol achique ri xtz'amon ri rutziek.
33 Y ri ixok ruxbin-ri' y nbarbot c'a, roma xa ja rija' ri xtz'amon ri rutziek ri Jesús, y xc'achoj riq'uin ri ruyabil. C'ateri' rija' xxuque-pe chuvüch ri Jesús y xbij c'a ronojel ri achique xbün.
34 Y ri Jesús xbij chin ri ixok: Numi'al, xac'achojnük, roma xaya' ri avánima viq'uin. Vocomi tikuquex ac'u'x y tuxulan ri avánima y catzolij. Ri ayabil ri ac'ulachin-pe man chic ntzolij tüj pe, xbij chin.
35 Y ntajin nch'o ri Jesús riq'uin ri ixok, tok yec'o vinük xe'apon riq'uin ri Jesús ri ye petenük-pe chiracho ri Jairo, ri achi ri cachi'el jun nabey chiquivüch ri samajela' yec'o pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Ri achi'a' xe'apon riq'uin ri Jairo, xquibij chin: Ri alaj ami'al xa xcom yan. Man nc'atzin tüj chic nac'ün chic pe ri Maestro, xquibij chin.
36 Jac'a tok ri Jesús xrac'axaj-pe, chanin xbij chin ri Jairo, ri jun achi ri jun nabey chiquivüch ri samajela' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios: Man tuxbij-ri' ri avánima roma ri xquibij ri vinük chave. Taya' avánima viq'uin, xbij chin.
37 Y ri Jesús xaxe ri Pedro, y ri Jacobo y ri Juan ri ye quichak'-qui', ri xeruc'uaj-e.
38 Y ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rachibila' xebe c'a chiracho ri achi ri jun nabey chiquivüch ri samajela' chiri' pa ri jay ape' ntzijos ri rutzij ri Dios. Y tok xe'apon, ri Jesús xerutz'et que ri vinük nyech'ujlan pa jay, y xerutz'et chuka' ri nbiyin ruya'al-quivüch y riq'uin juis cuchuk'a' nye'ok'.
39 Tok ri Jesús c'unük chic apu pa jay, xbij cheque ri vinük: ¿Achique roma nyixok' y nyixch'ujlan? Ri ac'ual man camnük tüj, xa nvür, xbij cheque.
40 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma quetaman que ri ac'ual xa camnük chic. Pero ri Jesús xbün cheque ri vinük que xe'el-pe. C'ateri' rija' xerucusaj-apu ri rute-rutata' ri alaj xtün y ri oxi' rachibilan, chupan ri jay ape' c'o-vi ri ruch'acul ri alaj xtün.
41 Rija' xutz'om ri ruk'a' ri alaj xtün ri camnük chic y xch'o pa jun chic ch'abül, y xbij: Talita, cumi, xbij. Ri tzij re' nbij c'a: Alaj xtün, chave rat ninbij-vi que cacatüj.
42 Xaxe xbij quiri' ri Jesús, jari' xcatüj y xbiyin-e ri alaj xtün, roma xa doce chic rujuna'. Y ri yec'o riq'uin, xsatz quic'u'x tok xquitz'et que xuc'ase' chic chiquicojol ri caminaki'.

San Marcos 5:20-42 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

20 Y ri achi xbe y xutz'om rutzijoxic ri xu'on ri Jesús riq'uin. Raja' xutzijoj chique ri winak ri jec'o chupa ri lugar rubinan Decápolis. Y ri winak can yalan xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri jun achi ri'.
21 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc chic pa canoa chi xek'ax chic juc'an ruchi-ya'. Y cuando xe'apon yan ri juc'an chic ruchi-ya', yalan je q'uiy winak ri xquimol-qui' riq'uin. Raja' chunakaj ri choy (ya') xc'ue-wi.
22 Y chiri' xapon-wi chuka' jun achi rubinan Jairo. Ri achi re' c'o jun rusamaj chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Ja raja' ri encargado chiri'. Y cuando ri Jairo xutzu-apo ri Jesús, can ja' xbexuquie' chech.
23 Y raja' xu'ij che ri Jesús: Ri numi'al niyawaj y ya nicom. Tabana' favor aya' ri ak'a' pa ruwi' chi nicolotaj chech ri camic y can xtic'ase', xcha' ri achi. Y ri achi ri' can yalan xuc'utuj favor che ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe-wi riq'uin ri achi, y je q'uiy chuka' winak xquitzeklebej-e, romari' man utz ta chic yebin, xa can niquipitz' ri Jesús je-benak.
25 Y chiquicojol ri winak ri' benak chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan cablajuj juna' ri nibin ruquiq'uiel y man nitane' ta.
26 Raja' yalan rubanon-pe sufrir roma benak yan quiq'uin q'uiy winak ri yek'oman, xuq'uis yan chuka' ronojel ri ru-mero y man jun utz rilon, xa más niyori-ka benak.
27 Ri ixok ri' c'o ruc'oxan-pe chirij ri Jesús. Raja' benak chuka' chiquicojol ri winak ri je-benak chirij ri Jesús, y raja' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús y xutz'om-apo juba' ri rutziak.
28 Roma ri ixok ri' can ru'in-ka pa ránima: Xa riq'uin ta nintz'om-apo juba' ri rutziak ri Jesús, nitane-ka nuyabil, ru'in-ka raja' pa ránima.
29 Y can ja' xtane' ri nibin ri ruquiq'uiel. Raja' can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil.
30 Ri Jesús can ch'anin xuna' chi c'o jun xc'achoj roma ri uchuk'a' ri c'o riq'uin; romari' xtzu'n can chirij, y xu'ij chique ri winak: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo ri nutziak? xcha'.
31 Pero ri ru-discípulos xqui'ij che: Ret nac'utuj ancu'x (anchique) ri xtz'amo awichi, pero we' manak xtana'ej, roma can je q'uiy ri winak jatquipitz', xecha' ri discípulos che ri Jesús.
32 Pero ri Jesús yerutzu' ri winak, nucanoj ri ancu'x (anchique) xtz'amo ri rutziak.
33 Y ri ixok ruxi'n-ri' y nibarbot c'a, roma xa ja raja' ri xtz'amo ri rutziak ri Jesús, y can xk'ax-wi ri ruyabil; romari' raja' xoxuquie' chech ri Jesús y xu'ij ronojel ri xu'on.
34 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Numi'al, xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin. Cami catzolaj chawij; ri awánima xril yan uxlanen. Ri ayabil manak chic xtitzolaj-pe, xcha' che.
35 Y c'a nitzijon ri Jesús riq'uin ri ixok, cuando jec'o ri xeloka riq'uin je-petenak chirocho ri Jairo, ri achi encargado pa sinagoga. Ri achi'a' ri xeloka xoqui'ij che ri Jairo: Ri ami'al xcom yan, cami manak chic nic'atzin chi nac'uaj ri Maestro, xecha' che.
36 Pero ri Jesús can xuc'oxaj, y ch'anin xu'ij che ri achi ri encargado pa sinagoga: Man tuxi'j-ri' ri awánima roma ri xo'ix chawe, taya' ri awánima wiq'uin, xcha' che.
37 Y ri Jesús xe ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo, ri xeruc'uaj-e.
38 Y cuando xe'apon chirocho ri achi encargado pa sinagoga, ri Jesús xerutzu' chi ri winak yech'ujlan pa jay y can yalan ye'ok'.
39 Ri Jesús oconak chic apo, xu'ij chique ri winak: ¿Anchique roma jixok' y jixch'ujlan? Ri ac'ual xa man caminak ta, raja' xe niwer, xcha' chique.
40 Pero reje' xa xetze'n chirij ri Jesús, roma quieta'n chi ri ac'ual can caminak chic. Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak chi quie'el-pe. Raja' xerucusaj-apo ri rute-rutata' ri xten y ri je oxi' chic ri je-benak chirij, chupa ri jay anchi' c'o-wi ri ruch'acul ri xten.
41 Raja' xutz'om ruk'a' ri caminak y xu'ij: Talita, cumi, xcha'. Ri tzij re' nu'ij: Nóya, chawe ret nin-ij: Cacataj.
42 Can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja xcataj-pe ri xten y xbin, roma cablajuj yan rujuna'. Y ri jec'o riq'uin, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' chi xc'ase' chic pe.
San Marcos 5 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 5:20-42 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

20 Y ri ache xꞌa cꞌa, y xutzꞌom rutzijoxic chupan ri lugar rubꞌinan Decápolis, ri nem samaj ri xuꞌon ri Jesús cha, y ri vinak can altíra xaꞌchapataj.
21 Y ri Jesús xuoc chic chupan ri barco chi xakꞌax jucꞌan chic ruchiꞌ ri mar. Y antok xalka, altíra iqꞌuiy vinak ri xquimol-quiꞌ chirij. Jajaꞌ chuchiꞌ ri mar xcꞌujie-ve.
22 Y xalka jun ache rubꞌinan Jairo, ri jun principal chupan ri sinagoga. Y antok xutzꞌat-apa ri Jesús, ja xbꞌaxuquieꞌ chukul rakan,
23 y altíra xuꞌon rogar choch ri Jesús y xuꞌej cha: Ri numiꞌal niyavaj y ya nicon. Catam-pa y taꞌyaꞌ ri akꞌaꞌ paroꞌ chi nuꞌon sanar y can xticꞌasieꞌ, xchaꞌ ri ache.
24 Y ri Jesús can xꞌa cꞌa riqꞌuin ri ache, y iqꞌuiy vinak xaꞌa chirij, rumareꞌ niquipitzꞌ ri Jesús i-bꞌanak.
25 Pero jun ixok ri cꞌo doce (cabꞌalajuj) junaꞌ ri ntiel ruquiqꞌuiel y man nitanieꞌ ta, ruma jun yabꞌil,
26 altíra rubꞌanun-pa sufrir ruma bꞌanak quiqꞌuin qꞌuiy doctores, y ya xuqꞌuis nojiel ri ru-miera y man jun otz ranun cha, xa más peor ranun cha.
27 Ri ixok reꞌ raxan-pa chirij ri milagros ri ncaꞌruꞌon ri Jesús y bꞌanak chiquicajol ri vinak ri i-bꞌanak chirij ri Jesús. Jajaꞌ xjiel-apa chirij ri Jesús y xutzꞌom-apa ri rutziak,
28 ruma nuꞌej pa ránima: Xa ta riqꞌuin nitzꞌom-apa jubꞌaꞌ ri rutziak, ja niꞌan sanar.
29 Y chaꞌnin xtanieꞌ ri ruquiqꞌuiel ri ntiel. Y xunaꞌ chi xuꞌon sanar riqꞌuin ri ruyabꞌil.
30 Ri Jesús can chaꞌnin xunaꞌ chi cꞌo jun xuꞌon sanar ruma ri poder ri xiel riqꞌuin; rumareꞌ xtzuꞌn can chirij, y xuꞌej chica ri vinak: ¿Chica xtzꞌamo ri nutziak?
31 Y ri ru-discípulos xquiꞌej cha: Natzꞌat chi iqꞌuiy vinak ncatquipitzꞌ y atreꞌ naꞌej: ¿Chica xitzꞌamo? xaꞌchaꞌ ri discípulos cha ri Jesús.
32 Pero ri Jesús ncaꞌrucaꞌyiej ri vinak, chi nucanuj ri chica xtzꞌamo ri rutziak.
33 Ri ixok ruxiꞌin-riꞌ y nibꞌarbꞌuot, ruma rataꞌn chi xuꞌon sanar riqꞌuin ri ruyabꞌil, xpa cꞌa y xalxuquieꞌ choch ri Jesús y xuꞌej cꞌa cha nojiel ri xuꞌon.
34 Y ri Jesús xuꞌej cha: Numiꞌal, xacꞌachoj ruma xacukubꞌaꞌ acꞌuꞌx viqꞌuin. Vacame caꞌin en paz. Ri ayabꞌil man chic xtitzalaj ta pa, xchaꞌ cha.
35 Y cꞌa nitzijuon ri Jesús riqꞌuin ri ixok, antok xaꞌlka nicꞌaj ri i-patanak chirachuoch ri ache principal chupan ri sinagoga. Ijejeꞌ xalquiꞌej cha ri ache principal: Ri amiꞌal ya xcon, man chic taꞌan molestar ri Maestro.
36 Pero ri Jesús xraꞌxaj ri niquiꞌej, y xuꞌej cha ri jun principal chupan ri sinagoga: Man taxiꞌij-aviꞌ, joꞌc tanimaj, xchaꞌ cha.
37 Y ri Jesús man xuꞌon ta permitir chi xaꞌa nicꞌaj chic chirij, xa joꞌc ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Jacobo.
38 Y antok xaꞌbꞌaka chirachuoch ri jun principal chupan ri sinagoga, ri Jesús xaꞌrutzꞌat chi ri vinak ncaꞌchꞌujuyan pa jay, can altíra ncaꞌuokꞌ y altíra ncaꞌbꞌisuon.
39 Antok ri Jesús acunak chic oc pa jay, xuꞌej chica: ¿Karruma nquixuokꞌ y nquixchꞌujuyan? Ri chꞌiti xtan xa man quiminak ta, xa nivar, xchaꞌ chica.
40 Pero ijejeꞌ xa xaꞌtzeꞌn chirij ri Jesús. Pero ri Jesús xaꞌralasaj-el juviera quinojiel ri vinak ri icꞌo chireꞌ, y xaꞌrucusaj-oc ri rutie-rutataꞌ ri chꞌiti xtan y ri iyoxeꞌ chic ri i-bꞌanak riqꞌuin, pacheꞌ cꞌo-ve ri ru-cuerpo ri chꞌiti xtan.
41 Y xutzꞌom rukꞌaꞌ ri chꞌiti xtan y xuꞌej cha: Talita cumi, xchaꞌ. Ri tzij reꞌ ntiel: Chꞌiti xtan, chava atreꞌ niꞌej chi capalaj.
42 Can joꞌc xuꞌej quireꞌ ri Jesús, can ja xpalaj-pa ri chꞌiti xtan y xꞌin, ruma cꞌo doce (cabꞌalajuj) rujunaꞌ. Y ri icꞌo riqꞌuin altíra xaꞌchapataj antok xquitzꞌat chi xcꞌastaj chic pa.

San Marcos 5:20-42 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

20 Y ri achi xbe c'a y xuchop rutzijoxic ri xuben ri Jesús riq'ui riya'. Riya' xutzijoj c'a chique ri winek ri yec'o pa rucuenta ri ruwach'ulef Decápolis. Y ri winek sibilaj c'a xquimey ri ruc'aslen ri achi ri'.
21 Y ri Jesús y ri discípulos xe'oc chic c'a el pa jucu' y xek'ax c'a juc'an chic ruchi' ya'. Y tek xe'apon, sibilaj c'a ye q'uiy winek ri xquimol apo qui' riq'ui. Riya' chuchi' c'a ri choy xc'oje' wi.
22 Xapon c'a chuka' jun achi ri Jairo rubi'. Ri achi c'a ri' jun chique ri principali' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y tek riya' xutz'et apo ri Jesús, can yac'ari' xbexuque' xbemaje' chuwech.
23 Y c'ac'ari' xubij chare ri Jesús: Ri ti numi'al yawa', y ya xa juba' ma nicom ka. Tabana' c'a jun utzil jaya' ri ak'a' pa ruwi' riche (rixin) chi nic'achoj y ma nicom ta, xcha'. Y riya' can xuc'utula' c'a utzil chare ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe wi c'a. Y can sibilaj ye q'uiy c'a winek ri xetzeke' el chrij. Y rumari' niquipitz'ila' c'a qui' chrij, ye benak.
25 Y chiquicojol c'a ri winek ri' benak c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil riche (rixin) ic' chare. Ri ixok ri' c'o chic c'a cablajuj juna' ri ma tanel ta ri ruquiq'uel.
26 Riya' rutijon c'a pokon ruma benak chic quiq'ui q'uiy ajk'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel rurajil; y ma xc'achoj ta juba' chare ri ruyabil, xa más xnimatej.
27 Ri ixok ri' c'o c'a rac'axan pe chrij ri milagros ri yeruben ri Jesús. Riya' benak c'a chuka' chiquicojol ri winek ri yec'o ca chrij ri Jesús, y yac'ari' tek xberuchapa' ca juba' ri rutziak ri Jesús.
28 Ruma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'ui ta nchop el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj.
29 Y can xu (xe) wi xuchop rutziak ri Jesús, can yac'ari' xk'atak'o ri ruquiq'uel. Riya' can xuna' c'a chi xc'achoj chare ri ruyabil ri ruc'ulwachin.
30 Y ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojsaj riq'ui ri uchuk'a' ri xel el riq'ui. Rumari' xtzu'un chrij, y xubij chique ri winek: ¿Achique c'a xchapo nutziak chuwij? xcha'.
31 Y ri discípulos xquibij c'a chare: Riyit nawajo' nawetamaj achique xchapo ri atziak, pero re wawe' ma xtawetamaj ta. Ye'atz'et chi re winek yatquipitz', y riyit nac'utuj: ¿Achique xichapo?
32 Yac'a ri Jesús yerutzula' c'a ri winek, nucanoj ri achique xchapo rutziak.
33 Y ri ixok ruxibin ri' y nibarbot (nibaybot) c'a ruma xa ya riya' ri xchapo ri rutziak ri Jesús, y can xc'achoj wi chare ri ruyabil. C'ac'ari', riya' xoxuque' xomaje' chuwech ri Jesús y xubij c'a ronojel ri achique xuben.
34 Y ri Jesús xubij chare ri ixok: Numi'al, xac'achoj, ruma xacukuba' ac'u'x wuq'ui. Wacami c'a, catzolin; ya xawil yan uxlanibel c'u'x. Y can riche (rixin) jurayil xac'achoj chare ri ayabil ri awilon pe, xcha' chare.
35 Y c'a ntajin na c'a nitzijon ri Jesús riq'ui ri ixok, tek yec'o ri xe'oka ri ye petenak chrachoch ri Jairo ri principal chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Ri achi'a' ri xe'oka, xoquibij c'a chare ri Jairo: Ri ti ami'al xa xcom yan y ma rajawaxic ta chic nac'uaj el ri Tijonel, xecha' chare.
36 Yac'a tek ri Jesús xrac'axaj pe, chanin xubij chare ri achi ri principal chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios: Ma taxibij ta awi' ruma ri xobix chawe. Xaxu (xaxe wi) tacukuba' ac'u'x wuq'ui, xcha' chare.
37 Y ri Jesús ma xuya' ta k'ij chi yec'o ta chic nic'aj ri xetzeke' ta el chrij, xaxu (xaxe) wi c'a ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rach'alal ri Jacobo, ri xeruc'uaj el.
38 Y ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xebe c'a chrachoch ri achi ri principal chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y tek xe'apon c'a, ri Jesús xerutz'et chi ri winek yech'ujlan pa jay, y xerutz'et chuka' chi ye'ok' y can niquirek quichi' chi ok'ej.
39 Tek ri Jesús xoc c'a apo, xubij chique ri winek: ¿Achique ruma yixok' y yixch'ujlan? Ri ac'al ma caminek ta, riya' xa warnek, xcha' chique.
40 Yac'a riye' xa xetze'en chrij ri Jesús, ruma quetaman chi ri ti k'opoj ri' xa can caminek chic. Xpe c'a ri Jesús xerelesaj c'a pe ri winek. C'ac'ari' Riya' xerucusaj apo ri rute' rutata' ri ti k'opoj y ri ye oxi' chic ri ye benak riq'ui, chupan ri jay ri acuchi (achique) c'o wi ri ruch'acul ri ti k'opoj.
41 Riya' xuchop c'a ruk'a' ri ti caminek y xch'o pa jun chic ch'abel, y xubij: Talita cumi, xcha'. Re tzij re' ntel chi tzij: Nóya, chawe riyit nbij wi chi cayacatej.
42 Can xu (xe) wi c'a xubij queri' ri Jesús, can yac'ari' xyacatej y xbiyaj el ri ti k'opoj, ruma xa can cablajuj chic c'a rujuna'. Y ri yec'o riq'ui, xquimey tek xquitz'et chi xc'astej pe.

Marcos 5:20-42 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

20 Y re ache xba y xutz'am rutzijosic re xuban re Jesús riq'uin reja'. Reja' xutzijoj chique re vinak re jec'o chupan re lugar rubini'an Decápolis. Y re vinak camas niquinojela' chij ruc'aslen re jun ache re'.
21 Y re Jesús y re ru-discípulos xe'oc chic-a pa canoa chin xe'k'ax c'a juc'an chic ruchi' re lago. Y tak xe'bapon la juc'an chic ruchi-lago, camas je q'uiy vinak re xquimol-apo-qui' riq'uin. Reja' chunakaj c'a re lago xc'ue-va.
22 Xapon chuka' jun ache rubini'an Jairo. Re ache re' c'o jun rusamaj chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Jac'a reja' re c'o más ruk'ij chire'. Y tak re Jairo xutz'at-apo re Jesús, can jare' xbexuque' chach.
23 Y c'are' reja' xubij cha re Jesús: Re numi'al niyavaj, y nicom-yan. Tabana' utzil ta'ya' re ak'a' pa rue' chin nicolotaj chach re camic y nic'ase' can, xcha' re ache. Y re ache re' camas xuc'utuj utzil cha re Jesús.
24 Y re Jesús xba chij. Y je q'uiy chuka' vinak xe'tzake-a chiquij. Y roma camas je q'uiy vinak, can man otz-ta ye'biyin.
25 Y chiquicojol re vinak re' binak chuka' jun ixok re c'o jun ruyabil. Re ixok re' doce juna' re nibiyin ruq'uiq'uel y man tanal-ta.
26 Reja' rutijon pokan roma binak chic quiq'uin q'uiy doctores y xuq'uis-yan chuka' ronojel ru-mero, chin che nic'achoj-ta, pero re ruyabil xa más niyori'.
27 Re ixok re' c'o c'a ruc'axam-pa chij re Jesús. Reja' binak chuka' chiquicojol re vinak re jec'o can chij re Jesús, y jare' tak xbo'rtz'ama' can ba' rutziak re Jesús.
28 Roma re ixok re' can rubim-pa pa ránma che xa riq'uin xquintiquir xte'ntz'ama' can ba' rutziak re Jesús, can yinc'achoj, cha'inak pa ránma re ixok re'.
29 Y can jare' xtane' re nibiyin ruq'uiq'uel. Reja' can xuna' che xc'achoj cha re ruyabil re ruc'alvachin.
30 Re Jesús cha'nin c'a xuna' che c'o jun xuc'achojsaj riq'uin re poder c'o riq'uin. Mare' xtzu'un can chij y xubij chique re vinak: ¿Anchique xtz'amo re nutziak? xcha'.
31 Pero re discípulos xquibij cha: Rat najo' natamaj anchique xtz'amo re atziak, pero re vova' c'ayef chin natamaj. Ya'tz'at che re vinak yatquipitz' y rat nac'utuj: ¿Anchique re xintz'amo? xe'cha' re discípulos cha re Jesús.
32 Pero re Jesús ye'rutzula' re vinak, nucanoj re anchique xtz'amo re rutziak.
33 Y re ixok ruxibin-ri' y nibarbot, roma xa ja reja' re xtz'amo re rutziak re Jesús pan eval, y can xc'achoj-va cha re ruyabil. C'are' reja' xuque' chach re Jesús y xubij nojel re andex xuban.
34 Y re Jesús xubij cha re ixok: Numi'al, xac'achoj, roma xaban confiar-avi' viq'uin. Vocame, catzolaj y ca'texulan, roma jumul xac'achoj cha re ayabil ac'alvachim-pa, xcha' cha.
35 Y c'a nitzijon re Jesús riq'uin re ixok, tak jec'o re xe'beka re je'pitinak charachoch re Jairo, re ache re c'o ruk'ij chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Re achi'a' re xe'beka xbequibij cha re Jairo: Re ami'al xa xcom-yan. Manak chic tuk'aj nac'uaj-a re Maestro Jesús, xe'cha' cha.
36 Jac'a tak re Jesús xuc'axaj-pa, cha'nin xubij cha re Jairo: Man tuxibij-ri' re avánma roma re xbebex chava. Tabana' confiar-avi' viq'uin, xcha' cha.
37 Y re Jesús xaxe re Pedro, re Jacobo y re Juan re ruch'alal re Jacobo, re xe'ruc'uaj-a.
38 Y re Jesús je ruchibil-a re je oxe' ru-discípulos xe'ba charachoch re Jairo. Y tak xe'bapon, re Jesús xe'rutz'at che re vinak can je'elinak ch'o'j pa jay, y xe'rutz'at chuka' che can nibiyin ruyi'al-quivach y can ye'siq'uin che ok'ej.
39 Tak re Jesús aconak chic-apo, xubij chique re vinak: ¿Anchique roma yixok' y can yixelinak ch'o'j? Re ac'ual xa man quiminak-ta, reja' xa nivar, xcha' chique.
40 Pero reje' xa xe'tze'en chij re Jesús, roma quitaman che re ac'ual xa quiminak chic. Pero re Jesús xubij chique re vinak che que'el-a. C'are' reja' xe'rucusaj-apo re rute-rutota' re xtan y re je oxe' chic re je'binak chij, chupan re jay re anche' c'o-va re ru-cuerpo re xtan.
41 Reja' xutz'am ruk'a' re quiminak y xch'o pa kach'abal yoj re yoj israelitas, y xubij: Talita, cumi. Re ch'abal re' ndel che tzij: Xta, chava rat nimbij-va che cayacataj.
42 Can xe xubij quire' re Jesús, can jare' xyacataj y xbiyin-a re xtan, roma can doce chic rujuna'. Y re jec'o riq'uin, xsatz quic'o'x tak xquitz'at che xyacataj-a y xbiyin-a.