Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 9:7-41 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 9:7-41 in GT:cak:Kaqchikel

7 Ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xrac'axaj ronojel ri yerubanala' ri Jesús. Pero man nril ta achique nunimaj, roma ec'o ye'in chi ri Jesús ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'.
8 Ec'o ye'in chi ja ri Elías ri xuruc'utu-ri'. Ec'o ye'in chi jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can xc'astaj-pe.
9 Jac'a ri Herodes nu'ij: Mana-ta ri Juan ri Bautista, roma yin mismo xi'in chi xcumix-e (rujolon, ruvi'). Pero, ¿achique c'a chi achi ri yerubanala' ri achel ninvac'axaj? nicha'. Y nutij ruk'ij richin nrojo' nutz'et ruvech.
10 Tok xetzolij-pe ri apóstoles, xquitzijoj che ri Jesús ri ajani xequibana'. Y ri Jesús xeruc'uaj-e quiyon pa jun lugar manak vinak richin ri tinamit Betsaida.
11 Jac'a ri vinak tok xequina'ej, xebe richin xe'equila', y ri Jesús jabel xuc'ul quivech, xutzijoj chique ri achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar; y xu'on chi xec'achoj ri nic'atzin quito'ic chuvech yabil.
12 Jac'a tok xk'ak'ij-ka, ri doce apóstoles xejel-apu riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Más utz que'ataka-e ri vinak pa tak aldeas y pa tak lugares ri ec'o-pe nakaj, richin nequicanoj achique niquitij y achique lugar ye'ever-vi. Roma vave' man jun vinak, xecha' che.
13 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Rix quixtzuku quichin, xcha'. Jac'a rije' xqui'ij: Xe oc vo'o' pan y ca'i' quer c'o kiq'uin. Xaxe si nku'e chulok'ic ri achique xtikaya' chique conojel richin yekatzuk, xecha'.
14 Quiri' xqui'ij roma ec'o cami vo'o' mil achi'a' chiri'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tibana' chique chi quetz'uye' chi nic'aj tak ciento, xcha'.
15 Y can quiri' vi xqui'en ri discípulos chique conojel.
16 Jari' tok ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj, xumatioxij che ri Dios, xeruper c'a ri pan y ri quer, y xuya-e chique ri ru-discípulos richin xquijach chiquivech ri etz'uyul chiri'.
17 Xeva' c'a conojel y jabel xnoj quipan. Xemol c'a ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta, y c'a xu'on na doce chaquech.
18 C'o jun k'ij ri Jesús nu'on orar pa jun lugar manak vinak, y ec'o-apu ri ru-discípulos riq'uin. Rija' quire' c'a xuc'utuj chique: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin niquinojij ri vinak? xcha'.
19 Rije' xqui'ij: Ec'o ye'in chi ja rat ri Juan ri Bautista. Ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Elías. Y ec'o ye'in chi rat jun chique ri ojer tak profetas ri xac'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', xecha' ri discípulos.
20 Jac'a chique rije' xuc'utuj: Jac'a chivech rix, ¿(yin achique, ayincu'x) yin? xcha'. Y ri Pedro xu'ij-apu: Ja rat ri Jun ri rat richin ri Dios ri rat takon-pe chucolic ri rutinamit, xcha'.
21 Jac'a ri Jesús cof-cof xerupaxa'aj ri ru-discípulos chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi.
22 Quire' xu'ij chique: Can nic'atzin na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yik'ax chupan q'uiy k'axomal. Itzel xquitz'et coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Xquicamises, pero chi rox k'ij xquic'asos-pe, xcha' ri Jesús.
23 Jac'ari' quire' xu'ij chique conojel: Si c'o jun nrojo' yirutzekle'ej, tuya' can juc'an ri nurayij rija', k'ij-k'ij man tupokonaj nuk'asaj c'ayef voma yin, masque necamises, y quirutzekle'ej.
24 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen voma yin, can xtril-vi.
25 Roma, ¿achique utz nuq'uen-pe che jun vinak si nic'uje' ronojel beyomal richin ri roch'ulef riq'uin, y xa ruyon nusetz-ka-ri', o xa ruyon nuya-apu-ri' chupan ri camic ri richin jumul?
26 Roma ri xa xtiq'uix xtu'ij chi yin runiman yin y ri nuch'abel, yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquiq'uix xtin-ij chi ri jun ri' vichin yin chupan ri k'ij tok xquipe chic jun bey riq'uin nimalaj nuk'ij, riq'uin ruk'ij ri Nata' y riq'uin quik'ij ri lok'olaj ángeles.
27 Kitzij c'a nin-ij chive chi ec'o jujun chive ri rixc'o vave' vacami ri man jani (quecom, quequen) chiri', tok xtiquitz'et ri ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús.
28 Jun cami vakxaki' k'ij tik'ax chi ri Jesús xch'o chiquivech ri vinak, jari' tok rija' xeruc'uaj ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chuvech jun juyu' richin nerubana' orar.
29 Jac'a tok nu'on orar chiri', xjalataj ri (ruvech, rupalaj), ri rutziak sak-sak xu'on y nitz'intz'ot.
30 C'ate xquitz'et, yetzijon yan chic ca'i' achi'a' riq'uin, y ri' ja ri Moisés y ri Elías.
31 Pa jun lok'olaj sakil ec'o-vi ri ca'i' re', y yetzijon chirij ri camic ri xtuk'asaj ri Jesús pa Jerusalem.
32 Jac'a ri Pedro y ri ca'i' chic discípulos jani na ruchuk'a' quivaran, pero tok xetzu'un-pe utz-utz, xquitz'et ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitz'et ri ca'i' achi'a' epa'el riq'uin.
33 Ja yebe ri ca'i' achi'a' chiri', ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave', tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías, xcha'. Runojin man runojin quiri' xu'ij-apu.
34 C'a quiri' na nich'o-apu ri Pedro, tok jari' xerumuk jun sutz', y ri discípulos xquixi'ij-qui' tok xka ri sutz' pa quivi'.
35 C'o c'a Jun xch'o-pe chupan ri sutz' y xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol, y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij, xcha'.
36 Tok xtane' ri ch'abel ri', ri discípulos xquitz'et chi xa ruyon chic ri Jesús c'o. Y rije' xquiyec pa cánima ri xquitz'et; man jun achok che xquitzijoj-vi chupan tak ri k'ij ri'.
37 Chuca'n k'ij, tok ri Jesús y ri oxi' ru-discípulos xeka-pe ri pa juyu', man juba' ta oc vinak xec'ulu-apu richin,
38 y chiquicojol c'o jun achi nisiq'uin xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, tabana' favor, te'atz'eta' juba' ri valc'ua'l, roma juney oc c'o viq'uin.
39 Rija' c'o jun itzel espíritu (nitz'amo, nichapon) richin, c'ate retal nu'on che chi nisiq'uin-pe, nuquiyica' riq'uin ruchuk'a', y nu'on chi nivokon pa ruchi'. Mulan chic ruk'a-rakan ri nuc'ajol, c'arunaj nuya' can.
40 Yin xinc'utuj quemelal chique la a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'.
41 Jac'ari' quire' xu'ij ri Jesús: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios, xa chi'ivonojel rix satznak. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin richin yixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol vave', xcha'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 9 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 9:7-41 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

7 Y ri Herodes ri k'atoy-tzij chupan ri tiempo ri', can yerac'axala' c'a ronojel ri yerubanala' ri Jesús. Pero man nril ta c'a achique ri nunimaj, roma ec'o ri yebin chi ri nibanon ri banobel ri' ja ri Juan ri Bautista c'astajinek chic pe. Ri Juan can caminek chic c'a ri tiempo ri'.
8 Ec'o c'a chuka' yebin chi ri Jesús ja ri Elías ri xtzolin-pe. Y ch'aka' chic vinek niquibij c'a chi ri Jesús jun chique ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, ri xbec'astej-pe.
9 Y ri Herodes nubij: ¿Achique cami achin re Jesús re'? Roma q'uiy yenvac'axaj chirij. Pero man ja ta ri Juan ri Bautista, roma ri Juan ja yin xitakon rutzaq'uixic rukul, xcha'. Y ri Herodes xucanola' c'a rubaniquil richin chi xutz'et ta ri Jesús.
10 Y tok ri e ru-apóstoles ri Jesús xetzolin banoy rusamaj ri Dios, xquitzijola' c'a chire ri Jesús ri xquibanala'. Y ri Jesús xeruc'uaj c'a el ri rutijoxela' ri', y xebe pa jun tz'iran ruvach'ulef. Y re lugar re' richin c'a ri tinamit rubini'an Betsaida.
11 Y tok ri vinek xequinabej-el ri Jesús y ri rutijoxela', xebe chuka'. Y tok re vinek re' xe'apon riq'uin ri Jesús, rija' jebel xeruc'ul y xubij chuka' chique chirij tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. Y chuka' xeruc'achojirisala' yava'i'.
12 Y tok xa xkak'ij-ka ri k'ij ri', ri cablajuj tijoxela' xejel-apo riq'uin ri Jesús y xquibij chire: Que'ataka' c'a el re vinek re' richin yebe chucanoxic acuchi yebever-vi, y yebe chuka' chucanoxic quivay pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka' chic lugar ri ec'o-pe nakaj. Roma re ojc'o-vi, xa e manek vinek, xecha' chire.
13 Jac'a ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Tiya' quivay rix. Y ri tijoxela' xquibij chire ri Jesús: Vave' man q'uiy ta vey c'o richin nikaya' chique, xaxe vo'o' vey y ca'i' quer. Re vinek re' yeva', pero vi yojbe chulok'ic vey, xecha'.
14 Roma ri vinek janíla e q'uiy. Y xaxe achi'a' ec'o la'ek vo'o' mil. Y ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Tibana' c'a chique re vinek re' chi quetz'uye' pa tak nic'aj ciento, xcha' chique.
15 Y can que na vi ri' xquiben ri tijoxela', xequitz'uyuba' conojel vinek.
16 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri vo'o' vey y ca'i' quer, xtzu'un chicaj y xumatioxij ri vey y ri quer ri' chire ri Dios. Y ri Jesús xeruper c'a el (xerupir c'a el) ri vey y ri quer, xuya-el chique ri rutijoxela' richin niquiya' chique ri vinek.
17 Can conojel c'a jebel xquitej quivay. Can man jun c'a ri man ta jebel xva'. Y c'a c'o na cablajuj chaquech vey y quer xmol can.
18 Y jun k'ij ri Jesús ruch'aron c'a el ri', roma nuben orar, y ri rutijoxela' can ec'o chuka' riq'uin. Y jac'ari' tok ri Jesús xuc'utuj chique ri rutijoxela': ¿In achique c'a yin niquich'ob ri vinek?
19 Y rije' xquibij chire: Ec'o ri yebin chi rat ja ri Juan ri Bautista. Ec'o ch'aka' chic niquibij chi ja rat ri Elías, ri jun achin ri xk'alajirisan ri xbix chire roma ri Dios ojer can. Y ec'o c'a chuka' ri yebin chi rat jun chique ri ch'aka' chic achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios, ri ojer can, y vacami xac'astej-pe chiquicojol ri caminaki', xecha' chire ri Jesús.
20 Y rija' xuc'utuj c'a chique ri rutijoxela': Y rix ¿achique nich'ob chuvij? xcha' chique. Y ri Pedro can jac'ari' xubij chire ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri takon-pe roma ri Dios.
21 Pero ri Jesús janíla xuchilabej chique ri rutijoxela' chi man tiquitzijoj chi ja rija' ri Cristo.
22 Y xubij c'a chuka' chique: Yin ri xinalex chi'icojol, c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal. Y xquinetzelex coma ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Xquinetzelex coma ri principal-i' tak sacerdotes y coma ri etamanela' chirij ri ley. Y xquicamisex. Pero pa rox k'ij xquic'astej-pe, xcha' ri Jesús.
23 Y c'ari', chique c'a conojel xubij-vi: Vi c'o jun nrajo' nitzekelben vichin, can tubana' c'a achi'el nuben jun ri benek chuxe' ru-cruz. Man nuben ta ri nurayij rija'. Man nupokonaj ta nuc'ovisaj tijoj-pokonal. Vi c'o c'a jun ri nich'obon chi nitiquir nuben queri' k'ij-k'ij, utz nipe viq'uin richin yirutzekelbej.
24 Roma vi yalan nupokonaj ri ruc'aslen re vave' chuvech re ruvach'ulef, xa man xtril ta c'a ruc'aslen richin jantape'. Jac'a ri man nupokonaj ta ri', stape' napon pa camic voma yin, xa can xtril ruc'aslen richin jantape'.
25 ¿Roma achique ta c'a nuq'uen-pe chire ri vinek vi nic'oje' ri beyomel richin ronojel re ruvach'ulef riq'uin y re vinek re' xa man nicolotej ta? Xa ruyon c'a nuya-ri' chupan ri camic ri richin jantape'.
26 Y vi c'o chuka' jun chive rix niq'uix nuk'alajirisaj chi in runiman yin y ri nuch'abel, yin chuka' ri xinalex chi'icojol, xquiq'uix ninbij chi ri jun vinek ri' vichin yin. Queri' xtinben tok xquipe chic jun bey, tok xtik'alajin chi can in Rey vi, y chuka' junan chic nuk'ij-nuc'ojlen riq'uin ri Nata' y e vachibilan-pe ri lok'olej tak ángeles.
27 Y can kitzij c'a re ninbij chive, chi ri Dios can xtoc'oje' c'a pa kavi' y xtoc jun utzilej Kak'atoy-Tzij. Y ec'o c'a chive rix ri man xquequen ta (xquecom ta), c'a tok quitz'eton chic na can ri', xcha' ri Jesús.
28 Y c'o yan la'ek jun semana tic'o can tok ri Jesús xch'on chiquivech ri vinek, c'ari' rija' xerucha' c'a ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo richin chi yerachibilaj-el ri nibe pa ruvi' jun juyu' chubanic orar.
29 Y tok ri Jesús najin chire ri oración, xjalatej ri ruvech, y can que chuka' ri' ri rutziak, xjalatej. Ri rutziak janíla rusakil xuben y niyic'lun.
30 Y tok ri e oxi' tijoxela' xquitz'et c'a, yetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ca'i' achi'a'. Re ca'i' achi'a' re' quibini'an Moisés y Elías, y e rusamajela' ri Dios ri xec'oje' ojer can tiempo.
31 Re e ca'i' c'a re' ec'o c'a pa jun lok'olej sakil, y yetzijon chirij ri camic ri xtuc'uaj ri Jesús pa Jerusalem. Roma ja samaj ri' ri yo'on-pe chire roma ri Dios.
32 Y ri Pedro y ri rachibil, man riq'uin ri janíla quivaran, xquicoch', y xquitz'et c'a ri lok'olej rusakil ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri e ca'i' chic achi'a' ri ec'o riq'uin ri Jesús.
33 Y tok ri ca'i' achi'a' ri' xquichop niquiya' can ri Jesús richin yebe, jari' tok ri Pedro xubij chire ri Jesús: Ajaf, vave' utz kabanon. Tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Ri Pedro que c'a ri' xubij-apo y man retaman ta achique roma tok xch'on-apo. Xa ch'obon man ch'obon ri xerubila-apo.
34 Y c'a nich'on na c'a rija' tok c'o jun sutz' ri xbec'ulun-pe y xerucuch. Y ri tijoxela' xquixibij-qui' tok xquina' chi ec'o chic chupan ri sutz' ri'.
35 Y jac'ari' tok c'o jun ch'abel xcac'axaj chupan re sutz' re', y xubij: Jare' ri Nuc'ajol, y janíla ninvajo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij.
36 Y jac'a tok cac'axan chic ri jun ch'abel ri', tok xquitz'et yan chic, ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y ri tijoxela' ri', q'uiy c'a tiempo ri man jun xquitzijoj-vi ri xquitz'et ri chiri' pa ruvi' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, tok ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xka-pe pa ruvi' ri juyu', can e janíla c'a e q'uiy ri vinek ri xec'ulun-apo.
38 Y jun achin ri c'o chiquicojol ri vinek, xch'on-apo chire ri Jesús. Tijonel, xcha' c'a apo chire. Yin xaxe jun valc'ual c'o. Ninc'utuj c'a utzil chave chi tatzu' juba',
39 roma c'o jun itzel espíritu nichapon. Y tok nuchop, nuben c'a chire chi riq'uin ruchuk'a' nich'on, nuben chire chi niyiquic ri ruch'acul, y nuben chuka' chire chi nivokon ruchi'. Re itzel espíritu re' janíla c'a nuben chire re nuc'ajol, y c'arunaj nuya' can tok nuchop.
40 Romari' xinc'utuj yan utzil chique re atijoxela' chi tiquelesaj re itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol, pero xa man yetiquir ta, xcha' ri achin.
41 Y ri Jesús jari' xubij: Man jun vinek chupan re tiempo re' ri cukul ta ruc'u'x riq'uin ri Dios. Xa conojel e sachinaki'. ¿Nich'ob rix chi yin jantape' yic'oje' iviq'uin, y can jantape' c'o chi yixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol vave', xcha' ri Jesús.

San Lucas 9:7-41 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

7 Y ri Herodes ri gobernador chupan ri tiempo ri', nyerac'axala' c'a ronojel ri nyerubanala' ri Jesús. Pero man nril tüj c'a achique ri nunimaj, roma yec'o ri nyebin que ri nbanun ri nojibül ri' ja ri Juan Bautista c'astajnük chic pe. Ri Juan camnük chic c'a ri tiempo ri'.
8 Yec'o c'a chuka' nyebin que ri Jesús ja ri Elías ri xtzolij-pe. Y ch'aka chic vinük nquibij c'a que ri Jesús jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, ri xbec'astüj-pe.
9 Y ri Herodes nbij: ¿Achique comi achi ri Jesús re'? Roma q'uiy nyenvac'axaj pari'. Pero man ja tüj ri Juan Bautista, roma ri Juan ja yin xintakon rukupuxic rukul, xbij. Y ri Herodes xucanola' c'a rubanic richin que xutz'et ta ri Jesús.
10 Y tok ri ye ru-apóstoles ri Jesús xetzolij-pe riq'uin ri xquibanala' ri rusamaj ri Dios, xquitzijola' c'a chin ri Jesús ri xquibanala'. Y ri Jesús xeruc'uaj c'a e ri rachibila' ri', y xebe pa jun tz'iran ruch'ulef. Y ri lugar ri' richin c'a ri tinamit rubini'an Betsaida.
11 Y tok ri vinük xequinabej-e ri Jesús y ri rachibila', xebe chuka'. Y tok ri vinük ri' xe'apon riq'uin ri Jesús, rija' jabel xeruc'ul y xbij chuka' cheque pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Y chuka' xeruc'achojrisala' yava'i'.
12 Y tok xa xkak'ij-ka ri k'ij ri', ri doce achibila' xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquibij chin: Que'ataka' c'a e ri vinük re' richin nyebe chucanoxic ape' nyebevür-vi, y nyebe chuka' chucanoxic quivay pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka chic lugar ri yec'o-pe nakaj. Roma ri ape' rojc'o-vi, xa ye manak vinük, xquibij chin.
13 Jac'a ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tiya' quivay rix. Y ri rachibila' xquibij chin ri Jesús: Chere' man q'uiy tüj vüy c'o richin nkaya' cheque, xaxe vo'o' vüy y ca'i' cür. Ri vinük re' nyeva', pero si nkube chulok'ic vüy, xquibij.
14 Roma ri vinük juis ye q'uiy. Y xaxe achi'a' yec'o la'ük vo'o' mil. Y ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tibana' c'a cheque ri vinük re' que quetz'uye' pa tak nic'aj ciento, xbij cheque.
15 Y quiri' na vi xquibün ri achibila', xequitz'uyuba' conojel vinük.
16 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri vo'o' vüy y ca'i' cür, xtzu'un chicaj y xumatioxij ri vüy y ri cür ri' chin ri Dios. Y ri Jesús xeruper c'a e ri vüy y ri cür, xuya-e cheque ri rachibila' richin nquiya' cheque ri vinük.
17 Conojel c'a jabel xquic'ux quivay. Man jun c'a ri man ta jabel xva'. Y c'a c'o na doce chacüch vüy y cür xcolotüj can.
18 Y jun k'ij ri Jesús rujachon-e ri', roma nbün orar, y ri rachibila' yec'o chuka' riq'uin. Y jari' tok ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Yin achique c'a yin nquinuc ri vinük?
19 Y rije' xquibij chin: Yec'o ri nquibij que rat ja ri Juan Bautista. Yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o c'a chuka' ri nquibij que rat jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios, ri ojer can, y vocomi xac'astüj-pe chiquicojol ri caminaki', xquibij chin ri Jesús.
20 Y rija' xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': Y rix ¿achique ninuc pa nuvi'? xbij cheque. Y ri Pedro jari' xbij chin ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri takon-pe y cha'on-pe roma ri Dios.
21 Pero ri Jesús juis xuchilabej cheque ri rachibila' que man tiquitzijoj que ja rija' ri Cristo.
22 Y xbij c'a chuka' cheque: Yin ri xinalüx chi'icojol, nc'atzinej que ninc'usaj q'uiy pokonül. Y nquinetzelüs coma ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. Nquinetzelüs coma ri más nimalüj tak sacerdotes y coma ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y nquicamsüs. Pero pa rox k'ij nquic'astüj-pe, xbij ri Jesús.
23 Y jari', cheque c'a conojel xbij-vi: Si c'o jun nrajo' ntzekleben vichin, tubana' c'a cachi'el nbün jun ri benük chuxe' ru-cruz. Man nbün tüj ri nurayij rija'. Man nupokonaj tüj nuc'usaj pokonül. Si c'o c'a jun ri nunucun que ntiquer nbün quiri' k'ij-k'ij, utz npu'u viq'uin richin nquirutzeklebej.
24 Roma si juis nujoyovaj ruvüch ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, xa man nril tüj c'a ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nujoyovaj tüj ruvüch ruc'aslen ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin, xa nril ruc'aslen richin chi jumul.
25 ¿Roma achique ta c'a nuc'ün-pe chin ri vinük si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük ri' xa man ncolotüj tüj? Xa ruyon c'a nuya-ri' chupan ri camic ri richin chi jumul.
26 Y si c'o chuka' jun chive rix nq'uixaj nuk'alajrisaj que yin rutaken yin y ri nutzij, yin chuka' ri xinalüx chi'icojol, nquiq'uixaj ninbij que ri jun vinük ri' vichin yin. Quiri' ninbün tok nquipu'u jun bey chic, tok nk'alajin que yin Rey vi, y chuka' junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y ye vachibilan-pe ri lok'olüj tak ángeles.
27 Y ketzij c'a ri ninbij chive, que ri Dios nc'uje' c'a pe pa kavi' y ntoc jun utzilüj ri nbün mandar. Y yec'o c'a chive rix ri man nyecom tüj, tok c'a quitz'eton chic na can ri', xbij ri Jesús.
28 Y colope' c'o yan jun semana xc'o can tok ri Jesús xch'o chiquivüch ri vinük, c'ateri' rija' xerucha' c'a ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo richin que nyerachibilaj-e ri nbe pari' jun juyu' chin nquibün orar.
29 Y tok ri Jesús ntajin q'uin ri oración, xjalatüj ri ruvüch, y quiri' chuka' ri rutziek, xjalatüj. Ri rutziek juis rusük xbün y nyiq'uiyot.
30 Y tok ri ye oxi' achibila' xquitz'et c'a, nyetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ca'i' achi'a'. Ri ca'i' achi'a' ri' quibini'an Moisés y Elías, y ye rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can tiempo.
31 Ri ye ca'i' ri' c'a yec'o c'a pa jun lok'olüj sük, y nyetzijon pari' ri camic ri nuc'uaj ri Jesús pa Jerusalén. Roma ja samaj ri' ri yo'on-pe chin roma ri Dios.
32 Y ri Pedro y ri rachibil, stape' (aunque) juis quivaran, xquicoch', y xquitz'et c'a ri lok'olüj rusakil ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri ye ca'i' chic achi'a' ri yec'o riq'uin ri Jesús.
33 Y tok ri ca'i' achi'a' ri' ntajin nquiya' can ri Jesús richin nyebe, jari' tok ri Pedro xbij chin ri Jesús: Ajaf, chere' utz kabanun. Tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Ri Pedro quiri' c'a xbij-apu y man retaman tüj achique roma tok xch'o-apu. Xa nucun man nucun tüj ri xerubila-apu.
34 Y tok c'a nch'o na rija' tok c'o jun sutz' ri xbec'ulun-pe y xerutz'apij. Y ri achibila' xquixbij-qui' tok xquina' que yec'o chic chupan ri sutz' ri'.
35 Y jari' tok c'o jun ch'abül xcac'axaj chupan ri sutz' ri', y xbij: Jare' ri Nuc'ajol, y juis ninjo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij.
36 Y ja tok cac'axan chic ri jun ch'abül ri', tok xquitz'et yan chic, ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y ri achibila' ri', q'uiy c'a tiempo ri man jun xquitzijoj-vi ri xquitz'et chiri' pari' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, tok ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rachibila' xka-pe pari' ri juyu', ye juis c'a ye q'uiy ri vinük ri xec'ulun-apu.
38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri vinük, xch'o-apu chin ri Jesús. Maestro, xbij c'a apu chin. Yin xaxe jun valc'ual c'o. Ninc'utuj c'a favor chave que tatz'eta' ba',
39 roma c'o jun itzel espíritu ri ntz'amon. Y tok nutz'om, nbün c'a chin que riq'uin ruchuk'a' nch'o, nbün chin que nuyiquiya' ri ruch'acul, y nbün chuka' chin que nvokon ruc'axaj pa ruchi'. Ri itzel espíritu ri' juis c'a nbün chin ri nuc'ajol, y c'arunaj nuya' can tok nutz'om.
40 Romari' xinc'utuj yan favor cheque ri avachibila' que tiquelesaj ri itzel espíritu ri' riq'uin ri nuc'ajol, pero xa man nyetiquer tüj, xbij ri achi.
41 Y ri Jesús jari' xbij: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri ruyo'on ta ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel xa ye satznük. ¿Ninuc rix que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin, y chi jumul nc'atzinej que nyixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol chere', xbij ri Jesús.

San Lucas 9:7-41 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

7 Y ri Herodes ri gobernador can yeruc'oxaj ronojel ri yeru'on ri Jesús. Pero man nril ta anchique nunimaj, roma jec'o ye'in chi ri nibano ri' ja ri Juan Bautista c'astajinak chic pe. Ri Juan can caminak chic ri tiempo ri'.
8 Jec'o chuka' ye'in chi ri Jesús ja ri Elías ri xtzolaj-pe. Y ch'aka chic winak niqui'ij chi ri Jesús jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, ri xbec'astaj-pe.
9 Y ri Herodes nu'ij: ¿Anchique como achi ri Jesús re'? Roma q'uiy yenc'oxaj chirij. Pero man ja' ta ri Juan Bautista, roma ri Juan ja ren xitako chi xkupix rukul, xcha'. Y ri Herodes xucanola' modo chi xutzu' ta ri Jesús.
10 Y cuando ri ru-apóstoles ri Jesús xetzolaj-pe chi xbequibana' rusamaj ri Dios, xquitzijoj che ri Jesús ri xqui'en. Y ri Jesús xeruc'uaj-e y xebe pa jun tz'iran rech-ulef. Y ri lugar re' chi ri tenemit rubinan Betsaida.
11 Y cuando ri winak xquina'ej ri Jesús y ri ru-apóstoles, xebe chuka' reje'. Y cuando ri winak re' xe'apon riq'uin ri Jesús, raja' can utz xuc'ul quiwech y xtzijon chuka' chique chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y chuka' xeruc'achojrisaj yawa'i'.
12 Y cuando ya nika-ka ri k'ij, ri cablajuj discípulos xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Ta'ij chique ri winak re' chi quiebe y te'quicanoj anchi' yebewer-wi, y chuka' te'quicanoj quiway pa tak cocoj tenemit y pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe nakaj. Roma anchi' jojc'o-wi cami, xa man jun winak jec'o, xecha' che.
13 Pero ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tiya' quiway rix. Y reje' xqui'ij che ri Jesús: We' man q'uiy ta wey c'o chi nakaya' chique, xe wo'o' wey y ca'i' quer. Ri winak re' yewa', pero xa ne'kalok'o' wey, xecha'.
14 Roma ri winak can je q'uiy. Y xe achi'a' jec'o la'k wo'o' mil. Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Ti'ij chique ri winak re' chi quiech'oquie' chi nic'aj tak ciento, xcha' chique.
15 Y can quiri' xqui'en, y ri winak can xech'oquie' conojel.
16 Y ri Jesús xeruli'ej pa ruk'a' ri wo'o' wey y ca'i' quer, xtzu'n chicaj y xuya' matiox che ri Dios. Y ri Jesús xeruper ri wey y ri quer, xuya-e chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak.
17 Can conojel xewa' utz, y can utz xnoj quipa. Y c'a c'o cablajuj chaquech wey y quer xmol can.
18 Y jun k'ij ri Jesús c'o aparte roma nu'on orar, y ri ru-discípulos can jec'o chuka' riq'uin. Y c'ajari' ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jin ancu'x (anchique) ren niqui'ij ri winak?
19 Y reje' xqui'ij che: Jec'o ye'in chi ja ret ri Juan Bautista. Jec'o ch'aka chic niqui'ij chi jat Elías, ri jun achi ri xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios ojer can. Y jec'o chuka' ri ye'in chi ret jat jun chic chique ri achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios ojer can, y cami xac'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', xecha' che ri Jesús.
20 Y raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Y rix ¿anchique ni'ij? xcha' chique. Y ri Pedro can ja' xu'ij che ri Jesús: Ja ret ri Cristo, ri jat-takon-pe roma ri Dios.
21 Pero ri Jesús can xuchelebej chique ri ru-discípulos chi can man tiquitzijoj chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios.
22 Y xu'ij chuka' chique: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nink'axaj na q'uiy sufrimiento. Can itzel xquitz'et coma ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, coma ri nimalaj tak sacerdotes y chuka' coma ri maestros chi ri ley. Y xquicamises, pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
23 Y c'ajari', chique conojel xu'ij-wi: Xa c'o jun nrojo' yirutzeklebej, man tupokonaj-ri' nu'on sufrir, xa can tu'ona' anche'l can ruc'uan ru-cruz. Man tu'on ri nurayij raja'. Xa c'o jun nunojij chi nitiquier nu'on quiri' k'ij-k'ij, can tipe wiq'uin y quirutzeklebej.
24 Roma xa c'o jun ri yalan nrojo' ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri', más que nicamises woma ren, can xticolotaj y xtiril ruc'aslen ri manak xtiq'uis.
25 Y ¿anchique nuch'ec jun winak xa nic'ue' ta ronojel ri beyomel ri c'o chech-ulef riq'uin y xa man nicolotaj ta? Xa ruyon nuya-ka-ri' chupa ri camic y xtiq'uis jumul.
26 Y xa c'o chuka' jun chiwe rix niq'uix nuk'alajij chi jinruniman ren y runiman ri nutzij, ren chuka' ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquiq'uix nin-ij chi ri jun winak ri' wichi ren. Quiri' xtin-en cuando xquipe chic jun mej (bey), cuando xtik'alajin chi can jin Rey-wi, y junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y je-petenak wiq'uin ri lok'olaj tak ángeles.
27 Y can ketzij ri nin-ij chiwe, chi ri Dios can xtoc'ue' pa kawi' y xkojru'on gobernar. Y jec'o chiwe rix ri man xquiecom ta, c'a tiquitzu' na ri', xcha' ri Jesús.
28 Y c'o yan la'k jun semana ri' cuando ri Jesús tich'o'n chiquiwech ri winak, raja' xerucha' ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chi junan xbe quiq'uin parui' jun juyu' chi xberu'ona' orar.
29 Y cuando ri Jesús nu'on orar, xjalataj rech y chuka' ri rutziak yalan rusakil xu'on y nich'ich'an.
30 Y cuando ri je oxi' ri je-benak riq'uin xquitzu', yetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ca'i' achi'a'; jun ja ri Moisés y ri jun chic ja ri Elías. Reje' je rusamajel ri Dios ri xec'ue' ojer can tiempo.
31 Ri je ca'i' re' jec'o pa jun nimalaj sakil, y yetzijon chirij ri camic ri xtuc'uaj ri Jesús pa Jerusalem; roma ja samaj ri' ri yo'n-pe che roma ri Dios.
32 Y ri Pedro y ri je ca'i' chic, más que c'o quiwaran, xquicoch', y xquitzu' ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitzu' chuka' ri je ca'i' chic achi'a' ri jec'o riq'uin ri Jesús.
33 Y cuando ri ca'i' achi'a' ri' ja niquiya' can ri Jesús chi yebe, ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, we' utz kabanon. Kabana' oxi' tak jay, jun awichi ret, jun chi ri Moisés y ri jun chic chi ri Elías. Ri Pedro quiri' xu'ij-apo y man reta'n ta anchique roma xch'o'n-apo. Xa man reta'n ta anchique yeru'ij-apo.
34 Y c'a nitzijon-apo raja' che ri Jesús cuando c'o jun ajawa' (mukul) ri xka-pe pa quiwi'. Y xquixi'j-qui' cuando xquina' chi jec'o chic chupa ri ajawa' (mukul) ri'.
35 Y chupa ri ajawa' (mukul) c'o Jun ri xch'o'n-pe y xu'ij: Jare' ri Walc'ual, y yalan ninjo'. Can tic'oxaj ri nu'ij raja', xcha-pe ri Dios chicaj.
36 Y cuando quic'oxan chic ronojel ri', xquitzu' chi ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y reje' q'uiy tiempo xk'ax y man jun anchok che xquitzijoj-wi ri xquitzu' chiri' parui' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, cuando ri Jesús y ri je oxi' ru-discípulos xeka-pe parui' ri juyu', can je q'uiy winak ri xec'ulu-apo quichi.
38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri winak, xch'o'n-apo che ri Jesús: Maestro, xcha-apo che. Ren xe jun walc'ual c'o. Tabana' favor tatzu' juba',
39 roma c'o jun itzel espíritu nitz'amo richi. Y cuando nutz'om, can nu'on che chi yalan nisiq'uin, y can nupiq'uiq'uiej ruch'acul, y chuka' nu'on che chi niwokok-pe pa ruchi'. Ri itzel espíritu re' yalan ch'a'oj nu'on che ri walc'ual, y c'aronaj nuya' can.
40 Romari' xonc'utuj yan favor chique ri a-discípulos chi tiquilesaj ri itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero xa man yetiquier ta, xcha' ri achi.
41 Y ri Jesús ja' xu'ij: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel je-satzinak (je-sachinak). ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tac'ama-pe we' ri awalc'ual, xcha' ri Jesús.
San Lucas 9 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 9:7-41 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

7 Y ri Herodes ri gobernador xraꞌxaj nojiel ri ncaꞌruꞌon ri Jesús. Pero vor chica xtunimaj, ruma icꞌo ncaꞌeꞌn: Ri Juan el Bautista xa xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
8 Icꞌo ncaꞌeꞌn chi ja ri Elías ri xtzalaj-pa. Y nicꞌaj chic niquiꞌej chi jun chiquivach ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, ri xbꞌacꞌastaj-pa.
9 Y ri Herodes xuꞌej: Inreꞌ ri xiꞌeꞌn chi xcꞌamar-el rujaluon ri Juan el Bautista, ¿chica came ache reꞌ ri qꞌuiy nivaꞌxaj chirij? Y ri Herodes xucanuj manera chi nutzꞌat ri Jesús.
10 Y antok ri ru-apóstoles ri Jesús xaꞌtzalaj-pa, xquiꞌej cha nojiel ri chica xquiꞌan. Y jajaꞌ xaꞌrucꞌuaj y xaꞌa chupan jun lugar pacheꞌ manak vinak richin ri tanamet rubꞌinan Betsaida.
11 Y antok ri vinak xquinaꞌiej chi xꞌa ri Jesús, xaꞌa chirij. Y antok ri vinak reꞌ xaꞌbꞌaka riqꞌuin, jajaꞌ xaꞌruꞌon recibir y xuꞌej jeꞌ chica chirij ri ru-reino ri Dios. Y xaꞌruꞌon jeꞌ sanar ri ncaꞌyavaj.
12 Pero antok ya nika-ka ri kꞌij, ri doce (cabꞌalajuj) apóstoles xaꞌjiel-apa riqꞌuin ri Jesús y xquiꞌej cha: Caꞌtakaꞌ cꞌa el ri vinak chi caꞌa pa tak aldeas y nicꞌaj chic lugar ri icꞌo cierca, chi niquicanuj pacheꞌ ncaꞌbꞌavar-ve, y ri chica niquitej, ruma ri pacheꞌ ojcꞌo-ve xa manak jay, xaꞌchaꞌ cha.
13 Pero ri Jesús xuꞌej chica: Tiyaꞌ ixreꞌ chi ncaꞌvaꞌ. Y ijejeꞌ xquiꞌej cha: Kiqꞌuin ojreꞌ xa joꞌc vuꞌuoꞌ simíta y caꞌyeꞌ car cꞌo. Ri vinak reꞌ ncaꞌvaꞌ, pero xa nkuꞌa chulokꞌic ri chica niquitej, xaꞌchaꞌ.
14 Y ri achiꞌaꞌ icꞌo laꞌk vuꞌuoꞌ mil. Y ri Jesús xuꞌej chica ri ru-discípulos: Tibꞌanaꞌ chica ri vinak chi caꞌtzꞌuye-ka chi nicꞌaj tak ciento, xchaꞌ chica.
15 Y quireꞌ xquiꞌan, xaꞌquitzꞌuyubꞌaꞌ quinojiel.
16 Y ri Jesús xutzꞌom ri vuꞌuoꞌ simíta y ri caꞌyeꞌ car, xtzuꞌn chicaj, y xuꞌon bendecir, y xaꞌruper ri simíta y ri car, y xuyaꞌ chica ri ru-discípulos chi niquijach chiquivach ri vinak.
17 Y quinojiel jaꞌal xaꞌvaꞌ, y otz xnuoj quipan. Y cꞌa cꞌo doce (cabꞌalajuj) chacach ri xaꞌnuoj riqꞌuin ri jutak pir ri xmuol can ri xuꞌon suobra.
18 Y jun kꞌij ri Jesús cꞌo aparte chi nuꞌon orar, y ri ru-discípulos icꞌo jeꞌ riqꞌuin. Y jareꞌ antok ri Jesús xucꞌutuj chica ri ru-discípulos: ¿In chica inreꞌ niquiꞌej ri vinak?
19 Y ijejeꞌ xquiꞌej cha: Icꞌo ncaꞌeꞌn chi atreꞌ ri Juan el Bautista. Icꞌo nicꞌaj chic ncaꞌeꞌn chi atreꞌ ri Elías. Y icꞌo jeꞌ ncaꞌeꞌn chi atreꞌ at jun chic chiquivach ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, y vacame xbꞌacꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
20 Y jajaꞌ xucꞌutuj chica: ¿Y ixreꞌ, in chica inreꞌ ntiꞌej? Y ri Pedro xuꞌej cha ri Jesús: Ri Cristo, ri at-takuon-pa ruma ri Dios.
21 Pero ri Jesús xuꞌon mandar chica chi man jun choj cha tiquiꞌej-ve chica jajaꞌ.
22 Y xuꞌej jeꞌ chica: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, nicꞌatzin chi nukꞌasaj qꞌuiy sufrimiento, y itziel xtitzꞌiet cuma ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, cuma ri principales sacerdotes y cuma ri achiꞌaꞌ escribas; y xtiquimisas, pero chi oxeꞌ kꞌij xticꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
23 Y chica quinojiel xuꞌej: Vi xa cꞌo jun nrajoꞌ niꞌa chuvij, man tuꞌon ri nurayij jajaꞌ, y can tutzꞌamaꞌ y tucꞌuaj ri ru-cruz. Xa quireꞌ nuꞌon kꞌij-kꞌij, otz tipa viqꞌuin chi niꞌa chuvij.
24 Ruma xa cꞌo jun ri altíra nrajoꞌ ri rucꞌaslien vaveꞌ ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri jun, mesque niquimisas vuma inreꞌ, can xticolotaj.
25 Y ¿chica nuchꞌec jun vinak xa nicꞌujieꞌ ta riqꞌuin nojiel ri bꞌayomal ri cꞌo choch-ulief y xa man nicolotaj ta?
26 Ruma xa cꞌo jun ri niqꞌuix pa nu-cuenta y ruma ri nutzij, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol can xtiqꞌuix jeꞌ pa ru-cuenta ri jun reꞌ. Quireꞌ xtuꞌon antok xtipa chic jun bꞌay, junan chic ru-gloria riqꞌuin ri Rutataꞌ, i-richꞌilan-pa ri santos ángeles.
27 Y can ketzij ri niꞌej chiva, chi icꞌo jujun chivach ixreꞌ ri man xcaꞌcon ta yan, cꞌa xtiquitzꞌat-na ri ru-reino ri Dios, xchaꞌ ri Jesús.
28 Y xakꞌax yan laꞌk jun semana ri tichꞌoꞌ ri Jesús chiquivach ri vinak, jajaꞌ xaꞌrucꞌuaj ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chi junan xꞌa quiqꞌuin paroꞌ jun juyuꞌ chi xbꞌarubꞌanaꞌ orar.
29 Y antok ri Jesús nuꞌon orar, xcꞌaxtaj rutzubꞌal, y ri rutziak jeꞌ altíra sak xuꞌon y nichꞌichꞌan.
30 Y jareꞌ antok ncaꞌtzijuon yan chic riqꞌuin ri Jesús icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ; jun ja ri Moisés y ri jun chic ja ri Elías.
31 Ri icaꞌyeꞌ reꞌ icꞌo chupan jun namalaj sakil, y ncaꞌtzijuon chirij ri camic ri xtukꞌasaj ri Jesús chupan ri tanamet Jerusalén.
32 Y ri Pedro y ri icaꞌyeꞌ chic, mesque cꞌo quivaran, xquicochꞌ, y xquitzꞌat ri namalaj rusakil ri Jesús, y xaꞌquitzꞌat jeꞌ ri icaꞌyeꞌ chic achiꞌaꞌ ri icꞌo riqꞌuin.
33 Y antok ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ ja niquiyaꞌ can ri Jesús chi ncaꞌa, ri Pedro xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, otz chi ojcꞌo vaveꞌ ojreꞌ, nakaꞌan oxeꞌ chꞌitak enramadas, jun avichin atreꞌ, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Pero ri Pedro man rataꞌn ta ri chica ncaꞌruꞌej.
34 Y cꞌa nichꞌoꞌ jajaꞌ cha ri Jesús antok jun mukul xka-pa pa quiveꞌ. Y ri discípulos xquixiꞌij-quiꞌ antok xquinaꞌ chi icꞌo yan chic chupan ri mukul.
35 Y chupan ri mukul reꞌ, cꞌo Jun ri xchꞌo-pa y xuꞌej: Jareꞌ ri Nucꞌajuol y altíra nivajoꞌ. Can tivaxaj ri nuꞌej jajaꞌ.
36 Y antok caxan chic ri xchꞌo-pa, xquitzꞌat chi ri Jesús xa ruyuon chic cꞌo can. Y qꞌuiy tiempo xakꞌax, ijejeꞌ man jun choj cha xquiꞌej-ve ri xquitzꞌat chireꞌ paroꞌ ri juyuꞌ.
37 Y chucaꞌn kꞌij, antok ri Jesús y ri iyoxeꞌ discípulos xaꞌka-pa paroꞌ ri juyuꞌ, can altíra iqꞌuiy vinak ri xaꞌcꞌulu-apa quichin.
38 Y jun ache ri cꞌo chiquicajol ri vinak, xchꞌo-apa cha ri Jesús y xuꞌej: Maestro, inreꞌ joꞌc jun valcꞌual cꞌo. Tabꞌanaꞌ favor tatzꞌataꞌ bꞌaꞌ,
39 ruma cꞌo jun itziel espíritu nitzꞌamo richin. Y antok nutzꞌom, nuꞌon cha chi altíra nisiqꞌuin, y nuquiyicaꞌ ri ru-cuerpo, y nuꞌon jeꞌ cha chi ntiel ruvakuol pa ruchiꞌ, y bien golpeado nuꞌon cha. Ri itziel espíritu reꞌ quireꞌ nuꞌon cha ri nucꞌajuol, y cꞌarunaj nuyaꞌ can.
40 Rumareꞌ xincꞌutuj yan favor chica ri a-discípulos chi tiquilasaj-el ri itziel espíritu reꞌ, pero man xaꞌtiquir ta, xchaꞌ ri ache.
41 Y ri Jesús xuꞌej: ¡Man jun vinak chupan ri tiempo vacame ruyoꞌn ta ránima riqꞌuin ri Dios, xa quinojiel i-sachnak! ¿Ixreꞌ ntiꞌan pensar chi inreꞌ nojiel kꞌij xquicꞌujieꞌ iviqꞌuin y xquixcochꞌ? Tacꞌama-pa ri acꞌajuol vaveꞌ.

San Lucas 9:7-41 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

7 Y ri Herodes, jun chique ri ye caji' aj k'atbel tak tzij chupan ri tiempo ri', can yerac'axala' c'a ronojel ri yerubanala' ri Jesús. Pero ma nril ta c'a achique ri nunimaj, ruma yec'o yebin chi ri nibano queri' ya ri Juan ri Bautista ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki'.
8 Yec'o c'a chuka' yebin chi ri Jesús ya ri Elías ri xtzolin pe. Y nic'aj chic winek niquibij c'a chi ri Jesús jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ri xbec'astej pe.
9 Y ri Herodes nubij: ¿Achique cami chi achi ri'? Ruma q'uiy yenwac'axaj chrij. Pero riyin nbij chi ma ya ta ri Juan ri Bautista, ruma ri Juan yin c'a riyin xitako rutzaq'uixic rujolon (ruwi'), xcha'. Y ri Herodes nucanola' c'a achique nuben, ruma nrajo' nutz'et ruwech ri Jesús.
10 Y tek ri ye ru'apóstoles ri Jesús xetzolin pe chubanic ri rusamaj ri Dios, xquitzijola' c'a chare ri Jesús ri xequibanala'. Y ri Jesús xeruc'uaj c'a el ri ru'apóstoles, y xebe pa jun desierto, jun lugar ri c'o pa rucuenta ri tinamit Betsaida.
11 Y tek ri winek xquinabej el chi xbe ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos, xebe chuka' riye'. Y tek ri winek ri' xe'apon riq'ui ri Jesús, Riya' jabel xeruc'ul y xubij chuka' chique achique rubanic ri rajawaren ri Dios. Y chuka' xeruc'achojsaj yawa'i'.
12 Y tek xka ka ri k'ij ri', ri cablajuj discípulos xejel apo riq'ui ri Jesús y xquibij chare: Que'ataka' c'a el re winek re' riche (rixin) chi yebe chucanoxic acuchi (achique) yebewer wi, y yebe chuka' chucanoxic quiway pa tak aldeas y pa nic'aj chic lugar ri yec'o pe nakaj. Ruma re yojc'o wi, xa majun winek yec'o, xecha' chare.
13 Yac'a ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Tiya' quiway riyix. Y ri discípulos xquibij chare ri Jesús: Wawe' ma q'uiy ta caxlan wey c'o riche (rixin) chi nikaya' chique, xaxu (xaxe wi) wu'o' caxlan wey y ca'i' car. Re winek re' yewa', pero wi yojbe chulok'ic cosas riche (rixin) chi niquitij, xecha'.
14 Ruma ri winek sibilaj ye q'uiy. Y xaxu (xaxe wi) ri achi'a' yec'o achi'el xa wu'o' mil. Y ri Jesús xubij chique ri ye rudiscípulos: Tibij chique re winek re' chi quetz'uye' pa tak moc y chi nic'aj tak ciento tiquic'uaj qui', xcha' chique.
15 Y can que na wi ri' xquiben ri discípulos, xquiben chique quinojel ri winek chi xetz'uye'.
16 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri wu'o' caxlan wey y ri ca'i' car y c'ac'ari' xtzu'un chicaj y xuc'utuj ri rubendición ri Dios pa ruwi'. Y c'ac'ari' ri Jesús xeruwech'ela' c'a el ri caxlan wey y ri car, y xuya' el chique ri rudiscípulos riche (rixin) chi niquiya' chique ri winek.
17 Can quinojel c'a jabel xewa'. Can majun c'a ri man ta xwa' chi utz. Y c'a c'o na c'a cablajuj chaquech caxlan wey y car ri xmolotej ca.
18 Y c'o c'a jun k'ij tek ri Jesús ruyon c'a ntajin nuben orar, y ri ye rudiscípulos can yec'o chuka' apo chunakajal. Y yac'ari' tek ri Jesús xuc'utuj chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique c'a riyin niquibij ri winek?
19 Y riye' xquibij chare: Yec'o ri yebin chi yit c'a riyit ri Juan ri Bautista. Yec'o nic'aj chic niquibij chi yit c'a riyit ri Elías. Y yec'o c'a chuka' ri yebin chi riyit jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, y wacami xac'astej pe chiquicojol ri caminaki', xecha' chare ri Jesús.
20 Y Riya' xuc'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique c'a riyin nibij riyix? xcha' chique. Y ri Pedro can yac'ari' tek xubij chare ri Jesús: Yit c'a riyit ri Cristo, ri yit takon pe ruma ri Dios, xcha' chare.
21 Yac'a ri Jesús sibilaj xuchilabej chique ri ye rudiscípulos chi majun achoj chare tiquitzijoj wi chi ya Riya' ri Cristo.
22 Y xubij c'a chuka' chique: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, c'o chi nk'axaj na q'uiy tijoj pokonal. Y xquinetzelex cuma ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Xquinetzelex cuma ri principali' tak sacerdotes y cuma ri aj tz'iba'. Y xquicamisex. Pero pa rox k'ij xquic'astej pe, xcha' ri Jesús.
23 Y c'ac'ari' xubij chique quinojel: Wi c'o jun nrajo' yirutzekelbej, man c'a tupokonaj ta nuk'axaj tijoj pokonal. Xa can tubana' c'a achi'el nuben jun ri benak chuxe' jun cruz riche (rixin) chi nbecamisex. Ma nuben ta chic ri nurayij ka riya'. Wi c'o c'a jun nich'obo chi nicowin nuben queri' k'ij k'ij, utz chi nipe wuq'ui y quirutzekelbej c'a.
24 Ruma wi can nupokonaj ri ruc'aslen re wawe' chuwech re ruwach'ulef, xa ma xtril ta c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Yac'a ri ma nupokonaj ta ri ruc'aslen re wawe' choch'ulef, astape' ta na can napon pa camic wuma riyin, xa can xtril ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
25 Ruma, ¿achique ta c'a nuc'om pe chare ri winek wi nic'oje' ri beyomel riche (rixin) ronojel ri ruwach'ulef riq'ui y wi xa ma nicolotej ta? Xa ruyon c'a nuya' ri' chupan ri camic riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
26 Ruma wi jun winek niq'uix yiruk'alajsaj riyin y niq'uix nuk'alajsaj ri nuch'abel, queri' chuka' xtinben riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, tek xquipe chic jun bey, xquiq'uix nbij chi ri jun winek ri' wuche (wixin) riyin, tek xtik'alajin chi can yin Rey wi, y chuka' junan chic nuk'ij nuc'ojlen riq'ui ri Nata' y ye wachibilan pe ri lok'olaj tak ángeles.
27 Y can kitzij c'a re nbij chiwe chi yec'o c'a nic'aj chiwe ri yec'o wawe' ri ma xquecom ta na, xquecom pero c'a ya tek quitz'eton chic na ca ri rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús.
28 Y achi'el xa c'o yan jun semana k'axnek ca tek ri Jesús tich'o wi chiquiwech ri winek, yac'ari' tek Riya' xerucha' c'a ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo riche (rixin) chi yerachibilaj el chi nibe pa ruwi' jun juyu' chubanic orar.
29 Y tek ri Jesús ntajin c'a chare ri oración, xjalatej c'a ri ruwachbel, y can queri' chuka' ri rutziak, can xjalatej ri yetzu'un. Ri rutziak sibilaj rusakil xuben y nitz'itz'an.
30 Y can yac'ari' tek xquichop tzij ye ca'i' achi'a' riq'ui ri Jesús. Y ri ye ca'i' achi'a' ri' ya ri Moisés y ri Elías ri ye rusamajel ri Dios ri xec'oje' ojer ca.
31 Riye' xusutij c'a ri' jun lok'olaj sakil chiquij, y yetzijon c'a chrij ri camic ri xtiban chare ri Jesús pa Jerusalem.
32 Y ri Pedro y ri ye rachibil, sibilaj quiwaran c'o, pero xquicoch' ma xewer ta, y rumari' xquitz'et c'a ri lok'olaj sakil riche (rixin) ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri ye ca'i' achi'a' ri yec'o riq'ui ri Jesús.
33 Y tek ri ca'i' achi'a' ri' niquiya' c'a ca ri Jesús riche (rixin) chi yebe, yac'ari' tek ri Pedro xubij chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojc'o wawe'. Tikabana' oxi' tak ca'aj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés y queri' chuka' jun riche (rixin) ri Elías, xcha' chare. Ri Pedro quec'ari' xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xch'o apo. Xa ch'obon, ma ch'obon ri xerubila' apo.
34 Y c'a nich'o na c'a ri Pedro, tek c'o jun sutz' ri xka pe pa quiwi' y xerucuch. Y ri ye rudiscípulos xquixibij qui' tek xquina' chi yec'o chic chupan ri sutz' ri'.
35 Y yac'ari' tek c'o jun ch'abel xquic'axaj chupan ri sutz' ri', y xubij: Yare' ri Nuc'ajol y can sibilaj nwajo'. Can ya c'a Riya' tiwac'axaj, xcha' ri ch'abel ri'.
36 Y yac'a tek quic'axan chic ri jun ch'abel ri', yac'ari' tek xquitz'et chi ri Jesús xa ruyon chic c'o ca. Y ri discípulos ri', q'uiy c'a k'ij ri majun achoj chare xquibij wi ri xquitz'et ri chiri' pa ruwi' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xka pe pa ruwi' ri juyu', can ye sibilaj c'a ye q'uiy ri winek ri xec'ulu apo riche (rixin).
38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri winek, riq'ui ruchuk'a' xch'o apo chare ri Jesús y xubij: Tijonel, riyin xaxu (xaxe wi) jun walc'ual c'o. Nc'utuj c'a jun utzil chawe chi tatzu' juba',
39 ruma chi c'o jun itzel espíritu nichapo. Y tek nuchop, nuben c'a chare chi nurek ruchi', nuben chare chi nibarbot (nibaybot) ri ruch'acul, y nuben chuka' chare chi niwoko pa ruchi'. Ri itzel espíritu ri' can nik'ax ruwi' nuben chare ri nuc'ajol, y c'arunaj nuya' ca tek nuchop.
40 Rumari' xinc'utuj yan jun utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu re' riq'ui ri nuc'ajol, pero xa ma ye cowinek ta chi niquelesaj, xcha' chare ri Jesús.
41 Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chique: Riyix winek ri yixc'o chuwech re ruwach'ulef, majun chiwe ri cukul ta ruc'u'x riq'ui ri Dios. Chi'iwonojel xa yix sachnek. ¿Riyix nich'ob chi riyin can ronojel k'ij xquic'oje' iwuq'ui, y man c'a xquitane' ta chi yixincoch'? Tac'ama' pe ri ac'ajol wawe', xcha' ri Jesús.

Lucas 9:7-41 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

7 Y re gobernador rubini'an Herodes chupan re tiempo re', xuc'axaj ronojel re ntajin chubanic re Jesús. Pero man nuvel-ta anchique nunimaj, roma jec'o ye'bin che re nibano quire' ja re Juan Bautista re xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i'. Roma re Juan quiminak chic.
8 Jec'o nic'aj chic ye'bin che re Jesús ja re Elías re xbetzolaj chic-pa. Y nic'aj chic vinak niquibij che re Jesús jun chique re je rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique re xc'astaj-pa.
9 Y re Herodes nubij: ¿Anchique como che ache re Jesús? Roma q'uiy cosas ye'nc'axaj chij re ye'ruban. Pero yen nimbij che mana-ta re Juan Bautista, roma re Juan ja yen mismo re ximbano mandar che xtzaq'uis rujalom, xcha'. Y re Herodes xucanola' formas chin quire' xutz'at-ta rach re Jesús.
10 Y re ru-apóstoles re Jesús tak xe'tzolaj-pa banoy re rusamaj re Dios, xquitzijoj cha re Jesús andex re xquibanala'. Y re Jesús xe'ruc'uaj c'a-a chupan jun lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha. Y re lugar re' chin re tenemit rubini'an Betsaida.
11 Y tak re vinak xquinabej anche' xbo-va re Jesús y re ru-discípulos, xe'ba chuka' reje'. Y tak xe'bapon riq'uin re Jesús, reja' xe'ruc'ul y xubij chuka' chique andex rubanic tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios. Y chuka' xe'ruc'achojsaj re ye'yavaj.
12 Y tak xk'ak'ij-ka chupan re k'ij re', re je doce discípulos xe'jelon-apo riq'uin re Jesús y xquibij cha: Ca'taka-a re vinak re' pa tak cocoj tenemit y pa tak nic'aj chic lugar re jec'o nakaj, chin te'quicanoj quivay y chuka' anche' ye'bevar-va, roma re anche' yojc'o-va, xa je manak vinak, xe'cha' cha.
13 Jac'a re Jesús xubij chique re ru-discípulos: Tiya' quivay yex. Y re discípulos xquibij: Kaq'uin yoj xaxe-oc vo'o' vay y ca'e' ch'utak car c'o. Re vinak re' yojtiquir ye'katzuk, pero vo xa yojba chulok'ic vay, xe'cha'.
14 Roma re vinak camas je q'uiy. Y xaxe achi'a' jec'o la'k vo'o' mil. Y re Jesús xubij chique re ru-discípulos: Tibij chique re vinak re' che que'tz'uye' y pa tak nic'aj ciento tiquic'uala-qui', xcha' chique.
15 Y re discípulos can ancha'l re xbex chique, can quire' xquiban.
16 Y re Jesús xe'ruli'ej pa ruk'a' re vo'o' xcana-vay y re ca'e' car, xtzu'un chicaj y xutioxij cha re Dios. Y re Jesús xe'rupar re vay y re car, xuya-a chique re ru-discípulos chin che niquijachala' chiquivach re vinak.
17 Y conojel jabal xe'va'. Can man jun re man-ta xva'. Y c'a c'o doce chacach xuban sobra.
18 Y c'o jun k'ij re Jesús rujich'an-a-ri' chin nuban orar, y jec'o-apo re ru-discípulos riq'uin. Y jare' tak re Jesús xuc'utuj chique re ru-discípulos: ¿Yin anchique c'a yen niquinojij re vinak?
19 Y reje' xquibij cha: Jec'o ye'bin che ja rat re Juan Bautista. Jec'o nic'aj chic ye'bin che ja rat re Elías, re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Y jec'o chuka' ye'bin che rat yat jun chique re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, y vocame xac'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xe'cha' cha re Jesús.
20 Y reja' xuc'utuj chique re ru-discípulos: Y yex, ¿andex ninojij chuij? Y re Pedro xubij cha re Jesús: Ja rat re Cristo re yatcha'on roma re Dios.
21 Pero re Jesús camas xuchalabej chique re ru-discípulos che man jun anchok cha tiquibij-va che ja reja' re Cristo.
22 Y xubij chuka' chique: Yen re xinalax chi'icojol, tiene que nink'asaj q'uiy tijoj-pokonal. Y xquintzelas coma re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, coma re principal tak sacerdotes y chuka' coma re achi'a' je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas. Y xquinquimisas, pero pa rox k'ij xquinc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha' re Jesús.
23 Y c'are' xubij chique conojel: Vo xa c'o jun re nrajo' yinrutzekelbej, can tubana' ancha'l jun re binak chuxe' ru-cruz. Man tuban re nurayij reja'. Man tupokonaj nuk'asaj tijoj-pokonal. Vo xa c'o jun ninojin che nitiquir nuban quire' k'ij-k'ij, otz che nipa viq'uin chin yinrutzekelbej.
24 Roma vo xa camas nupokonaj re ruc'aslen vova' chach re ruch'ulef, xa man xtuvel-ta ruc'aslen re man niq'uis-ta. Jac'a re man nupokonaj-ta re ruc'aslen, astapa' xtiquimisas nutzij yen, jare' sí can xtuvel-va ruc'aslen re man niq'uis-ta.
25 Roma man jun cosa otz nuc'am-pa cha re vinak xe-ta nic'ue' ronojel re biyomal chin re ruch'ulef riq'uin, y re vinak re' xa man nicolotaj-ta. Xa rion reja' nunem-ri' chupan re camic chin jumul.
26 Y vo xa c'o chuka' jun chiva yex niq'uex nutzijoj che yinruniman yen y re nuch'abal, yen re xinalax chi'icojol, chuka' xquinq'uex nimbij che re jun vinak re' vichin yen. Quire' xtimban tak xquimpa chic jun bey, tak xtik'alajin che can yin Rey-va, y chuka' junan chic nuk'ij riq'uin re Nata' y je vichibil-pa re lok'olaj tak ángeles.
27 Y can katzij nimbij chiva, che re Dios can xtic'ue' pa kave' chin xkojruban gobernar. Y jec'o chiva yex, c'aja tak quitz'eton chic che re Dios nuban chic gobernar, c'ajare' tak xque'com, xcha' re Jesús.
28 Y jun semana la'k tubij-va ronojel re' chiquivach re vinak, jare' tak xe'rucha' re Pedro, re Juan y re Jacobo chin che ye'oc-a ruchibil chin niba pa rue' jun loma chubanic orar.
29 Y tak re Jesús ntajin cha oración, xjalataj re rutzubal, y can quire' chuka' re rutziak xjalataj. Y re ru-color re rutziak can bo'j xuban y niyiq'uiloj.
30 Y tak re je oxe' discípulos xquitz'at, je ca'e' achi'a' ye'tzijon riq'uin re Jesús. Re je ca'e' achi'a' re' quibini'an Moisés y Elías, y ja achi'a' re' re xe'c'ue' ajuer can.
31 Re je ca'e' achi'a' re' jec'o pa jun sakil y re sakil re' pitinak chila' chicaj, y ye'tzijon chij re andex rubanic tak re Jesús xtiquimisas pa tenemit Jerusalén. Roma ja samaj re' re yi'om-pa cha roma re Dios.
32 Y re Pedro y re je ca'e' chic ruchibil, camas quivaran pero xquicoch' re varan, y mare' xquitz'at re namalaj ruk'ij re Jesús, y xe'quitz'at chuka' re je ca'e' chic achi'a' re jec'o riq'uin re Jesús.
33 Y tak re je ca'e' achi'a' re' niquiya' can re Jesús chin ye'ba, jare' tak re Pedro xubij-apo cha re Jesús: Maestro, vova' otz kabanon. Takabana' oxe' ch'utak jay, jun avichin rat, jun chin re Moisés y jun chin re Elías. Re Pedro quire' xubij-apo y man rutaman-ta anchique roma tak xch'o-apo. Mare' bin che man bin xe'rubila-apo.
34 Y c'a ntajin che tzij, jare' tak c'o jun nube xbeka y xupis quij. Y re discípulos xquixibij-qui' tak xquina' che re nube xupis quij.
35 Y jare' tak c'o Jun xch'o-pa chupan re nube y xubij: Jare' re Nuc'ajol y yen camas ninjo'. Can xe c'a reja' tic'axaj.
36 Y jac'a tak re discípulos quic'axan chic-ka re ch'abal re', tak xquitz'at, rion chic re Jesús c'o chire'. Y re discípulos re', q'uiy tiempo man jun anchok cha xquitzijoj-va re xquitz'at che xbanataj chire' pa rue' re loma.
37 Y pa ruca'n k'ij tak re Jesús y re je oxe' ru-discípulos xe'ka-pa pa rue' re loma, camas c'a je q'uiy re vinak re xe'c'ulu-apo richin.
38 Y c'o c'a jun ache chiquicojol re vinak, xch'o-apo cha re Jesús y xubij: Maestro, yen xaxe jun vajc'ual c'o. Ninc'utuj c'a utzil chava che tatz'eta' ba',
39 roma c'o jun itzel espíritu nitz'amo richin, y tak nutz'am nuban cha che nurak ruchi', nisiquic re ru-cuerpo y nicubub xe'ray. Re itzel espíritu re' c'a nuc'usaj-na can ruc'o'x chij, c'ajare' nuya' can.
40 Mare' xinc'utuj-yan utzil chique re a-discípulos che tiquilisaj-a jumul re itzel espíritu riq'uin re nuc'ajol, pero man xe'tiquir-ta, xcha' re ache.
41 Y re Jesús xubij: Man jun vinak chupan re tiempo re' re rubanon-ta confiar-ri' riq'uin re Dios. Xa conojel je'satzanak. Man tinojij che yen nojel tiempo xquinc'ue' iviq'uin. Y chuka' man tinojij che nojel tiempo xquixincoch'. Tac'ama-pa re ac'ajol vova', xcha' re Jesús.