Text copied!
Bibles in Sierra de Juárez Zapotec

SAN LUCAS 9:31-62 in Sierra de Juárez Zapotec

Help us?

SAN LUCAS 9:31-62 in Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ

31 Gutsé'e cabi làhui' la'yáni'a nna bè' cabi titsa' ti'iỹa ccá Jesús padecer le' Jerusalén.
32 Pedrua lani áchuppa ca discípulo tsè'e lani bía nna, demasiado bétsiàla da' qui' cabi, pero ténna' bá cabi nna bilá'ni cabi la'yani' nu cca tittiní cuerpo qui' Jesús lani áchuppa ca ènne'yu' tsè'e cabi lani e.
33 Chi deyya taání Moisés nna Elías nna, gunne tè Pedrua nna ra bi Jesús: Maestro, yala tsè' canchu eyà'na ri'u nì nna guni tu' tsunna yú'u l·la' tó': ttu para cuią'lu' nna, áttu para Moisés nna, attu para Elías nna. Pero Pedrua nna nìhua làa yù bi biỹa nuá ra bía.
34 Atsaba rinne bi ca tìtsa'a nna gul·lani ttu bía nna bedibàga'ą cabi. Làniana yala gùtsini cabi porqui'ni gutebé'ni cabi chi yù'u cabi le' bía.
35 Làniana biyénini ttu tsi'i dèsdeba le' bía nna rèe: Là enni'į enni'ą' Ỹì'nia', yala catsi'í ti' e, liudà naga' le quì'e.
36 Biyeni dibáni cabi ca tìtsa'a nna bilá'ni cabi qui'ni álatèruba Jesús du. Ca discípuluá nna uccua taá tsi qui' cabi nna, nú ttú tení nuỹa gutixa'áni cabi nu bilá'ni cabi.
37 Attu yu'utsá nna de beyàdi cabi lo i'yaá nna, iỹétse'ní ca enne' dia cą tattsa' cą Jesús.
38 Ttu nubeyu' entre ca enne' ỹétse'á nna gunne tìą idìtsani nna rą: Maestro, ratta'yúnia' cuią'lu' qui'ni thá' lu' inna' lu' ỹì'ni ya'a, pues turubą dua quia'.
39 Porqui'ni ttu espíritu malo nna rudàxu'ą na, de repente taá ribétsiya'ą nna ruxitti' tsa'tsa'níą na, betsina' ní ruduą rú'į nna runią na maltratar, nibàni rútse'e latsi'į na.
40 Chi gunábania' ca discípulo qui' cuíą'lu'ą' qui'ni gudàl·la cabi espíritu malua fuera, pero labí uccuani cabi.
41 Becàbi Jesús nna rèe: Lebi'į descendiente qui' canu labí ríalatsi' nna ca rebelde nna, atsáliacà'a itsá dàa te' cuénia' lani le nna gúchía' le cá. Tahua' ỹi'ni lù'ą' nì.
42 De gubíga' nubeyu' cuìti'a làti du Jesús nna, berixi betetsíní espíritu malua na bexìtti' tsa'tsa'níą na, pero Jesús nna gutìl·lée espíritu malua nna beyuni tìe nubeyu' cuìti'a, bete tìe na cuenta lani tàta qui' niá.
43 Iyaba cą nna biquila' yà'ani latsi' quį de bilá'ni cą ti'iỹa ná la' retúalatsi' qui' Tata Dios.
44 Miéntraste rulaba latsi' quį acerca de iyaba ca milagro nu beni Jesús nna ra tìe ca discípulo qui'áa: Liudà tsè' naga' le nu équixa'a', bittu iỹùl·lani le na: I'yu tsá qui'ni gute cą cuenta Nubeyu' de Ỹiabara' làtsi' ná' ca enne'.
45 Pero làcabi nna labí gutelíni cabi ca tìtsi'į, porqui'ni labí ná qui'ni ennia cabi cuenta, ą'hua labí beyáỹani cabi inàba titsa' cabi e acerca de ca tìtsa'a.
46 Làniana gudulo ca discípuluá huèni discutir sobre de nùỹala cabí ccá adiru enne' ỹeni.
47 De gutelíni Jesús la' rulaba latsi' nu té lo losto' cabi nna, gùỹi'e ttu huatsa to' bedue na luítte'é.
48 Làniana rèe cabi ttu ejemplo: Nuỹa tediba gunią recibir huátsíį porqui'ni ríalatsi'į inte' nna, entonces tì'atsi inte' bá nuá runią recibir. Ą'hua nu runią inte' recibir nna, álahua tsuą' teruba inte' runią recibir sino hàstala enne' guthel·le'e inte' runią ne recibir. Porqui'ni canu rulaba latsi' quį qui'ni labí dacca' cą entre lebi'į nna, làcą nna adila enne' ỹeni ná cą.
49 Làniana becàbi tè Juáan nna ra bi Jesús: Maestro, bilá'ni tu' enne' qui'ni lani nombre qui' cuią'lu' nna runią mandado ca espíritu malo qui'ni eria cą lo losto' ca enne', pero gunèni tu' ą qui'ni bíttuúru gunią na porqui'ni labí láníą ri'u.
50 Jesús nna rèe bi: Bittu guthàga' li ą, porqui'ni nu labí ná contrario qui' ri'u nna, pues parte ri'u ba dúą.
51 De chi bì'yu tiempo qui'ni ccá Jesús recibir le' ỹiabara' nna, gulèqquia tsìttsì taá latsi'e éyyeé Jerusalén.
52 Beneru tìe tuchùppa ca discípulo qui'áa. Làcabi nna huía cabi hàstaá ttu yetsi qui' región láą Samaria; le' yétsiá nna gunàba cabi ttu lugar para Jesús.
53 Pero canu Samáriá nna labí beni cą ne recibir porqui'ni née ttu enne' de raza judío nna déyyeé Jerusalén.
54 De beyu ca discípuluá qui'ni betsibi bá cą ne nna, acca Jacóbua nna Juáan nna ra tè cabi e: Señor, tsí hua calatsi' cuią'lu' qui'ni inàba ri'u qui'ni chadi yi' qui' ỹiabara' para gul·luỹą latsi' quį de una vez tení tì'a beni Elías tiempo antigua.
55 Gunna' tè Jesús cabi nna gutìtse'e cabi nna rèe: Lebi'į nna nìdi làa yù le biỹa clase espíritu ní té qui' le.
56 Porqui'ni inte' nna labí daya' para gunia' qui'ni gul·lúỹa taá' latsi' ca enne', sino para gudilàa lá ya' cą. Làniana huía cabi attu yetsi to'.
57 Néda bá yù'u cabi nna ra tè ttùą: Señor, hua tanua' cuią'lu' gaỹa tediba tsía cuią'lu'.
58 Becàbi Jesús nna rèe na: Ca beda' nna hua tsìa bèlia qui' quį, ą'hua ca bìnni to' ridàa lo be' nna hua tsìa huá xcu'ni to' qui' quį, pero Nubeyu' de Ỹiabara' nna labí té gaỹa quixa iqquie.
59 Ra tè Jesús áttuą: Gutà tanó inte'. Lą nna becàbią nna rą ne: Señor, be'él·la' ỹá inte' éya'a' tacáttsi'a' tàta quí'a.
60 Jesús nna rèe na: Be'él·la' canu yàttia' gucàttsi' luetsi nu yatti quį, pero lu' nna huía taquixá'a nu cca qui' reino qui' Tata Dios.
61 Làniana ra huá áttuą ne: Tanó huá' cuią'lu' Señor, pero be'él·la' ỹá inte' táchú tìtsa'a' canu tsè'e le' litsá'a'.
62 Jesús nna rèe na: Nu rudàxu' nì'a yarátu nna canchu gudèqquia lúį para inna'ą cuè'e líį nna, entonces labí ttùli rida' náà quì'į. Ą' tehuá nu calatsi'į tánúą inte', porqui'ni canchu dua ba iqquį nu té yétsiloyu nna entonces labí iỹu'ą para reino qui' Tata Dios.
SAN LUCAS 9 in Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ