Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 9:31-62 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 9:31-62 in GT:cak:Kaqchikel

31 Pa jun lok'olaj sakil ec'o-vi ri ca'i' re', y yetzijon chirij ri camic ri xtuk'asaj ri Jesús pa Jerusalem.
32 Jac'a ri Pedro y ri ca'i' chic discípulos jani na ruchuk'a' quivaran, pero tok xetzu'un-pe utz-utz, xquitz'et ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitz'et ri ca'i' achi'a' epa'el riq'uin.
33 Ja yebe ri ca'i' achi'a' chiri', ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave', tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías, xcha'. Runojin man runojin quiri' xu'ij-apu.
34 C'a quiri' na nich'o-apu ri Pedro, tok jari' xerumuk jun sutz', y ri discípulos xquixi'ij-qui' tok xka ri sutz' pa quivi'.
35 C'o c'a Jun xch'o-pe chupan ri sutz' y xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol, y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij, xcha'.
36 Tok xtane' ri ch'abel ri', ri discípulos xquitz'et chi xa ruyon chic ri Jesús c'o. Y rije' xquiyec pa cánima ri xquitz'et; man jun achok che xquitzijoj-vi chupan tak ri k'ij ri'.
37 Chuca'n k'ij, tok ri Jesús y ri oxi' ru-discípulos xeka-pe ri pa juyu', man juba' ta oc vinak xec'ulu-apu richin,
38 y chiquicojol c'o jun achi nisiq'uin xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, tabana' favor, te'atz'eta' juba' ri valc'ua'l, roma juney oc c'o viq'uin.
39 Rija' c'o jun itzel espíritu (nitz'amo, nichapon) richin, c'ate retal nu'on che chi nisiq'uin-pe, nuquiyica' riq'uin ruchuk'a', y nu'on chi nivokon pa ruchi'. Mulan chic ruk'a-rakan ri nuc'ajol, c'arunaj nuya' can.
40 Yin xinc'utuj quemelal chique la a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'.
41 Jac'ari' quire' xu'ij ri Jesús: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios, xa chi'ivonojel rix satznak. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin richin yixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol vave', xcha'.
42 Ja nijel-apu ri ala' riq'uin ri Jesús chiri', tok ri itzel espíritu xutorij pan ulef, xuquiyica' riq'uin ruchuk'a'. Jac'a ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu, xuc'achojrisaj ri ala', y xujach-e che ri rutata'.
43 Chiconojel can achique na xquina' tok xquitz'et ri nimalaj ruchuk'a' ri Dios. C'a quiri' na benak cánima conojel chirij ronojel ri yerubanala' ri Jesús, tok rija' xu'ij chique ri ru-discípulos:
44 Tibana' che ri ch'abel re' chi ntoc pan ixiquin roma xtibanataj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' vinak, xcha'.
45 Jac'a ri discípulos man (nik'ax, nino') ta chiquivech ri najin chubixic ri Jesús, roma ri nu'ij, achel evan can rij chiquivech, y xa niquixi'ij-qui' niquic'utuj-apu ruchojmil che.
46 Jac'ari' tok ri discípulos niquichok'omayila' chiquivech ri achique chique rije' ri más xtic'uje' ruk'ij.
47 Jac'a ri Jesús xa reteman ri achique niquibila' pa tak cánima, romari' xeruc'ama-pe jun ch'uti ac'ual, xupaba-apu riq'uin,
48 y xu'ij chique: Xa achique na ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', junan nu'ij chi ja yin ri nuc'ul nuvech. Y xa achique na ri yiruc'ul pa ránima, junan nu'ij chi ja ri takayon-pe vichin ri nuc'ul. Roma ri más manak oc ruk'ij nu'on chi'icojol rix, jari' ri más c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús.
49 Ri Juan xu'ij c'a apu che ri Jesús: Tijonel, roj c'o jun katz'eton can chi pan abi' rat yerelesaj itzel tak espíritu. Pero roma man petenak ta chikacojol richin ta junan rat katzekle'en, xka'ij che chi man chic tu'on quiri', xcha'.
50 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Juan: Man tik'at chuvech, roma xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin.
51 Tok ja nril ruk'ijul chi ri Jesús nitzolij-e chicaj, rija' xa jun xu'on che ri ránima richin xbe pa tinamit Jerusalem.
52 Y ec'o achi'a' xerutak-e na'ey chuvech. Ri ebenak xe'oc pa jun aldea quichin ri aj pa departamento Samaria richin xequibana' rubanic ronojel ri xtic'atzin che ri Jesús.
53 Pero ri aj chiri' man xcajo' ta xquic'ul ruvech ri Jesús, roma rija' can k'alaj chi pa Jerusalem benak-vi.
54 Tok ri ca'i' discípulos Jacobo y Juan xquitz'et chi ri vinak man xcajo' ta xquic'ul ruvech ri Jesús, quire' xqui'ij: Ajaf, ¿najo' chi nika'an chi tika-pe k'ak' chicaj, achel xu'on ri profeta Elías ojer can, richin yeruq'uis ri vinak re'? xecha'.
55 Xtzu'un c'a can ri Jesús chirij, xeruch'olij, y xu'ij chique: Rix man iveteman ta achique Espíritu uc'uayon ivichin.
56 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man yin petenak ta chiquicamisasic vinak, xa richin yencol chupan ri quimac, xcha'. Jac'ari' junan quiq'uin ri ru-discípulos xebe chic pa jun aldea.
57 Tok ebenak pa bey, c'o jun xquic'ul ri quire' xu'ij che ri Jesús: Ajaf, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi.
58 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'.
59 Jac'a che chic jun xu'ij: Quinatzekle'ej, xcha'. Pero ri jun ri' quire' xu'ij che ri Jesús: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'.
60 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Ri ecaminak chupan ri quimac, ja rije' quemuku ri qui'anima'i'. Jac'a rat, cabin, tatzijoj chi naj chi nakaj ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar.
61 (Chuka', ka) c'o chic jun ri quire' xu'ij: Yatintzekle'ej, Ajaf, pero na'ey taya' lugar chuve chi yinech'o na can chique ri ec'o viq'uin chivacho, xcha'.
62 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Nis-ta jun ri nisamajin ri arado, y nitzu'un can chirij, choj ntel ri rusamaj. Quiri' mismo ri nrojo' nu'on samaj richin ru-gobierno ri Ajaf Dios, si c'a benak na ránima pa ruvi' ri roch'ulef, manak che'el nu'on ri samaj ri', xcha' ri Jesús.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 9 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 9:31-62 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

31 Re e ca'i' c'a re' ec'o c'a pa jun lok'olej sakil, y yetzijon chirij ri camic ri xtuc'uaj ri Jesús pa Jerusalem. Roma ja samaj ri' ri yo'on-pe chire roma ri Dios.
32 Y ri Pedro y ri rachibil, man riq'uin ri janíla quivaran, xquicoch', y xquitz'et c'a ri lok'olej rusakil ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri e ca'i' chic achi'a' ri ec'o riq'uin ri Jesús.
33 Y tok ri ca'i' achi'a' ri' xquichop niquiya' can ri Jesús richin yebe, jari' tok ri Pedro xubij chire ri Jesús: Ajaf, vave' utz kabanon. Tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Ri Pedro que c'a ri' xubij-apo y man retaman ta achique roma tok xch'on-apo. Xa ch'obon man ch'obon ri xerubila-apo.
34 Y c'a nich'on na c'a rija' tok c'o jun sutz' ri xbec'ulun-pe y xerucuch. Y ri tijoxela' xquixibij-qui' tok xquina' chi ec'o chic chupan ri sutz' ri'.
35 Y jac'ari' tok c'o jun ch'abel xcac'axaj chupan re sutz' re', y xubij: Jare' ri Nuc'ajol, y janíla ninvajo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij.
36 Y jac'a tok cac'axan chic ri jun ch'abel ri', tok xquitz'et yan chic, ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y ri tijoxela' ri', q'uiy c'a tiempo ri man jun xquitzijoj-vi ri xquitz'et ri chiri' pa ruvi' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, tok ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xka-pe pa ruvi' ri juyu', can e janíla c'a e q'uiy ri vinek ri xec'ulun-apo.
38 Y jun achin ri c'o chiquicojol ri vinek, xch'on-apo chire ri Jesús. Tijonel, xcha' c'a apo chire. Yin xaxe jun valc'ual c'o. Ninc'utuj c'a utzil chave chi tatzu' juba',
39 roma c'o jun itzel espíritu nichapon. Y tok nuchop, nuben c'a chire chi riq'uin ruchuk'a' nich'on, nuben chire chi niyiquic ri ruch'acul, y nuben chuka' chire chi nivokon ruchi'. Re itzel espíritu re' janíla c'a nuben chire re nuc'ajol, y c'arunaj nuya' can tok nuchop.
40 Romari' xinc'utuj yan utzil chique re atijoxela' chi tiquelesaj re itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol, pero xa man yetiquir ta, xcha' ri achin.
41 Y ri Jesús jari' xubij: Man jun vinek chupan re tiempo re' ri cukul ta ruc'u'x riq'uin ri Dios. Xa conojel e sachinaki'. ¿Nich'ob rix chi yin jantape' yic'oje' iviq'uin, y can jantape' c'o chi yixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol vave', xcha' ri Jesús.
42 Y tok ri ala' xapon-apo riq'uin ri Jesús, ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej ri ala' y xutorij pan ulef. Ri Jesús xchapon c'a chirij ri itzel espíritu, richin chi tel-el riq'uin ri ala'. Y ri Jesús xucol ri ala' ri' chuvech ri itzel espíritu, y xujech-el chire ri rutata'.
43 Y conojel c'a ri vinek xsach quic'u'x tok xk'alajin chi ri Dios can yalan vi nim. Y tok ri vinek yetzijon c'a chiquivech chirij ri ala' ri xuc'achojirisaj ri Jesús, ri Jesús xubij chique ri rutijoxela':
44 Tivac'axaj c'a jebel re tzij re', y man c'a timestaj: Yin ri xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' ri vinek, xcha'.
45 Y jac'a re tzij re' man xk'ax ta chiquivech ri tijoxela', roma evan chiquivech. Y niquipokonaj c'a niquic'utuj chire ri Jesús achique ri xubij.
46 Y ri rutijoxela' ri Jesús xquich'ojila' chiquivech ri achique chique rije' ri más nim ruk'ij.
47 Pero ri Jesús can retaman c'a achique ye'ajin chuch'obic pa tak cánima ri rutijoxela'. Romari' rija' xberuc'ama-pe jun ti ac'ual, y xupaba' riq'uin.
48 Y xubij chique ri rutijoxela': Ri yacayon vichin ri pa ránima y can riq'uin quicoten nuc'ul jun ac'ual, jun ri achi'el re', man xe ta xtuc'ul ri ac'ual, xa can xquiruc'ul chuka' yin. Y ri nic'ulun c'a vichin yin, can nuc'ul c'a chuka' ri takayon-pe vichin. Can jac'a ri ivachibil ri más man jun ruk'ij nitz'et rix, xa jari' ri más nim ruk'ij, xcha' ri Jesús.
49 Y xpe c'a ri Juan xubij chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Roj katz'eton jun achin ri pan abi' rat yerelesala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil ta, xkabij chire chi man chic tuben queri'.
50 Y ri Jesús xubij c'a chire ri Juan: Man chic c'a tibij queri' chire. Roma ri man ye'etzelan ta kichin, can kachibil vi ki' quiq'uin.
51 Y tok xa noka' yan c'a ri k'ij chi ri Jesús nitzolin chila' chicaj, rija' can xuben-el richin xbe ri pa tinamit Jerusalem.
52 Y ec'o chuka' ri xerutek-el nabey. Y re xetak-el re', xebe pa jun ti tinamit ri c'o pa Samaria, richin xbequicanoj jun jay ri acuchi xte'uxlan-vi ri Jesús y ri e rachibilan-el.
53 Pero ri vinek aj chiri' man xcajo' ta xquic'ul ri Jesús, roma re vinek re' xquinabej chi xa pa Jerusalem ruchapon-vi-el bey.
54 Tok ri tijoxela' quibini'an Jacobo y Juan xquinabej chi man nic'ul ta coma ri vinek, xquibij chire ri Jesús: Ajaf, ¿navajo' chi nikac'utuj chi tika-pe k'ak' chila' chicaj, richin yeruq'uis re vinek re'? Achi'el xuben ri Elías, ri jun achin ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, xecha'.
55 Y ri Jesús xerutzu' y xchapon chiquij. Y xubij c'a chique: Rix ni man ivetaman ta chi ix richin ri Espíritu richin ri ajovabel.
56 Roma yin ri xinalex chi'icojol, man xipe ta vave' chuvech re ruvach'ulef chiquicamisaxic vinek, yin xa xipe chiquicolic, xcha'. Y ri Jesús y ri rutijoxela' xebe chic c'a pa jun ti tinamit.
57 Y tok rije' quichapon chic c'a bey, c'o c'a jun achin ri xbec'ulun-pe, y ja rija' ri xbin chire ri Jesús: Ajaf, yin ninvajo' c'a yatintzekelbej xabacuchi ri yatapon-vi.
58 Pero ri Jesús xubij chire ri achin: Ri utiva', can c'o-vi quijul acuchi yec'oje-vi; y que chuka' ri' ri aj-xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik', can c'o chuka' quisoc. Jac'a yin ri xinalex chi'icojol, can man jun yinuxlan-vi, xcha' chire ri achin ri'.
59 Y ri Jesús xubij c'a chire jun chic achin: Quinatzekelbej. Pero re achin re' xubij: Ajaf, yin can janíla ninvajo' yibe chavij. Pero taya' c'a k'ij chuve chi ninmuk na el ri nata', c'ari' xquibe chavij.
60 Pero ri Jesús xubij chire re achin re': Ri caminek quemuk c'a coma ri e caminaki' roma ri quimac. Jac'a rat, te'atzijoj chirij tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
61 Y c'o chic c'a jun ri xbin chire ri Jesús: Ajaf, yin ninvajo' yatintzekelbej. Pero nabey, taya' c'a k'ij chuve richin yibech'on na can chique ri nte-nata' y chique ri e vach'alal, xcha'.
62 Pero ri Jesús xubij chire: Ri achin ri nuc'uan richin ri arado, richin nusamajij jun ulef, man utz ta c'a chi nitzu'un can chirij, roma man utz ta nel ri rusamaj. Y que c'a chuka' ri' ri vinek ri niniman richin ri Dios, man utz ta chi nutzu' ri yebanatej can chirij. Roma vi queri' nuben, can man ruc'amon ta chi nisamej pa rusamaj ri Dios y yeruto' ta ri ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.

San Lucas 9:31-62 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

31 Ri ye ca'i' ri' c'a yec'o c'a pa jun lok'olüj sük, y nyetzijon pari' ri camic ri nuc'uaj ri Jesús pa Jerusalén. Roma ja samaj ri' ri yo'on-pe chin roma ri Dios.
32 Y ri Pedro y ri rachibil, stape' (aunque) juis quivaran, xquicoch', y xquitz'et c'a ri lok'olüj rusakil ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri ye ca'i' chic achi'a' ri yec'o riq'uin ri Jesús.
33 Y tok ri ca'i' achi'a' ri' ntajin nquiya' can ri Jesús richin nyebe, jari' tok ri Pedro xbij chin ri Jesús: Ajaf, chere' utz kabanun. Tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Ri Pedro quiri' c'a xbij-apu y man retaman tüj achique roma tok xch'o-apu. Xa nucun man nucun tüj ri xerubila-apu.
34 Y tok c'a nch'o na rija' tok c'o jun sutz' ri xbec'ulun-pe y xerutz'apij. Y ri achibila' xquixbij-qui' tok xquina' que yec'o chic chupan ri sutz' ri'.
35 Y jari' tok c'o jun ch'abül xcac'axaj chupan ri sutz' ri', y xbij: Jare' ri Nuc'ajol, y juis ninjo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij.
36 Y ja tok cac'axan chic ri jun ch'abül ri', tok xquitz'et yan chic, ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y ri achibila' ri', q'uiy c'a tiempo ri man jun xquitzijoj-vi ri xquitz'et chiri' pari' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, tok ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rachibila' xka-pe pari' ri juyu', ye juis c'a ye q'uiy ri vinük ri xec'ulun-apu.
38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri vinük, xch'o-apu chin ri Jesús. Maestro, xbij c'a apu chin. Yin xaxe jun valc'ual c'o. Ninc'utuj c'a favor chave que tatz'eta' ba',
39 roma c'o jun itzel espíritu ri ntz'amon. Y tok nutz'om, nbün c'a chin que riq'uin ruchuk'a' nch'o, nbün chin que nuyiquiya' ri ruch'acul, y nbün chuka' chin que nvokon ruc'axaj pa ruchi'. Ri itzel espíritu ri' juis c'a nbün chin ri nuc'ajol, y c'arunaj nuya' can tok nutz'om.
40 Romari' xinc'utuj yan favor cheque ri avachibila' que tiquelesaj ri itzel espíritu ri' riq'uin ri nuc'ajol, pero xa man nyetiquer tüj, xbij ri achi.
41 Y ri Jesús jari' xbij: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri ruyo'on ta ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel xa ye satznük. ¿Ninuc rix que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin, y chi jumul nc'atzinej que nyixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol chere', xbij ri Jesús.
42 Y tok ri ala' xapon-apu riq'uin ri Jesús, ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuyiquiya' ri ala' y xutorij pan ulef. Ri Jesús xuch'olij c'a ri itzel espíritu, richin que tel-e riq'uin ri ala'. Y ri Jesús xucol ri ala' ri' chuvüch ri itzel espíritu, y xujüch-e chin ri rutata'.
43 Y conojel c'a ri vinük xsatz quic'u'x tok xk'alajin que ri Dios juis vi nim. Y tok ri vinük nyetzijon c'a chiquivüch pari' ri ala' ri xuc'achojrisaj ri Jesús, ri Jesús xbij cheque ri rachibila':
44 Tivac'axaj c'a jabel ri tzij re', y man timestaj c'a: Yin ri xinalüx chi'icojol, nquijach pa quik'a' ri vinük, xbij.
45 Y ja ri tzij re' man xk'ax ta cheque ri achibila', roma evan chiquivüch. Y nquixbij c'a qui' nquic'utuj chin ri Jesús achique ri xbij.
46 Y ri rachibila' ri Jesús xquich'ojila' chiquivüch ri achique cheque rije' ri más nim ruk'ij.
47 Pero ri Jesús retaman c'a achique nyetajin chunuquic pa tak cánima ri rachibila'. Romari' rija' xberuc'ama-pe jun vit ac'ual, y xupaba' riq'uin.
48 Y xbij cheque ri rachibila': Ri yacayon vichin pa ránima y riq'uin quicot nuc'ul jun ac'ual, jun ri cachi'el re', man xe tüj nuc'ul ri ac'ual, xa nquiruc'ul yin chuka'. Y ri nc'ulun c'a vichin yin, nuc'ul c'a chuka' ri takayon-pe vichin. Ja ri ivachibil ri más man jun ruk'ij nitz'et rix, xa jari' ri más nim ruk'ij, xbij ri Jesús.
49 Y xpu'u c'a ri Juan xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Roj katz'eton jun achi pan abi' rat nyerelesala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil tüj, xkabij chin que man tubün chic quiri'.
50 Y ri Jesús xbij c'a chin ri Juan: Man tibij chic c'a quiri' chin. Roma ri man nye'etzelan tüj kichin, kachibil vi ki' quiq'uin.
51 Y tok xa nka-pe yan c'a ri k'ij que ri Jesús ntzolij chila' chicaj, rija' xbün-e ruvüch richin xbe pa tinamit Jerusalén.
52 Y yec'o chuka' ri xerutük-e nabey. Y ri xetak-e ri', xebe pa jun vit tinamit ri c'o pa ruch'ulef Samaria, richin xbequicanoj jun jay ape' nye'uxlan-vi ri Jesús y ri ye rachibilan-e.
53 Pero ri vinük aj chiri' man xcajo' tüj xquic'ul ri Jesús, roma ri vinük ri' nquinabej que xa pa Jerusalén rutz'amon-vi-e bey.
54 Tok ri achibila' quibini'an Jacobo y Juan nquinabej que man nc'ulux tüj coma ri vinük, xquibij chin ri Jesús: Ajaf, ¿najo' que nkac'utuj que tika-pe k'ak' chila' chicaj, richin nyeruq'uis ri vinük re'? Cachi'el xbün ri Elías, ri jun achi ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, xquibij.
55 Y ri Jesús xerutz'et y xeruch'olij. Y xbij c'a cheque: Rix ni man ivetaman tüj que rix richin ri Lok'olüj Espíritu ri nyerujo' conojel vinük.
56 Roma yin ri xinalüx chi'icojol, man xinpu'u tüj chere' chuvüch ri ruch'ulef chiquicamsasic vinük, yin xa xinpu'u chiquicolic, xbij. Y ri Jesús y ri rachibila' xebe chic c'a pa jun vit tinamit.
57 Y tok rije' quitz'amon chic c'a bey, c'o c'a jun achi ri xbec'ulun-pe, y rija' xbij chin ri Jesús: Ajaf, yin ninjo' c'a ncatintzeklebej ape' na ri ncatapon-vi.
58 Pero ri Jesús xbij chin ri achi: Ri utiva', c'o-vi quijul ape' nyec'uje-vi. Y quiri' chuka' ri ch'ipa' ri nyebe pa chicaj, c'o chuka' quisoc. Jac'a yin ri xinalüx chi'icojol, man jun c'a ape' nquinuxlan-vi, xbij chin ri achi ri'.
59 Y ri Jesús xbij c'a chin jun chic achi: Quinatzeklebej. Pero ri achi ri' xbij: Ajaf, yin juis ninjo' nquibe chavij. Pero taya' c'a k'ij chuve que ninmuk na e ri nata', c'ateri' nquibe chavij.
60 Pero ri Jesús xbij chin ri achi ri': Taya' can ri nanuc re' cheque ri vinük ri ye cachi'el ye camnük roma man nquitakej tüj ri Dios. Jac'a rat, te'atzijoj pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
61 Y c'o chic c'a jun ri xbin chin ri Jesús: Ajaf, yin ninjo' ncatintzeklebej. Pero nabey, taya' c'a k'ij chuve richin nquibech'o na can cheque ri nte-nata' y cheque ri ye voxpochel, xbij.
62 Pero ri Jesús xbij chin: Ri achi ri nuc'uan richin ri arado, richin nusamajij jun ulef, man utz tüj c'a que ntzu'un can chirij, roma man utz tüj ntel ri rusamaj. Y quiri' c'a chuka' ri vinük ri ntaken richin ri Dios, man utz tüj que nutz'eta' ri nyebanatüj can chirij. Roma si quiri' nbün, man c'uluman tüj que nsamüj pa rusamaj ri Dios y nyeruto' ta ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.

San Lucas 9:31-62 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

31 Ri je ca'i' re' jec'o pa jun nimalaj sakil, y yetzijon chirij ri camic ri xtuc'uaj ri Jesús pa Jerusalem; roma ja samaj ri' ri yo'n-pe che roma ri Dios.
32 Y ri Pedro y ri je ca'i' chic, más que c'o quiwaran, xquicoch', y xquitzu' ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitzu' chuka' ri je ca'i' chic achi'a' ri jec'o riq'uin ri Jesús.
33 Y cuando ri ca'i' achi'a' ri' ja niquiya' can ri Jesús chi yebe, ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, we' utz kabanon. Kabana' oxi' tak jay, jun awichi ret, jun chi ri Moisés y ri jun chic chi ri Elías. Ri Pedro quiri' xu'ij-apo y man reta'n ta anchique roma xch'o'n-apo. Xa man reta'n ta anchique yeru'ij-apo.
34 Y c'a nitzijon-apo raja' che ri Jesús cuando c'o jun ajawa' (mukul) ri xka-pe pa quiwi'. Y xquixi'j-qui' cuando xquina' chi jec'o chic chupa ri ajawa' (mukul) ri'.
35 Y chupa ri ajawa' (mukul) c'o Jun ri xch'o'n-pe y xu'ij: Jare' ri Walc'ual, y yalan ninjo'. Can tic'oxaj ri nu'ij raja', xcha-pe ri Dios chicaj.
36 Y cuando quic'oxan chic ronojel ri', xquitzu' chi ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y reje' q'uiy tiempo xk'ax y man jun anchok che xquitzijoj-wi ri xquitzu' chiri' parui' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, cuando ri Jesús y ri je oxi' ru-discípulos xeka-pe parui' ri juyu', can je q'uiy winak ri xec'ulu-apo quichi.
38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri winak, xch'o'n-apo che ri Jesús: Maestro, xcha-apo che. Ren xe jun walc'ual c'o. Tabana' favor tatzu' juba',
39 roma c'o jun itzel espíritu nitz'amo richi. Y cuando nutz'om, can nu'on che chi yalan nisiq'uin, y can nupiq'uiq'uiej ruch'acul, y chuka' nu'on che chi niwokok-pe pa ruchi'. Ri itzel espíritu re' yalan ch'a'oj nu'on che ri walc'ual, y c'aronaj nuya' can.
40 Romari' xonc'utuj yan favor chique ri a-discípulos chi tiquilesaj ri itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero xa man yetiquier ta, xcha' ri achi.
41 Y ri Jesús ja' xu'ij: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel je-satzinak (je-sachinak). ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tac'ama-pe we' ri awalc'ual, xcha' ri Jesús.
42 Y cuando ri ala' xapon-apo riq'uin ri Jesús, ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej ri ala' y xutorij pa ulef. Ri Jesús cof xch'o'n che ri itzel espíritu, y xu'ij che chi tel-e riq'uin ri ala'. Y ri Jesús xucol ri ala' ri' chech ri itzel espíritu, y xujach-e che ri rutata'.
43 Y conojel ri winak xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' chi ri Dios can yalan-wi nim. Y cuando ri winak yetzijon chiquiwech roma xsatz quino'j (xsach quic'u'x) chirij ri ala' ri xc'achoj roma ri Jesús, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos:
44 Tic'oxaj jabel ri tzij re', y man timestaj: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' ri winak ri itzel yetz'eto wichi, xcha'.
45 Y ja tzij re' man xqui'en ta entender ri discípulos, roma ewan chiquiwech. Y niquixi'j-qui' niquic'utuj che ri Jesús anchique ri xu'ij.
46 Y ri ru-discípulos ri Jesús xquich'ojij chiquiwech ancu'x (anchique) chique reje' ri más c'o ruk'ij.
47 Pero ri Jesús can reta'n anchique niquinojij pa tak cánima ri ru-discípulos. Romari' raja' xberuc'ama-pe jun ac'ual y xupoba' riq'uin.
48 Y xu'ij chique ri ru-discípulos: Xa c'o jun ri jinruniman y can niquicot nuc'on-ka jun ac'ual ri anche'l re', man xe ta nuc'on-ka ri ac'ual, xa can xquiruc'on-ka chuka' ren. Y ri yiruc'on-ka ren, can nuc'on-ka ri takayon-pe wichi. Y xa chiwech rix c'o jun ri manak ruk'ij, xa jari' ri más c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús.
49 Y xpe ri Juan xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Roj xkatzu' jun achi ri pa abi' ret yerulesaj itzel tak espíritus. Pero roma xa man kaq'uin ta roj c'o-wi, xka'ij che que man chic tu'on quiri'.
50 Y ri Jesús xu'ij che ri Juan: Man chic ti'ij quiri' che. Roma ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi.
51 Y cuando xa noka yan k'ij chi ri Jesús nitzolaj-e chicaj, raja' can xunojij chi nibe pa tenemit Jerusalem.
52 Y jec'o chuka' ri xerutak-e na'ey. Y ri xetak-e, xebe pa jun co'l tenemit ri c'o pa Samaria, chi xbequicanoj jun jay anchi' xte'uxlan-wi ri Jesús y ri je-benak riq'uin.
53 Pero ri winak aj-chiri' pa tenemit man xquijo' ta chi xc'ue-ka ri Jesús quiq'uin, roma xquina'ej chi xa pa Jerusalem benak-wi.
54 Cuando ri discípulos quibinan Jacobo y Juan xquina'ej chi ri winak man niquijo' ta ri Jesús, xqui'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿najo' nakac'utuj chi tika-pe k'ak' chicaj pa quiwi' ri winak re' chi yeruq'uis, anche'l xu'on ri Elías, ri jun achi ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can? xecha'.
55 Y ri Jesús xerutzu' y xeruch'olij. Y xu'ij chique: Rix ni man iweta'n ta anchique espíritu c'o iwiq'uin.
56 Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, man xipe ta we' chech-ulef chi yenq'uis winak, ren xa xipe chi yencol, xcha'. Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe chic pa jun tenemit co'l oc.
57 Y cuando reje' ja je-benak, c'o jun achi xch'o'n-apo che ri Jesús y xu'ij: Ajaf, ren ninjo' jatintzeklebej ri xabachi' (xama'anchi') xcatapon-wi.
58 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi: Ri utif, can c'o-wi quijul anchi' yec'ue-wi; y quiri' chuka' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, can c'o chuka' quisoc. Pero ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can man jun wocho anchi' yinuxlan-wi, xcha' ri Jesús che ri achi ri'.
59 Y ri Jesús xu'ij che jun chic achi: Quinatzeklebej. Pero ri achi re' xu'ij: Ajaf, ren can ninjo-wi jatintzeklebej, pero taya' lugar chue chi ninmuk na e ri nata', c'ajari' xquibe chawij.
60 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi re': Ri je caminak quiemuk coma ri je caminaki' chupa ri quimac. Pero ret, atzijoj ri ru-gobierno ri Dios.
61 Y c'o chic jun ri x-in che ri Jesús: Ajaf, ren ninjo' jatintzeklebej. Pero na'ey, taya' lugar chue chi yibech'o'n can chique ri nte-nata' y chique ri je wach'alal, xcha'.
62 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri achi ri nic'uan ri arado, chi nusamajij jun ulef, man utz ta nitzu'n can chirij, roma man utz ta ntel ri rusamaj. Y quiri' chuka' ri winak ri nunimaj ri Dios, man utz ta chi nutzu' ri yebanataj can chirij. Roma xa quiri' xtu'on, can man utz ta chi nisamaj pa rusamaj ri Dios chi nutzijoj ri ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús.
San Lucas 9 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 9:31-62 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

31 Ri icaꞌyeꞌ reꞌ icꞌo chupan jun namalaj sakil, y ncaꞌtzijuon chirij ri camic ri xtukꞌasaj ri Jesús chupan ri tanamet Jerusalén.
32 Y ri Pedro y ri icaꞌyeꞌ chic, mesque cꞌo quivaran, xquicochꞌ, y xquitzꞌat ri namalaj rusakil ri Jesús, y xaꞌquitzꞌat jeꞌ ri icaꞌyeꞌ chic achiꞌaꞌ ri icꞌo riqꞌuin.
33 Y antok ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ ja niquiyaꞌ can ri Jesús chi ncaꞌa, ri Pedro xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, otz chi ojcꞌo vaveꞌ ojreꞌ, nakaꞌan oxeꞌ chꞌitak enramadas, jun avichin atreꞌ, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Pero ri Pedro man rataꞌn ta ri chica ncaꞌruꞌej.
34 Y cꞌa nichꞌoꞌ jajaꞌ cha ri Jesús antok jun mukul xka-pa pa quiveꞌ. Y ri discípulos xquixiꞌij-quiꞌ antok xquinaꞌ chi icꞌo yan chic chupan ri mukul.
35 Y chupan ri mukul reꞌ, cꞌo Jun ri xchꞌo-pa y xuꞌej: Jareꞌ ri Nucꞌajuol y altíra nivajoꞌ. Can tivaxaj ri nuꞌej jajaꞌ.
36 Y antok caxan chic ri xchꞌo-pa, xquitzꞌat chi ri Jesús xa ruyuon chic cꞌo can. Y qꞌuiy tiempo xakꞌax, ijejeꞌ man jun choj cha xquiꞌej-ve ri xquitzꞌat chireꞌ paroꞌ ri juyuꞌ.
37 Y chucaꞌn kꞌij, antok ri Jesús y ri iyoxeꞌ discípulos xaꞌka-pa paroꞌ ri juyuꞌ, can altíra iqꞌuiy vinak ri xaꞌcꞌulu-apa quichin.
38 Y jun ache ri cꞌo chiquicajol ri vinak, xchꞌo-apa cha ri Jesús y xuꞌej: Maestro, inreꞌ joꞌc jun valcꞌual cꞌo. Tabꞌanaꞌ favor tatzꞌataꞌ bꞌaꞌ,
39 ruma cꞌo jun itziel espíritu nitzꞌamo richin. Y antok nutzꞌom, nuꞌon cha chi altíra nisiqꞌuin, y nuquiyicaꞌ ri ru-cuerpo, y nuꞌon jeꞌ cha chi ntiel ruvakuol pa ruchiꞌ, y bien golpeado nuꞌon cha. Ri itziel espíritu reꞌ quireꞌ nuꞌon cha ri nucꞌajuol, y cꞌarunaj nuyaꞌ can.
40 Rumareꞌ xincꞌutuj yan favor chica ri a-discípulos chi tiquilasaj-el ri itziel espíritu reꞌ, pero man xaꞌtiquir ta, xchaꞌ ri ache.
41 Y ri Jesús xuꞌej: ¡Man jun vinak chupan ri tiempo vacame ruyoꞌn ta ránima riqꞌuin ri Dios, xa quinojiel i-sachnak! ¿Ixreꞌ ntiꞌan pensar chi inreꞌ nojiel kꞌij xquicꞌujieꞌ iviqꞌuin y xquixcochꞌ? Tacꞌama-pa ri acꞌajuol vaveꞌ.
42 Y antok ri alaꞌ nijiel-apa riqꞌuin ri Jesús, ri itziel espíritu riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xuchꞌikilaꞌ ri alaꞌ y xutzak-ka pan ulief. Ri Jesús xchꞌolin cha ri itziel espíritu chi tiel-el riqꞌuin ri alaꞌ. Y ri Jesús xuꞌon sanar ri alaꞌ reꞌ, y xuya-el cha ri rutataꞌ.
43 Y quinojiel ri vinak xaꞌchapataj antok xquitzꞌat chi ri Dios can nem-ve ru-poder. Y antok ri vinak ncaꞌtzijuon chiquivach ruma xaꞌchapataj chirij nojiel ri ncaꞌruꞌon ri Jesús, jajaꞌ xuꞌej chica ri ru-discípulos:
44 Tivaxaj jaꞌal ri tzij ri xtinꞌej, y man timastaj chiva: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol can xtijach pa quikꞌaꞌ ri vinak, xchaꞌ.
45 Pero ri discípulos xa man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) ri xꞌeꞌx chica, ruma avan chiquivach chi man tiꞌka pa quiveꞌ (man tiquiꞌan entender). Y niquixiꞌij-quiꞌ niquicꞌutuj cha.
46 Y ri ru-discípulos ri Jesús xquitzꞌom cꞌa quiꞌ chi tzij chiquivach, chi chica chiquivach ijejeꞌ ri xtuoc ri más nem.
47 Pero ri Jesús can rataꞌn ri chica niquiꞌej pa tak cánima ri ru-discípulos. Rumareꞌ jajaꞌ xbꞌaruma-pa jun acꞌual y xupabꞌaꞌ riqꞌuin.
48 Y xuꞌej chica ri ru-discípulos: Chica-na ri nuꞌon recibir jun acꞌual incheꞌl va pa nubꞌeꞌ, xa can inreꞌ nquiruꞌon recibir. Y chica-na ri nquiruꞌon recibir inreꞌ, can nuꞌon recibir ri takayuon-pa vichin. Pero chiꞌicajol ixreꞌ, ri más chꞌuteꞌn, xa jareꞌ ri más nem, xchaꞌ ri Jesús.
49 Y xpa ri Juan xuꞌej cha ri Jesús: Maestro, cꞌo jun ache xkatzꞌat, ri pan abꞌeꞌ atreꞌ ncaꞌralasaj itziel tak espíritus. Pero ruma xa man kiqꞌuin ta ojreꞌ cꞌo-ve, mareꞌ xkaꞌan prohibir cha.
50 Y ri Jesús xuꞌej cha: Man tiꞌan prohibir cha. Ruma ri man royoval ta chikij, can kiqꞌuin ojreꞌ cꞌo-ve.
51 Y antok ya nalka ri kꞌij chi ri Jesús nitzalaj-el chicaj, jajaꞌ xuꞌon pensar chi niꞌa pa tanamet Jerusalén.
52 Y icꞌo ri xaꞌrutak-el naꞌay choch jajaꞌ. Y ri xaꞌtak-el, xaꞌa pa jun aldea ri cꞌo Samaria, chi xbꞌaquicanuj ri pacheꞌ xtuxlan-ve y xtivaꞌ ri Jesús.
53 Pero ri vinak ri icꞌo chupan ri aldea man xcajoꞌ ta xquicꞌul ri Jesús, ruma xquinaꞌiej chi xa Jerusalén bꞌanak-ve.
54 Antok ri discípulos Jacobo y Juan xquinaꞌiej chi ri vinak man niquicꞌul ta ri Jesús, xquiꞌej cha: Ajaf, ¿navajoꞌ nakacꞌutuj chi tika-pa kꞌakꞌ chicaj chi ncaꞌruqꞌuis, incheꞌl xuꞌon ri profeta Elías ri xcꞌujieꞌ ojier can tiempo? xaꞌchaꞌ.
55 Y ri Jesús xaꞌrutzꞌat y xaꞌruchꞌolij. Y xuꞌej chica: Ixreꞌ man ivataꞌn ta chica espíritu cꞌo iviqꞌuin.
56 Ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, man xpa ta vaveꞌ choch-ulief chi ncaꞌruquimisaj vinak, jajaꞌ xpa chi ncaꞌrucol, xchaꞌ. Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌa chic jun aldea.
57 Y antok ijejeꞌ i-bꞌanak, jun xchꞌo-pa cha ri Jesús y xuꞌej cha: Ajaf, inreꞌ nivajoꞌ nquiꞌa aviqꞌuin ri pacheꞌ na ri ncaꞌa-ve.
58 Y ri Jesús xuꞌej cha: Ri utif cꞌo quijul pacheꞌ ncaꞌcꞌujie-ve; y quireꞌ jeꞌ ri chicop ri cꞌo quixicꞌ, cꞌo quisuoc. Pero ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, can man jun pacheꞌ nuxlan-ve jubꞌaꞌ, xchaꞌ cha.
59 Y ri Jesús xuꞌej cha jun chic: Joꞌ viqꞌuin. Ri jun reꞌ xuꞌej cha: Ajaf, tayaꞌ permiso chuva chi naꞌay nimuk-na-el ri nataꞌ y cꞌajareꞌ nquiꞌa chavij.
60 Ri Jesús xuꞌej cha: Tayaꞌ chi ri quiminak ncaꞌmuk cuma ri i-quiminak. Y atreꞌ, caꞌin y atzijuoj ri ru-reino ri Dios.
61 Y cꞌo chic jun ri xꞌeꞌn cha ri Jesús: Ajaf, inreꞌ nivajoꞌ nquiꞌa chavij. Pero naꞌay, tayaꞌ permiso chuva chi ncaꞌnꞌan can despedir quinojiel ri icꞌo chupan ri vachuoch, xchaꞌ.
62 Pero ri Jesús xuꞌej cha: Ri ache ri nucꞌuan ri arado y nitzuꞌn can chirij, man otz ta ntiel ri rusamaj. Y quireꞌ jeꞌ ri vinak ri nunimaj ri Dios, man otz ta chi nutzꞌat ri ncaꞌbꞌanataj can chirij. Ruma xa quireꞌ xtuꞌon, man otz ta chi nisamaj pa ru-reino ri Dios, xchaꞌ ri Jesús.

San Lucas 9:31-62 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

31 Riye' xusutij c'a ri' jun lok'olaj sakil chiquij, y yetzijon c'a chrij ri camic ri xtiban chare ri Jesús pa Jerusalem.
32 Y ri Pedro y ri ye rachibil, sibilaj quiwaran c'o, pero xquicoch' ma xewer ta, y rumari' xquitz'et c'a ri lok'olaj sakil riche (rixin) ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri ye ca'i' achi'a' ri yec'o riq'ui ri Jesús.
33 Y tek ri ca'i' achi'a' ri' niquiya' c'a ca ri Jesús riche (rixin) chi yebe, yac'ari' tek ri Pedro xubij chare ri Jesús: Tijonel, xa utz kabanon chi yojc'o wawe'. Tikabana' oxi' tak ca'aj, jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés y queri' chuka' jun riche (rixin) ri Elías, xcha' chare. Ri Pedro quec'ari' xubij apo y ma retaman ta achique ruma tek xch'o apo. Xa ch'obon, ma ch'obon ri xerubila' apo.
34 Y c'a nich'o na c'a ri Pedro, tek c'o jun sutz' ri xka pe pa quiwi' y xerucuch. Y ri ye rudiscípulos xquixibij qui' tek xquina' chi yec'o chic chupan ri sutz' ri'.
35 Y yac'ari' tek c'o jun ch'abel xquic'axaj chupan ri sutz' ri', y xubij: Yare' ri Nuc'ajol y can sibilaj nwajo'. Can ya c'a Riya' tiwac'axaj, xcha' ri ch'abel ri'.
36 Y yac'a tek quic'axan chic ri jun ch'abel ri', yac'ari' tek xquitz'et chi ri Jesús xa ruyon chic c'o ca. Y ri discípulos ri', q'uiy c'a k'ij ri majun achoj chare xquibij wi ri xquitz'et ri chiri' pa ruwi' ri juyu'.
37 Y pa ruca'n k'ij, tek ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rudiscípulos xka pe pa ruwi' ri juyu', can ye sibilaj c'a ye q'uiy ri winek ri xec'ulu apo riche (rixin).
38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri winek, riq'ui ruchuk'a' xch'o apo chare ri Jesús y xubij: Tijonel, riyin xaxu (xaxe wi) jun walc'ual c'o. Nc'utuj c'a jun utzil chawe chi tatzu' juba',
39 ruma chi c'o jun itzel espíritu nichapo. Y tek nuchop, nuben c'a chare chi nurek ruchi', nuben chare chi nibarbot (nibaybot) ri ruch'acul, y nuben chuka' chare chi niwoko pa ruchi'. Ri itzel espíritu ri' can nik'ax ruwi' nuben chare ri nuc'ajol, y c'arunaj nuya' ca tek nuchop.
40 Rumari' xinc'utuj yan jun utzil chique re adiscípulos chi tiquelesaj el re jun itzel espíritu re' riq'ui ri nuc'ajol, pero xa ma ye cowinek ta chi niquelesaj, xcha' chare ri Jesús.
41 Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chique: Riyix winek ri yixc'o chuwech re ruwach'ulef, majun chiwe ri cukul ta ruc'u'x riq'ui ri Dios. Chi'iwonojel xa yix sachnek. ¿Riyix nich'ob chi riyin can ronojel k'ij xquic'oje' iwuq'ui, y man c'a xquitane' ta chi yixincoch'? Tac'ama' pe ri ac'ajol wawe', xcha' ri Jesús.
42 Y tek ri c'ajol xapon apo riq'ui ri Jesús, ri itzel espíritu riq'ui ruchuk'a' xuyicaj y xuch'akij pan ulef. Ri Jesús xchapon c'a chare ri itzel espíritu, riche (rixin) chi tel el riq'ui ri c'ajol ri'. Y ri Jesús can xuc'achojsaj wi c'a el y xujech el chare ri rutata'.
43 Y quinojel c'a ri winek xquimey tek xk'alajin ri nimalaj ruchuk'a' ri Dios. Y tek quinojel c'a ri winek yetajin niquimey c'a rij ronojel ri yerubanala' ri Jesús, Riya' xubij chique ri rudiscípulos:
44 Can tiwac'axaj c'a jabel re tzij re', y man c'a timestaj ta: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can xquijach wi pa quik'a' ri winek, xcha'.
45 Y ri tzij ri' ma xk'ax ta chiquiwech ri discípulos, ruma ma ya'on ta k'ij chique chi nik'ax chiquiwech, y riye' niquixibij c'a qui' niquic'utuj chare ri Jesús chi achique ri xubij chique.
46 Y ri rudiscípulos ri Jesús xquich'ojila' chiquiwech chi achique chique riye' ri más nim ruk'ij.
47 Yac'a ri Jesús can retaman c'a achique yetajin chuch'obic pa tak cánima ri rudiscípulos. Rumari' Riya' xberuc'ama' pe jun ti ac'al, y xupaba' riq'ui.
48 Y xubij chique ri rudiscípulos: Xabachique ri nuc'ul jun ac'al pa nubi' riyin, jun ri achi'el re', ma xu (xe) ta wi xtuc'ul ri ac'al, xa can xquiruc'ul chuka' riyin. Y ri xtic'ulu c'a wuche (wixin) riyin, can xtuc'ul c'a chuka' ri yin takayon pe. Ruma chi ri can nuch'utinirisaj ri' chicojol riyix, yari' ri más nim ruk'ij, xcha' ri Jesús.
49 Y xpe c'a ri Juan xubij chare ri Jesús: Tijonel, riyoj katz'eton c'a jun achi ri pan abi' riyit yerelesala' itzel tak espíritu. Pero ruma xa ma kachibil ta, xkak'il ca, xcha' chare ri Jesús.
50 Y ri Jesús xubij c'a chare ri Juan: Ma tik'il ta chic. Ruma ri ma yojquetzelaj ta, can ye kachibil wi c'a ri'.
51 Y tek xa noka yan c'a ri k'ij riche (rixin) chi ri Jesús xtitzolin chila' chicaj, Riya' can xuch'ob c'a pa ránima chi xuchop el ri rubey riche (rixin) chi nibe pa tinamit Jerusalem.
52 Y yec'o chuka' ri xerutek el nabey riche (rixin) chi xebe pa jun aldea ri c'o pa rucuenta ri Samaria, xebe chucanoxic jun jay ri acuchi (achique) xtibe'uxlan wi ri Jesús y ri ye rachibilan el.
53 Pero ri winek aj chiri' ma xcajo' ta xquic'ul ri Jesús, ruma chi ri winek ri' xquinabej chi xa pa Jerusalem ruchapon wi el bey.
54 Tek ri discípulos Jacobo y Juan xquinabej chi ma nic'ul ta ri Jesús cuma ri winek, xquibij chare ri Jesús: Ajaf, ¿nawajo' chi nikac'utuj chi tika pe k'ak' chila' chicaj, riche (rixin) chi yeruq'uis re winek re'? Achi'el xuben ri Elías, ri jun achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, xecha'.
55 Y ri Jesús xerutzu' y xchapon chique. Y xubij c'a chique: Riyix ni ma iwetaman ta chi ri Espíritu ri c'o iwuq'ui riche (rixin) chi ye'iwajo' quinojel.
56 Ruma chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, ma xipe ta wawe' chuwech re ruwach'ulef chiquicamisaxic winek, riyin xa xipe chiquicolic, xcha'. Y ri Jesús y ri rudiscípulos xebe pa jun chic aldea.
57 Y tek riye' quichapon chic c'a el bey, c'o c'a jun achi ri xbec'ulun pe, y xubij chare ri Jesús: Ajaf, riyin nwajo' c'a yatintzekelbej xabacuchi (xabachique) yabe wi, xcha' chare.
58 Yac'a ri Jesús xubij chare ri achi: Ri xwan, can c'o wi jul ri acuchi (achique) yec'oje' wi; y queri' chuka' ri aj xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik', can c'o chuka' quisoc. Yac'a riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can majun wachoch ri acuchi (achique) yinuxlan wi juba', xcha' chare ri achi ri'.
59 Y ri Jesús xubij c'a chare jun chic achi: Quinatzekelbej. Yac'a ri achi ri' xubij: Ajaf, riyin can nwajo' wi yatintzekelbej. Xa yac'a chi taya' na k'ij chuwe chi nmuk na el ri nata', c'ac'ari' tek xcatintzekelbej chic, xcha'.
60 Yac'a ri Jesús xubij chare ri achi ri': Xa taya' c'a ca chi ri caminaki' quemuk na cuma ri ye caminek chupan ri quimac. Yac'a riyit jet, jatzijoj achique rubanic ri rajawaren ri Dios.
61 Y c'o chic c'a jun ri xbin chare ri Jesús: Ajaf, riyin nwajo' yatintzekelbej. Pero nabey, taya' c'a k'ij chuwe riche (rixin) chi yibech'o na ca chique ri nte' nata' y chique ri ye wach'alal, xcha'.
62 Yac'a ri Jesús xubij chare ri achi ri': Tek jun achi nisamej pa juyu' riq'ui ri arado, ma utz ta chi nitzu'un ca chrij. Queri' c'a chuka' ri winek ri niniman riche (rixin) ri Dios, ma utz ta chi nitzu'un ca chrij. Ruma wi queri' nuben, ma ruc'amon ta chi nisamej chupan ri samaj riche (rixin) ri rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús.

Lucas 9:31-62 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

31 Re je ca'e' achi'a' re' jec'o pa jun sakil y re sakil re' pitinak chila' chicaj, y ye'tzijon chij re andex rubanic tak re Jesús xtiquimisas pa tenemit Jerusalén. Roma ja samaj re' re yi'om-pa cha roma re Dios.
32 Y re Pedro y re je ca'e' chic ruchibil, camas quivaran pero xquicoch' re varan, y mare' xquitz'at re namalaj ruk'ij re Jesús, y xe'quitz'at chuka' re je ca'e' chic achi'a' re jec'o riq'uin re Jesús.
33 Y tak re je ca'e' achi'a' re' niquiya' can re Jesús chin ye'ba, jare' tak re Pedro xubij-apo cha re Jesús: Maestro, vova' otz kabanon. Takabana' oxe' ch'utak jay, jun avichin rat, jun chin re Moisés y jun chin re Elías. Re Pedro quire' xubij-apo y man rutaman-ta anchique roma tak xch'o-apo. Mare' bin che man bin xe'rubila-apo.
34 Y c'a ntajin che tzij, jare' tak c'o jun nube xbeka y xupis quij. Y re discípulos xquixibij-qui' tak xquina' che re nube xupis quij.
35 Y jare' tak c'o Jun xch'o-pa chupan re nube y xubij: Jare' re Nuc'ajol y yen camas ninjo'. Can xe c'a reja' tic'axaj.
36 Y jac'a tak re discípulos quic'axan chic-ka re ch'abal re', tak xquitz'at, rion chic re Jesús c'o chire'. Y re discípulos re', q'uiy tiempo man jun anchok cha xquitzijoj-va re xquitz'at che xbanataj chire' pa rue' re loma.
37 Y pa ruca'n k'ij tak re Jesús y re je oxe' ru-discípulos xe'ka-pa pa rue' re loma, camas c'a je q'uiy re vinak re xe'c'ulu-apo richin.
38 Y c'o c'a jun ache chiquicojol re vinak, xch'o-apo cha re Jesús y xubij: Maestro, yen xaxe jun vajc'ual c'o. Ninc'utuj c'a utzil chava che tatz'eta' ba',
39 roma c'o jun itzel espíritu nitz'amo richin, y tak nutz'am nuban cha che nurak ruchi', nisiquic re ru-cuerpo y nicubub xe'ray. Re itzel espíritu re' c'a nuc'usaj-na can ruc'o'x chij, c'ajare' nuya' can.
40 Mare' xinc'utuj-yan utzil chique re a-discípulos che tiquilisaj-a jumul re itzel espíritu riq'uin re nuc'ajol, pero man xe'tiquir-ta, xcha' re ache.
41 Y re Jesús xubij: Man jun vinak chupan re tiempo re' re rubanon-ta confiar-ri' riq'uin re Dios. Xa conojel je'satzanak. Man tinojij che yen nojel tiempo xquinc'ue' iviq'uin. Y chuka' man tinojij che nojel tiempo xquixincoch'. Tac'ama-pa re ac'ajol vova', xcha' re Jesús.
42 Y tak re ala' napon-yan-apo riq'uin re Jesús, re itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej re ala' y xutorij pan ulef. Re Jesús cof xch'o cha re itzel espíritu, chin che tel-a riq'uin re ala'. Y re Jesús xucol re ala' re' chach re itzel espíritu, y xujach-a cha re rutota'.
43 Y conojel c'a re vinak xsatz quic'o'x tak xk'alajin re ru-poder re Dios re ruyi'on pa ruk'a' re Jesús. Y tak re vinak ye'tzijon chiquivach chij re ala' re xc'achojsas roma re Jesús, re Jesús xubij chique re ru-discípulos:
44 Tic'axaj jabal re xtimbij chiva, y man timistaj: Yen re xinalax chi'icojol, xquinjach pa quik'a' re vinak, xcha' chique.
45 Y reje' man xk'ax-ta pa quive', roma evan chiquivach. Y niquixibij-qui' niquic'utuj cha re Jesús andex ndel che tzij re xubij.
46 Y re ru-discípulos re Jesús xquich'ojela' chiquivach re anchique chique reje' re más c'o ruk'ij.
47 Pero re Jesús can jabal-va rutaman y nutz'at re andex niquinojij pa tak cánma. Mare' reja' xbo'rc'ama-pa jun ac'ual, y xbo'rpoba' riq'uin,
48 y xubij chique: Re yacayon vichin pa ránma y can niqui'cot nuc'ul jun ac'ual ancha'l re', man xe-ta re ac'ual xtuc'ul, xa can xquinruc'ul chuka' yen. Y re nic'ulu vichin yen, can nuc'ul chuka' re takayom-pa vichin. Y jac'a jun ivchibil re nitz'at yex che camanak ruk'ij, xa jare' re c'o más ruk'ij, xcha' re Jesús.
49 Y xpa re Juan xubij cha re Jesús: Maestro, yoj xkatz'at jun ache re pan abe' rat ye'rulisaj itzel tak espíritu. Pero xkatz'at che man kachibil-ta, xkabij cha che man chic tuban re ntajin chubanic.
50 Y re Jesús xubij cha re Juan: Man chic tibij quire' cha. Roma re man ye'tzelan-ta kachin, can kachibil-va-ki' quiq'uin.
51 Y tak napon-yan re k'ij che re Jesús nitzolaj chila' chicaj, reja' can xuban-a preparar-ri' chin xba pa tenemit Jerusalén,
52 y jec'o xe'rutak-a nabey. Y re xe'tak-a, xe'ba pa jun aldea re c'o pa Samaria, chin xbequicanoj jun jay re anche' xte'xulan-va re Jesús y re je'tzakatal-a chij.
53 Pero re vinak chin re aldea re' man xquijo-ta xquic'ul re Jesús, roma reja' xa pa Jerusalén binak-va.
54 Tak re je ca'e' discípulos quibini'an Jacobo y Juan xquiya' cuenta cha che man nic'ul-ta coma re vinak, xquibij cha re Jesús: Ajaf, ¿najo' che nakac'utuj che tika-pa k'ak' chicaj, chin ye'ruq'uis re vinak re'? Ancha'l xuban re Elías re rusamajel re Dios re xbex profeta cha, xe'cha'.
55 Y re Jesús xe'rutzu' y cof xch'o chique. Y xubij: Yex man itaman-ta che re Espíritu re ac'ayon ivichin camas nijovan.
56 Roma yen re xinalax chi'icojol, man ximpa-ta vova' chach re ruch'ulef chin ye'nquimisaj vinak, yen ximpa chiquicolic chach re quimac, xcha' chique. Y re Jesús y re ru-discípulos xe'ba chic pa jun aldea.
57 Y tak reje' quitz'amon bey, c'o c'a jun ache re xbec'ulum-pa, y xubij cha re Jesús: Ajaf, yen ninjo' yatintzekelbej xabanche' xcabo-va.
58 Xpa re Jesús xubij cha re ache re': Re utif can c'o quijul anche' ye'c'ue-va, y quire' chuka' re ch'utak chicop c'o quixic' re ye'ba pa cak'ik', can c'o chuka' quisoc. Jac'a yen re xinalax chi'icojol, manak anche' yinc'ue-va, xcha' cha re ache re'.
59 Y re Jesús xubij cha jun chic ache: Jo' chuij. Pero re ache re' xubij: Ajaf, yen ninjo' yimba chavij. Pero nabey taya' k'ij chua che c'a timuku-na-a re nata', c'are' xquimba chavij.
60 Pero re Jesús xubij cha re ache re': Re vinak re ye'com, que'muk coma re vinak re je quiminak chupan re quimac. Jac'a rat cabiyin y ta'tzijoj che xbeka re k'ij chin re andex rubanic tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios.
61 Y c'o chic jun ache xbin cha re Jesús: Ajaf, yen ninjo' yimba chavij. Pero nabey taya' k'ij chua chin yine'ch'o-na can chique conojel re jec'o chupan re vachoch, xcha'.
62 Pero re Jesús xubij cha: Re ache re nisamaj riq'uin re arado chin nuposcolij re ulef, man otz-ta che nitzu'un can chij tak ntajin che samaj, roma man otz-ta ndel re rusamaj. Y quire' chuka' re vinak re niniman chin re Dios, man otz-ta che nitzu'un can chij chin ye'rutz'at can re andex ye'banataj. Roma vo xa quire' nuban, man ruc'amon-ta che nisamaj pa rusamaj re Dios y ye'ruto-ta re vinak chin ye'oc pa ruk'a' re Dios, xcha' re Jesús.