Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 8:9-32 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 8:9-32 in GT:cak:Kaqchikel

9 Jac'a ri discípulos quire' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique nu'ij tzij ri ejemplo re'? xecha'.
10 Ri Jesús xu'ij chique: Chive rix yo'on lugar chi nivetemaj ri man can ta ojer ri' k'alajrisan can chirij ru-gobierno ri Dios. Jac'a chique ri vinak, xa riq'uin ejemplos yich'o-vi, richin quiri' masque niquitz'et ri najin chiquivech, pero xa achel man yetzu'un ta, y masque niquic'axaj ri ni'ix chique, pero xa man (nik'ax, nino') ta chiquivech.
11 Y ja nin-ij-apu ruchojmil ri ejemplo chive: Ri semilla ja ri ruch'abel ri Dios.
12 Ri semilla ri xeka pa bey, jari' nu'ij tzij chi ec'o vinak tok quic'axan chic ruch'abel ri Dios, ja nipe ri itzel y nrelesaj-e ri ch'abel ri' pa cánima, richin man tiquinimaj ri Dios, y man quecolotaj.
13 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa quivi' ri ye'ac'axan ruch'abel ri Dios; can yequicot niquic'ul, pero man nuq'uen ta ka ruvech pa cánima. Romari' xa juba' oc k'ij niquiya' cánima riq'uin ri Dios, y tok yepe c'ayef pa quic'aslen, xa niquiya' can ri Dios.
14 Y ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, pero riq'uin benak ri tiempo, xa (nik'ayisan, nik'osmer) pe ri quic'aslen, roma ni'e cánima pa ruvi' ri achique nic'atzin chique choch'ulef, pa ruvi' beyomal, y pa ruvi' ri niquina' rije' chi nu'on chique chi yequicot. Rije' e'achel jun tico'n ri man jun ruvech nuya'.
15 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, y riq'uin jun utzulaj y chojmilaj cánima niquic'axaj y niqui'en ri nu'ij. Y riq'uin ri jumul ec'o chupan rubey ri Dios, nu'on chi c'o utz nik'alajin pa quic'aslen, achel jun tico'n ri can c'o nuya'.
16 Man jun vinak nutzij jun candil y nujuba' jun bojo'y pa ruvi', o nuya-apu chuxe' ch'at, xa nuya' pa (ruc'ojle'el, ru-lugar) richin quiri' sak niquitz'et ri ye'oc-apu pa jay.
17 Quiri' nin-ij chive roma man jun ri evan ri man ta xtek'alajin-pe, ni man jun ri banon che'elek'el ri man ta xtetemex y xtel-pe chosakil.
18 Roma c'a ri', tiya' ixiquin y tiyaca-ka pa tak ivánima ri nin-ij chive. Roma xa achique na ri c'o ruch'abel ri Dios ruyacon pa ránima, xtiyo'ox más che. Jac'a ri man jun ruch'abel ri Dios pa ránima, ronojel ri nunojij chi c'o chic pa ránima, xa neleses-e che, xcha' ri Jesús.
19 Jac'ari' xe'eka ri rute' y ri eruchak' ri Jesús ri achique lugar c'o-vi rija'. Pero man xetiquer ta xe'oc-apu riq'uin, roma eq'uiy vinak quimolon-qui' riq'uin.
20 Quire' c'a xbix-apu che ri Jesús: Ri ate' y ri e'achak' ec'o chojay y nicajo' yatquitz'et.
21 Jac'a rija' xu'ij chique ri xeyo'on-apu rutzijol che: Ri nte' y ri enchak', ja ri ye'ac'axan y ri yebano ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios, xcha' ri Jesús.
22 Xbanataj jun k'ij chi ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa, y rija' xu'ij chique: Jo-apu ri juc'an ruchi' ri lago, xcha' chique. Y can xebe na vi.
23 Tok ebenak pa ruvi' ri ya', ri Jesús xver-ka. Jac'ari' xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik', y romari' ri canoa ri ebenak-vi ninoj-pe riq'uin ya', y juba' ma ni'e-ka chuxe' ya'.
24 Xejel c'a apu ri discípulos riq'uin ri Jesús, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Tijonel, tijonel! ¡Kojato' vacami nkujik'! xecha' che. Xcataj c'a pe ri Jesús, cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya' nibolko't, jac'ari' xetane-ka y li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.
25 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Can man juba' cukul ic'u'x viq'uin? Pero rije' xa quixi'in-qui', can achique na xquina', y niquic'utula' chiquivech: ¿Achique chi achi re' chi hasta chique ri cak'ik' y ri ya' nich'o-vi y can niquinimaj rutzij? yecha'.
26 Juc'an apu ruchi' ri lago pa jun lugar quichin ri aj-Gadara, ri c'o-apu chuvech ri Galilea, xe'el-vi ri Jesús y ri ru-discípulos.
27 Jac'a tok ri Jesús xka-ka pan ulef, c'o jun achi aj pa tinamit ri xuc'ulu richin. Ri achi re' c'o chic chi tiempo quec'uje' itzel tak espíritu pa ránima. Manak rutziak nucusaj, ni man nic'uje' ta chiracho, xa pa camposanto nic'uje-vi.
28 Xe xutz'et ri Jesús, nisiq'uin xxuque-ka chuvech y riq'uin ruchuk'a' xu'ij-apu che: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios pa ruvi' ronojel, ¿achique najo' chuve? Ninc'utuj quemelal chave chi man quinaya' pa k'axomal, nicha'.
29 Quiri' nu'ij-pe, roma ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Roma ri itzel espíritu, q'uiy (mul, paj) nuya-pe ruchuk'a' chupan ru-cuerpo ri achi, y masque nixim ruk'a-rakan riq'uin cadenas richin nichajix, yeruc'ojpij, y ri itzel espíritu nu'on che chi ni'e pa tak lugares manak vinak.
30 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Achique abi'? Legión, xcha'. Quiri' xu'ij ri achi roma q'uiy itzel tak espíritu ocunak riq'uin.
31 Y re' niquic'utula' quemelal che ri Jesús chi man querutak chupan ri nimalaj jul ri ruyon k'eku'n benak-ka rupan.
32 Ec'o c'a q'uiy ak yeva' pa ruvi' jun juyu' chiri' nakaj, y ri itzel tak espíritu niquic'utula' che ri Jesús chi tuya' lugar chi ye'oc quiq'uin ri ak. Y ri Jesús xu'ij chique chi utz.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 8 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 8:9-32 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

9 Y ri rutijoxela' ri Jesús xquic'utuj c'a chire chi achique c'a ri nrajo' nuk'alajirisaj chiquivech riq'uin re jun c'ambel-tzij re'.
10 Y ri Jesús xubij chique: Man jun bey can ta bin can jebel chirij tok ri vinek yue'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, pero chive rix yo'on c'a k'ij chi nivetamaj. Jac'a chique ri vinek ri man yeniman ta vichin, riq'uin c'ambel tak tzij yich'on-vi quiq'uin, richin queri' choj niquitzu' y man niquitz'et ta jebel ri niquitzu', y richin chi choj nicac'axaj y man nik'ax ta chiquivech ri nicac'axaj.
11 Y que c'a re' ri nubij ri c'ambel-tzij ri': Ri ija'tz junan nuben riq'uin ri ruch'abel ri Dios.
12 Ri juba' ija'tz ri xka' pa bey, junan riq'uin ri ruch'abel ri Dios tok nac'axex coma ri vinek. Ri itzel-vinek junanin nipe, y nrelesaj-el ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima ri vinek ri', richin queri' re vinek re' man tiquinimaj ri Dios, y man quecolotej chuka'.
13 Y ri ija'tz ri xka' can cojol tak abej, can nich'on-vi c'a chirij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex coma ri vinek. Ri vinek ri' can janíla c'a yequicot tok niquic'ul ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima. Pero roma c'a ri can man nuq'uen ta ka ruxe' jebel ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima, can man niyaloj ta c'a ri quicoten quiq'uin, xa jun ca'i-oxi' oc k'ij cukul quic'u'x riq'uin ri Dios. Y tok yetejtobex c'a, man c'ayef ta richin niquiya' can ri Dios.
14 Ri ija'tz ri xka' cojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal can nich'on-vi c'a chirij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex coma ri vinek. Pero ri vinek ri' xa yejik' roma ja ri nic'atzin chire ri quic'aslen vave' chuvech re ruvach'ulef ri niquich'ob, yejik' chupan ri quibeyomel y chuka' chupan ri yequirayila'. Y man nivachin ta jebel ri quic'aslen.
15 Y ri ija'tz ri nika' pa jun utzilej ulef, can nich'on-vi c'a chirij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex coma ri vinek. Rije' riq'uin ronojel cánima nicac'axaj y niquiben ri nubij. Jantape' quicukuban quic'u'x riq'uin ri Dios, y nivachin jebel ri quic'aslen.
16 Y man jun chuka' vinek ri nutzij jun k'ak' y c'a ta ri' nrajo' nutz'apej o nuya' ta apo chuxe' ri ruch'at. Man que ta ri' nuben. Ri k'ak' ri' nic'atzin richin nicanox jun c'ojlibel ri nitz'uyubex-vi, richin queri' ri ye'oc-apo pa jay yetzu'un jebel.
17 Y man jun ri evan can, ri man ta xtek'alajin-pe. Y chuka' man jun ri tz'apen can rij, ri xa man ta nek'alajin-pe y nel-pe chuva-sakil.
18 Y queri', vi rix nivac'axaj ri ruch'abel ri Dios, tiyaca' c'a ka ri pa tak ivánima. Roma ri can c'o c'a ruyacon pa ránima, can xtuc'ul c'a más. Jac'a ri nac'axan ri ruch'abel ri Dios y xa man nuyec ta ka pa ránima, ri janipe' nuch'ob chi c'o riq'uin, hasta ri' nelesex chire, xcha' ri Jesús.
19 Y ri rute' y ri e rach'alal ri Jesús xepe c'a acuchi c'o-vi rija'. Pero man xetiquir ta xe'apon c'a riq'uin apo, roma janíla e q'uiy vinek quimolon-qui' riq'uin ri Jesús.
20 Y xbix c'a apo chire ri Jesús: Ri ate' y ri e avach'alal at coyoben chuva-jay, e petenek chi'atz'etic.
21 Pero rija' xubij: Ja ri vinek ri ye'ac'axan y niquiben ri nubij ri ruch'abel ri Dios, jari' ri nte' y ri e vach'alal, xcha' ri Jesús.
22 Y jun k'ij, ri Jesús rachibilan ri rutijoxela', xoc-el pa jun canoa. Y c'ari' xubij chique: Jo' juc'an ruchi-ya'. Y xebe.
23 Y ri Jesús xver-el, tok quichapon-el bey pa ruvi' ri ya'. Quichapon c'a bey tok xpe jun cak'ik' janíla nim ri chiri' pa ruvi' ri ya'. Romari' ri canoa ri e benek-vi, xuchop ninoj-pe chi ya', y riq'uin ri' man c'ayef ta nibe chuxe' ya' ri canoa. Can pa c'ayeval c'a ec'o-vi.
24 Xepe c'a ri tijoxela' xquic'asoj ri Jesús, y xquibij chire: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Vacami yojquen (yojcom), xecha' chire. Y ri Jesús xyacatej c'a pe, y xubij: Tiq'uis-el ri cak'ik' y titane-ka ri nibolko't ri ya'. Y queri' xbanatej. Ri cak'ik' xq'uis-el, y ri nibolko't ri ya' xtane-ka.
25 C'ari' ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': ¿Achique roma tok man xicukuba' ta ic'u'x viq'uin? Pero ri tijoxela' quixibin-qui'. Can achique la xquitz'et ri xbanatej, y xquic'utula' chiquivech: ¿Achique c'a chi achin re'? Roma can nich'on chique ri cak'ik' y ri ya', y can niquinimaj rutzij.
26 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a ri juc'an ruchi-ya', ri chiri' pa jun lugar rubini'an Gadara, ri c'o-apo chuvech ri Galilea.
27 Y tok ri Jesús xka' can chupan ri canoa, xapon jun achin aj pa tinamit riq'uin. Y re achin re' c'o chic c'a q'uiy tiempo ri ec'o-pe itzel tak espíritu riq'uin. Manek rutziak nrucusaj, ni man nic'oje' ta pa rachoch. Xa ja ri camposanto ri richin ri tinamit ri', ri oquinek rachoch.
28 Y re achin re', can xe xutz'et ri Jesús, can jari' xbexuque' chuvech. Y can riq'uin c'a ruchuk'a' nich'on-apo chire ri Jesús, y nubij c'a: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalej Dios, ¿achique roma tok yinanek? Tabana' jun utzil man quinach'ujirisaj.
29 Ri achin xubij quere' roma ri Jesús xubij chire ri itzel espíritu c'o riq'uin, chi tel-el ri chiri'. Roma q'uiy tiempo c'o-pe re itzel espíritu re' riq'uin. Y roma chuka' ri' ri vinek quichapon e quiximilon ruk'a-raken re achin re' riq'uin ch'ich' y cadenas, pero man e tiquirinek ta chirij. Roma re achin re' yeruk'ej ri cadenas ri e ximiyon richin, y ri itzel espíritu c'o riq'uin nuben c'a chire chi nibe ri pa tz'iran ruvach'ulef.
30 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chire ri achin: ¿Achique abi'? Y ri achin xubij: Oj janíla nubi', xcha'. Queri' xubij ri achin roma can e janíla ri itzel tak espíritu ri ec'o riq'uin.
31 Y re itzel tak espíritu re' janíla xquic'utuj utzil chire ri Jesús, chi vi yerelesaj-el riq'uin ri achin, man c'a querutek-el chupan ri qui-lugar conojel ri itzel tak espíritu, xecha'.
32 Y roma chunakaj apo ri lugar ri', pa ruvi' jun juyu', janíla e q'uiy ak yeva', romari' ri itzel tak espíritu xquic'utuj utzil chire ri Jesús chi tuya' k'ij chique richin ye'oc quiq'uin re ak re'. Y ri Jesús xubij chique chi utz.

San Lucas 8:9-32 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

9 Y ri rachibila' ri Jesús xquic'utuj c'a chin que achique c'a ri nrajo' nuk'alajrisaj chiquivüch riq'uin ri jun ejemplo ri'.
10 Y ri Jesús xbij cheque: Man jun bey bin ta can jabel pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios, pero chive rix yo'on c'a k'ij que nivetamaj. Jac'a cheque ri vinük ri man nyetaken tüj vichin, riq'uin ejemplos nquich'o-vi quiq'uin, richin quiri' choj nquitz'eta' y man nquitz'et tüj jabel ri nquitz'et, y richin que choj ncac'axaj y man nk'ax ta cheque ri ncac'axaj.
11 Y quere' c'a ri nbij ri ejemplo ri': Ri ija' junan nbün riq'uin ri rutzij ri Dios.
12 Ri ba' ija' ri xtzak-ka pa bey, junan riq'uin ri rutzij ri Dios tok nac'axüx coma ri vinük. Ri itzel-vinük junanin npu'u, y nrelesaj-e ri rutzij ri Dios pa tak cánima ri vinük ri', richin quiri' ri vinük ri' man tiquitakej ri Dios, y man quecolotüj chuka'.
13 Y ri ija' ri xtzak can chucojol tak abüj, nch'o-vi c'a pari' ri rutzij ri Dios ri nac'axüx coma ri vinük. Ri vinük ri' juis c'a nyequicot tok nquic'ul ri rutzij ri Dios pa tak cánima. Pero roma c'a ri man nuc'ün tüj ka ruxe' jabel ri rutzij ri Dios pa tak cánima, man nlayuj tüj c'a ri quicot quiq'uin, xa jun ca'i-oxi' oc k'ij nquiya' cánima riq'uin ri Dios. Y tok nyetijox c'a, man c'ayuf tüj richin nquiya' can ri Dios.
14 Ri ija' ri xtzak chucojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal nch'o-vi c'a pari' ri rutzij ri Dios ri nac'axüx coma ri vinük. Pero ri vinük ri' xa nyejik' roma ja ri nc'atzin chin ri quic'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef ri nquinuc, nyejik' chupan ri quibeyomal y chuka' chupan ri nyequirayila'. Y man nquic'uan tüj jun utzilüj c'aslen, y man nyeq'uiy tüj chupan ri rutzij ri Dios. Y romari' man q'uiy tüj ch'aka chic nyetaken ri rutzij ri Dios
15 Y ri ija' ri xtzak pa jun utzilüj ulef, nch'o-vi c'a pari' ri rutzij ri Dios ri nac'axüx coma ri vinük. Rije' riq'uin ronojel cánima ncac'axaj y nquibün ri nbij. Chi jumul quiyo'on cánima riq'uin ri Dios, y nquic'uan jun utzilüj c'aslen y nyeq'uiy chupan ri rutzij ri Dios. Y romari' ye q'uiy ch'aka chic nyetaken ri rutzij ri Dios.
16 Y man jun vinük chuka' ri nutzij jun k'ak' y c'ateri' nrajo' nutz'apij o nuya' ta apu chuxe' ri ruch'at. Man quiri' tüj nbün. Ri k'ak' ri' nc'atzin richin ncanox jun c'ojlibül ape' ntz'uyubüs-vi, richin quiri' ri nye'oc-apu pa jay nyetzu'un jabel.
17 Y man jun ri evan can, ri man ta nbek'alajin-pe. Y chuka' man jun ri tz'apin can rij, ri xa man ta nbek'alajin-pe y ntel-pe chuvüch-sük.
18 Y quiri', si rix nivac'axaj ri rutzij ri Dios, tiyaca' c'a ka pa tak ivánima. Roma ri c'o c'a ruyacon pa ránima, nuc'ul c'a más. Jac'a ri nrac'axan ri rutzij ri Dios y xa man nuyüc tüj ka pa ránima, ri jaru' ri nunuc que ruchajin, hasta ri' ntelesüs pa ruk'a', xbij ri Jesús.
19 Y ri rute' y ri ye ruchak' ri Jesús xepu'u c'a ape' c'o-vi rija'. Pero man xetiquer tüj c'a xe'apon-apu riq'uin rija', roma juis ye q'uiy vinük quimolon-qui' riq'uin ri Jesús.
20 Y xbix c'a apu chin ri Jesús: Ri ate' y ri ye achak' rat coyoben chuvüch-jay, ye petenük chin ncatquitz'eta'.
21 Pero rija' xbij: Ja ri vinük ri nye'ac'axan y nquibün ri nbij ri rutzij ri Dios, jari' ri nte' y ri ye nchak', xbij ri Jesús.
22 Y jun k'ij, ri Jesús rachibilan ri rachibila', xoc-e pa jun canoa. Y c'ateri' xbij cheque: Jo' la lojc'an chic ruchi-ya'. Y xebe.
23 Y ri Jesús xvür-e, tok quitz'amon-e bey pari' ri ya'. Quitz'amon c'a bey tok xpu'u jun cakik' juis nim chiri' pari' ri ya'. Romari' ri canoa ape' ye benük-vi, xutz'om nnoj-pe ya' chupan, y riq'uin ri' man c'ayuf tüj nbe chuxe' ya' ri canoa. Pa c'ayuf c'a yec'o-vi.
24 Xepu'u c'a ri rachibila' xquic'asoj ri Jesús, y xquibij chin: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Vocomi nkucom, xquibij chin. Y ri Jesús xcatüj c'a pe, y xbij: Tiq'uis-e ri cakik' y titane-ka ri nbolko't ri ya'. Y quiri' xbanatüj. Ri cakik' xq'uis-e, y ri nbolko't ri ya' xtane-ka.
25 C'ateri' ri Jesús xbij cheque ri rachibila': ¿Achique roma tok man xiya' tüj ivánima viq'uin? Pero ri achibila' quixbin-qui'. Xe' xquica'yej tok xquitz'et ri xbanatüj y xquic'utula' chiquivüch: ¿Achique c'a chi achi re'? Roma nch'o cheque ri cakik' y ri ya', y nquitakej rutzij.
26 Y ri Jesús y ri rachibila' xe'apon c'a ri lojc'an-apu ruchi-ya', chiri' pa jun lugar rubini'an Gadara, ri c'o-apu chuvüch ri ruch'ulef Galilea.
27 Y tok ri Jesús xka-ka can chupan ri canoa, xapon jun achi aj pa tinamit riq'uin. Y ri achi ri' c'o chic c'a q'uiy tiempo ri yec'o-pe itzel tak espíritu riq'uin. Manak rutziek nucusaj, nixta man nc'uje' tüj pa racho. Xa ja ri camposanto richin ri tinamit ri', ri c'unük racho.
28 Y ri achi ri', xe xutz'et ri Jesús, jari' xbexuque' chuvüch. Y riq'uin c'a ruchuk'a' nch'o-apu chin ri Jesús, y nbij c'a: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalüj Dios, ¿achique roma tok nquinanük? Tabana' jun favor man quinaya' pa k'oxomül.
29 Ri achi xbij quere' roma ri Jesús xbij chin ri itzel espíritu c'o riq'uin, que tel-e chiri'. Roma q'uiy tiempo c'o-pe ri itzel espíritu ri' riq'uin. Y roma chuka' ri' ri vinük quitz'amon ye quiximilon ruk'a-rakün ri achi ri' riq'uin ch'ich' y cadenas, pero man ye tiquernük tüj chirij. Roma ri achi ri' nyeruk'üj ri cadenas ri ye ximiyon richin, y ri itzel espíritu c'o riq'uin nbün c'a chin que nbe pa tz'iran ruch'ulef.
30 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chin ri achi: ¿Achique abi'? Y ri achi xbij: Legión nubi', xbij. Quiri' xbij ri achi roma ye juis ri itzel tak espíritu ri yec'o riq'uin, y ri tzij Legión ntel chi tzij que ye q'uiy.
31 Y ri itzel tak espíritu ri' juis xquic'utuj favor chin ri Jesús, que si nyerelesaj-e riq'uin ri achi, man querutük-e c'a chupan ri qui-lugar conojel ri itzel tak espíritu, xquibij.
32 Y roma chunakaj apu ri lugar ri', pari' jun juyu', juis ye q'uiy ak nyeva', romari' ri itzel tak espíritu xquic'utuj favor chin ri Jesús que tuya' k'ij cheque richin nye'oc quiq'uin ri ak ri'. Y ri Jesús xbij cheque que utz.

San Lucas 8:9-32 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

9 Y ri discípulos xquic'utuj che ri Jesús anchique ri xrojo' xu'ij chique riq'uin ri jun ejemplo.
10 Y ri Jesús xu'ij chique: Man jun mej (bey) can ta k'alajin utz anchique modo nu'on gobernar ri Dios, pero chiwe rix yo'n lugar chi nina'ej. Pero ri winak ri man jinquinimaj ta, riq'uin ejemplos yich'o'n-wi chique, chi quiri' xe niquitzu' y man niquitzu' ta utz ri niquitzu', y xe niquic'oxaj y man niqui'en ta entender ri niquic'oxaj.
11 Y quiere' nu'ij ri ejemplo: Ri ija'tz' junan nu'on riq'uin rutzij ri Dios.
12 Ri juba' ija'tz' ri xeka pa bey, junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri itzel junanin nipe, y nulesaj-e ri rutzij ri Dios pa tak cánima ri winak, chi quiri' ri winak man niquinimaj ta ri Dios, y man yecolotaj ta chuka'.
13 Y ri ija'tz' ri xeka can chiquicojol tak abaj, junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri winak ri' can yalan yequicot cuando niquic'on-ka rutzij ri Dios pa cánima. Pero roma man nika ta ka ri ruc'amal (ruxe') ri rutzij ri Dios pa cánima, can man yelayoj ta yequicot, xe jun jani' oc k'ij utz niquiya' cánima riq'uin ri Dios. Y cuando yetojtobex, can ch'anin yetzak y niquiya' can ri Dios.
14 Ri ija'tz' ri xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal, can junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Pero ri winak ri' xa yejik' roma ja ri nic'atzin chique k'ij-k'ij xe ri' niquinataj, chuka' jec'o yejik' roma quibeyomal y jec'o yejik' roma ri yequirayij, y man niwachin ta utz ri quic'aslen.
15 Y ri ija'tz' ri yeka pa utzilaj ulef, can junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Reje' riq'uin ronojel cánima niquic'oxaj y niqui'en ri nu'ij. Y can siempre quiri' niqui'en, quiyo'n cánima riq'uin ri Dios, y niwachin jabel ri quic'aslen.
16 Y chuka' man jun winak ri nutzaj jun luz y nutz'apij o nuya' ta apo chuxe' ruch'at. Man quiri' ta nu'on. Ri luz ri' nic'atzin chi niyo'x chicaj chi quiri' sakil nu'on rupa ri jay y ri ye'oc-apo k'alaj niquitzu' rupa ri jay.
17 Y chuka' man jun ex ri ewan can, ri man ta xte'k'alajin-pe. Y chuka' man jun ri tz'apin can rij, ri manak ta xtik'alajin-pe y man xtel ta pe chech sakil.
18 Y quiri', xa rix nic'oxaj rutzij ri Dios, tiyaca-ka pa iwánima. Roma ri can c'o ruyacon pa ránima, can xtiyo'x más che. Pero ri nic'oxan rutzij ri Dios y xa man nuyec ta ka pa ránima, ri jani' oc nunojij raja' chi c'o riq'uin, hasta ri' xtimaj che, xcha' ri Jesús.
19 Y ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús xepe c'a anchi' c'o-wi raja'. Pero man xetiquier ta xe'apon-apo c'a riq'uin, roma je q'uiy winak quimolon-qui' riq'uin ri Jesús.
20 Y x-ix-apo che ri Jesús: Ri ate' y ri awach'alal jatquiyoben chojay, je-petenak chi jatoquitzu'.
21 Pero raja' xu'ij: Ri winak ri yec'oxan y niqui'en ri nu'ij rutzij ri Dios, jari' ri je nte' y je wach'alal, xcha' ri Jesús.
22 Y jun k'ij ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa. Y c'ajari' xu'ij chique: Jo' juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'). Y xebe.
23 Y ri Jesús xwer-ka cuando xebe parui' ri ya'. Y cuando ja' je-benak, xpe jun nimalaj quiek'ik' chiri' parui' ri ya'. Romari' ri canoa anchi' je-benak-wi, xoc ya' chupa y juba' ta chic nibe chuxe' ya'.
24 Xepe ri discípulos xquic'asoj ri Jesús y xqui'ij che: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Cami jojcom, xecha' che. Y ri Jesús xcataj-pe y xu'ij: Tiq'uis-e ruchuk'a' ri quiek'ik' y titane-ka ri ya'. Y quiri' xbanataj. Ri quiek'ik' xq'uis-e ruchuk'a' y xtane-ka chuka' ri ya'.
25 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿Anchique roma man xiya' ta iwánima wiq'uin? Pero ri discípulos quixi'n-qui'. Can anchique la xquitzu' ri xbanataj, y can niquic'utula' chiquiwech: ¿Anchique c'a achi re'? Roma can nich'o'n chique ri quiek'ik' y ri ya', y can yeniman che.
26 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), chiri' pa jun lugar rubinan Gadara, ri c'o-apo chech ri Galilea.
27 Y cuando ri Jesús xel-pe chupa ri canoa, xapon jun achi aj-chiri' pa tenemit riq'uin. Y ri achi re' q'uiy yan tiempo ri jec'o-pe itzel tak espíritus riq'uin. Romari' man jun rutziak nucusaj, ni man nic'ue' ta chirocho. Xa ja ri cementerio richi ri tenemit ri', ri oconak rocho.
28 Y ri achi re', can xe xutzu' ri Jesús, can ja' xbexuquie' chech. Y can nisiq'uin nich'o'n-apo che ri Jesús, y nu'ij: Ret Jesús ri Ralc'ual ri nimalaj Dios, ¿anchique najo' chue? Tabana' jun favor man quinach'ujrisaj.
29 Ri achi xu'ij quiere' che roma ri Jesús xu'ij yan che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Roma q'uiy yan tiempo tic'ue' riq'uin. Y can q'uiy mej (paj) ri winak quiximon ruk'a-rakan ri achi re' riq'uin ch'ich' y cadenas, pero man je-tiquirinak ta riq'uin. Roma ri achi re' yerukupij ri cadenas ri anchok che ximon-wi, y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin nu'on che chi nibe pa tz'iran rech-ulef.
30 Y ri Jesús xuc'utuj che ri achi: ¿Anchique abi'? Y ri achi xu'ij: Legión nubi', xcha'. Quiri' xu'ij ri achi roma can je q'uiy ri itzel tak espíritus ri jec'o riq'uin.
31 Y ri itzel tak espíritus re' can xquic'utuj favor che ri Jesús, chi xa yerulesaj-e riq'uin ri achi, man quierutak chupa ri nimalaj jul k'eku'm, qui-lugar ri itzel tak espíritus, xecha'.
32 Y chunakaj apo ri lugar ri', parui' jun juyu', can je q'uiy ak yewa', romari' ri itzel tak espíritus xquic'utuj favor che ri Jesús chi tuya' lugar chique chi ye'oc quiq'uin ri ak ri'. Y ri Jesús xu'ij chique chi utz.
San Lucas 8 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 8:9-32 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

9 Y ri ru-discípulos xquicꞌutuj cha ri Jesús: ¿Chica nuꞌej ri jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) reꞌ?
10 Y jajaꞌ xuꞌej chica: Chiva ixreꞌ yoꞌn permiso chi ntinaꞌiej chirij ri ru-reino ri Dios. Pero chica ri vinak ri man nquinquinimaj ta, xa riqꞌuin parábolas (cꞌambꞌal-tzij) nquichꞌo-ve chica, chi quireꞌ xa choj niquitzꞌat y man niquiyaꞌ ta pa cuenta ri niquitzꞌat, y joꞌc nicaꞌxaj y man xtiꞌka ta pa quiveꞌ (man xtiquiꞌan ta entender) ri nicaꞌxaj.
11 Y quireꞌ nuꞌej ri parábola (cꞌambꞌal-tzij): Ri ijaꞌtz ja ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
12 Ri ijaꞌtz ri xaꞌka pa bꞌay, jareꞌ ri nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios y ri diablo chaꞌnin nipa, y nralasaj-el ri ruchꞌabꞌal ri Dios riqꞌuin cánima, chi quireꞌ man niquinimaj ta ri Dios, y man ncaꞌcolotaj ta.
13 Ri ijaꞌtz ri xaꞌka chiquicajol abꞌaj, jareꞌ ri nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios y can altíra ncaꞌquicuot antok niquiꞌan recibir. Pero ruma manak ruxieꞌ ri ruchꞌabꞌal ri Dios riqꞌuin cánima, rumareꞌ man ncaꞌlayuj ta ncaꞌquicuot, joꞌc jun janeꞌ oc (jaroꞌ oc) kꞌij niquinimaj. Y antok nipa ri prueba, chaꞌnin niquiyaꞌ can ri Dios.
14 Ri ijaꞌtz ri xaꞌka chiquicajol tak qꞌuix, jareꞌ ri nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios, pero antok ncaꞌin chupan ri quicꞌaslien, xa ncaꞌjiekꞌ ruma ja ri nicꞌatzin chica kꞌij-kꞌij choch-ulief, ri quibꞌayomal y ri ncaꞌquirayij, joꞌc reꞌ ninataj chica, y man jun fruto niquiyaꞌ.
15 Y ri ijaꞌtz ri xaꞌka pan utzulaj ulief, jareꞌ ri nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios y niquiꞌan ri nuꞌej. Ijejeꞌ quiyoꞌn cánima riqꞌuin ri Dios y jaꞌal quivach niquiyaꞌ.
16 Man jun vinak nutzej jun lámpara y nutzꞌapij o nuyaꞌ ta oc chuxieꞌ ruchꞌat. Ri lámpara reꞌ nuyaꞌ jun lugar chicaj chi quireꞌ ri ncaꞌuoc pa jay jaꞌal niquitzꞌat ri sakil.
17 Y man jun kax ri avan-can, ri man ta xtikꞌalajin-pa. Y man jun kax jeꞌ ri tzꞌapin can rij, ri man ta xtikꞌalajin-pa y man ntiel ta pa choch sakil.
18 Tivaxaj cꞌa otz, ruma ri cꞌo riqꞌuin, xtiyoꞌx más cha. Pero ri xa man qꞌuiy ta cꞌo riqꞌuin, hasta ri janeꞌ (jaroꞌ) nuꞌon pensar chi nicꞌujieꞌ riqꞌuin xtalasas-el cha, xchaꞌ ri Jesús.
19 Y ri rutieꞌ y ri i-ruchakꞌ ri Jesús xaꞌpa cꞌa pacheꞌ cꞌo-ve jajaꞌ. Pero man xaꞌtiquir ta xaꞌbꞌaka cꞌa riqꞌuin, ruma iqꞌuiy vinak quimaluon-quiꞌ riqꞌuin.
20 Y xꞌeꞌx-apa cha ri Jesús: Ri atieꞌ y ri achakꞌ icꞌo juviera y nicajoꞌ ncatquitzꞌat.
21 Pero ri Jesús xuꞌej: Ri ntieꞌ y ri nchakꞌ ja ri ncaꞌcꞌaxan y niquiꞌan ri nuꞌej ri ruchꞌabꞌal ri Dios, xchaꞌ ri Jesús.
22 Y jun kꞌij ri Jesús xuoc chupan jun barco junan quiqꞌuin ri ru-discípulos y xuꞌej chica: Kojakꞌax-apa jucꞌan chic ruchiꞌ ri lago. Y xaꞌa.
23 Y antok i-bꞌanak-apa, ri Jesús xvar-ka y jun arapienta xpa jun nem cakꞌiekꞌ paroꞌ ri lago. Rumareꞌ ri barco ri pacheꞌ i-bꞌanak-ve, xa ninuoj-pa chi yaꞌ y jubꞌaꞌ ma niꞌa-ka chuxieꞌ ri yaꞌ.
24 Y xaꞌpa ri discípulos, xquicꞌasuoj ri Jesús y xquiꞌej cha: ¡Maestro, Maestro, vacame nkucon! xaꞌchaꞌ cha. Y ri Jesús xpalaj-pa y xchꞌolin cha ri cakꞌiekꞌ y cha ri yaꞌ. Y ri cakꞌiekꞌ xqꞌuis-el ruchukꞌaꞌ y xtanie-ka jeꞌ ri yaꞌ.
25 Y ri Jesús xuꞌej chica ri ru-discípulos: ¿Karruma man xicukubꞌaꞌ ta icꞌuꞌx viqꞌuin? Pero ri discípulos quixiꞌin-quiꞌ. Can xaꞌchapataj antok xquitzꞌat ri xbꞌanataj, y niquiꞌej chiquivach: ¿Chica cꞌa chi ache va chi ncaꞌruꞌon mandar ri cakꞌiekꞌ y ri yaꞌ, y ncaꞌniman cha?
26 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌbꞌaka jucꞌan chic ruchiꞌ ri lago, chupan ri lugar rubꞌinan Gadara, ri cꞌo-apa choch ri Galilea.
27 Y antok ri Jesús xiel-pa chupan ri barco, xalka jun ache riqꞌuin ri cꞌo nak pa tanamet. Y ri ache reꞌ ya qꞌuiy tiempo ri icꞌo itziel tak espíritus riqꞌuin. Rumareꞌ man jun rutziak nucusaj, ni man nicꞌujieꞌ ta chirachuoch. Xa ja ri cementerio ri acunak rachuoch.
28 Y ri ache reꞌ joꞌc xutzꞌat ri Jesús, xurak ruchiꞌ y xbꞌaxuquieꞌ chukul rakan. Y riqꞌuin ruchukꞌaꞌ nichꞌo-apa cha ri Jesús, y nuꞌej: ¿Chica navajoꞌ chuva Jesús ri Rucꞌajuol ri Namalaj Dios? Tabꞌanaꞌ jun favor man quinachꞌujirisaj.
29 Ri ache xuꞌej quireꞌ ruma ri Jesús ruꞌeꞌn chic cha ri itziel espíritu ri cꞌo riqꞌuin chi tiel-el. Ruma ya qꞌuiy tiempo ticꞌujieꞌ riqꞌuin. Y qꞌuiy mul ri vinak quiyoꞌn chꞌichꞌ y cadenas (yariena) chirij rukꞌa-rakan ri ache reꞌ, pero man i-tiquirnak ta chirij. Ruma ri ache reꞌ ncaꞌrukꞌochpij ri cadenas (yariena) ri choj cha tzꞌamuon-ve, y ri itziel espíritu ri cꞌo riqꞌuin nuꞌon cha chi niꞌa pa tak lugares desiertos.
30 Y ri Jesús xucꞌutuj cha: ¿Cheꞌl abꞌeꞌ? Y jajaꞌ xuꞌej-pa: Legión nubꞌeꞌ. Ruma iqꞌuiy ri itziel tak espíritus ri icꞌo riqꞌuin.
31 Y xquicꞌutuj cꞌa favor cha ri Jesús chi man caꞌrutak-el chupan ri jul ri man niqꞌuis ta rakan ri can kꞌakuꞌn rupan, ri qui-lugar ri itziel tak espíritus.
32 Y chireꞌ, paroꞌ jun juyuꞌ, iqꞌuiy ak ncaꞌvaꞌ, rumareꞌ ri itziel tak espíritus xquicꞌutuj favor cha ri Jesús chi tuyaꞌ permiso chica chi ncaꞌuoc quiqꞌuin ri ak reꞌ. Y ri Jesús xuyaꞌ permiso chica.

San Lucas 8:9-32 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

9 Y ri ye rudiscípulos ri Jesús xquic'utuj c'a chare chi achique c'a ri nrajo' nuk'alajsaj chiquiwech riq'ui re jun c'ambel tzij re'.
10 Y ri Jesús xubij c'a chique: Chiwe c'a riyix can ya'on c'a k'ij riche (rixin) chi niwetamaj chrij ri rajawaren ri Dios, yac'a ri nic'aj chic winek ri ma yeniman ta wuche (wixin), ma ya'on ta k'ij chique chi niquetamaj. Rumac'ari' riq'ui c'ambel tak tzij yitzijon wi quiq'ui, riche (rixin) chi queri' astape' niquitzu' y xa ma nich'obotej ta chiquiwech ri niquitzu', y riche (rixin) chi astape' niquic'axaj y xa ma nik'ax ta chiquiwech ri niquic'axaj.
11 Y quec'are' ri nubij ri c'ambel tzij ri': Ri ija'tz junan nuben riq'ui ri ruch'abel ri Dios.
12 Ri juba' ija'tz ri xeka pa bey, junan riq'ui ri ruch'abel ri Dios tek nac'axex cuma ri winek. Ri itzel winek chanin nipe, y nrelesaj el ri ruch'abel ri Dios ri xtic pa tak cánima ri winek ri', riche (rixin) chi queri' ri winek ri' ma niquinimaj ta ri Dios, y ma yecolotej ta chuka'.
13 Y ri ija'tz ri xeka cojol tak abej, can nich'o wi c'a chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex cuma ri winek. Ri winek ri' can sibilaj c'a yequicot tek niquic'ul ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima. Pero ruma can ma xbe ta ka jabel ruc'amal ri ruch'abel ri Dios pa tak cánima, xa can ma niyaloj ta c'a ri quicoten quiq'ui. Y tek yetojtobex, niquiya' ca ri Dios.
14 Ri ija'tz ri xeka cojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal can nich'o wi c'a chiquij ri winek ri niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios. Pero ri winek ri' xa yejik' ruma xaxu (xaxe wi) niquich'ob achique nic'atzin chare ri quic'aslen wawe' chuwech re ruwach'ulef y xaxu (xaxe) wi niquich'ob ri quibeyomal y chuka' ri achique yequirayij. Y rumari' ma niwachin ta jabel ri quic'aslen.
15 Yac'a ri ija'tz ri xeka pa jun utzilaj ulef, can nich'o wi c'a chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex cuma ri winek. Riye' riq'ui ronojel cánima niquic'axaj y niquiben ri nubij. Y can niquiyec pa cánima ri ruch'abel ri Dios, y niwachin jabel ri quic'aslen ronojel tiempo.
16 Y majun chuka' winek ri nutzij jun k'ak' y c'a ta ri' nutz'apij rij riq'ui jun bojo'y o nuya' ta chuxe' ri ruch'at. Ma que ta ri' nuben. Ri k'ak' ri' nic'atzin nicanox jun ruc'ojlibel ri acuchi (achique) nipa'e' wi, riche (rixin) chi queri' ri ye'oc apo pa jay yetzu'un jabel.
17 Y majun ri ewan ca, ri man ta xtibek'alajin pe. Y chuka' majun ri tz'apin ca rij, ri xa man ta xtibek'alajin pe y ntel pe chuwasakil.
18 Y queri', wi riyix niwac'axaj ri ruch'abel ri Dios, tiyaca' c'a ka ri pa tak iwánima. Ruma ri can c'o q'uiy riq'ui xtiya'ox (xtya') c'a más chare y queri' q'uiy ri xtic'oje' riq'ui. Yac'a ri xa juba' oc c'o riq'ui, y astape' nuch'ob chi c'o ri juba' ri' riq'ui, hasta ri juba' ri' xa xtelesex chare, xcha' ri Jesús.
19 Y ri rute' y ri ye rach'alal ri Jesús xepe c'a ri acuchi (achique) c'o wi Riya'. Pero xa ma xecowin ta xe'oc apo riq'ui, ruma sibilaj ye q'uiy winek ri quimolon apo qui' riq'ui.
20 Y xbix c'a apo chare ri Jesús: Ri ate' y ri ye awach'alal yec'o pe wawe' chuwajay el, ye petenak chatz'etic.
21 Yac'a Riya' xubij: Yec'a ri winek ri ye'ac'axan y niquiben ri nubij ri ruch'abel ri Dios, yec'ari' ri ye achi'el nte' y ye achi'el wach'alal, xcha' ri Jesús.
22 Y c'o c'a jun k'ij, tek ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos, xoc el pa jun jucu'. Y c'ac'ari' xubij chique: Jo', kojk'ax la juc'an chic apo ruchi' choy. Y xebe.
23 Y ri Jesús xwer el, tek quichapon el bey pa ruwi' ri choy. Y xpe c'a jun nimalaj cak'ik' chiri' pa ruwi' ri choy. Rumari' ri jucu' ri ye benak wi, xuchop ninoj pe chi ya', y xa juba' ma yebe chuxe' ya'. Can pa ruc'ayewal c'a yec'o wi.
24 Xepe c'a ri discípulos xquic'asoj ri Jesús, y xquibij chare: ¡Tijonel! ¡Tijonel! Wacami yojcom, xecha' chare. Y ri Jesús xyacatej c'a pe, y xubij: Tiq'uis el ri cak'ik' y ri ruwi' ya' titane' ka, xcha'. Y queri' xbanatej. Ri cak'ik' xq'uis el, y ri ruwi' ya' xtane' ka.
25 Yac'ari' tek ri Jesús xubij chique ri ye rudiscípulos: ¿Achique ruma tek ma xicukuba' ta ic'u'x wuq'ui? Yac'a ri discípulos quixibin qui'. Can xquimey tek xquitz'et ri xbanatej, y xquic'utula' chiquiwech: ¿Achique c'a chi achi re'? Ruma tek nich'o chique ri cak'ik' y ri ya', can niquinimaj wi rutzij, xecha'.
26 Ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon c'a ri juc'an chic ruchi' choy, ri chiri' pa jun lugar ri Gadara rubi', ri c'o apo chuwech ri Galilea.
27 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucu', xapon c'a jun achi riche (rixin) ri tinamit ri' riq'ui. Y ri achi ri' c'o chic c'a q'uiy tiempo ri yec'o pe itzel tak espíritu riq'ui, majun rutziak nucusaj, ni ma nic'oje' ta pa rachoch. Xa ya ri camposanto ri oconek rachoch.
28 Y ri achi ri', can xu (xe) wi xutz'et ri Jesús, can yac'ari' tek xbexuque' xbemaje' chuwech. Y xurek apo ruchi' chare ri Jesús, y xubij c'a: Riyit Jesús ri can yit Ruc'ajol ri nimalaj Dios, ¿achique ruma tek yinanek? Tabana' jun utzil ma quinach'ujirisaj ta, xcha'.
29 Ri achi xubij queri' ruma ri Jesús xubij chare ri itzel espíritu ri c'o riq'ui ri achi ri' chi tel el. Ruma q'uiy chic tiempo c'o pe ri itzel espíritu ri' riq'ui. Y ruma chuka' ri' ri winek q'uiy c'a mul quiximon ruk'a' raken ri achi ri' riq'ui ch'ich' y cadenas, pero ma ye cowinek ta chrij. Ruma chi ri achi ri' yeruc'okpij ri cadenas ri achoj riq'ui ximon wi, y ri itzel espíritu ri c'o riq'ui nuben c'a chare chi nibe pa tak lugar ri acuchi (achique) majun winek c'o.
30 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chare ri achi: ¿Achique abi'? Y ri itzel espíritu ri c'o riq'ui ri achi xubij: Yoj q'uiy ri nubi', xcha'. Queri' xubij ruma can ye q'uiy ri itzel tak espíritu ri yec'o riq'ui ri achi ri'.
31 Y ri itzel tak espíritu ri' sibilaj c'a xquic'utuj utzil chare ri Jesús, chi wi yerelesaj el riq'ui ri achi, man c'a querutek ta el chupan ri itzel jul ri k'eku'm rupan, quilugar ri itzel tak espíritu.
32 Y chunakajal apo ri c'o wi ri achi ri', sibilaj c'a ye q'uiy ak yetajin yewa' pa ruwi' jun juyu', y rumari' ri itzel tak espíritu xquic'utuj utzil chare ri Jesús chi tuya' k'ij chique riche (rixin) chi ye'oc quiq'ui ri ak ri'. Y ri Jesús xuya' k'ij chique.

Lucas 8:9-32 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

9 Y re ru-discípulos re Jesús xquic'utuj cha, andex nrajo' nubij chique riq'uin re jun ejemplo re xutzijoj chique.
10 Y re Jesús xubij chique: Man jun bey can-ta bin can jabal chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios, pero chiva yex yi'on c'a k'ij chin nitamaj. Jac'a chique re vinak re man ye'niman-ta vichin, riq'uin ejemplos yinch'o-va chin quire' choj niquitzu' y man niquitz'at-ta jabal re niquitzu' y chin che choj niquic'axaj y man nak'ax-ta pa quive' re niquic'axaj.
11 Y ja quire' re ndel che tzij re ejemplo chij re semilla: Re semilla jare' re ruch'abal re Dios.
12 Re semilla re xe'ka po bey, junan riq'uin re ruch'abal re Dios tak nic'axax coma re vinak, y nipa re itzel y nulisaj-a re ruch'abal re Dios pa tak cánma, chin quire' man tiquinimaj re Dios, y man que'colotaj chach re quimac.
13 Y re semilla re xe'ka chucojol tak aboj, nich'o chij re ruch'abal re Dios re nic'axax coma re vinak. Re vinak re' camas c'a ye'qui'cot tak niquic'ul re ruch'abal re Dios pa tak cánma. Pero man can-ta niquiban confiar-qui' riq'uin re Dios, roma tak ye'tojtobex, cha'nin niquiya' can re Dios. Mare' jun ca'e-oxe' k'ij re otz niquina' y niquiban confiar-qui' riq'uin re Dios y c'are' ye'tzak.
14 Re semilla re xe'ka cojol tak k'ayis re c'o quiq'uixal, can nich'o-va chij re ruch'abal re Dios re niquic'axaj re vinak. Pero re vinak re' xa ja re ndoc chique chin re quic'aslen vova' chach re ruch'ulef, xa jare' re niquiban, mare' ne'jik' re ruch'abal re Dios pa tak cánma. Ne'jik' pa ruk'a' re biyomal y q'uiy chuka' rach itzel tak rayibal c'o quiq'uin y mare' man nivachin-ta jabal re quic'aslen.
15 Y re semilla re xe'ka pa jun utzulaj ulef, can nich'o-va chij re ruch'abal re Dios re niquic'axaj re vinak. Reje' riq'uin ronojel cánma niquic'axaj y niquiban re nubij. Nojel tiempo quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios, y nivachin jabal re quic'aslen.
16 Y man jun vinak nutzaj jun lámpara y c'are' nuvovaj o nuya-ta-apo chuxe' ruch'at. Re lámpara re' can c'o-va anche' nitzekebas-va, chin quire' sakil nuban pa jay tak ye'oc-apo re vinak.
17 Y man jun cosa re vovan can re man-ta xtik'alajim-pa. Y chuka' man jun cosa re tz'apin can rij re man-ta ne'el-pa pa sakil.
18 Y quire' chuka' yex. Vo xa yex nic'axaj re ruch'abal re Dios, tiyaca-ka pa tak ivánma. Roma re c'o cosas ruyacon pa ránma, can xtuc'ul más. Jac'a re nic'axan re ruch'abal re Dios y xa man nuyac-ta-ka pa ránma, re jenipa' ba' nunojij che c'o riq'uin, hasta re' nilisas-a chach, xcha' re Jesús.
19 Re rute' y re je ruch'alal re Jesús xe'pa anche' c'o-va reja'. Pero man xe'tiquir-ta xe'oc anche' c'o-va, roma camas je q'uiy vinak quimalon-qui' anche' c'o-va re Jesús.
20 Y xbex-apo cha re Jesús: Re ate' y re avch'alal yatquiyaben chach-jay roma xe'pa cha'tz'etic.
21 Pero reja' xubij: Re vinak re ye'c'axan y niquiban re nubij re ruch'abal re Dios, jare' re nte' y re je vach'alal, xcha' re Jesús.
22 Y jun k'ij, re Jesús je ruchibil-a re ru-discípulos, xoc-a pa jun canoa. Y c'are' xubij chique: Jo' c'a juc'an-apo ruchi' re lago. Y xe'ba.
23 Y tak je'binak pa rue' re lago, re Jesús xvar-ka. Y chak c'ata' xpa jun cak'ik' camas ruchuk'a' chire' pa rue' re lago. Mare' re canoa anche' je'binak-va, ninoj-pa che ya', y quire' re canoa man c'ayef-ta niba chuxe' ya'.
24 C'are' re discípulos xquic'asoj re Jesús, y xquibij cha: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Vocame yojcom, xe'cha' cha. Y re Jesús xyacataj-pa, y xubij: Tiq'uis-a re cak'ik' y titane-ka re nubolk'otela-ri' re ya'. Y ja quire' xbanataj. Re cak'ik' xq'uis-a, y re nubolk'otela-ri' re ya' xtane-ka.
25 C'are' re Jesús xubij chique re ru-discípulos: ¿Anchique roma tak man xiban-ta confiar-ivi' viq'uin? Pero re discípulos camas quixibin-qui'. Can anchique-la xquina' tak xquitz'at re xbanataj, y xquic'utula' chiquivach: ¿Anchique como che ache re'? Roma re cak'ik' y re ya' can niquinimaj rutzij, tak nich'o chique.
26 Y re Jesús y re ru-discípulos xe'bapon c'a juc'an-apo ruchi-ya', chire' chupan jun lugar rubini'an Gadara, re c'o-apo chach re Galilea.
27 Y tak re Jesús xka can chupan re canoa, xapon jun ache aj pa tenemit Gadara riq'uin. Y re ache re' q'uiy-yan tiempo que'c'ue' itzel tak espíritu riq'uin. Manak rutziak nucusaj, ni xe-ta nic'ue' pa rachoch. Xa ja re anche' je'mukun-va re anama'i' chin re tenemit re', jare' re aconak rachoch.
28 Y re ache re', can xe xutz'at re Jesús, can jare' xbexuque' chach. Y jun pa ruchi' xch'o-apo cha re Jesús, y xubij: Rat Jesús re Ruc'ajol re namalaj Dios, ¿anchique roma tak yinanak? Tabana' jun utzil man quinach'ujersaj, xcha' cha re Jesús.
29 Re ache xubij quire' roma re Jesús xubij cha re itzel espíritu che tel-a riq'uin. Roma q'uiy tiempo tic'ue-va re itzel espíritu riq'uin. Y re vinak quitijlon quik'ij chin niquiyach', pero tak niquiyach' ruk'a-rakan, ye'rurokch'ij can y ye'ruk'ajla' can re cadenas roma camas ruchuk'a'. Mare' man ye'tiquir-ta chij, astapa' jenipa' xtiquiban cha. Y re itzel espíritu siempre nuc'uaj-a re ache chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha.
30 Y re Jesús xuc'utuj cha re ache: ¿Andex abe'? Y re ache xubij-pa: Legión, jare' re nube'. Quire' xubij re ache roma camas je q'uiy itzel tak espíritu jec'o riq'uin.
31 Y re itzel tak espíritu xquic'utuj utzil cha re Jesús che vo xa ye'rulisaj-a riq'uin re ache, man c'a que'rutak-a chupan re qui-lugar, xe'cha'.
32 Y chire' chunakaj-apo re lugar re', pa rue' jun loma, camas je q'uiy ak ye'va', mare' re itzel tak espíritu xquic'utuj utzil cha re Jesús che tuya' k'ij chique chin ye'be'oc chiquipan re ak re'. Y re Jesús xubij chique che otz.