Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 7:5-29 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 7:5-29 in GT:cak:Kaqchikel

5 roma rija' utz runo'oj kiq'uin roj israelitas, y rubanon jun sinagoga richin nikamol-vi-ki', xecha'.
6 Xbe c'a ri Jesús chiquij ri achi'a' etakon-pe, y tok nakaj chic ec'o-vi-apu che ri jay, ri uc'uay quichin soldados xerutak-pe jujun ru-amigos richin xuquic'ulu' ri Jesús, y quire' xuqui'ij che: Ri roj takayon-pe quire' nrojo' nu'ij chave: Ajaf, man taya-ka más samaj chavij, roma rat c'o ak'ij, y romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho.
7 Romari' ri vánima nuna' chi nis-ta nuc'ul chi yin yinech'o aviq'uin. Pero xaxe ta'ij chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi.
8 Quiri' nin-ij chave, roma ja jun yin yinc'o chuxe' rutzij jun chic, y jari' ri ni'in chuve ri achique nic'atzin chi nin-en. Y ec'o soldados eyo'on pa nuk'a'. Tok nin-ij che jun chi ti'e, can ni'e-vi; y si nin-ij che jun chic chi tipe, can nipe-vi. Tok nin-ij che ri nusamajinel chi tubana' jun samaj, can nu'on-vi. Quiri' ru'in-pe ri achi roj takayon-pe, xecha' ri achi'a' che ri Jesús.
9 Can achique na xuna' ri Jesús chirij ri uc'uay quichin soldados roma ri ch'abel ri rutakon-e rubixic. Xtzu'un c'a can chirij, y quire' xu'ij chique ri ebenak chirij: Yin nin-ij chive chi nis-ta chiquicojol ri nuvinak israelitas man vilon ta jun ri can nunimaj chi nibanataj ri nin-ij che, achel nunimaj ri jun achi re', xcha'.
10 Jac'a tok xetzolij ri achi'a' ri xetak-e, xquitz'et chi ri samajinel man niyavej ta chic.
11 Pa jun chic k'ij, ri Jesús xbe pa jun tinamit rubinan Naín, ebenak q'uiy ru-discípulos y man juba' ta oc vinak chirij.
12 Tok c'o chic apu nakaj che ruchi' ri tinamit, jari' epetenak q'uiy vinak chumukic jun ala', juney oc ral jun ixok malca'n.
13 Tok ri Ajaf Jesús xutz'et ri ixok, xupokonaj ruvech, y xu'ij che: Man chic catok'.
14 Xjel-apu ri Jesús riq'uin ri ámna, xuya-apu ruk'a' chirij ri caja, y ri eteleyon-e xepa'e-ka. Xch'o c'a che ri ámna y xu'ij: Rat ala', chave nin-ij-vi chi cacataj.
15 Jac'ari' xtz'uye' ri ámna y xch'o-pe; y ri Jesús xujach-e che ri rute'.
16 Xquixi'ij-qui' conojel roma ri xbanataj, y richin niquiya' ruk'ij ri Dios, quire' niquibila': Jun nimalaj profeta xk'alajin-pe chikacojol. Ri Dios xutak-pe jun ri niyo'on favor chikacojol ri roj rutinamit, yecha'.
17 Chi naj chi nakaj chiri' pa departamento Judea y pa tak tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri Judea xbe-vi rutzijol ri Jesús.
18 Ronojel c'a re xbanataj xyo'ox rutzijol che ri Juan ri Bautista coma ri ru-discípulos. Rija' xeroyoj eca'i' chique,
19 y xerutak-e riq'uin ri Jesús, richin chi quire' nequic'utuj che: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe? ¿O c'a nikoyo'ej chic jun?
20 Ri erutakon-e quire' xqui'ij che ri Jesús: Ri Juan ri Bautista roj rutakon-pe aviq'uin richin nukac'utuj quire' chave: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe? ¿O c'a nikoyo'ej chic jun? xecha'.
21 Ja hora ri' ri Jesús xu'on chi xec'achoj eq'uiy yeyavej y eq'uiy ri c'o jalajoj tak k'axomal quiq'uin; eq'uiy xerelesaj itzel tak espíritu quiq'uin, y eq'uiy ri man yetzu'un ta xu'on chique chi xetzu'un.
22 Jac'ari' xu'ij-pe chique ri eca'i' etakon-e riq'uin: Vacami quixtzolij y titzijoj che ri Juan ri xitz'et can y ri xivac'axaj-e vave'; chi ri man yetzu'un ta, vacami yetzu'un chic; ri man utz ta cakan, vacami utz yebin; ri c'o yabil lepra chiquij, yec'achoj; ri man ye'ac'axan ta, vacami ye'ac'axan chic; ri anima'i' yec'astaj; y chique ri man jun oc quichajin, nitzijos ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj.
23 Ti'ij che ri Juan chi utzulaj tzij banon che ri man nril ta jun roma chi nuxutuj can ri Dios riq'uin ri yitajin yin, xcha-e ri Jesús chique.
24 Tok xetzolij-e ru-discípulos ri Juan, ri Jesús (xutz'om, xuchop) nich'o pa ruvi' ruc'aslen ri Juan, y quire' nu'ij chique ri ec'o-apu riq'uin: ¿Achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? ¿Xitz'et cami jun achi chiri', ri man cof ta pa'el riq'uin ri achique nutzijoj, achel jun aj pa ruk'a' cak'ik'? Man quiri' ta.
25 Nis-ta man xitz'et ta can jun achi ri ruyon nima'k tak cajil tziek yerucusaj. Tuka pan ivi', ri yecusan utzulaj tak tziek y xa ronojel c'o quik'a' che, pa qui-palacio reyes yec'uje-vi.
26 Y, ¿achique ri xe'itz'eta' c'a? Rix kitzij chi xitz'et can jun profeta, pero man xe ta ri samaj richin profeta yo'on pa ruk'a'.
27 Roma ri tz'iban can, ja ri Juan ri nuc'uxlaj tok nu'ij: Xtintak jun yo'ol utzulaj atzijol na'ey chavech, Richin nuchojmirisaj-apu ri abey. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
28 Jac'a yin nin-ij chi chiquicojol conojel ri ek'axnak-e choch'ulef, man jun chic jun profeta más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Pero ri más manak oc ruk'ij chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan.
29 Tok conojel ri vinak y ri c'uluy tak impuestos ri ebanon bautizar roma ri Juan xquic'axaj ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij chi ri Dios can choj pa ruvi' ronojel.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 7 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 7:5-29 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

5 Roma rija' janíla yojrajo' roj israelitas, y chuka' xuben jun jay ri nikamol-vi-ki', richin nikac'axaj ri ruch'abel ri Dios, xecha'.
6 Y ri Jesús xbe c'a chiquij ri rijita'k tak achi'a' ri e takon-pe roma ri Capitán. Y tok ri Jesús y ri e benek riq'uin ye'apon yan c'a chirachoch ri Capitán, rija' xerutek c'a pe ch'aka' chic vinek ri can quetaman ruvech, chuc'ulic ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xoquibij c'a chire ri Jesús: Ajaf, ri achin ri oj takayon-pe chi'ac'ulic rubin c'a pe: Ajaf, man c'a taya' más asamaj voma yin, yin xa jun aj-mac y romari' man ruc'amon ta chave chi yatoc pa vachoch.
7 Y jac'ari' ri xbanon chuve chi can xinna-vi' chi man ruc'amon ta chi can ja yin ri xinapon aviq'uin. Rat xaxe c'a tabij chi nic'achoj ri nusamajel, y xtic'achoj.
8 Y can vetaman-vi chi queri' xtibanatej, roma yin, can c'o jun ri nibin chuve ri c'o chi ninben. Y chuka' ec'o achi'a' e yo'on pa nuk'a'. Tok ninbij c'a chire jun achin ri c'o pa nuk'a' chi tibe, can nibe-vi; y vi ninbij chuka' chire jun chic chique ri achi'a' ri ec'o pa nuk'a' chi tipe, can nipe-vi chuka'. Y tok ninbij c'a chire ri nusamajel chi tabana' re', can nuben-vi chuka', nicha-pe, xecha' ri achi'a' chire ri Jesús.
9 Y ri Jesús can achique la xuna' tok xrac'axaj ri xquibij ri achi'a' chire. Can achique la xuna' tok xrac'axaj ri rutakon-el rubixic ri Capitán. Y ri Jesús can jari' xerutzu' ri vinek ri e benek chirij, y xubij c'a chique: Can kitzij ninbij chive, chi ri achin ri takayon-pe rubixic re ch'abel re', can rucukuban-vi ruc'u'x viq'uin. Y man jun c'a nuvinak israelita ri vilon ri can rucukuban ta ruc'u'x viq'uin, achi'el re jun achin re'.
10 Y tok xetzolin ri vinek ri e takon-pe roma ri Capitán, xquitz'et c'a chi ri achin samajel, y yava' can, man jun chic yabil c'o chire.
11 Jun chic c'a k'ij, ri Jesús xbe pa jun tinamit rubini'an Naín, y e benek chuka' ri rutijoxela' riq'uin. Y janíla c'a chuka' vinek ri e tzeketel-el chiquij.
12 Tok ri Jesús y ri e benek riq'uin ye'oc yan apo ri pa tinamit Naín, xquitz'et c'a chi c'amon-pe jun caminek richin nemuk can. Re caminek re' jun ala', ral jun malca'n-ixok. Re malca'n-ixok re', xa can xe c'a ri jun ral-ala' ri c'o, y jari' ri benek chumukic ri vacami. Y janíla c'a vinek ri k'ejeloy (k'ijaloy) richin e benek riq'uin richin ri mukunic.
13 Y tok ri Ajaf Jesús xutz'et ruvech ri ixok ri xquen-el (xcom-el) ri ral, xujoyovaj ruvech, y xubij c'a chire: Man chic c'a catok'.
14 Y ri Jesús xuchop-apo ri rucáxa ri caminek, y ri e uc'uayon-el richin ri caminek xepa'e-ka chiri'. Y rija' xubij chire ri ala' caminek: Chave rat yich'on-vi. Cayacatej.
15 Y tok ri Jesús xubij queri', ri caminek ala' xyacatej, y xbetzijon-pe. Y ri Jesús xujech c'a el ri ala' chire ri rute'.
16 Tok ri vinek xquitz'et ri xbanatej, xpe jun xibinri'il quiq'uin janíla. Y xquiya' chuka' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios, y niquibila' c'a: Vacami xbec'ulun-pe jun nimalej achin chikacojol, ri nik'alajirisan ri ruch'abel ri Dios. Vacami ri Dios xutek-pe jun ri niyo'on rutzil chikacojol roj ri rutinamit, xecha' ri vinek.
17 Y ri xuben ri Jesús chupan ri k'ij ri', xetamex ri chiri' pa Judea, y xetamex chuka' ri pa tak tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri Judea.
18 Y ri Juan ri Bautista xrac'axaj c'a ronojel, roma ja ri rutijoxela' ri xebetzijon chire. Romari' rija' xeroyoj e ca'i' chique ri rutijoxela',
19 y xerutek-el riq'uin ri Jesús. Xerutek-el richin xbequic'utuj chire: ¿Can jac'a rat ri Cristo ri oyoben? ¿O xa nikoyobej chic na jun? Queri' xubij-el chique.
20 Y ri e rutakon-el ri Juan, xe'apon c'a riq'uin ri Jesús. Y rije' xquibij c'a chire: Ri Juan ri Bautista oj rutakon-pe aviq'uin, richin nokac'utuj chave: ¿Jac'a rat ri Cristo ri oyoben? ¿O xa nikoyobej chic na jun? xecha'.
21 Y riq'uin c'a ri ec'o-ka chiri' ri e ca'i' rutijoxela' ri Juan, ri Jesús e q'uiy c'a vinek xeruc'achojirisaj riq'uin ri quiyabil. Xeruc'achojirisala' chuka' vinek riq'uin nimalej tak yabil. Xerelesala' chuka' itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ch'aka' vinek, y xuben chuka' chique ri moyi' chi xetzu'un.
22 Y c'ari' ri Jesús xubij chique ri e ca'i' rutijoxela' ri Juan: Vacami quixtzolin, y titzijoj chire ri xitz'et can y xivac'axaj-el re vave'. Te'itzijoj chire achique rubanic tok ri moyi' yetiquir yetzu'un-el, achique rubanic tok ri vinek ri man can ta yetiquir yebiyin roma ri e jetz', yebiyin-el jebel, y achique rubanic tok ri e yava'i' riq'uin ri yabil lepra yec'achoj. Titzijoj chuka' chire ri achique rubanic tok ri man ye'aq'uex ta, yec'achoj, ri caminaki' yec'astej, y ri vinek ri meba' cánima chuvech ri Dios, ninbij ri utzilej ch'abel richin colotajic chique.
23 Y tibij chuka' chire chi jun vinek achi'el rija', ri can rucukuban ruc'u'x viq'uin y man jun bey yirumalij ta can, jebel ruva-ruk'ij, xe'uche'ex-el y xebe.
24 Y tok ri e ca'i' achi'a' ri e rutakon-pe ri Juan xetzolin, ri Jesús xerubila' c'a utzilej tak tzij chirij ri Juan chiquivech ri vinek ec'o chiri'. Y que c'a re' ri nubij ri Jesús chique ri vinek: ¿Achique ri xbe'itz'eta' rix chiri' chupan ri tz'iran ruvach'ulef? ¿Xitz'et cami rix jun achin chiri', ri achi'el aj, ri nibe quela' nibe quela' pa ruk'a' ri cak'ik'?
25 ¿Achique c'a ri xbe'itz'eta' rix chiri'? ¿Xitz'et cami rix jun achin ri jebel tak tziek e rucusan? Man que ta ri'. Ri achi'a' e cucusalon tziek queri', jebel ri ec'o-vi. Rije' yec'oje' pa tak cachoch ri reyes.
26 ¿Pero achique ri xbe'itz'eta' rix chiri' pa tz'iran ruvach'ulef? ¿Jun achin ri nik'alajirisan ri bin chire roma ri Dios ri xitz'et chiri'? Ja'. Ri achin ri xitz'et chiri' can ja vi ri' ri rusamaj. Pero can c'o c'a chuka' jun chic samaj ri yo'on pa ruk'a'.
27 Y chirij c'a ri Juan nich'on-vi ri Dios chupan ri ruch'abel ri tz'ibatel can, tok nubij: Xtintek c'a jun achin nabey, richin chi nuchojmirisaj ri bey ri xtapon-vi ri Cristo. Queri' nubij ri Dios.
28 Y tivetamaj c'a, chi janipe' achi'a' ri e k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri e alaxinek chuvech re ruvach'ulef, man jun c'a ri más ta ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Can nim vi ruk'ij rija'. Jac'a re vacami, can conojel c'a ri ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, can más c'a nima'k quik'ij. Y ri más co'ol chique rije', más nim que chuvech ri Juan.
29 Y ri chiri' ec'o c'a q'uiy vinek y moloy tak alcaval ri e banon bautizar roma ri Juan. Y tok rije' xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquibij chi ri Dios yalan choj.

San Lucas 7:5-29 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

5 Roma rija' juis nkurujo' roj israelitas, y chuka' xbün jun jay ape' nkamol-vi-ki', ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, xquibij.
6 Y ri Jesús xbe c'a chiquij ri rajatük tak achi'a' ri ye takon-pe roma ri Capitán. Y tok ri Jesús y ri ye benük chirij nakaj chic c'a nye'apon yan chiracho ri Capitán, rija' xerutük c'a pe ch'aka chic vinük ri quetaman ruvüch, chuc'ulic ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xquibij-pe c'a chin ri Jesús: Ajaf, ri achi ri roj takayon-pe chi'ac'ulic rubin c'a pe: Ajaf, man taya' c'a más asamaj voma yin, yin xa jun aj-mac y romari' man c'uluman tüj chave que ncatoc pa vacho.
7 Y jari' ri xbanun chuve que xinna-vi. Que man c'uluman tüj que ja yin ri xinapon aviq'uin. Rat xaxe c'a tabij que nc'achoj ri nusamajel, y nc'achoj.
8 Y vetaman-vi que quiri' nbanatüj, roma yin, c'o jun ri nbin chuve ri nc'atzinej que ninbün. Y chuka' yec'o achi'a' ye yo'on pa nuk'a' yin. Tok ninbij c'a chin jun achi ri c'o pa nuk'a' que tibiyin, xa nbe-vi. Y si ninbij chuka' chin jun chic cheque ri achi'a' ri yec'o pa nuk'a' que tipu'u, xa npu'u-vi chuka'. Y tok ninbij c'a chin ri nusamajel que tabana' re', xa nbün-vi chuka', nbij-pe, xquibij ri achi'a' chin ri Jesús.
9 Y ri Jesús xe' xuca'yej tok xrac'axaj ri xquibij ri achi'a' chin. Xe' xuca'yej tok xrac'axaj ri rutakon-e rubixic ri Capitán. Y ri Jesús jari' xerutz'eta' ri vinük ri ye benük chirij, y xbij c'a cheque: Ketzij ninbij chive, que ri achi ri takayon-pe rubixic ri tzij re', ruyo'on-vi ránima viq'uin. Y man jun c'a nuvinak israelita ri vilon ri ruyo'on ta ránima viq'uin, cachi'el ri jun achi re'.
10 Y tok xetzolij ri vinük ri ye takon-pe roma ri Capitán, xquitz'et c'a que ri achi samajel, y yava' c'o can, man jun chic yabil c'o chirij.
11 Jun chic c'a k'ij, ri Jesús xbe pa jun tinamit rubini'an Naín, y ye benük chuka' ri rachibila' chirij. Y juis c'a chuka' vinük ri ye tzekel-e chiquij.
12 Tok ri Jesús y ri ye benük chirij nakaj chic chin nye'apon-apu pa tinamit Naín, xquitz'et c'a que c'amon-pe jun camnük richin nyemukux can. Ri camnük ri' jun ala', ral jun malca'n-ixok. Ri malca'n-ixok ri', xaxe c'a ri jun ral-ala' ri c'o, y jari' ri benük chumukic vocomi. Y juis c'a vinük ri nyepochi'ij richin ye benük chirij chumukic ri camnük.
13 Y tok ri Ajaf Jesús xutz'et ruvüch ri ixok ri xcom-e ri ral, xujoyovaj ruvüch, y xbij c'a chin: Man catok' chic c'a.
14 Y ri Jesús xutz'om-apu ri ru-cajón ri camnük, y ri ye uc'uayon-e richin ri camnük xepa'e-ka chiri'. Y rija' xbij chin ri camnük ala': Chave rat nquich'o-vi. Cacatüj.
15 Y tok ri Jesús xbij quiri', ri camnük ala' xcatüj, y xbetzijon-pe. Y ri Jesús xujüch-e c'a ri ala' chin ri rute'.
16 Tok ri vinük xquitz'et ri xbanatüj, conojel juis xquixbij-qui'. Y xquiya' ruk'ij ri Dios chuka', y nquibila' c'a: Vocomi xbek'alajin-pe jun nimalüj achi chikacojol, ri nk'alajrisan ri rutzij ri Dios. Vocomi ri Dios xutük-pe jun ri nyo'on ri utzilüj rusipanic chikacojol roj ri rutinamit, xquibij ri vinük.
17 Y ri xbün ri Jesús chupan ri k'ij ri', xetamüx chiri' pa Judea, y xetamüx chuka' pa tak tinamit ri yec'o-pe chunakaj ri Judea.
18 Y ri Juan Bautista xrac'axaj c'a ronojel, roma ja ri rachibila' rija' ri xebetzijon chin. Romari' rija' xeroyoj ye ca'i' cheque ri rachibila',
19 y xerutük-e riq'uin ri Jesús. Xerutük-e richin xbequic'utuj chin: ¿Ja rat ri Cristo ri oyoben? ¿O xa c'a nkoyobej jun chic? Quiri' xbij-e cheque.
20 Y ri ye rutakon-e ri Juan, xe'apon c'a riq'uin ri Jesús. Y rije' xquibij c'a chin: Ri Juan Bautista roj rutakon-pe aviq'uin, richin nkac'utuj chave: ¿Ja rat ri Cristo ri oyoben? ¿O xa c'a c'o chic na jun ri nkoyobej? xquibij.
21 Y tok yec'o-ka chiri' c'a ri ye ca'i' rachibila' ri Juan, ri Jesús ye q'uiy c'a vinük xeruc'achojrisaj riq'uin ri quiyabil. Xeruc'achojrisala' chuka' vinük riq'uin nimalüj tak yabil. Xerelesala' chuka' itzel tak espíritu ri yec'o quiq'uin ch'aka vinük, y xbün chuka' cheque ri moyi' que xetzu'un.
22 Y jari' tok ri Jesús xbij cheque ri ye ca'i' rachibila' ri Juan: Vocomi quixtzolij, y titzijoj chin ri xitz'et can y xivac'axaj-e chere'. Titzijoj chin ri Juan achique rubanic tok ri moyi' nyetiquer nyetzu'un-e, achique rubanic tok ri vinük ri man nyetiquer tüj nyebiyin roma ri ye jetz', nyebiyin-e jabel, y achique rubanic tok ri ye yava'i' riq'uin ri yabil lepra nyec'achoj. Titzijoj chuka' chin ri achique rubanic tok ri man ncac'axaj tüj, nyec'achoj, ri caminaki' nyec'astüj, y ri vinük ri meba' cánima chuvüch ri Dios, ninbij ri utzilüj tzij richin colonic cheque.
23 Y tibij chuka' chin que jun vinük cachi'el rija', ri ruyo'on ránima viq'uin y man jun bey nquirumalij tüj can, jabel ruquicot, xbij-e cheque, y xebe.
24 Y tok ri ye ca'i' achi'a' ri ye rutakon-pe ri Juan xetzolij, ri Jesús xerubila' c'a utzilüj tak tzij pari' ri Juan chiquivüch ri vinük yec'o chiri'. Y quere' c'a ri nbij ri Jesús cheque ri vinük: ¿Achique ri xbe'itz'eta' rix chiri' chupan ri tz'iran ruch'ulef? ¿Xitz'et comi rix jun achi chiri' ri cachi'el aj ri nbe cala' nbe cala' pa ruk'a' ri cakik'?
25 ¿Achique c'a ri xbe'itz'eta' rix chiri'? ¿Xitz'et comi rix jun achi ri jabel tak tziük ye rucusan? Man quiri' tüj. Ri achi'a' ye cucusalon tziük quiri', jabel ri yec'o-vi. Rije' nyec'uje' pa tak cacho ri reyes.
26 ¿Pero achique ri xbe'itz'eta' rix chiri' pa tz'iran ruch'ulef? ¿Jun achi ri nk'alajrisan ri bin chin roma ri Dios ri xitz'et chiri'? Ja'. Ri achi ri xitz'et chiri' ja vi ri' ri rusamaj. Pero c'o c'a chuka' jun chic samaj ri yo'on pa ruk'a'.
27 Y pari' c'a ri Juan nch'o-vi ri Dios chupan ri rutzij ri tz'iban can, tok nbij: Nintük c'a jun achi nabey, richin que nuchojmirsaj ri bey ape' napon-vi ri Cristo. Quiri' nbij ri Dios.
28 Y tivetamaj c'a, que ye jani' achi'a' ri ye k'alajrisüy rutzij ri Dios ri ye alaxnük chuvüch ri ruch'ulef, man jun c'a ri más c'o ta ruk'ij que chuvüch ri Juan Bautista. Rija' nim vi ruk'ij. Jac'a vocomi, conojel c'a ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, más c'a nimak' quik'ij. Y ri más co'ol cheque rije', más nim que chuvüch ri Juan.
29 Y chiri' yec'o c'a q'uiy vinük y moloy tak alcaval ri ye banun bautizar roma ri Juan. Y tok rije' xcac'axaj ri xbij ri Jesús, xquibij que ri Dios jabel choj.

San Lucas 7:5-29 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

5 Roma raja' yalan jojrojo' roj israelitas, y xu'on jun sinagoga anchi' nakamol-wi-ki' chi nakac'oxaj rutzij ri Dios, xecha'.
6 Y ri Jesús xbe chiquij ri rijilaj tak achi'a' ri je-takon-pe roma ri capitán. Y cuando ri Jesús y ri je-benak riq'uin ye'apon yan chirocho ri capitán, raja' xerutak ca'i-oxi' ru-amigos chi ne'quic'ulu' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xbequi'ij che ri Jesús: Ajaf, ri achi capitán ri takayon-pe kachi, quiere' ru'in-pe chake chi naka'ij chawe: Ajaf, man casamaj más woma, roma ren xa jin jun aj-mac y romari' man nuc'ul ta jatoc pa wocho.
7 Y romari' man xinjo' ta chi ja ren xibecanon awichi. Ret xe ta'ij chi tic'achoj ri nusamajel, y xtic'achoj can awoma.
8 Y can weta'n-wi chi quiri' xtibanataj. Roma ren ninnimaj quitzij ri c'o más quik'ij chinuech, y chuka' jec'o soldados niquinimaj nutzij ren. Y cuando nin-ij che jun chi tibe, ja nibe; y cuando nin-ij che jun chic chi tipe, ja nipe. Y chuka' cuando nin-ij che nusamajel chi tu'ona' jun samaj, ja nu'on, xecha' ri achi'a' che.
9 Y ri Jesús can anchique la xuna' cuando xuc'oxaj ri rutakon-e rubixic ri capitán. Y ri Jesús can ja' xerutzu' ri winak ri je-benak chirij, y xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe, chi ri achi ri takayon-pe rubixic ri tzij re', can yalan-wi ruyo'n ránima wiq'uin. Y man jun nuwinak israelita ri wilon ri can ruyo'n ta ránima wiq'uin, anche'l ri jun achi re'.
10 Y cuando xetzolaj ri winak ri je-takon-pe roma ri capitán, xquitzu' chi ri achi samajel can man jun chic ruyabil c'o.
11 Jun chic k'ij, ri Jesús xbe pa jun tenemit rubinan Naín, y je-benak chuka' ri ru-discípulos riq'uin. Y yalan winak chuka' je-benak chiquij.
12 Cuando ri Jesús y ri je-benak riq'uin ye'oc yan apo pa tenemit Naín, xquitzu' chi c'amon-pe jun caminak chi ne'muk. Ri caminak re' jun c'ajol-ala', ral jun malca'n-ixok. Ri malca'n-ixok re', can xe ri' ri ral c'o, y jari' ri benak chumukic. Y yalan winak ri je-benak riq'uin.
13 Y cuando ri Ajaf Jesús xutzu' rech ri ixok ri xcom-e ri ral, xujoyowaj rech, y xu'ij che: Man chic catok'.
14 Y ri Jesús xutz'om-apo ri caja anchi' yo'n-wi-e ri caminak, y ri je-uc'uayon-e richi ri caminak xepa'e-ka chiri'. Y raja' xu'ij che ri caminak: Chawe ret yich'o'n-wi, cacataj.
15 Y cuando ri Jesús xu'ij quiri', ri caminak xcataj, y xbetzijon-pe. Y ri Jesús xujach-e ri c'ajol-ala' che rute'.
16 Cuando ri winak xquitzu' ri xbanataj, yalan xquixi'j-qui'. Y xquiya' ruk'ij ri Dios, y niqui'ij: Cami xoka jun nimalaj achi chikacojol, ri nuk'alajij rutzij ri Dios. Cami ri Dios xutak-pe jun ri nuya' ru-bendición chikacojol roj ri rutenemit, xecha' ri winak.
17 Y ri xu'on ri Jesús chupa ri k'ij ri', xna'ex chiri' pa Judea, y xna'ex chuka' pa tak tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri Judea.
18 Y ri Juan Bautista xuc'oxaj ronojel, roma ja ri ru-discípulos ri xebetzijon che. Romari' raja' xeroyoj je ca'i' chique ri ru-discípulos,
19 y xerutak-e riq'uin ri Jesús chi ne'quic'utuj che: ¿Can ja ret ri Cristo ri can xtipe-wi? ¿O nakayobej na chic jun? Quiri' xu'ij-e chique.
20 Y ri jerutakon-e ri Juan, xe'apon c'a riq'uin ri Jesús. Y reje' xqui'ij che: Ri Juan Bautista jojrutakon-pe awiq'uin, chi nokac'utuj chawe: ¿Ja ret ri Cristo ri can xtipe-wi? ¿O xa nakayobej na chic jun? xecha'.
21 Y cuando ri ru-discípulos ri Juan xe'apon, ri hora ri' q'uiy winak ri yeyawaj yec'achoj roma ri Jesús. Y can jec'o winak, más que xabachique (xama'anchique) itzel yabil ntoc chique, raja' yeruc'achojrisaj chuka'. Chuka' jec'o winak ri yerulesaj itzel tak espíritus quiq'uin y nu'on chuka' chique ri je moy chi yetzu'n.
22 Y c'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri je ca'i' ru-discípulos ri Juan: Cami quixtzolaj, y titzijoj che ri xitzu' can y ri xic'oxaj-e we'. Itzijoj che chi ri moy yetiquier yetzu'n, ri winak ri yejetz'ma'y yebin, can yebin-e utz, y ri winak ri c'o ri itzel yabil lepra chiquij, yec'achoj. Titzijoj chuka' che chi ri winak ri man yec'oxan ta, cami yec'oxan yan, ri caminaki' yec'astaj, y ri winak ri c'o necesidad pa cánima chech ri Dios, nintzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique.
23 Y ti'ij chuka' che chi jun winak anche'l raja', ri can ruyo'n ránima wiq'uin y can manak yirumalij can, can tiquicot roma c'o xtuch'ec chirij roma quiri' rubanon.
24 Y cuando ri je ca'i' achi'a' ri jerutakon-pe ri Juan xetzolaj, ri Jesús xeru'ij utzilaj tak tzij chirij ri Juan chiquiwech ri winak ri jec'o chiri'. Y quiere' ri nu'ij ri Jesús chique ri winak: ¿Anchique ri xbe'itzu' rix chiri' pa tz'iran rech-ulef? ¿Xitzu' como rix jun achi chiri', ri anche'l aj, ri nibe quiela' nibe quiela' pa ruk'a' ri quiek'ik'?
25 ¿Anchique ri xbe'itzu' rix chiri'? ¿Xitzu' como rix jun achi ri jabel tak tziak jerucusan? Man quiri' ta. Ri achi'a' jequicusalo'n tziak quiri', can utz quibanon ri anchi' jec'o-wi. Reje' yec'ue' pa tak cocho ri reyes.
26 ¿Pero anchique ri xbe'itzu' rix chiri' pa tz'iran rech-ulef? ¿Jun achi ri nik'alajin ri bin che roma ri Dios ri xitzu' chiri'? Ja'. Ri achi ri xitzu' chiri' can ja-wi ri' rusamaj. Pero can c'o chuka' jun chic samaj ri yo'n che, y ri' más nim.
27 Y chirij ri Juan nich'o'n-wi ri Dios chupa rutzij ri tz'iban can, cuando nu'ij: Xtintak jun achi na'ey, chi nunaba' ri bey anchi' xtapon-wi ri Cristo. Quiri' nu'ij ri Dios.
28 Y titemaj c'a, je q'uiy achi'a' ri quik'alajin rutzij ri Dios ri je-alaxinak chech-ulef, pero man jun ri c'o ta más ruk'ij chech ri Juan Bautista. Can nim-wi ruk'ij raja'. Pero cami, can conojel ri ye'an gobernar roma ri Dios, can más c'o quik'ij. Y ri más manak ruk'ij chique reje', más c'o ruk'ij chech ri Juan.
29 Y chiri' jec'o q'uiy winak y moloy tak impuestos ri je-banon yan bautizar roma ri Juan. Y cuando reje' xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij chi ri Dios can choj-wi riq'uin ri runo'j (runa'oj).
San Lucas 7 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 7:5-29 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

5 ruma jajaꞌ altíra nkojrajoꞌ ojreꞌ israelitas, y xuꞌon jun sinagoga, xaꞌchaꞌ cha.
6 Y ri Jesús xꞌa chiquij ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri i-takuon-pa ruma ri capitán. Y antok ri Jesús y ri i-bꞌanak riqꞌuin icꞌo cierca ri rachuoch ri capitán, jajaꞌ xaꞌrutak nicꞌaj ru-amigos chi xalquiꞌej cha ri Jesús: Ajaf, man cꞌa taꞌan molestar-aviꞌ, atreꞌ cꞌo akꞌij, y rumareꞌ man nucꞌul ta chi ncatuoc pa vachuoch.
7 Y ruma quireꞌ ninaꞌ, mareꞌ man xinvajoꞌ ta chi inreꞌ xibꞌacanun avichin. Joꞌc taꞌej chi ticꞌachoj y ri nu-esclavo xtuꞌon sanar.
8 Ruma incheꞌl nubꞌanun inreꞌ, cꞌo jun ri nquibꞌano mandar. Y icꞌo soldados i-yoꞌn pa nukꞌaꞌ chi ncaꞌnꞌan mandar. Y antok niꞌej cha jun chi tiꞌa, ja niꞌa; y antok niꞌej cha jun chic chi tipa, ja nipa. Y antok niꞌej cha ri nu-esclavo chi tubꞌanaꞌ jun samaj, can nuꞌon, xaꞌchaꞌ ri achiꞌaꞌ cha.
9 Y antok ri Jesús xraꞌxaj ri ruꞌeꞌn-el ri capitán, can xchapataj. Y xaꞌrutzꞌat can ri vinak ri i-bꞌanak chirij, y xuꞌej chica: Can niꞌej chiva, chi man jun cꞌa israelita ri viluon ri rucukubꞌan rucꞌuꞌx viqꞌuin incheꞌl ri ache reꞌ.
10 Y antok xaꞌtzalaj chirachuoch ri capitán ri i-takuon-el, xquitzꞌat chi ri esclavo ri niyavaj, man chic niyavaj ta.
11 Jun chic kꞌij, ri Jesús xꞌa jun tanamet rubꞌinan Naín, y i-bꞌanak jeꞌ iqꞌuiy ri ru-discípulos riqꞌuin. Y iqꞌuiy vinak jeꞌ i-bꞌanak chirij.
12 Antok ri Jesús y ri i-bꞌanak riqꞌuin ya ncaꞌuoc chupan ri tanamet Naín, xquitzꞌat chi cꞌamun-pa jun quiminak chi niꞌmuk. Ri quiminak reꞌ jun alaꞌ, ral jun malcaꞌn-ixok. Ri malcaꞌn-ixok reꞌ, xa jun oc ral cꞌo. Y iqꞌuiy vinak ri i-bꞌanak riqꞌuin ri ixok.
13 Y antok ri Ajaf Jesús xutzꞌat ri ixok reꞌ, xujoyovaj roch y xuꞌej cha: Man chic catuokꞌ.
14 Y ri Jesús xjiel-apa y xutzꞌom-apa ri rucáxa ri quiminak, y ri i-cꞌuayuon richin ri quiminak xaꞌpiꞌie-ka. Y xuꞌej cha ri quiminak: Alaꞌ, chava atreꞌ niꞌej, capalaj.
15 Entonces ri alaꞌ ri quiminak xpalaj-pa y xbꞌatzijuon-pa. Y ri Jesús xuya-el ri alaꞌ cha ri rutieꞌ.
16 Y quinojiel ri xquitzꞌat ri xbꞌanataj altíra xquixiꞌij-quiꞌ. Y xquiyaꞌ rukꞌij ri Dios, y niquiꞌej: Jun Namalaj Profeta xpalaj-pa chikacajol, y ri Dios xutak-pa ri ru-favor chikacajol ojreꞌ ri rutanamit, xaꞌchaꞌ ri vinak.
17 Y ri xuꞌon ri Jesús xꞌa rutzijoxic nojiel Judea, y xꞌa jeꞌ rutzijoxic nicꞌaj chic tanamet ri icꞌo-pa cierca ri Judea.
18 Ri ru-discípulos ri Juan el Bautista xquiꞌej cha nojiel ri xuꞌon ri Jesús. Rumareꞌ ri Juan el Bautista xaꞌrayuoj icaꞌyeꞌ chiquivach ri ru-discípulos,
19 y xaꞌrutak-el riqꞌuin ri Jesús chi xbꞌaquicꞌutuj cha: ¿Atreꞌ ri xtipa o nakayoꞌiej chic jun?
20 Antok ri i-rutakuon-el ri Juan xaꞌbꞌaka cꞌa riqꞌuin ri Jesús, xquiꞌej cha: Ri Juan el Bautista oj-rutakuon-pa aviqꞌuin, chi nalkacꞌutuj chava: ¿Atreꞌ ri xtipa o nakayoꞌiej chic jun? xaꞌchaꞌ.
21 Ja misma huora reꞌ, ri Jesús xaꞌruꞌon sanar qꞌuiy vinak ri ncaꞌyavaj. Xaꞌruꞌon jeꞌ sanar nicꞌaj riqꞌuin itziel tak yabꞌil. Xaꞌralasaj jeꞌ itziel tak espíritus ri icꞌo quiqꞌuin nicꞌaj, y xuꞌon jeꞌ chica iqꞌuiy muoy chi xaꞌtzuꞌn.
22 Y ri Jesús xuꞌej chica: Quixꞌin, tiꞌej cha ri Juan ri xitzꞌat y ri xivaxaj-el: Ri muoy ncaꞌtzuꞌn; ri ncaꞌjacajot ncaꞌin, otz ncaꞌin; ri cꞌo ri yabꞌil lepra chiquij, ncaꞌcꞌachoj; ri man ncaꞌcꞌaxan ta, vacame ncaꞌcꞌaxan; ri quiminakiꞌ ncaꞌcꞌastaj-pa; y chica ri i-puobra nitzijos ri evangelio.
23 Y tiꞌej jeꞌ cha chi jun ri can rucukubꞌan rucꞌuꞌx viqꞌuin y man nquiruyaꞌ ta can, can jaꞌal tiquicuot, xchaꞌ ri Jesús chica.
24 Y antok ri i-rutakuon-pa ri Juan el Bautista xaꞌa, ri Jesús xaꞌruꞌej utzulaj tak tzij chirij ri Juan el Bautista chiquivach ri vinak ri icꞌo chireꞌ. Y quireꞌ ri xuꞌej chica: ¿Chica ri xbꞌaꞌitzꞌataꞌ chupan ri lugar desierto? ¿Jun aj ri nisilos ruma ri cakꞌiekꞌ?
25 Pero ¿chica ri xbꞌaꞌitzꞌataꞌ chireꞌ? ¿Jun ache ri jaꞌal tak tziak rucusan? Ri achiꞌaꞌ ri niquicusaj jaꞌal tak tziak y cꞌo ta man cꞌo niquiꞌan, xa pa tak qui-palacios ri reyes ncaꞌcꞌujie-ve.
26 Pero ¿chica ri xbꞌaꞌitzꞌataꞌ? ¿Jun profeta? Quireꞌ. Y ri Jesús xuꞌej chic chica: Pero más nem que choch jun profeta.
27 Y chirij cꞌa ri Juan nichꞌo-ve ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can ri nuꞌej: Inreꞌ xtintak jun ache naꞌay chavach, chi nuchojmij ri abꞌiey chavach. Quireꞌ nuꞌej ri tzꞌibꞌan can.
28 Y niꞌej cꞌa chiva, chi chiquicajol ri profetas ri i-alaxnak choch-ulief, man jun más nem choch ri Juan el Bautista. Pero ri más coꞌl-oc pa ru-reino ri Dios, más nem choch ri Juan.
29 Y chireꞌ icꞌo iqꞌuiy vinak y ri maloy-impuestos ri i-bꞌanun bautizar ruma ri Juan. Y antok ijejeꞌ xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús, xquiꞌej chi ri Dios can choj-ve.

San Lucas 7:5-29 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

5 Ruma chi riya' sibilaj yojrajo' riyoj israelitas, y chuka' xuben jun jay ri nikamol wi ki', riche (rixin) chi nikac'axaj ri ruch'abel ri Dios, xecha'.
6 Y ri Jesús xbe c'a quiq'ui ri rijita'k tak achi'a' ri ye takon pe ruma ri capitán. Y tek ri Jesús y ri ye benak riq'ui xa juba' ma ye'apon chrachoch ri capitán, ri capitán xerutek c'a pe jun ca'i' oxi' ramigo chuc'ulic ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xoquibij c'a chare ri Jesús: Ajaf, ri achi ri yoj takayon pe chi'ac'ulic rubin c'a pe: Ajaf, man c'a tatij ta más pokon wuma riyin, ruma riyit nim ak'ij y ma ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi yatoc pa wachoch.
7 Y ruma chi yin aj mac, can xinna' ka chi ma ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi yin c'a riyin ri xinapon awuq'ui. Riyit xaxu (xaxe wi) c'a tabij jun ch'abel chi nic'achoj ri numozo, y xtic'achoj.
8 Riyin can wetaman wi chi queri' xtibanatej, ruma chi yin jun achi ri nnimaj ri nubij ri aj k'atbel tzij chuwe ri c'o chi nben. Y yec'o chuka' soldados ri ye ya'on pa nuk'a'. Tek nbij c'a chare jun chi tibe, can nibe wi; y wi nbij chuka' chare jun chic chi tipe, can nipe wi chuka'. Y tek nbij c'a chare ri numozo chi tabana' re', can nuben wi chuka', nicha' pe, xecha' ri achi'a' chare ri Jesús.
9 Y ri Jesús can xumey c'a tek xrac'axaj ri rutakon el rubixic ri capitán. Y can yac'ari' xerutzu' ri winek ri ye tzeketel chrij, y xubij c'a chique: Can kitzij nbij chiwe, chi ri achi ri takayon pe rubixic re ch'abel re', can rucukuban wi ruc'u'x wuq'ui. Y majun c'a wech aj Israel ri wilon ta ri can rucukuban ta ruc'u'x wuq'ui, achi'el ri jun achi ri'.
10 Y tek xetzolin ri winek ri ye takon pe ruma ri capitán, xquitz'et c'a chi ri mozo ri yawa', can majun chic yabil c'o ta chare.
11 Jun chic c'a k'ij, ri Jesús xbe pa jun tinamit ri Naín rubi', y ye benak chuka' ri rudiscípulos riq'ui. Y sibilaj ye q'uiy chuka' winek ri ye tzeketel el chiquij.
12 Tek ri Jesús y ri ye benak riq'ui xa juba' ma ye'oc apo ri pa tinamit Naín, xquitz'et c'a chi c'amon pe jun caminek riche (rixin) chi nbemuk ca. Ri caminek ri' jun ti c'ajol, ral jun malca'n ixok. Ri malca'n ixok ri', xa can xu (xe) wi c'a jun ral c'o, y yari' ri benak chumukic. Y ye q'uiy c'a winek ri ye tz'etonel ri ye benak riq'ui pa mukunic.
13 Y tek ri Ajaf Jesús xutz'et ri ixok ri xcom el ri ral, xujoyowaj ruwech, y xubij c'a chare: Man c'a catok' ta chic.
14 Y ri Jesús xuchop apo ri rucáxa ri caminek, y ri ye uc'uayon el riche (rixin) ri caminek xepa'e' c'a chiri'. Y Riya' xubij chare ri c'ajol ri': Chawe riyit yich'o wi y nbij chawe chi cayacatej.
15 Y tek ri Jesús xubij queri', ri caminek xyacatej, y xuchop nitzijon pe. Y ri Jesús xujech c'a el ri c'ajol ri' chare ri rute'.
16 Tek ri winek xquitz'et ri xbanatej, xpe jun nimalaj xibinri'il chique. Y xquiya' chuka' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios, y niquibila' c'a: Wacami xbec'ulun pe jun nimalaj profeta chkacojol, ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios. Wacami ri Dios xutek pe jun ri niya'o rutzil chkacojol riyoj ri yoj rutinamit, xecha' ri winek.
17 Y ri xuben ri Jesús chupan ri k'ij ri', xetamex pa ronojel ri Judea, y xbe chuka' rutzijol ri pa tak tinamit ri yec'o pe chunakajal ri Judea.
18 Y ri ye rudiscípulos ri Juan ri Bautista xbequitzijoj c'a chare ronojel ri nuben ri Jesús. Rumari' ri Juan xerusiq'uij (xeroyoj) ye ca'i' chique ri ye rudiscípulos,
19 y xerutek c'a el c'a riq'ui ri Jesús. Xerutek el riche (rixin) chi xbequic'utuj chare: ¿Can yit c'a riyit ri Cristo ri c'o chi nipe? ¿O xa nikoyobej chic na jun? Queri' xubij el chique.
20 Y ri ye rutakon el ri Juan, xe'apon c'a riq'ui ri Jesús. Y riye' xquibij c'a chare: Ri Juan ri Bautista yoj rutakon pe awuq'ui, riche (rixin) chi nokac'utuj chawe: ¿Yit c'a riyit ri Cristo ri c'o chi nipe? ¿O xa nikoyobej chic na jun? xecha'.
21 Y can ya hora ri' tek ri Jesús xeruc'achojsaj ye q'uiy yawa'i'. Xeruc'achojsaj chuka' winek ri ye chapatajnek ruma nima'k tak yabil y xerelesala' chuka' itzel tak espíritu ri yec'o quiq'ui nic'aj winek, y xuben chuka' chique ri moyi' chi xetzu'un.
22 Y c'ac'ari' ri Jesús xubij el chique ri ye ca'i' rudiscípulos ri Juan: Wacami quixtzolin, y jebe'itzijoj chare ri xitz'et ca y ri xiwac'axaj el re wawe'. Jebe'itzijoj chare achique rubanic tek ri moyi' yecowin yetzu'un el, achique rubanic tek ri winek ye cojo yebiyin el jabel, y achique rubanic tek ri ye yawa'i' riq'ui ri yabil lepra yech'ajch'ojir el. Jebe'itzijoj chuka' chare ri achique rubanic tek ri ma ye'ac'axan ta yec'achoj, ri caminaki' yec'astej, y chique ri pobres ntzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
23 Y tibij chuka' chare chi can jabel ruwaruk'ij ri winek ri can rucukuban ruc'u'x wuq'ui y ma yirumalij ta ca, xe'uche'ex el y xebe.
24 Y tek ri ye ca'i' achi'a' ri ye rutakon pe ri Juan xebe el, ri Jesús xerubila' c'a utzilaj tak ch'abel chrij ri Juan chiquiwech ri winek ri yec'o chiri'. Y quec'are' ri nubij ri Jesús chique ri winek: ¿Achique ri xbe'itz'eta' riyix pa desierto? ¿La xitz'et cami riyix jun achi chiri', chi xa achi'el jun aj, ri xa nibe quela' y xa nibe chic quela' pa ruk'a' ri cak'ik'? Ma que ta ri'.
25 ¿Achique c'a ri xbe'itz'eta' riyix chiri'? ¿La xitz'et cami riyix jun achi ri jabel tak tziek ye rucusan? Ma que ta ri'. Ruma ri achi'a' ri ye quicusalon jabel tak tziek y c'o ronojel quiq'ui, riye' can pa tak cachoch reyes yec'oje' wi.
26 ¿Pero achique ri xbe'itz'eta' riyix pa desierto? ¿Xitz'et cami jun profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios? Can kitzij wi chi ri achi ri xitz'et chiri', can ya wi ri' ri rusamaj. Pero can c'o c'a chuka' jun chic samaj ri ya'on pe chare.
27 Ruma can ya c'a riya' ri' ri tako'n ri natan chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca, tek ri Dios xubij: Xtintek c'a ri nutako'n ri ninabeyej chawech, riche (rixin) chi nuchojmirisaj apo ri abey. Quec'ari' nubij ri tz'ibatajnek ca.
28 Riyin kitzij nbij chiwe, chiquicojol quinojel ri ye alaxnek chuwech ri ruwach'ulef, majun chic jun profeta ri más ta nim ruk'ij que chuwech ri Juan ri Bautista. Pero wacami ri pa rajawaren ri Dios, astape' jun winek xa co'ol oc ruk'ij, hasta ri' más nim ruk'ij que chuwech ri Juan.
29 Y yec'o c'a ye q'uiy winek ye c'utuy tak alcawal ri ye banon bautizar ruma ri Juan. Y tek riye' xquic'axaj ri xubij ri Jesús chrij ri Juan, xquibij chi ri Dios can choj wi.

Lucas 7:5-29 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

5 roma reja' camas yojrajo' yoj re yoj israelitas, y chuka' xuban jun nema-jay rubini'an sinagoga re anche' nakamol-va-ki' chin nakac'axaj re ruch'abal re Dios, xe'cha' cha.
6 Y re Jesús xba chiquij re rejeta'k tak achi'a' re je'takom-pa roma re capitán. Y tak re Jesús y re je'tzakatal chij ye'bapon-yan charachoch re capitán, re capitán xe'rutak-pa jun ca'e-oxe' ru-amigos, chuc'ulic re Jesús. Y re achi'a' re' xbequibij cha re Jesús: Ajaf, re ache re yojtakayom-pa cha'c'ulic rubim-pa re tzij re' chaka: Ajaf, man c'a taban molestar-avi' nutzij yen, yen xa yin jun aj-mac y mare' man ruc'amon-ta che rat yatoc-apo c'a chupan re vachoch.
7 Roma ja quire' nina' yen, mare' can man ruc'amon-ta che can ja yen mismo re xinapon-ta aviq'uin. Rat xaxe c'a tabij che nic'achoj re ache nisamaj viq'uin, y xtic'achoj.
8 Y can ntaman-va che quire' xtibanataj, roma ancha'l nbanon yen can c'o jun re nibano mandar pa nue'. Y chuka' jec'o soldados je'yi'on pa nuk'a' chin nimban mandar pa quive'. Tak nimban mandar pa rue' jun soldado re c'o pa nuk'a' che tiba, can nibo-va, y tak nimban chic mandar pa rue' jun chique re soldado re jec'o pa nuk'a' che tipa, can nipo-va. Y tak nimban mandar pa rue' re nu-mozo che tubana' jun cosa, can nuban-va. Ja nojel tzij re' re rubim-pa re capitán chaka, xe'cha' re achi'a' re' cha re Jesús.
9 Y re Jesús can anchique-la xuna' tak xuc'axaj re rutakon-a rubixic re capitán chiquij re achi'a'. Y re Jesús can jare' xe'rutzu' re vinak re je'binak chij, y xubij chique: Can katzij nimbij chiva, che re ache re takayom-pa rubixic re tzij re', can rubanon confiar-ri' viq'uin. Y man jun nuvinak israelita nvilon re can rubanon-ta confiar-ri' viq'uin, ancha'l re jun ache re'.
10 Y tak xe'tzolaj re achi'a' re je'takom-pa roma re capitán, xquitz'at che re ru-mozo niyavaj, otz chic.
11 Jun chic k'ij, re Jesús xba pa jun tenemit rubini'an Naín, y je'binak chuka' re ru-discípulos chij. Y camas chuka' vinak je'tzakatal-a chiquij.
12 Tak re Jesús y re je'binak chij ye'oc-yan-apo pa tenemit Naín, xquitz'at che c'amom-pa jun quiminak chin ne'muk can. Re quiminak re' jun c'ajol-ala', ral jun malca'n-ixok. Re malca'n-ixok re', xa can xe-oc jun ral-ala' c'o, y jare' re binak chumukic tak re Jesús xapon. Y camas vinak je'binak mukunel, y re vinak re' niquicukuba' ruc'o'x re te'ej.
13 Y tak re Ajaf Jesús xutz'at rach re ixok re', xujoyovaj rach, y xubij cha: Man chic catok'.
14 Y re Jesús xutz'am-apo re ru-cáxa re quiminak, y re je'c'ayon-a richin re quiminak xe'pa'e-ka chire'. Y re Jesús xubij cha re ala' quiminak: Chava rat nimbij-va, cayacataj.
15 Y tak re Jesús xubij quire', re quiminak xyacataj, y xutz'am tzij. Y re Jesús xujach-a re ala' cha re rute'.
16 Tak re vinak xquitz'at re xbanataj, camas xquixibij-qui'. Y xquiya' chuka' ruk'ij re Dios, y niquibila': Vocame xbec'ulum-pa jun namalaj ache chakacojol, rusamajel re Dios re nibex profeta cha. Vocame re Dios xutak-pa jun re nicola kachin yoj re yoj israelitas re rutenemit, xe'cha' re vinak.
17 Y re xuban re Jesús chupan re k'ij re', xnabex chire' pa Judea, y xnabex chuka' pa tak tenemit re jec'o chunakaj re Judea.
18 Y re Juan Bautista xuc'axaj c'a ronojel re ntajin chubanic re Jesús, roma ja re ru-discípulos re xe'betzijon cha. Mare' reja' xe'rayoj je ca'e' chique re ru-discípulos,
19 y xe'rutak-a riq'uin re Jesús chin xbequic'utuj cha: ¿La ja como rat re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios? ¿O jun chic-va, y c'amaje-na te'ka? Quire' xubij-a chique.
20 Y re achi'a' re je'rutakon-a re Juan, xe'bapon riq'uin re Jesús. Y reje' xquibij cha: Re Juan Bautista yojrutakom-pa aviq'uin, chin nakac'utuj chava: ¿La ja como rat re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios? ¿O jun chic-va y c'amaje-na te'ka? Quire' xquibij re achi'a', can ja re ancha'l bin-a chique.
21 Y tak re achi'a' jec'o chire' riq'uin re Jesús, chupan re mismo rato re' xe'ruc'achojsaj je q'uiy re relic yabil ndoc chique, y jec'o re c'o itzel tak yabil chiquij re c'ayef che ye'k'omax. Xe'rulisaj chuka' itzel tak espíritu, y xuban chuka' chique re moyi' che xe'tzu'un.
22 Y c'are' re Jesús xubij chique re je ca'e' achi'a' je'takon-a roma re Juan: Vocame quixtzolaj riq'uin re takayom-pa ivichin, y titzijoj cha re xitz'at y xic'axaj can vova'. Titzijoj cha andex rubanic tak re moyi' ye'tiquir ye'tzu'un-a, andex rubanic tak re vinak je cojos choj ye'biyin-a, y andex rubanic tak ye'c'achoj-a re c'o yabil rubini'an lepra chiquij. Titzijoj chuka' cha andex rubanic tak ye'c'achoj-a re je tocon, re je quiminak chic ye'c'astaj-a, y re vinak re meba' cánma chach re Dios, nimbij re utzulaj ch'abal chin re Dios chique re nibex evangelio cha.
23 Y tibij chuka' cha, che otz-rubanoj re jun vinak ancha'l reja', re rubanon confiar-ri' viq'uin y man jun bey yinrumalij-ta can, xe'cho'x-a.
24 Y tak re je ca'e' achi'a' re je'rutakom-pa re Juan xe'tzolaj, re Jesús xutz'am can tzij chij re Juan chiquivach re vinak re jec'o chire'. Y ja quire' re nubila': ¿Andex re' re xbe'itz'eta' chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha? Yex man xitz'at-ta jun ache chire', re ancha'l aj re niba quila niba quila pa ruk'a' re cak'ik'.
25 ¿Andex re xbe'itz'eta' chire'? Yex chuka' man xitz'at-ta chire' jun ache re jabal ruvekon-ri'. Re achi'a' re jabal quivekon-qui', rion pa tak cachoch re reyes ye'c'ue-va.
26 ¿Pero andex re xbe'itz'eta' chire' chupan re lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha? Yex xbe'itz'eta' jun ache rusamajel re Dios re nibex profeta cha. Re ache re xitz'at chire' can ja-va re' re rusamaj. Pero can c'o-va más ruk'ij que chach xabanchique profeta.
27 Y chij c'a re Juan nich'o-va re Dios chupan re ruch'abal re tz'iban can, y nubij: Xtintak c'a jun ache nabey, chin che nuchojmersaj re bey anche' xtapon-va re Cristo. Quire' nubij re Dios chupan re ruch'abal.
28 Y titamaj, che jenipa' rusamajela' re Dios re nibex profetas chique re je'alaxnak chach re ruch'ulef, man jun re c'o-ta más ruk'ij que chach re Juan Bautista. Can c'o-va más ruk'ij reja'. Jac'a vocame conojel re ye'oc pa ruk'a' re Dios, camas c'a nem quik'ij. Y re vinak re más ba-oc ruk'ij chiquicojol re ye'oc pa ruk'a' re Dios, jare' re más nem ruk'ij que chach re Juan.
29 Y chire' jec'o-apo je q'uiy vinak y chuka' jec'o-apo re molay tak impuestos re je'banon bautizar roma re Juan. Y tak reje' xquic'axaj re xubij re Jesús, xquiya' ruk'ij re Dios, y xquibij: Re xuban re Dios can choj-va.