Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 4:15-41 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 4:15-41 in GT:cak:Kaqchikel

15 Y pa tak qui-sinagogas yerutijoj-vi ri niquimol-qui' chiri', y ri ye'ac'axan, can niquiya' ruk'ij.
16 Ri Jesús xbe chic pa Nazaret, ri tinamit ri xq'uiy-vi, y can achel rubanon-pe, xoc-apu pa sinagoga chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, y xpa'e' c'a richin nu'on leer ri ruch'abel ri Dios.
17 Xyo'ox c'a apu che ri boton vuj ri tz'iban-vi ri ruk'alajrisan can ri profeta Isaías, y tok xuric'-ka, quire' ri ch'abel xril-ka:
18 Ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf, c'o pa nuvi' yin, Roma yin rucha'on richin nintzijoj chique ri man jun oc quichajin, ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj. Xirutak-pe richin nin-en chique ri nik'axo cánima chi yec'achoj. Xirutak-pe richin nin-ij chique ri etz'apel chi vacami yecolotaj Y richin nin-ij chique ri man yetzu'un ta, chi xquetzu'un chic. Xirutak-pe richin yencol ri ec'o chuxe' ralal quitzij ch'aka' chic.
19 Y xirutak-pe richin nintzijoj chi ja tiempo re' tok ri Ajaf nuya' ri favor.
20 Jac'ari' tok ri Jesús xubot can ri vuj ri xu'on leer chiquivech, y xuya' can pa ruk'a' ri samajinel chiri', y xtz'uye' c'a ka. Conojel ri ec'o chiri', benak runak'-quivech chirij.
21 Jari' tok quire' rubixic xutz'uc-apu chique: Ja chivech rix vacami xbanataj-vi ri ru'in can ri Dios chupan re vuj re', xcha'.
22 Conojel ri quimolon-qui' chiri', utz rutzijol niqui'en ri Jesús. Can achique na xquina' tok xquic'axaj ri utzulaj tak ch'abel ri xeru'ij chique, y quire' niquibila' chiquivech: ¿Mana-ta re' ri ruc'ajol ri José c'a? yecha'.
23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin veteman chi rix quire' nijo' ni'ij chuve: Rat aj-k'omanel, tavok'omaj-ka-avi' ayon, roma kac'axan chi q'uiy milagros ye'abanala' pa Capernaum. Quiri' mismo que'abanala' vave' pan atinamit. Quiri' ri c'o pan ivánima, xcha' chique.
24 Y c'a quire' na xu'ij chique: Nis-ta jun profeta ninimex coma ri aj pa rutinamit.
25 Rix iveteman ri xbanataj pa ru-tiempo ri profeta Elías, tok oxi' juna' riq'uin nic'aj man xu'on ta job, y romari' xpe nimalaj vayijal pa ruvi' ronojel ri roch'ulef. Kitzij nin-ij chive chi ri tiempo ri' vave' pan Israel ec'o q'uiy malcani' tak ixoki',
26 pero ri Dios man riq'uin ta jun malca'n-ixok vave' pa karoch'ulef Israel xutak-vi ri Elías, xa xutak riq'uin jun malca'n-ixok pa Sarepta, jun tinamit ri c'o chunakaj ri tinamit Sidón.
27 Quiri' mismo pa ru-tiempo ri profeta Eliseo, vave' pan Israel eq'uiy vinak yeyavej riq'uin ri yabil lepra. Pero man jun chique rije' xc'achojrises riq'uin ri yabil ri', xaxe ri Naamán, aj pa roch'ulef Siria.
28 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga yekukut riq'uin coyoval.
29 Xecataj c'a, y xquelesaj-e chuchi' ri tinamit. Ri quitinamit chuvech juyu' c'o-vi, y ja ri más pa jotol-e xquic'uaj-vi-e richin niquichicmayij-ka pa sivan.
30 Jac'a ri Jesús choj xel-pe chiquicojol y xbe.
31 Xxule' c'a ka ri Jesús pa tinamit Capernaum ri c'o pa departamento Galilea, y pa tak sábado ri k'ij richin uxlanen, yerutijoj ri niquimol-qui' chiri'.
32 Ri ye'ac'axan richin, can achique na niquina' che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi, roma nik'alajin chi ri yeru'ij ri Jesús riq'uin ri Dios petenak-vi.
33 Ri k'ij ri' chiri' pa sinagoga, c'o-apu jun achi ri ocunak itzel espíritu riq'uin, ri riq'uin ruchuk'a' xsiq'uin-pe,
34 y xu'ij: ¡Kojaya' can! ¿Achique roma no'aju-avi' chikacojol rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xatuka richin nkojaq'uis? Yin veteman (rat achique, aratcu'x) rat. Veteman chi ja rat ri Lok'olaj ri rat petenak riq'uin ri Dios, xcha'.
35 Pero ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: ¡Man cach'o chic; catel-e riq'uin! xcha'. Ri itzel espíritu can chiquivech ri ec'o-apu chiri' xutorij pan ulef ri achok riq'uin ocunak-vi, xel c'a e pa ránima, y man jun chic ch'o'oj xu'on can che.
36 Conojel ri quimolon-qui', achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús, y niquibila' chiquivech: ¿Achique c'a chi ch'abel nucusaj ri achi re'? Roma can c'o ruk'a' chique ri itzel tak espíritu y c'o ruchuk'a' ri ruch'abel richin nu'ij chique chi que'el-e, yecha' chiquivech.
37 Ri yerubanala' ri Jesús xbe rutzijol pa ronojel tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri tinamit Capernaum.
38 Xcataj c'a pe ri Jesús, xel-pe pa sinagoga y choj xbe chiracho ri jun ru-discípulo rubinan Simón. Jac'a ri rujite' ri Simón nijino pa jun nimalaj c'atan, y ri ec'o chiri' xquic'utuj favor che ri Jesús pa ruvi' ri niyavej.
39 Xluque' c'a ka ri Jesús riq'uin ri niyavej y xu'ij chi tiq'uis-e ri c'atan chirij, y can quiri' vi xbanataj. Jac'ari' xcataj-pe cha'anin ri ixok y ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin.
40 Tok xka yan ka ri k'ij chupan ri k'ij ri', conojel ri c'o yeyavej quiq'uin, xequic'uaj-apu chuvech ri Jesús. Ri yeyavej, jalajoj ruvech yabil ntoc chique, y ri Jesús xuya' ruk'a' pa quivi' chiquijununal richin chi xec'achoj.
41 Y ec'o itzel tak espíritu xe'el-e quiq'uin eq'uiy. Tok ye'el-e ri itzel tak espíritu, yesiq'uin riq'uin uchuk'a' y niqui'ij: ¡Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios! yecha'. Jac'a ri Jesús xeruch'olij y man xuya' ta lugar chique richin xech'o más, roma ri itzel tak espíritu queteman chi ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 4 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 4:15-41 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

15 Y rija' nuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios pa tak jay ri can richin vi niquimol-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios, ri achique tinamit napon-vi. Y ri vinek c'a ri ye'ac'axan ri nubij, niquiyala' c'a janíla ruk'ij.
16 Ri Jesús xbe pa Nazaret, ri tinamit ri xq'uiy-vi. Y chupan ri uxlanibel-k'ij, rija' xbe c'a chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, can achi'el vi tuben. Y tok c'o chic chiri', rija' xpa'e' c'a, richin nusiq'uij ri ruch'abel ri Dios.
17 Y c'o c'a jun vuj ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Jac'a vuj re' xjach pa ruk'a' ri Jesús, richin nusiq'uij chiquivech ri vinek ri quimolon-qui' chiri'. Y tok ri Jesús xuric'-ka ri vuj ri', xril c'a ri nubij-vi:
18 Ri Lok'olej Espíritu richin ri Ajaf Dios, c'o viq'uin yin, roma can xirucha-vi-pe richin ninbij ri utzilej ch'abel richin colotajic chique ri meba' cánima chuvech ri Dios. Xirutek chuka' pe richin yenvak'omaj vinek ri nik'axon cánima pa ruk'a' ri mac. Xirutek-pe ri Dios richin ninbij chique ri vinek ri ec'o preso pa ruk'a' ri mac, chi yetiquir yecolotej pa ruk'a'. Xitak chuka' pe richin ninben chique ri vinek e achi'el moyi', chi yetzu'un. Y ri Dios xirutek chuka' pe richin yencol ri vinek ri janíla niquitej pokon.
19 Y xirutek chuka' pe richin ninbij chique ri vinek chi ja tiempo re' tok ri Ajaf Dios nuben ri utzil.
20 Y ri Jesús xubot c'a can ri vuj ri xusiq'uij chiquivech ri vinek ri ec'o chupan ri jay richin quimolojri'il. C'ari' xuya' can chire jun ri nisamej chiri', y xbetz'uye' c'a richin chi nich'on. Y ri vinek quitzuliben-quitzuliben c'a.
21 Y rija' xch'on c'a y xubij: Jac'a re chivech rix, re vacami, nibanatej-vi ri rubin can ri Dios chupan re vuj re tz'iban can chike, xcha'.
22 Y conojel c'a ri vinek ri quimolon-qui' chiri', janíla xka' chiquivech ri Jesús. Y ri utzilej tak ch'abel ri xerubij ri Jesús chique, can achique la xcac'axaj, roma man jun bey e cac'axalon ta ch'abel achi'el ri xerubij rija' chique. Y ri vinek ri' niquibila' chuka' chiquivech: ¿Man ja ta c'a re' ri ruc'ajol ri José? yecha'.
23 Y ri Jesús xubij chique: Yin can cukul nuc'u'x chi rix nich'ob-ka chuvij: Vi re Jesús re' can nitiquir-vi yerubanala' milagros, man ta xe c'a pa Capernaum yerubanala-vi. Can querubanala' c'a chuka' vave' pa rutinamit.
24 Y xubij chuka' chique ri quimolon-qui' chiri': Ri nik'alajirisan ri ch'abel ri bin chire roma ri Dios, man c'a niquinimaj ta tok napon pa rutinamit.
25 Y yin ninbij chi rix ivetaman ri xbanatej tok man xuben ta job oxi' juna' riq'uin nic'aj, pa ru-tiempo ri jun achin kavinak ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, ri xubini'aj Elías. Can kitzij vi chi janíla e q'uiy ri ixoki' e malcani'a' vave' pan Israel, ri tiempo ri', tok janíla vayjal xpe chuvech re karuvach'ulef.
26 Pero ri Dios man xutek ta ri Elías chuto'ic jun malca'n-ixok vave' pan Israel, ri can pa ruruvach'ulef ri Elías c'o-vi. Rija' xutek-el ri Elías riq'uin jun malca'n-ixok c'a pa jun tinamit rubini'an Sarepta. Y re tinamit Sarepta re', c'a chunakaj ri tinamit Sidón c'o-vi-apo.
27 Y can queri' chuka' xc'ulvachitej quiq'uin ri yava'i' pa ru-tiempo ri Eliseo, ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Pa ru-tiempo c'a ri Eliseo, ri chiri' pan Israel can e q'uiy c'a ri e yava'i' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Pero ri Dios man xrajo' ta chuka' chi c'o ta jun ri xc'achojirisex chique ri c'o ri yabil ri' chique, xaxe c'a ri Naamán ri xrajo' chi xc'achojirisex y rija' jun achin aj pa ruvach'ulef Siria.
28 Y ri vinek ri quimolon-qui' chiri' pa jay richin quimolojri'il, tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús chique, xyacatej coyoval.
29 Y xebeyacatej-pe, c'ari' xquelesaj-el chuchi' ri tinamit. Re jun tinamit c'a re' chuva jun juyu' c'o-vi. Romari' ri vinek xquic'uaj c'a ri Jesús c'a pa ruvi' ri juyu' richin nequinima-pe.
30 Pero ri Jesús achi'el e man jun ri vinek chuvech. Choj xel-pe chiquicojol ri vinek y xbexule-pe.
31 C'ari' ri Jesús xbe-ka pa tinamit Capernaum, ri jun chic tinamit ri c'o pa Galilea. Y chiri' c'a c'o-vi tok xka' ri uxlanibel-k'ij. Y romari' rija' nubij ri ruch'abel ri Dios chique ri vinek ri quimolon-qui' chiri' pa nima-jay ri nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios.
32 Y conojel c'a ri vinek ri quimolon-qui', can achique la xcac'axaj ri tijonic ri xuya' ri Jesús chique, roma ri ruch'abel rija' can nuc'ut chi ri nubij rija' jari' ri c'o chi niban.
33 Y chiri' pa nima-jay richin quimolojri'il, chiri' chiquicojol ri vinek c'o c'a apo jun achin ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achin, riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'on.
34 Ri espíritu ri' xubij c'a chire ri Jesús: ¿Achique navajo' chike roj, Jesús aj-Nazaret? ¿Xape c'a richin chi yojaq'uis? Yin vetaman at achique rat y romari' vetaman chi rat can at lok'olej vi y at petenek riq'uin ri Dios, xcha'.
35 Pero ri Jesús xubij chire ri itzel espíritu: Man chic cach'on. Catel-el. Y ri itzel espíritu ri' xuben c'a chire ri achin achok iq'uin c'o-vi, chi xtzak pan ulef, chiri' chiquicojol ri vinek quimolon-qui'. Y re itzel espíritu re', choj xel-el riq'uin ri achin, y man jun chic xuben can chire.
36 Y ri vinek ri quimolon-qui' chiri', xsach quic'u'x tok xquitz'et ri xuben ri Jesús, y niquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a ruchuk'a' ri ruch'abel re achin re'? Roma can riq'uin uchuk'a' nich'on. Can nuc'ut chi ja ri nubij rija' ri c'o chi niban. Ri itzel tak espíritu can niquinimaj rutzij y ye'el, yecha' ri vinek chiquivech.
37 Y ri vinek ri ec'o pa tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri Capernaum, xcac'axaj chuka' ri yerubanala' ri Jesús. Chanin c'a xbiyin rutzijol ri Jesús.
38 Y chupan c'a ri uxlanibel-k'ij ri', ri Jesús xel c'a pe chiri' pa nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios y choj xbe c'a pa rachoch ri jun rutijoxel rubini'an Simón. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri rujite' ri Simón, yava' riq'uin jun nimalej c'aten. Y ri ec'o chiri' pa jay xquic'utuj utzil chire ri Jesús pa ruvi' ri yava'.
39 Y rija' xluque-ka riq'uin ri yava' y xubij chi tiq'uis-el ri c'aten chirij. Y can xe c'a xubij queri' ri Jesús, can jari' xq'uis-el ri c'aten chirij ri yava'. Y ri ixok ri', can jari' xbeyacatej-pe y xuchop quilixic ri Jesús y ri e benek riq'uin.
40 Tok xka' yan c'a ka ri k'ij chupan ri jun k'ij ri', conojel c'a ri vinek richin ri tinamit, ri ec'o yava'i' quiq'uin, xequic'uala-apo chuvech ri Jesús. Ri yava'i' ri xequic'uala-apo ri vinek ri', jalajoj c'a ruvech yabil ri noc chique. Y ri Jesús xuya' c'a ruk'a' pa quivi' chiquijujunal ri yava'i'. Rija' xeruc'achojirisaj c'a el.
41 E q'uiy c'a chique re yava'i' re' xa man choj ta yabil noc chique. Xa itzel tak espíritu ec'o quiq'uin. Pero ri Jesús xerelesaj chuka' el. Y tok ri itzel tak espíritu ye'el c'a el quiq'uin re yava'i' re', can riq'uin c'a uchuk'a' yech'on y niquibij: Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios. Y ri Jesús xeruk'et riq'uin ri ruch'abel y man xuya' ta k'ij chique richin xech'on más. Roma re itzel tak espíritu re' can quetaman chi ja ri Jesús, jari' ri Cristo.

San Lucas 4:15-41 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

15 Y rija' nuc'ut c'a ri rutzij ri Dios pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, ri achique tinamit napon-vi. Y ri vinük c'a ri nye'ac'axan ri nbij, juis c'a nquiyala' ruk'ij.
16 Ri Jesús xbe pa Nazaret, ri tinamit ape' xq'uiy-vi. Y chupan ri k'ij richin uxlanen, rija' xbe c'a chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, cachi'el vi tubün. Y tok c'o chic chiri', rija' xpa'e' c'a, richin nusiq'uij ri rutzij ri Dios.
17 Y c'o c'a jun vuj ri rutz'iban can ri Isaías, jun achi ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Ja vuj re' xjach pa ruk'a' ri Jesús, richin nusiq'uij chiquivüch ri vinük ri quimolon-qui' chiri'. Y tok ri Jesús xuric'-ka ri vuj ri', xril c'a ri nbij-vi:
18 Ri Lok'olüj Espíritu richin ri Ajaf Dios, c'o viq'uin yin, roma xinrucha-vi-pe richin ninbij ri utzilüj tzij richin colonic cheque ri meba' cánima chuvüch ri Dios. Xinrutük-pe chuka' richin nyenvak'omaj vinük ri nk'oxon cánima pa ruk'a' ri mac. Xinrutük-pe ri Dios richin ninbij cheque ri vinük ri yec'o preso pa ruk'a' ri mac, que nyetiquer nyecolotüj pa ruk'a'. Xintak-pe chuka' richin ninbün cheque ri vinük ye cachi'el moyi', que nyetzu'un. Y ri Dios xinrutük-pe chuka' richin nyencol ri vinük ri juis nquitij pokonül.
19 Y xinrutük-pe chuka' richin ninbij cheque ri vinük que ja tiempo re' tok ri Ajaf Dios nbün ri utz.
20 Y ri Jesús xubot can c'a ri vuj ri xusiq'uij chiquivüch ri vinük ri yec'o chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. C'ateri' xuya' can chin jun ri nsamüj chiri', y xbetz'uye' c'a richin que ntzijon. Y ri vinük xe' quica'yen-quica'yen c'a.
21 Y rija' xch'o c'a y xbij: Jare' chivüch rix vocomi nbanatüj-vi ri rubin can ri Dios chupan ri vuj ri tz'iban can cheke, xbij.
22 Y conojel c'a ri vinük ri quimolon-qui' chiri', juis xka' chiquivüch ri Jesús. Y ri utzilüj tak tzij ri xerubij ri Jesús cheque, xe' c'a xquica'yej tok xcac'axaj, roma man jun bey ye cac'axalon ta tzij cachi'el ri xerubij rija' cheque. Y ri vinük ri' nquibila' chuka' chiquivüch: ¿Man ja tüj comi re' ri ruc'ajol ri José? nquibij.
23 Y ri Jesús xbij cheque: Yin nuyo'on vánima que rix ninuc-ka pa nuvi': Si ri Jesús re' ntiquer-vi nyerubanala' milagros, man ta xe c'a pa Capernaum nyerubanala-vi. Querubanala' c'a chuka' chere' pa rutinamit.
24 Y xbij chuka' cheque ri quimolon-qui' chiri': Ri nk'alajrisan ri tzij ri bin chin roma ri Dios, man nquitakej tüj c'a tok napon pa rutinamit.
25 Y yin ninbij que rix ivetaman ri xbanatüj tok man xbün tüj job oxi' juna' riq'uin nic'aj, pa ru-tiempo ri jun achi kavinak ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, ri xubini'aj Elías. Ketzij vi que juis ye q'uiy ri ixoki' ye malcani'a' chere' pan Israel, ri tiempo ri', tok juis vayjül xpu'u chuvüch ri karuch'ulef.
26 Pero ri Dios man xutük tüj ri Elías chuto'ic jun malca'n-ixok chere' pan Israel, pa ruruch'ulef ri Elías c'o-vi. Rija' xutük-e ri Elías riq'uin jun malca'n-ixok c'a pa jun tinamit rubini'an Sarepta. Y ri tinamit Sarepta re', c'a chunakaj ri tinamit Sidón c'o-vi-apu.
27 Y quiri' chuka' xc'ulachitüj quiq'uin ri yava'i' pa ru-tiempo ri Eliseo, ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Pa ru-tiempo c'a ri Eliseo, chiri' pan Israel ye q'uiy c'a ri ye yava'i' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Pero ri Dios man xrajo' tüj chuka' que c'o ta jun ri xc'achojrisüs cheque ri c'o ri yabil ri' quichajin, xaxe c'a ri Naamán ri xrajo' que xc'achojrisüs y rija' jun achi aj pa ruch'ulef Siria.
28 Y ri vinük ri quimolon-qui' chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús cheque, xcatüj coyoval tok xcac'axaj que ri vinük ri man ye israelitas tüj nyetiquer nquic'ul ri utz ri riq'uin ri Dios tok ri israelitas man xetiquer tüj.
29 Y xebecatüj-pe, c'ateri' xquelesaj-e chuchi' ri tinamit. Ri jun tinamit c'a re' chuvüch jun juyu' c'o-vi. Romari' ri vinük xquic'uaj c'a ri Jesús c'a pari' ri juyu' richin nquitorij-ka.
30 Pero ri Jesús cachi'el ye man jun ri vinük chuvüch. Choj xel-pe chiquicojol ri vinük y xbexule-pe.
31 C'ateri' ri Jesús xbe-ka pa tinamit Capernaum, jun chic tinamit ri c'o pa ruch'ulef Galilea. Y chiri' c'a c'o-vi tok xapon ri k'ij richin uxlanen. Y romari' rija' nutzijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük ri quimolon-qui' chiri' pa nima-jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios.
32 Y conojel c'a ri vinük ri quimolon-qui', xe' xquica'yej tok xcac'axaj ri tijonic ri xuya' ri Jesús cheque, roma ri rutzij rija' nuc'ut que ri nbij rija' jari' ri nc'atzinej que nban.
33 Y chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, chiri' chiquicojol ri vinük c'o c'a apu jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi, riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o.
34 Ri espíritu ri' xbij c'a chin ri Jesús: ¿Achique najo' cheke roj, Jesús aj-Nazaret? ¿Xapu'u c'a richin que nkujaq'uis? Yin vetaman rat achique rat y romari' vetaman que rat rat lok'olüj vi y rat petenük riq'uin ri Dios, xbij.
35 Pero ri Jesús xbij chin ri itzel espíritu: Man cach'o chic. Catel-e. Y ri itzel espíritu ri' xbün c'a chin ri achi achique chok q'uin c'o-vi, que xtzak pan ulef chiri' chiquicojol ri vinük quimolon-qui'. Y ri itzel espíritu re', choj xel-e riq'uin ri achi, y man jun chic xbün can chin.
36 Y ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xsatz quic'u'x tok xquitz'et ri xbün ri Jesús, y nquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a ruchuk'a' ri rutzij ri achi re'? Roma c'o rakalen ri tzij ri nch'o. Nuc'ut que ja ri nbij rija' ri nc'atzinej que nban. Ri itzel tak espíritu nquitakej rutzij y nye'el, nquibij ri vinük chiquivüch.
37 Y ri vinük ri yec'o pa tak lugar ri yec'o-pe chunakaj ri Capernaum, xcac'axaj chuka' ri nyerubanala' ri Jesús. Chanin c'a xbiyin rutzijol ri Jesús.
38 Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen ri', ri Jesús xel c'a pe chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios y choj xbe c'a pa racho ri jun rachibil rubini'an Simón. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri rujite' ri Simón, yava' rubanun riq'uin jun nimalüj c'atün. Y ri yec'o chiri' pa jay xquic'utuj favor chin ri Jesús pari' ri yava'.
39 Y rija' xluque-ka riq'uin ri yava' y xbij que tiq'uis-e ri c'atün chirij. Y xe c'a xbij quiri' ri Jesús, jari' xq'uis-e ri c'atün chirij ri yava'. Y ri ixok ri', jari' xbecatüj-pe y xuya' quivay ri Jesús y ri ye benük chirij.
40 Tok xka-ka yan c'a ka ri k'ij chupan ri jun k'ij ri', conojel c'a ri vinük richin ri tinamit, ri yec'o yava'i' quiq'uin, xequic'uala-apu chuvüch ri Jesús. Ri yava'i' ri xequic'uala-apu ri vinük ri', jalajoj c'a ruvüch yabil ri ntoc cheque. Y ri Jesús xuya' c'a ruk'a' pa quivi' chiquijujunal ri yava'i'. Rija' xeruc'achojrisaj c'a e.
41 Ye q'uiy c'a cheque ri yava'i' re' xa man choj tüj yabil ntoc cheque. Xa itzel tak espíritu yec'o quiq'uin. Pero ri Jesús xerelesaj-e chuka'. Y tok ri itzel tak espíritu nye'el c'a e quiq'uin ri yava'i' re', riq'uin c'a ruchuk'a' nquibij y nquibij: Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios. Y ri Jesús xeruk'üt riq'uin ri rutzij y man xuya' tüj k'ij cheque richin xech'o más. Roma ri itzel tak espíritu re' quetaman que ja ri Jesús, jari' ri Cristo.

San Lucas 4:15-41 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

15 Y raja' nuc'ut rutzij ri Dios pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, pa tak tenemit anchi' napon-wi. Y ri winak ri yec'oxan ri nu'ij, can niquiya' ruk'ij.
16 Ri Jesús xbe pa Nazaret, ri tenemit anchi' xq'uiy-wi. Y chupa ri k'ij chi uxlanen, raja' xbe chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, can anche'l-wi tu'on. Y cuando c'o chic chiri', raja' xpa'e' chi xu'on leer rutzij ri Dios.
17 Y ja ri libro ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can, jari' ri xyo'x pa ruk'a' ri Jesús chi xu'on leer chiquiwech ri winak ri quimolon-qui' chiri'. Y cuando ri Jesús xujak ri libro ri', xril ri anchi' nu'ij-wi:
18 Ru-Espíritu ri Ajaf Dios c'o wiq'uin ren, roma can xirucha-wi-pe chi nin-ij ri utzilaj rutzij ri Dios chique ri c'o necesidad pa cánima chech ri Dios. Xirutak-pe chuka' chi yenk'omaj winak ri c'o ruquiy (nik'axon) cánima pa ruk'a' ri mac. Xirutak-pe ri Dios chi nin-ij chique ri winak ri je-tz'apel pa ruk'a' ri mac, chi yetiquier yecolotaj pa ruk'a'. Xitak-pe chuka' chi nin-en chique ri winak je anche'l moy, chi yetzu'n. Y ri Dios xirutak-pe chuka' chi yencol ri winak ri niqui'en sufrir.
19 Y xirutak-pe chuka' chi nin-ij chique ri winak chi ja tiempo re' cuando ri Ajaf Dios nuya-pe ru-bendición roma yerucol ri winak.
20 Y ri Jesús xutz'apij ri libro ri xu'on leer chiquiwech ri winak ri jec'o chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. C'ajari' xuya' can che jun ri nisamaj chiri', y xbech'oquie-pe chi nich'o'n. Y ri winak xe niquitzu' rech.
21 Y raja' xch'o'n y xu'ij: Chiwech rix cami, nibanataj-wi ri ru'in can ri Dios chupa ri libro ri tz'iban can chake, xcha'.
22 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri', can xka chiquiwech ri Jesús. Y ri utzilaj tak tzij ri xeru'ij ri Jesús chique, can anchique la xquic'oxaj, roma man jun mej (bey) jequic'oxan ta tzij anche'l ri xeru'ij raja' chique. Y ri winak ri' niqui'ij chuka' chiquiwech: ¿Man ja' ta como re' ralc'ual ri José? yecha'.
23 Y ri Jesús xu'ij chique: Ren can weta'n ri ninojij chuij: Xa ri Jesús re' can nitiquier-wi yeru'on milagros, man quieru'on xe pa Capernaum, quieru'ona' chuka' we' pa rutenemit.
24 Y xu'ij chuka' chique ri quimolon-qui' chiri': Jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, man ninimex ta cuando napon pa rutenemit.
25 Y ren nin-ij chi rix iweta'n ri xbanataj cuando man xu'on ta job oxi' juna' y nic'aj, pa ru-tiempo ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can, ri xubinaj Elías. Can ketzij-wi chi can je q'uiy ixoki' je malca'n we' pa Israel ri tiempo ri', cuando ri winak pa ka-nación xquik'axaj jun nim wayjal.
26 Pero ri Dios man xutak ta ri Elías chi xuto' jun malca'n-ixok we' pa Israel. Raja' xutak-e ri Elías riq'uin jun malca'n-ixok c'a pa jun tenemit rubinan Sarepta. Y ri tenemit Sarepta re', c'a chunakaj ri tenemit Sidón c'o-wi.
27 Y can quiri' chuka' xbanataj quiq'uin ri yawa'i' pa ru-tiempo ri Eliseo, ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can. Pa ru-tiempo ri Eliseo, chiri' pa Israel can je q'uiy ri je yawa'i' riq'uin ri jun yabil rubinan lepra. Pero ri Dios man xrojo' ta chuka' chi c'o ta chic jun xc'achojrises chique roma ri yabil ri', xe ri Naamán ri xrojo' chi xc'achojrises, y raja' jun achi aj-Siria.
28 Y cuando ri winak ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique, xcataj quiyowal roma ri xeto'x xa man je israelitas ta.
29 Y xebecataj-pe, chi xquilesaj-e chuchi' ri tenemit. Ri jun tenemit re' chech jun juyu' c'o-wi. Romari' ri winak xquic'uaj ri Jesús c'a parui' ri juyu' chi ne'quitorij-pe.
30 Pero ri Jesús choj xk'ax-pe chiquicojol ri winak y xbe.
31 C'ajari' ri Jesús xbe pa tenemit Capernaum, ri jun chic tenemit ri c'o pa Galilea. Y chiri' c'o-wi cuando xoka ri k'ij chi uxlanen. Y romari' raja' nutzijoj rutzij ri Dios chique ri winak ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios.
32 Y conojel ri winak ri quimolon-qui', can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquic'oxaj ri tzij ri xeru'ij ri Jesús chique chi yerutijoj; roma cuando yerutijoj, can nik'alajin chi can c'o uchuk'a' pa ruk'a'.
33 Y chiri' pa sinagoga, chiquicojol ri winak c'o-apo jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi, can xsiq'uin xch'o'n.
34 Ri espíritu ri' xu'ij che ri Jesús: ¿Anchique najo' chake roj, Jesús aj-Nazaret? ¿Xape chi jojaq'uis? Ren weta'n jat ancu'x (anchique) ret y romari' weta'n chi can ja ret ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios y jat-petenak riq'uin raja', xcha' che.
35 Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu: Cachojochi'. Catel-e. Y ri itzel espíritu ri' xutzak ri achi pa ulef chiri' chiquicojol ri winak ri quimolon-qui'. Y ri itzel espíritu xel-e riq'uin ri achi, y man jun chic más anchique xu'on can che.
36 Y ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' ri xu'on ri Jesús, y niqui'ij chiquiwech: ¡Jani' ruchuk'a' rutzij ri achi re'! Roma can c'o ruchuk'a' ri rutzij, y can c'o uchuk'a' pa ruk'a'. Ri itzel tak espíritus can yeniman che y ye'el, yecha' ri winak chiquiwech.
37 Y ch'anin xbin rutzijol ri Jesús, y romari' ri winak ri jec'o pa tak tenemit chunakaj ri Capernaum, xquic'oxaj chuka' ri yeru'on ri Jesús.
38 Y chupa ri mismo k'ij ri', ri Jesús xel-pe chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y xbe pa rocho ri Simón. Y chupa ri k'ij ri' ri rujite' ri Simón niyawaj riq'uin jun nimalaj c'aten. Y ri jec'o chiri' pa jay xquic'utuj favor che ri Jesús pa ruwi' ri yawa'.
39 Y raja' xluquie-ka riq'uin ri yawa' y xu'ij chi tiq'uis-e ri c'aten chirij. Y can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja' xq'uis-e ri c'aten chirij. Ri ixok ri' can ja' xcataj y xerutzuk ri Jesús y ri je-benak riq'uin.
40 Cuando xka yan ka ri k'ij chupa ri jun k'ij ri', conojel ri winak chi ri tenemit, ri jec'o yawa'i' quiq'uin, xequic'uaj-apo chech ri Jesús. Ri yawa'i' ri', jalajoj rech yabil ntoc chique. Y ri Jesús xuya' ruk'a' pa quiwi' chiquijunal ri yawa'i' y xec'achoj roma.
41 Je q'uiy chique ri yawa'i' re' xa man ralic ta yabil ntoc chique. Xa itzel tak espíritus jec'o quiq'uin. Pero ri Jesús xerulesaj-e chuka'. Y cuando ri itzel tak espíritus ye'el-e quiq'uin ri yawa'i' re', can yesiq'uin yech'o'n y niqui'ij: Ja ret ri Ralc'ual ri Dios. Y ri Jesús yeruk'at riq'uin rutzij y man nuya' ta lugar chique chi yech'o'n más. Roma ri itzel tak espíritus re' can quieta'n chi ri Jesús jari' ri Cristo.
San Lucas 4 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 4:15-41 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

15 Y jajaꞌ nucꞌut ri ruchꞌabꞌal ri Dios pa tak sinagogas ri tanamet ri pacheꞌ nakꞌax-ve. Y ri vinak ri ncaꞌcꞌaxan ri nuꞌej, niquiyaꞌ rukꞌij.
16 Ri Jesús xꞌa Nazaret, ri tanamet pacheꞌ xqꞌuiy-pa. Y chupan ri kꞌij richin uxlanien, jajaꞌ xꞌa chupan ri sinagoga, ri can incheꞌl tuꞌon. Y antok cꞌo chic chireꞌ, jajaꞌ xpiꞌieꞌ chi nuꞌon leer ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
17 Y xyoꞌx pa rukꞌaꞌ ri Jesús ri libro ri rutzꞌibꞌan can ri profeta Isaías. Y antok ri Jesús xujak ri libro reꞌ, xril ri pacheꞌ nuꞌej-ve:
18 Ri Espíritu richin ri Ajaf cꞌo panoꞌ inreꞌ, ruma can xirucha-pa chi niꞌej ri utzulaj ruchꞌabꞌal ri Dios chica ri i-puobra. Xirutak-pa chi ncaꞌan sanar ri nikꞌaxo cánima pa rukꞌaꞌ ri pecado; chi niꞌej chica ri icꞌo priexa pa rukꞌaꞌ ri pecado, chi cꞌo cheꞌl ncaꞌcolotaj pa rukꞌaꞌ; chi niꞌan chica ri i-muoy chi ncaꞌtzuꞌn; chi ncaꞌncol ri niquiꞌan sufrir;
19 y chi niꞌej chica ri vinak chi ja tiempo va antok ri Ajaf Dios nuꞌon ri favor.
20 Y ri Jesús xubꞌot can ri libro y xuyaꞌ can cha jun ri nisamaj chireꞌ, y xbꞌatzꞌuyeꞌ. Y quinojiel ri icꞌo chupan ri sinagoga choj niquitzꞌat-apa.
21 Y jajaꞌ xchꞌoꞌ y xuꞌej: Vacame nuꞌon cumplir chivach ixreꞌ ri tzꞌibꞌan can, xchaꞌ.
22 Y quinojiel ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, can xka chiquivach ri Jesús. Y ruma ri utzulaj tak tzij ri xaꞌruꞌej chica, can xaꞌchapataj. Y ri vinak reꞌ niquiꞌej jeꞌ chiquivach: ¿Man ja ta came va rucꞌajuol ri José? ncaꞌchaꞌ.
23 Y ri Jesús xuꞌej chica: Inreꞌ vataꞌn ri ntiꞌan pensar chuvij: Doctor, taꞌnaꞌ curar-aviꞌ atreꞌ mismo. Ojreꞌ kaxan chi qꞌuiy milagros i-abꞌanun Capernaum, tabꞌanaꞌ jeꞌ vaveꞌ pan atanamit.
24 Y xuꞌej jeꞌ chica ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ: Can ketzij niꞌej chiva, man jun profeta ninimax pa rutanamit.
25 Inreꞌ niꞌej chi ixreꞌ ivataꞌn ri xbꞌanataj pa ru-tiempo ri profeta Elías ri xcꞌujieꞌ ojier can antok man xuꞌon ta jobꞌ oxeꞌ junaꞌ riqꞌuin vakiꞌ icꞌ. Can ketzij chi iqꞌuiy malcaꞌn-ixokiꞌ icꞌo vaveꞌ Israel ri tiempo reꞌ, antok xpa altíra viꞌjal choch nojiel ri roch-ulief.
26 Pero ri Dios man xutak ta ri Elías chi xutoꞌ jun malcaꞌn-ixok vaveꞌ Israel. Jajaꞌ xa xutak ri Elías riqꞌuin jun malcaꞌn-ixok ri cꞌo chupan ri tanamet Sarepta. Y ri tanamet Sarepta reꞌ cꞌo cierca ri Sidón.
27 Y pa ru-tiempo ri profeta Eliseo ri xcꞌujieꞌ ojier can, ri vaveꞌ Israel iqꞌuiy ri ncaꞌyavaj riqꞌuin ri yabꞌil lepra. Pero ni jun jeꞌ chiquivach xꞌan sanar, joꞌc cꞌa ri Naamán ri xꞌan sanar, y jajaꞌ jun ache aj-Siria.
28 Y antok ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ chupan ri sinagoga xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús chica, xyacataj quiyoval,
29 y xaꞌbꞌayacataj-pa y xquilasaj-el chuchiꞌ ri tanamet. Ri jun tanamet reꞌ choch jun juyuꞌ cꞌo-ve. Rumareꞌ ri vinak xquicꞌuaj ri Jesús cꞌa paroꞌ ri juyuꞌ chi niquinima-pa choch parar.
30 Pero ri Jesús choj xakꞌax chiquicajol ri vinak y xꞌa.
31 Ri Jesús xꞌa-ka pa tanamet Capernaum, ri cꞌo Galilea. Y antok nalka ri kꞌij richin uxlanien, jajaꞌ nucꞌut ri ruchꞌabꞌal ri Dios chiquivach ri vinak ri pa sinagoga.
32 Y ri xaꞌcꞌaxan richin, can xaꞌchapataj ruma ri tzij ri ncaꞌruꞌej, can riqꞌuin autoridad.
33 Y chireꞌ chupan ri sinagoga, cꞌo-apa jun ache ri cꞌo jun itziel espíritu riqꞌuin. Y ri itziel espíritu reꞌ can cof xchꞌoꞌ,
34 y xuꞌej cha ri Jesús: Kojayaꞌ can. ¿Chica navajoꞌ chika, atreꞌ Jesús aj-Nazaret? ¿Xapa chi nkojaqꞌuis? Inreꞌ vataꞌn chica atreꞌ, chi at Santo richin ri Dios, xchaꞌ cha.
35 Y ri Jesús xuchꞌolij ri itziel espíritu: Man chic cachꞌoꞌ y catiel-el riqꞌuin ri ache. Y ri itziel espíritu reꞌ xutzak ri ache pan ulief chiquicajol ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, xiel-el riqꞌuin y man jun chic kax xuꞌon can cha.
36 Y ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, can xaꞌchapataj antok xquitzꞌat ri xuꞌon ri Jesús, y niquiꞌej cꞌa chiquivach: ¿Chica cꞌa chi tzij va, chi riqꞌuin autoridad y poder nichꞌoꞌ chica ri itziel tak espíritus y niquinimaj rutzij y ncaꞌiel-el? ncaꞌchaꞌ ri vinak chiquivach.
37 Y xꞌa rutzijoxic ri Jesús, y rumareꞌ ri vinak ri icꞌo cierca ri Capernaum xcaꞌxaj jeꞌ ri ncaꞌruꞌon ri Jesús.
38 Y chupan ri mismo kꞌij richin uxlanien reꞌ, ri Jesús xiel-pa chupan ri sinagoga y xꞌa chirachuoch ri Simón. Ri rujitieꞌ ri Simón nijino pa cꞌatan. Y ri icꞌo chireꞌ pa jay xquicꞌutuj favor cha ri Jesús pa ru-cuenta ri niyavaj.
39 Y jajaꞌ xluquie-ka riqꞌuin ri niyavaj, xuchꞌolij ri cꞌatan ri cꞌo chirij, y ja xqꞌuis-el ri cꞌatan ri cꞌo chirij. Ri ixok reꞌ ja xpalaj-pa y xaꞌrutzuk ri Jesús y ri i-bꞌanak riqꞌuin.
40 Antok ya xka-ka ri kꞌij, quinojiel ri vinak richin ri tanamet ri icꞌo ncaꞌyavaj quiqꞌuin, xaꞌquicꞌam-pa choch ri Jesús. Ri ncaꞌyavaj reꞌ, diferente roch yabꞌil ri ntuoc chica. Y ri Jesús xuyaꞌ rukꞌaꞌ pa quiveꞌ chiquijunal ri ncaꞌyavaj y xaꞌruꞌon sanar.
41 Quireꞌ jeꞌ ncaꞌiel itziel tak espíritus quiqꞌuin iqꞌuiy. Y antok ri itziel tak espíritus ncaꞌiel-el, can cof ncaꞌchꞌoꞌ y niquiꞌej: Atreꞌ ri Rucꞌajuol ri Dios. Y ri Jesús ncaꞌruchꞌolij y man xuyaꞌ ta permiso chica chi xaꞌchꞌoꞌ, ruma cataꞌn chi ri Jesús jareꞌ ri Cristo.

San Lucas 4:15-41 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

15 Y Riya' xabachique tinamit napon wi, nuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios pa tak jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y quinojel c'a ri winek ri ye'ac'axan ri nubij, niquiyala' c'a ruk'ij.
16 Ri Jesús xbe pa tinamit Nazaret, ri tinamit ri xq'uiy wi Riya'. Y chupan ri uxlanibel k'ij, Riya' xbe c'a chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, can achi'el wi ri tuben. Y tek c'o chic chiri', Riya' xpa'e' c'a, riche (rixin) chi nusiq'uij ri ruch'abel ri Dios.
17 Y xjach c'a pa ruk'a' ri Jesús ri wuj ri rutz'iban ca ri profeta Isaías, jun chique ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, riche (rixin) chi nusiq'uij chiquiwech ri winek ri quimolon qui' chiri'. Y tek xuric' c'a ri wuj ri', xril ri acuchi (achique) nubij wi:
18 Ri Lok'olaj Espíritu riche (rixin) ri Ajaf Dios, c'o wuq'ui riyin, ruma can xirucha' wi pe riche (rixin) chi ntzijoj chique ri pobres ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic. Xirutek pe chuka' riche (rixin) chi yenwak'omaj ri winek ri nik'axo cánima pa ruk'a' ri mac. Xirutek pe ri Dios riche (rixin) chi nbij chique ri winek ri ye ximil pa ruk'a' ri mac, chi c'o modo yecolotej pa ruk'a'. Xitak pe chuka' riche (rixin) chi nben chique ri winek ri ye moyi' chi yetzu'un. Y ri Dios xirutek pe chuka' riche (rixin) chi yencol ri winek ri sibilaj niquitij pokon pa quik'a' nic'aj chic.
19 Y xirutek pe chuka' riche (rixin) chi nbij chique ri winek chi ya tiempo re' tek ri Ajaf Dios nuben ri utzil.
20 Y ri Jesús xubot c'a ca ri wuj ri xusiq'uij chiquiwech ri winek ri yec'o chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y yac'ari' tek xuya' ca chare jun ri nisamej chiri', y xbetz'uye' c'a riche (rixin) chi nich'o. Y ri winek quitzuliben quitzuliben c'a.
21 Y Riya' xuchop c'a rubixic chique: Wacami yac'are' nibanatej chiwech riyix ri tz'ibatal ca.
22 Y quinojel c'a ri winek ri quimolon qui' chiri', sibilaj xka chiquiwech ri Jesús. Y ri utzilaj tak ch'abel ri xerubij ri Jesús chique, can xquimey c'a, ruma chi majun bey ye quic'axalon ta ch'abel achi'el ri xerubij chique. Y ri winek ri' niquibila' c'a chuka' chiquiwech: ¿La xa ma ya ta cami re' ri ruc'ajol ri José? yecha'.
23 Y ri Jesús xubij chique: Riyin can wetaman chi riyix nibij re ch'abel re' chuwij: Ajk'omanel, tawak'omaj ka awi' ayon riyit. Ruma kac'axan chi q'uiy milagros ye'abanala' pa Capernaum. Wacami can que'abanala' c'a chuka' wawe' pan atinamit, yixcha'.
24 Y xubij chuka' chique ri quimolon qui' chiri': Majun profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri xtiya'ox (xtya') ta ruk'ij pa rutinamit.
25 Y riyin nbij chi riyix iwetaman ri xbanatej tek ma xuben ta job oxi' juna' riq'ui nic'aj, pa rutiempo ri profeta Elías ri jun achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Can kitzij wi chi sibilaj ye q'uiy ri ixoki' ye malcani' yec'o wawe' pan Israel ri tiempo ri', tek xpe nimalaj wayjal chuwech ronojel re karuwach'ulef.
26 Pero ri Dios ma xutek ta ri Elías chuto'ic jun malca'n ixok wawe' pan Israel. Ri Dios xutek el ri Elías riq'ui jun malca'n ixok c'a pa jun tinamit ri Sarepta rubi'. Y ri tinamit Sarepta ri', xa ma pa rucuenta ta ri Israel c'o wi, xa c'a chunakajal ri tinamit Sidón c'o wi apo.
27 Y can queri' chuka' xc'ulwachitej quiq'ui ri yawa'i' pa rutiempo ri profeta Eliseo, ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Pa rutiempo c'a ri Eliseo, ri wawe' pan Israel can yec'o c'a q'uiy yawa'i' riq'ui ri jun yabil ri lepra rubi'. Pero majun ri xc'achojsex ta chique ri c'o ri yabil ri' chiquij, xaxu (xaxe wi) c'a ri Naamán ri xc'achojsex y riya' xa ma israelita ta, xa jun achi ri nipe pa Siria.
28 Y ri winek ri quimolon qui' chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, tek xquic'axaj ri xubij ri Jesús chique, xyacatej coyowal.
29 Y xebeyacatej pe, c'ac'ari' xquelesaj el chuchi' ri tinamit. Ri jun tinamit c'a ri' pa ruwi' jun juyu' c'o wi. Rumari' ri winek xquic'uaj c'a el ri Jesús riche (rixin) chi nbequinima' ca chuchi' siwan.
30 Yac'a ri Jesús achi'el ye majun ri winek chuwech. Choj xel pe chiquicojol ri winek y xbe el.
31 Yac'ari' tek ri Jesús xbe ka pa tinamit Capernaum, jun tinamit ri c'o pa rucuenta ri Galilea. Y Riya' nutzijoj ri ruch'abel ri Dios chique ri winek ri quimolon qui' chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios pa tak uxlanibel k'ij.
32 Y quinojel c'a ri winek ri quimolon qui' chiri', can sibilaj c'a xquimey ri ch'abel ri xuc'ut chiquiwech, ruma chi ri ruch'abel Riya' can nuc'ut chi can c'o k'atbel tzij pa ruk'a'.
33 Y chiri' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, ri k'ij ri' c'o c'a apo jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'ui. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'ui ri achi, riq'ui ruchuk'a' xurek ruchi' y xubij:
34 Man kojanek ta. ¿Achique nawajo' chake, riyit Jesús aj Nazaret? ¿Xape c'a riche (rixin) chi naq'uis kak'ij? Riyin wetaman yit achique c'a riyit y rumari' wetaman chi riyit can yit lok'olaj wi y yit petenak riq'ui ri Dios, xcha'.
35 Yac'a ri Jesús xchapon chare ri itzel espíritu y xubij: Ma cach'o ta chic, y catel el. Y ri itzel espíritu ri' tek xel el riq'ui ri achi xuben ca chare chi xtzak pan ulef, chiri' chiquicojol ri winek ri quimolon qui', pero majun chic achique ta xuben ca chare.
36 Y quinojel c'a ri winek ri quimolon qui' chiri', xquimey tek xquitz'et ri xuben ri Jesús, y niquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a rubanic ri ruchuk'a' ri ruch'abel re achi re'? Ruma ri ruch'abel can nuc'ut c'a chi Riya' can c'o k'atbel tzij pa ruk'a'. Ri itzel tak espíritu can niquinimaj rutzij y ye'el el, yecha' c'a ka chiquiwech.
37 Y chanin c'a xbe rutzijol ri Jesús. Rumari' ri winek ri yec'o pa tak lugar ri yec'o pe chunakajal ri tinamit Capernaum, xquic'axaj chuka' ri yerubanala' ri Jesús.
38 Y chupan c'a ri uxlanibel k'ij ri', ri Jesús xel c'a pe chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios y choj c'a xbe pa rachoch ri jun rudiscípulo ri Simón rubi'. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri rujite' ri Simón, yawa' riq'ui jun nimalaj c'aten. Y ri yec'o chiri' pa jay xquic'utuj jun utzil chare ri Jesús chi tuc'achojsaj ri yawa'.
39 Y Riya' xluque' ka riq'ui ri yawa' y xubij chi tiq'uis el ri c'aten chrij. Y can xu (xe) wi c'a xubij queri' ri Jesús, can yac'ari' tek xq'uis el ri nimalaj c'aten chrij ri yawa'. Y ri ixok ri', can yac'ari' tek xbeyacatej pe y xuchop yerunimaj yerilij apo ri Jesús y ri ye benak riq'ui.
40 Tek xka yan c'a ka ri k'ij chupan ri jun k'ij ri', quinojel c'a ri winek riche (rixin) ri tinamit, ri yec'o yawa'i' quiq'ui, xequic'uala' apo chuwech ri Jesús. Ri yawa'i' ri xequic'uala' apo ri winek ri', jalajoj c'a ruwech yabil ri ntoc chique. Y ri Jesús xuya' c'a ruk'a' pa quiwi' chiquijujunal ri yawa'i' y xeruc'achojsaj c'a el.
41 Ye q'uiy c'a chique ri yawa'i' ri' xa ma relic ta yabil ntoc chique. Xa itzel tak espíritu yec'o quiq'ui. Pero ri Jesús xerelesaj chuka' el. Y ri itzel tak espíritu, tek ye'el c'a el quiq'ui ri yawa'i' ri', can riq'ui c'a quichuk'a' yech'o y niquibij: Yit c'a riyit ri Ruc'ajol ri Dios, yecha'. Y ri Jesús xeruk'il riq'ui ri ruch'abel y ma xuya' ta k'ij chique riche (rixin) chi xech'o chic. Ruma ri itzel tak espíritu ri' can quetaman chi ri Jesús, yari' ri Cristo.

Lucas 4:15-41 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

15 Y reja' nuc'ut c'a re ruch'abal re Dios pa tak nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Y re vinak re ye'c'axan re nubij, camas c'a niquiya' ruk'ij.
16 Re Jesús xba pa tenemit Nazaret, re anche' xq'uiy-va. Y chupan re k'ij chin uxlanen, reja' xba pa jun nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, roma reja' can quire-va tuban. Y tak c'o chic chire', reja' xpa'e' chin nuban leer re ruch'abal re Dios.
17 Y c'o c'a jun libro re xya-apo cha, chin nuban leer chiquivach re vinak re jec'o-apo chire'. Y re libro re xya-apo cha ja re rutz'iban can re Isaías re rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Y tak re Jesús xujak re libro, xuvel c'a re jun parte re anche' nubij-va:
18 Re Espíritu Santo richin re Ajaf Dios, c'o viq'uin yen, roma can xinrucha-va-pa chin nimbij re utzulaj ch'abal re nibex evangelio cha chique re vinak re meba' cánma chach re Dios. Xinrutak-pa chuka' chin ye'nk'omaj re vinak re nik'axo cánma pa ruk'a' re mac. Xinrutak-pa chuka' chin ye'nlisaj-a libres re vinak re jec'o preso pa ruk'a' re mac. Xinrutak-pa chuka' chin nimban chique re vinak ancha'l je moyi', che ye'tzu'un. Y xinrutak-pa chuka' chin ye'ncol re vinak re camas niquitaj pokan.
19 Y xinrutak-pa chuka' chin nimbij chique re vinak che ja tiempo re' tak re Ajaf Dios nuban re utzil re man jun bey rubanon-ta.
20 Y re Jesús xutz'apij re libro re xuban leer chiquivach re vinak re jec'o chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. C'are' xuya' can cha jun ache re nisamaj chire', y c'are' xbetz'uye'. Y re vinak niquitzu-niquitzu-apo.
21 Y reja' xch'o y xubij: Ja chupan re i-tiempo yex nibanataj-va re rubin can re Dios chupan re libro re', xcha'.
22 Y conojel re vinak re quimalon-apo-qui' chire', otz niquitz'at re Jesús y chuka' nika chiquivach re utzulaj tak ch'abal re xe'rubij chique, can anchique-la xquic'axaj, roma man jun bey quic'axan quire' ancha'l re xe'rubij chique. Y chuka' re vinak re' niquibila' chiquivach: Xa jare' re ruc'ajol re José, ye'cha'.
23 Y re Jesús xubij chic chique: Yen can ntaman re andex ninojij chuij roma nibij: Vo xa re Jesús re' can nitiquir-va ye'rubanala' milagros, man xe-ta pa tenemit Capernaum que'rubanala-va. Can que'rubanala' chuka' vova' pa rutenemit.
24 Y chuka' xubij chique re quimalon-qui' chire': Re jun rusamajel re Dios re nibex profeta cha, man niquinimaj-ta tak napon pa rutenemit, roma aj-chire'.
25 Y yen nimbij che yex itaman re xbanataj pa ru-tiempo re Elías re rusamajel re Dios re xbex profeta cha, tak oxe' juna' y nic'aj manak job xuban. Can katzij-va che je q'uiy malca'n tak ixoki' jec'o chupan re tiempo re' tak camas viyjal xpa pa rue' re ka-nación Israel.
26 Pero re Dios man xutak-ta re Elías pan Israel re rutenemit re Dios, chin che xuto-ta jun chique re malca'n tak ixoki' re jec'o chire'. Reja' xutak-a re Elías riq'uin jun malca'n-ixok re c'o c'a pa jun tenemit rubini'an Sarepta. Y re tenemit re' c'a chunakaj re tenemit Sidón c'o-va-apo.
27 Y can quire' chuka' xbanataj quiq'uin re xe'yavaj pa ru-tiempo re Elías re rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Pa ru-tiempo re Eliseo, chire' pa nación Israel, je q'uiy re je'ac'ayon re jun yabil rubini'an lepra. Pero re Dios man xrajo-ta chuka' che c'o-ta jun re xc'achojsas cha re ruyabil ruc'alvachin, xaxe c'a re Naamán re xrajo' re Dios che xc'achojsas y reja' jun ache aj-Siria.
28 Y re vinak re quimalon-apo-qui' chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, tak xquic'axaj re xubij-ka re Jesús chique, xyacataj quiyoval.
29 Y xe'beyacataj-pa, y xquilisaj-a re Jesús chuchi' re tenemit. Re jun tenemit re' chach jun loma c'o-va. Mare' re vinak xquic'uaj-a c'a pa rue' re loma chin ne'quichocomij-pa.
30 Pero re Jesús choj xel-pa chiquicojol re vinak y xba.
31 C'are' re Jesús xbeka pa tenemit Capernaum. Re tenemit re' c'o chupan re Galilea. Y chupan re k'ij chin uxlanen reja' xba pa nema-jay rubini'an sinagoga chin nuc'ut re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak re quimalon-qui' chire'.
32 Y conojel re vinak re quimalon-qui' chire', can anchique-la xquina' tak xquic'axaj re enseñanza re nuc'ut re Jesús chiquivach, roma can riq'uin autoridad tak ye'rubila' re ch'abal y can ja re nubij reja' re tiene que niban.
33 Y chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, chire' chiquicojol re vinak c'o-apo jun ache re c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re c'o riq'uin re ache, jun pa ruchi' xuban tak xch'o,
34 y xubij cha re Jesús: ¿Andex najo' chaka yoj, rat Jesús re yat aj-Nazaret? ¿Xapa chin che yojaq'uis? Yen ntaman yat anchique rat y mare' ntaman che rat can yat lok'olaj Ruc'ajol re Dios, xcha'.
35 Pero re Jesús xubij cha re itzel espíritu: Ch'oj-achi'. Catel-a riq'uin. Y re itzel espíritu xutzak re ache pan ulef chiquicojol re vinak re quimalon-qui' chire'. Y re itzel espíritu choj xel-a riq'uin re ache.
36 Y re vinak re quimalon-qui' chire', xsatz quic'o'x tak xquitz'at re xuban re Jesús, y niquibila' chiquivach: ¿Anchique como che autoridad c'o riq'uin re ache re'? Roma can riq'uin poder nich'o. Can natz'at che c'o autoridad pa ruk'a', roma ronojel re nubij, tiene que niban. Re itzel tak espíritu can niquinimaj rutzij y ye'el-a, ye'cha-ka re vinak chiquivach.
37 Y re vinak re jec'o chupan re lugares re jec'o chunakaj re tenemit Capernaum, xquic'axaj re ye'rubanala' re Jesús. Cha'nin c'a xba rutzijol re Jesús.
38 Y chupan re mismo k'ij re' re chin uxlanen, re Jesús xel-pa chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, y choj xba c'a charachoch re jun ru-discípulo rubini'an Simón. Y chupan re k'ij re' re rujete' re Simón niyavaj roma jun namalaj c'atan tz'amayon richin. Y re jec'o chire' pa jay xquic'utuj utzil cha re Jesús pa rue' re yava', che nuc'achojsaj-ta.
39 Y reja' xluque-ka riq'uin re ixok y xubij che tiq'uis-a re c'atan chij. Y can xe xubij quire' re Jesús, can jare' xq'uis-a. Y re ixok re', can jare' xbeyacataj-pa y xuya' quivay re Jesús y re je'binak chij.
40 Tak xka-yan-ka re k'ij chupan re jun k'ij re' re chin uxlanen, conojel re vinak chin re tenemit, re jec'o yava'i' quiq'uin, xe'quic'uaj-apo chach re Jesús. Re yava'i' re xe'quic'uaj-apo re vinak re', q'uiy rach yabil ndoc chique. Cada jun chique re ye'yavaj, re Jesús xuya' ruk'a' pa quive' chin xe'ruc'achojsaj-a.
41 Je q'uiy chique re yava'i' re' xa itzel tak espíritu jec'o quiq'uin. Pero re Jesús xe'rulisaj-a chuka'. Y tak re itzel tak espíritu ye'el-a quiq'uin re yava'i', can jun c'a pa quichi' tak ye'ch'o y niquibij: Ja rat re Ruc'ajol re Dios. Y re Jesús xuban chique che man chic que'ch'o. Roma re itzel tak espíritu quitaman che re Jesús, jare' re Cristo.