Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 24:9-42 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 24:9-42 in GT:cak:Kaqchikel

9 Jac'ari' xe'el-pe chuchi' ri jul, xquitzijoj ronojel ri xquitz'et chique ri once apóstoles y chique ri quimolon-qui' quiq'uin.
10 Ri xe'eyo'on rutzijol chique ri apóstoles, ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María rute' ri Jacobo, y ch'aka' chic ixoki'.
11 Pero pa quivech ri apóstoles, xa nojin tak tzij ri yequibila' ri ixoki', y man xequinimaj ta.
12 Xcataj c'a e ri Pedro, junanin xbe chuchi' ri jul. Tok xtzu'un-apu chupan, xe chic ri tziek xutz'et chiri'. Jac'ari' ruyon xtzolij-e, pero jani na nunojila' rij ri xbanataj.
13 Chupan c'a ri k'ij ri', c'o ca'i' tzekle'ey richin ri Jesús ebenak chupan ri bey ri ni'e pan aldea Emaús, ri c'o cami once kilómetros quicojol riq'uin ri tinamit Jerusalem.
14 Rije' niquitzijola' chiquivech ri xbanataj pa Jerusalem ebenak.
15 Y c'a quiri' na yetzijon y niquic'utula' chiquivech ri xbanataj chiri', jari' tok xjel-apu ri Jesús y junan xbe quiq'uin.
16 Pero ri ca'i' achi'a' ri' c'o banayon chique chi man niquetemaj ta ruvech ri Jesús.
17 Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús chique: ¿Achique c'a ri nitzijoj chivech ri rix petenak? Y, ¿achique roma yixbison?
18 Jun chique rije' rubinan Cleofas, quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Man jun la'k vinak ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem ri man ta reteman ri achique xbanataj chupan ri ca'i-oxi' k'ij can. ¿Achel chi rat man aveteman ta? xcha'.
19 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique ri xbanataj c'a? Rije' xqui'ij: Ri x-an che ri Jesús aj-Nazaret, jun profeta ri xk'alajin chiquivech ri vinak y chuvech ri Dios chi can c'o ruchuk'a' roma ri milagros ri xerubanala' y roma ri ch'abel ri xutzijoj.
20 Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' junan niqui'en gobernar ri katinamit, xquic'utuj rucamic y xqui'ij chi tibajix chuvech cruz.
21 Jac'a roj can cukul kac'u'x riq'uin chi ja rija' xkojelesan pa quik'a' ri ec'o pa kavi' roj israelitas. Y vacami man keteman ta achique xtika'an, roma ja yan chic oxi' k'ij riq'uin re' ticamises.
22 Pero ec'o ixoki' chikacojol ri cumaj yan xebe chuchi' ri jul, y xojequixibij.
23 Roma xqui'ij chike chi ri ru-cuerpo ri Jesús man c'o ta chic chiri' pa jul, y chi c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivech, y chi ri ángeles xqui'ij chi ri Jesús xc'astaj-e.
24 Romari' ec'o chike roj ri xebe chuchi' ri jul, y can achel ri xqui'ij ri ixoki', can quiri' vi xquil, pero ri Jesús man xquitz'et ta ruvech.
25 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: ¡Ah! Rix achel xan rubanon ri ivánima. Hasta ri vacami man jani tinimaj ri qui'in can ri profetas ojer.
26 Rije' qui'in can chi ri Jun ri nutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit can nuk'asaj na vi k'axomal, y c'ajari' nic'uje' chic ruk'ij chila' chicaj, xcha' chique.
27 Jac'ari' xutzijoj-apu chique ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios pa ruvi' rija'. Xutz'uc-e riq'uin ri erutz'iban can ri Moisés, c'ajari' xch'o pa ruvi' ri quitz'iban can ri ch'aka' chic profetas ojer.
28 Y tok nakaj chic ec'o-vi che ri aldea Emaús, ri Jesús xu'on chi choj nik'ax.
29 Pero rije' xqui'ij che chi tic'uje-ka ri lugar ri yec'uje-vi-ka rije', y romari' xqui'ij: Cac'uje-ka vave', roma ri k'ij xka yan ka, y nik'uk'umer yan pe, xecha'. Jac'ari' xoc-apu ri pa jay richin nic'uje-ka chiri'.
30 Jac'a tok xtz'uye-apu chuchi' ri mesa quiq'uin ri ca'i' achi'a' ri', ri Jesús xuq'uen-apu jun pan, xumatioxij c'a che ri Dios, xuper c'a y xuya' chique.
31 C'ajari' achel xjakataj quivech, y xquetemaj ruvech chi ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero tok xquitz'et, man jun chic quiq'uin.
32 Rije' niquibila' chiquivech: Can nuna-vi ri kánima tok nitzijon chike roj petenak, riq'uin ri nuk'alajrisaj chikavech ruchojmil ri ruch'abel ri Dios, yecha'.
33 Xecataj c'a e chuchi' ri mesa, xetzolij pa tinamit Jerusalem, y quimolon-qui' ri once discípulos xequil junan quiq'uin ri más chic tzekle'ey richin ri Jesús.
34 Jac'a ri quimolon-qui' xqui'ij chique: Ri Ajaf Jesús can kitzij chi xc'astaj yan e, y xuc'ut yan ri' chuvech ri Simón.
35 Jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri achique xbanataj quiq'uin tok ebenak chupan ri bey ri ni'e pan Emaús, chi rije' xquetemaj ruvech ri Jesús tok xuper ri pan chiquivech.
36 C'a yetzijon na ri quimolon-qui' pa ruvi' ri xebanataj, tok xbepapo' ri Jesús pa quinic'ajal, y xu'ij chique: Ri uxlanen ri petenak riq'uin ri Dios tic'uje' c'a pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'.
37 Jac'a rije' xa xquixi'ij-qui', roma niquinojij chi xa jun ámna ri niquitz'et.
38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi' y jalajoj ninojij-ka pa tak ivánima chuvij?
39 Que'itz'eta' ri nuk'a-vakan, can ja vi yin. Quinitz'eta', (quinitz'ama', quinichapa'), roma jun espíritu manak ruch'acul, manak rubakil achel ri yinitz'et-pe, xcha' ri Jesús chique.
40 Tok xu'ij quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquivech.
41 Jac'a rije' roma yequicot man niquinimaj ta chi ja ri Jesús ri c'o-apu quiq'uin, ni man niquil ta achique niquinojij. Romari' ri Jesús xuc'utuj si chiri' manak juba' achique richin nitij.
42 Jari' tok xquiya' juba' sa'on quer che, y cab c'o pa cera.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 24 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 24:9-42 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

9 Y tok e tzolijinek chic c'a pe ri chiri' pa jul, xquitzijoj chique ri julajuj apóstoles y ri quimolon-qui' quiq'uin, ronojel ri xquitz'et can.
10 Ri ixoki' ri xebeyo'on rutzijol chique ri apóstoles ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María ri rute' ri Jacobo, y ch'aka' chic ixoki'.
11 Pero ri apóstoles xa xquich'ob chi ri ixoki' ri' xa achique la ri yequitz'etela', y romari' man xquinimaj ta ri xbix chique coma ri ixoki'.
12 Y ri Pedro can jari' xel-el, y junanin xbe c'a chuchi-jul. Y tok xtzu'un c'a apo chupan ri jul, xutzu' chi ri tziek ec'o can chiri'. Rija' xtzolin c'a el, pero janíla c'a nuch'ob rij ri xbanatej.
13 Y chupan chuka' ri k'ij ri', ec'o c'a e ca'i' chique ri xe'ojkan richin ri Jesús quichapon-el bey richin yebe pan Emaús, ri jun ti tinamit nicanej can pa jun la'ek oxi' leguas chire ri tinamit Jerusalem.
14 Y yetzijon c'a ri e benek. Niquitzijola' ri xebanatej ri cabijir-oxijir can.
15 Y tok benek c'a cánima riq'uin ri quitzij ri e benek, y riq'uin ri niquic'utula' c'a chiquivech ka rije', ri Jesús c'astajinek chic el, xuben c'a chi xeberuk'i', y junan xebe.
16 Ri ca'i' c'a achi'a' ri' can niquitzu-vi c'a ri benek quiq'uin, pero c'o c'a banayon chique richin queri' man niquetamaj ta ruvech.
17 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a chi tzij ri ichapon-pe re ix petenek? ¿Y achique roma tok yixbison chuka' yixintz'et yin? xcha'.
18 Y jun c'a chique rije', ri rubini'an Cleofas, xch'on-apo chire y xubij: Man jun la'ek vinek ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem ri man ta etamayon ri xc'ulvachitej chupan ri ca'i-oxi' k'ij can. Y rat chiri' at petenek-vi y man avetaman ta achique ri e c'ulvachitajinek chiri', xcha'.
19 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achique ri xc'ulvachitej? Y rije' xquibij: Ri xuc'ulvachij ri Jesús aj-Nazaret, jun achin ri can k'alajirisey richin ri xbix chire roma ri Dios. Y chuka' can xuc'ut chi c'o ruchuk'a', riq'uin ri nima'k tak milagros ri xerubanala' y chuka' riq'uin ri ruch'abel. Queri' c'a xk'alajin chiquivech ri vinek y chuka' chuvech ri Dios.
20 Pero ri principal-i' tak sacerdotes y ri e cachibil, ri pa comon yek'aton tzij chikacojol, jari' ri xebanon chi xcamisex chuvech cruz.
21 Y roj can xkacukuba' c'a kac'u'x riq'uin chi can ja vi rija' ri petenek chikacolic konojel roj israelitas. Pero vacami man jun chic c'a achique xtikaben, roma ja yan re' ri rox k'ij tiquen-el (ticom-el).
22 Pero ec'o kachibil ixoki' ri nimak'a' yan xebe chuchi' ri jul, y xojoquixibij.
23 Roma niquibij chi ri ruch'acul ri Jesús xa man c'o ta ri chiri' pa jul. Y niquibij c'a chuka' chi c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivech, y chi re ángeles re' xquibij chique chi ri Jesús xc'astej yan el.
24 Y romari' ec'o c'a chike roj achi'a' ri xebe chuchi-jul richin xbequitz'eta'. Y can achi'el ri xbequibij ri ixoki' chike, can queri' ri xbequitz'eta' can ri achi'a', pero ri Jesús man xquitz'et ta can.
25 Y ri Jesús ri nitzijon benek quiq'uin, xubij c'a chique: Nacanek. Rix xa man oquinek ta c'a pan ivánima ri quibin can ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can.
26 ¿Man quibin ta cami can rije' chi ri Cristo can c'o-vi chi nuc'ovisaj tijoj-pokonal, y c'ari' nibe chila' chicaj richin nec'oje' ruk'ij-ruc'ojlen? xcha' chique.
27 Y ri Jesús xuchop c'a rusolic rij chiquivech ri e ca'i' achi'a' ri', ronojel ri e tz'ibatel can chirij rija', chupan ri ruch'abel ri Dios. Xuchop c'a el riq'uin ri e rutz'iban can ri Moisés, c'a riq'uin ri quitz'iban can ri ch'aka' chic achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can.
28 Y tok xe'apon c'a ri pa ti tinamit Emaús, ri Jesús xuben chi can choj nik'ax-el.
29 Y richin c'a chi nicanej-ka quiq'uin, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij chire: Cacanej-ka kiq'uin, roma ri k'ij xa xka' yan ka, y xa can nimoymot chic, xecha'. Y ri Jesús xoc c'a apo, richin nic'oje-ka quiq'uin.
30 Y tok e tz'uyul chic c'a apo ri pa mesa, ri Jesús xuq'uen-apo ri vey, y tok rumatioxin chic chire ri Dios, xuper (xupir) ri vey y xuya' c'a chique.
31 Y can c'ari' achi'el xjakatej ri runak'-quivech, y c'ari' xquetamaj ruvech chi can ja ajc'a ri Jesús ri c'o quiq'uin. Ri Jesús xbe chiquivech.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niquibila' c'a chiquivech: Can kitzij vi chi can nuna-vi chic ri kánima tok yojtzijon ri oj petenek, tok rija' xusol rij ri ruch'abel ri Dios chikavech, xecha'.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' can jari' xeyacatej-el ri pa mesa, y xquichop bey richin yetzolin pa Jerusalem. Y xebequila' c'a ri julajuj tijoxela' y ri ch'aka' chic ri can e tzekelbey vi richin ri Jesús, quimolon-qui'.
34 Y ri tijoxela' y ri ch'aka' chic niquibij c'a: Ri Ajaf Jesús can xc'astej yan na vi el, y xuc'ut yan ri' chuvech ri Simón.
35 Y jac'ari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apo ri xquic'ulvachij tok quichapon-el bey pan Emaús, y xquetamaj ruvech chi ja ri Jesús tok xuper (xupir) ri vey.
36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a yetzijon na c'a chirij ri Jesús, tok xquitz'et c'o chic chiri' chiquicojol, y xubij c'a chique: Ja ta c'a ri uxlanen ri xtic'oje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'.
37 Pero rije' xquich'ob chi ri niquitz'et jac'a ri ánima richin ri Jesús, romari' janíla xquixibij-qui'.
38 Pero ri Jesús xubij chique: ¿Achique roma tok xsach ic'u'x tok xinitz'et y xpe man utzilej tak ch'obonic ta iviq'uin?
39 Que'itzu' re nuk'a-vaken. Quinichapa' na pe', y xtitz'et chi can ja vi yin. Roma xa ta in jun ánima achi'el ri nich'ob rix, man ta c'o nuch'acul. Y rix nitz'et chi yin c'o ronojel, xcha' ri Jesús chique.
40 Y tok ri Jesús rubin chic queri' chique, xeruc'ut c'a ri ruk'a-raken chiquivech.
41 Pero rije' man niquinimaj ta. Xa xsach quic'u'x roma ri niquitzu' y roma ri quicoten. Y richin chi niquinimaj, xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Man jun cami richin nitij c'o iviq'uin richin nisipaj ta juba' chuve? xcha'.
42 Y rije' xbequiya-pe chire juba' sa'on quer y juba' cab c'a c'o pa cera.

San Lucas 24:9-42 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

9 Y tok ye tzolijnük chic c'a pe chiri' pa jul, xquitzijoj cheque ri julajuj apóstoles y ri quimolon-qui' quiq'uin, ronojel ri xquitz'et can.
10 Ri ixoki' ri xebeyo'on rutzijol cheque ri apóstoles ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María ri rute' ri Jacobo, y ch'aka chic ixoki'.
11 Pero ri apóstoles xa xquinuc que ri quitzij ri ixoki' ri' xa cachi'el loco, y romari' man xquinimaj tüj ri xbix cheque coma ri ixoki'.
12 Y ri Pedro jari' xel-e, y junanin xbe c'a chuchi' ri jul. Y tok xtzu'un c'a apu chupan ri jul, xutz'et que ri tziük yec'o can chiri'. Rija' xtzolij c'a e, pero juis c'a nunuc pari' ri xbanatüj.
13 Y chupan ri k'ij ri', chuka' yec'o c'a ye ca'i' cheque ri xetzekleben richin ri Jesús quitz'amon-e bey richin nyebe pan Emaús, ri jun vit tinamit ncanaj can pa colope' oxi' leguas chin ri tinamit Jerusalén.
14 Y nyetzijon c'a ri ye benük. Nquitzijola' ri xebanatüj ri cabijir-oxijir can.
15 Y tok benük c'a cánima chirij ri quitzij ri ye benük, y riq'uin ri nquic'utula' c'a chiquivüch ka rije', ri Jesús c'astajnük chic e, xbün c'a que xjel-apu quiq'uin y xeberila', y junan xebe.
16 Ri ca'i' c'a achi'a' ri' nquitz'et-vi c'a ri benük chiquij, pero c'o c'a banayun cheque richin quiri' man nquetamaj tüj ruvüch.
17 Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique c'a chi tzij ri itz'amon-pe ri rix petenük? ¿Y achique roma tok nyixbison chuka' nyixintz'et yin? xbij.
18 Y jun c'a cheque rije', ri rubini'an Cleofas, xch'o-apu chin y xbij: Man jun la'ük vinük ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalén ri man ta etamayon ri xc'ulachitüj chupan ri ca'i-oxi' k'ij can. Y rat chiri' rat petenük-vi y man avetaman tüj achique ri ye xbanatüj chiri', xbij.
19 Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique ri xc'ulachitüj? Y rije' xquibij: Ri xuc'ulachij ri Jesús aj-Nazaret, jun achi ri k'alajrisüy richin ri xbix chin roma ri Dios. Y chuka' xuc'ut que c'o ruchuk'a', riq'uin ri nimak' tak milagros ri xerubanala' y chuka' riq'uin ri rutzij. Quiri' c'a xk'alajin chiquivüch ri vinük y chuka' chuvüch ri Dios.
20 Pero ri más nimalüj tak sacerdotes y ri ye cachibil, pa comon nyebanun juzgar chikacojol, jari' ri xebanun chin que xcamsüs chuvüch cruz.
21 Y roj xa kayo'on c'a kánima riq'uin que ja vi rija' ri petenük chikacolic konojel roj israelitas. Pero vocomi man jun chic c'a achique nkabün, roma ja yan re' ri rox k'ij xcom-e.
22 Pero yec'o kachibil ixoki' cumaj yan xsaker xebe chuchi' ri jul, y xojquixbij-pe.
23 Roma nquibij que ri ruch'acul ri Jesús xa manak chic chiri' pa jul. Y nquibij c'a chuka' que c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivüch, y que ri ángeles re' xquibij cheque que ri Jesús xc'astüj yan e.
24 Y romari' yec'o c'a cheke roj achi'a' ri xebe chuchi' ri jul richin xbequitz'eta'. Y cachi'el ri xbequibij ri ixoki' cheke, quiri' ri xbequitz'eta' can ri achi'a', pero ri Jesús man xquitz'et tüj can.
25 Y ri Jesús ri ntzijon benük chiquij, xbij c'a cheque: Nacanük. Rix xa man c'unük tüj c'a pan ivánima ri quibin can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
26 ¿Man quibin tüj comi rije' que ri Cristo nc'atzinej-vi que nuc'usaj pokonül, y c'ateri' nbe chila' chicaj richin nbec'uje' ruk'ij? xbij cheque.
27 Y ri Jesús xutz'om c'a rubixic pari' ri chiquivüch ri ye ca'i' achi'a' ri', ronojel ri ye tz'iban can pari' rija' chupan ri rutzij ri Dios. Xutz'om c'a e riq'uin ri ye rutz'iban can ri Moisés, y riq'uin chuka' ri quitz'iban can ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
28 Y tok xe'apon c'a pa vit tinamit Emaús, ri Jesús xbün que choj xc'o-e.
29 Y richin c'a que ncanaj can quiq'uin, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij chin: Cac'uje' ka kiq'uin, roma ri k'ij xa xtzak yan ka, y xa nmoymot chic, xquibij. Y ri Jesús xoc c'a apu, richin nc'uje-ka quiq'uin.
30 Y tok ye tz'uyul chic c'a apu chuvüch mesa, ri Jesús xuc'ün-apu ri vüy, y tok rumatioxin chic chin ri Dios, xuper ri vüy y xuya' c'a cheque.
31 Y jari' cachi'el xjakatüj ri runak'-quivüch, y c'ateri' xquetamaj ruvüch que ja c'a ri Jesús ri c'o quiq'uin. Ri Jesús xq'uis chiquivüch.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' nquibila' c'a chiquivüch: Ketzij vi que nuna-vi chic ri kánima tok nkutzijon ri roj petenük, tok rija' xuk'alajrisaj pari' ri rutzij ri Dios chikavüch, xquibij.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' jari' xecatüj-e chuvüch mesa, y xquitz'om bey richin nyetzolij pa Jerusalén. Y xebequila' c'a ri julajuj rachibil ri Jesús y ri ch'aka chic ri ye tzeklebey vi richin ri Jesús, quimolon-qui'.
34 Y ri rachibil ri Jesús y ri ch'aka chic nquibij c'a: Ri Ajaf Jesús xc'astüj yan na vi e, y xuc'ut yan ri' chuvüch ri Simón.
35 Y jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri xquic'ulachij tok quitz'amon-e bey pa tinamit Emaús, y xquetamaj ruvüch que ja ri Jesús tok xuper ri vüy.
36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a nyetzijon c'a pari' ri Jesús, tok xquitz'et c'o chic chiri' chiquicojol, y xbij c'a cheque: Ja ta c'a ri uxlanen ri xtic'uje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xbij.
37 Pero rije' xquinuc que ri nquitz'et ja ri ánima richin ri Jesús, romari' juis xquixbij-qui'.
38 Pero ri Jesús xbij cheque: ¿Achique roma tok xixbij-ivi' tok xinitz'et y xpu'u pa tak ivánima ca'i' nojibül?
39 Que'itz'et ri nuk'a-vakün. Quinitz'ama' na pe', y nitz'et que ja vi yin. Roma xa ta yin jun ánima cachi'el ri ninuc rix, man ta c'o nuch'acul. Y rix nitz'et que yin c'o ronojel, xbij ri Jesús cheque.
40 Y tok ri Jesús rubin chic quiri' cheque, xeruc'ut c'a ri ruk'a-rakün chiquivüch.
41 Pero rije' man nquinimaj tüj. Xa xsatz quic'u'x roma ri nquitz'et y roma ri quicot. Y richin que nquinimaj, xpu'u ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Man jun achique ta ba' chin nc'uxtüj ichajin chin nispaj ta ba' chuve? xbij.
42 Y rije' xbequiya-pe chin ba' sa'on cür y ba' cab c'a c'o pa cera.

San Lucas 24:9-42 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

9 Y cuando xetzolaj yan pe chuchi' ri jul, xquitzijoj chique ri julajuj apóstoles y ri quimolon-qui' quiq'uin, ronojel ri xquitzu' can.
10 Ri ixoki' ri xebeyo'n rutzijol chique ri apóstoles ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María rute' ri Jacobo, y chuka' ch'aka chic ixoki'.
11 Pero ri apóstoles xquinojij chi ri ixoki' ri' xa anchique la xequitzu', y romari' man xquinimaj ta ri x-ix chique coma ri ixoki'.
12 Y Pedro can ja' xcataj-e, y junanin xbe c'a chuchi-jul. Y cuando xtzu'n-apo chupa ri jul, xutzu' chi ri tziak jec'o can chiri'. Raja' xtzolaj-e, pero yalan satzinak runo'j (sachinak ruc'u'x) roma ronojel ri xbanataj.
13 Y chuka' chupa ri k'ij ri', jec'o ca'i' achi'a' quitz'amon bey je-benak pa Emaús, jun ch'uti' tenemit ri c'o pa jun la'k oxi' leguas che ri tenemit Jerusalem. Ri achi'a' re' je ca'i' chique ri xquitzeklebej ri Jesús.
14 Y yetzijon je-benak. Niquitzijoj ri xebanataj pa ca'i-oxi' k'ij can.
15 Y cuando benak quic'u'x riq'uin ri niquitzijoj je-benak, y c'o xabachique (xama'anchique) niquic'utula' chiquiwech; cuando ri Jesús c'astajinak chic pe, xeberila' y junan xbe quiq'uin.
16 Ri ca'i' achi'a' re' niquitzu-wi ri benak quiq'uin, pero c'o ri banayon chique chi reje' man niquitemaj ta rech.
17 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchique nitzijoj ri jix-petenak? ¿Y anchique roma jixbison chuka'? xcha'.
18 Y jun chique reje', ri rubinan Cleofas, xch'o'n-apo che y xu'ij: Can man jun winak ri c'o chiri' pa tenemit Jerusalem ri man ta xuna'ej ri c'a juba' tibanataj. Y ret chiri' jat-petenak-wi y man aweta'n ta anchique xebanataj chiri', xcha'.
19 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Anchique xbanataj? Y reje' xqui'ij: Ri xuc'ulumaj ri Jesús aj-Nazaret, jun achi ri can xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios. Y chuka' can xuc'ut chi c'o ruchuk'a', roma ri nima'k tak milagros ri xeru'on y chuka' roma ri rutzij. Quiri' xk'alajin chiquiwech ri winak y chuka' chech ri Dios.
20 Pero ri nimalaj tak sacerdotes y ri ka-autoridades, jari' ri xebano chi xcamises chech cruz.
21 Y roj can xkanojij chi ja raja' ri petenak chi jojrucol konojel roj israelitas. Pero cami man jun chic anchique xtaka'an, roma ja yan re' ri rox k'ij ticom.
22 Pero jec'o kaxbil ixoki' ri nimak'a' yan xebe chuchi' ri jul, y xojquixibij juba'.
23 Roma niqui'ij chi ri ruch'acul ri Jesús man c'o ta pa jul. Y niqui'ij chuka' chi c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquiwech, y xqui'ij-pe chique chi ri Jesús xc'astaj yan e.
24 Y c'o jujun chake roj xebe chuchi-jul chi xbequitzu'. Y anche'l ri xbequi'ij ri ixoki' chake, quiri' xbequitzu' reje', pero ri Jesús manak xquitzu'.
25 Y roma ja ri Jesús benak quiq'uin, xu'ij chique: Rix jix nacanak, roma man oconak ta pa iwánima ri qui'in can ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can.
26 ¿Man qui'in ta como reje' chi ri Cristo can nuk'axaj na sufrimiento, c'ajari' nibe chila' chicaj chi ne'c'ue' ruk'ij? xcha' chique.
27 Y ri Jesús xuk'alajij-ka chiquiwech ronojel ri je-tz'iban can chirij raja', chupa rutzij ri Dios. Xutz'om-pe riq'uin ri jerutz'iban can ri Moisés, c'a riq'uin ri quitz'iban can ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can.
28 Y cuando xe'apon anchi' c'o-wi ri ch'uti' tenemit ri rubinan Emaús, ri Jesús xu'on anche'l xa choj nik'ax-e.
29 Y ri ca'i' achi'a' can xqui'en che chi tic'ue-ka quiq'uin y xqui'ij che: Cac'ue' can kaq'uin, roma xkak'ij yan ka, y can tarde chic, xecha' che. Y ri Jesús xoc quiq'uin, chi nic'ue-ka quiq'uin.
30 Y cuando je-ch'ocol chic apo chuchi' mesa, ri Jesús xuc'on-apo ri pan, xuya' matiox che ri Dios, xuper ri pan y xuya' chique.
31 C'ajari' anche'l xjakataj chi tak quiwech, y c'ajari' xquitemaj rech chi xa ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero xa ja' man xquitzu' ta chic.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niqui'ij chiquiwech: Can ketzij-wi chi can nuna' chic ri kánima cuando jojtzijon joj-petenak, cuando raja' xuk'alajij rutzij ri Dios chake, xecha'.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' can ja' xecataj-e chiri' chuchi' mesa, y xquitz'om bey chi yetzolaj pa Jerusalem. Y xebequila' ri julajuj discípulos y ri juley chic ri can xquitzeklebej-wi ri Jesús, quimolon-qui'.
34 Y ri discípulos y ri juley chic niqui'ij: Ri Ajaf Jesús can ketzij chi xc'astaj yan, y xuc'ut yan ri' chech ri Simón.
35 Y ri ca'i' achi'a' niquitzijoj ri xquic'ulumaj cuando quitz'amon bey pa Emaús, y xquitemaj rech chi ja-wi ri Jesús cuando xuper ri pan.
36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a yetzijon chirij ri Jesús, c'aja' xquitzu' c'o chic chiri' chiquicojol, y xu'ij chique: Ja' ta ri uxlanen ri xtic'ue' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha' chique.
37 Pero reje' xquinojij chi ri niquitzu' ja ri ru-espíritu ri Jesús, romari' can yalan xquixi'j-qui'.
38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma nisatz ino'j (nisach ic'u'x) roma yinitzu' y man ninimaj ta chi can ja-wi ren?
39 Quie'itzu' nuk'a' y wakan. Quinitz'ama-pe, y titzu' chi can ja-wi ren. Roma xa ta jin jun espíritu anche'l ninojij rix, manak ta c'o nuch'acul. Y rix nitzu' chi ren c'o ronojel wiq'uin, xcha' ri Jesús chique.
40 Y cuando ri Jesús ru'in chic quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquiwech.
41 Pero reje' man niquinimaj ta. Xa satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) roma ri niquitzu' y roma yalan yequicot. Y chi niquinimaj, ri Jesús xuc'utuj chique: ¿C'o juba' anchique nitej iwiq'uin chi nisipaj ta juba' chue? xcha'.
42 Y reje' xbequiya-pe che juba' sa'on quer y juba' cab ri c'a c'o pa cera.
San Lucas 24 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 24:9-42 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

9 Y antok ya xaꞌtzalaj-pa chi xiꞌquitzꞌataꞌ ri jul, xquitzijuoj chica ri once (julajuj) apóstoles y chica ri quimaluon-quiꞌ quiqꞌuin, nojiel ri xquitzꞌat can.
10 Ri ixokiꞌ ri xaꞌeꞌn chica ri apóstoles, ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María ri rutieꞌ ri Jacobo, y nicꞌaj chic ixokiꞌ.
11 Pero ri apóstoles xquiꞌan pensar chi ri ixokiꞌ reꞌ xa man ketzij ta ri xalquiꞌej, y rumareꞌ man xaꞌquinimaj ta.
12 Pero ri Pedro ja xpalaj-el, y jun-anin xꞌa chuchiꞌ ri jul. Y antok xtzuꞌn-apa chupan ri jul, xutzꞌat chi joꞌc ri tziak icꞌo can chireꞌ. Jajaꞌ xtzalaj chirij, pero chapatajnak ruma nojiel ri xbꞌanataj.
13 Y chupan ri kꞌij reꞌ, icꞌo icaꞌyeꞌ chiquivach ri discípulos richin ri Jesús i-bꞌanak chupan ri bꞌay richin ncaꞌa Emaús, ri jun aldea reꞌ cꞌo once (julajuj) kilómetros quicajol riqꞌuin ri tanamet Jerusalén.
14 Y ncaꞌtzijuon i-bꞌanak. Niquitzijuoj nojiel ri cꞌa jubꞌaꞌ xaꞌbꞌanataj.
15 Y antok bꞌanak cánima riqꞌuin ri niquitzijuoj y ri niquicꞌutuj chiquivach; jareꞌ antok ri Jesús xjiel-apa quiqꞌuin y junan xaꞌa.
16 Ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ niquitzꞌat ri bꞌanak quiqꞌuin, pero bꞌanun chica chi man nicatamaj ta roch.
17 Y ri Jesús xucꞌutuj chica: ¿Chica ntitzijuoj ri ix-patanak? ¿Y karruma nquixbꞌisuon? xchaꞌ chica.
18 Y jun chiquivach ijejeꞌ, ri rubꞌinan Cleofas, xchꞌo-apa cha y xuꞌej: ¿Joꞌc atreꞌ ri cꞌo pa tanamet Jerusalén ri man anaꞌien ta ri cꞌa jubꞌaꞌ xaꞌbꞌanataj?
19 Y ri Jesús xucꞌutuj chica: ¿Chica xbꞌanataj cꞌa? Y ijejeꞌ xquiꞌej: Ja ri xꞌan cha ri Jesús ri aj-Nazaret, jun ache profeta. Y xucꞌut chi cꞌo ru-poder riqꞌuin ri nimaꞌk tak milagros ri xaꞌruꞌon, y riqꞌuin ri rutzij choch ri Dios y chiquivach ri vinak.
20 Pero ri principales sacerdotes y ri ka-autoridades, jareꞌ ri xaꞌbꞌano cha chi xquimisas choch cruz.
21 Y ojreꞌ xkacukubꞌaꞌ kacꞌuꞌx chirij chi jajaꞌ ri patanak chi nkojrucol konojiel ojreꞌ ri israelitas. Pero vacame man jun chic chica xtakaꞌan, ruma ya ja oxeꞌ kꞌij ticon.
22 Pero icꞌo kachꞌil ixokiꞌ ri macꞌajan yan xaꞌa chuchiꞌ ri jul ri pacheꞌ mukun can y xquiꞌan chika chi xojchapataj,
23 ruma xquiꞌej chi ri ru-cuerpo ri Jesús man cꞌo ta chic chupan ri jul. Y niquiꞌej jeꞌ chi cꞌo ángeles xquicꞌut-quiꞌ chiquivach y xquiꞌej chica chi ri Jesús ya xcꞌastaj-el.
24 Y mareꞌ nicꞌaj kachꞌil ojreꞌ xaꞌa chuchiꞌ ri jul chi xbꞌaquitzꞌataꞌ. Y incheꞌl ri xalquiꞌej ri ixokiꞌ chika, quireꞌ xiꞌquilaꞌ ijejeꞌ, pero ri Jesús manak xquitzꞌat.
25 Entonces ri Jesús xuꞌej chica: ¡Ixreꞌ ix-nacanak, ruma man acunak ta pan ivánima ri quiꞌeꞌn can ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo!
26 ¿Man came quiꞌeꞌn ta can ijejeꞌ chi ri Cristo can nukꞌasaj sufrimiento, cꞌajareꞌ niꞌa chicaj chi nicꞌujieꞌ pa ru-gloria? xchaꞌ chica.
27 Y ri Jesús xutzꞌom cꞌa rubꞌixic chiquivach nojiel ri i-tzꞌibꞌan can chirij jajaꞌ, chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios. Xutzꞌom-el riqꞌuin ri i-rutzꞌibꞌan can ri Moisés, cꞌa riqꞌuin ri quitzꞌibꞌan can ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo.
28 Y antok xaꞌbꞌaka chupan ri aldea ri pacheꞌ ncaꞌa-ve, ri Jesús xuꞌon chi naj niꞌa-ve.
29 Y ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ xquiꞌan obligar chi ticꞌujie-ka quiqꞌuin y xquiꞌej cha: Cacꞌue-ka kiqꞌuin, ruma ya xkakꞌij-ka, y tarde chic, xaꞌchaꞌ cha. Y ri Jesús xuoc quiqꞌuin, chi nicꞌujie-ka quiqꞌuin.
30 Y antok i-tzꞌuyul chic apa chirij ri mesa quiqꞌuin, ri Jesús xucꞌan-apa ri simíta, xuꞌon bendecir, xuper y xuyaꞌ chica.
31 Entonces incheꞌl xa xjakataj ri quinakꞌavach, y xquitzꞌat chi xa ja ri Jesús ri cꞌo quiqꞌuin. Pero jajaꞌ xsach-el chiquivach.
32 Y ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ niquiꞌej chiquivach: Can ketzij chi jun-ve nunaꞌ ri kánima antok nkutzijuon oj-patanak, antok jajaꞌ nuꞌej ri ruchꞌabꞌal ri Dios chika, xaꞌchaꞌ.
33 Ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ ja xaꞌpalaj-el chirij ri mesa y xquitzꞌom bꞌay chi xaꞌtzalaj Jerusalén. Y xaꞌbꞌaquilaꞌ ri once (julajuj) discípulos quimaluon-quiꞌ y ri nicꞌaj chic ri icꞌo quiqꞌuin.
34 Y ri discípulos y ri nicꞌaj chic niquiꞌej: Ri Ajaf Jesús ketzij chi ya xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ y xucꞌut-riꞌ choch ri Simón.
35 Entonces ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ xquichol-apa ri xquiꞌan antok quitzꞌamuon bꞌay Emaús, y xquitzꞌat chi ja ri Jesús antok xuper ri simíta.
36 Y quinojiel ri quimaluon-quiꞌ, cꞌa ncaꞌtzijuon chirij ri Jesús, antok xquitzꞌat cꞌo chic chireꞌ chiquicajol, y xuꞌej chica: Paz iviqꞌuin, xchaꞌ chica.
37 Entonces ijejeꞌ altíra xquixiꞌij-quiꞌ y mareꞌ xquiꞌan pensar chi ri niquitzꞌat xa jun espíritu.
38 Pero ri Jesús xuꞌej chica: ¿Karruma xsach inoꞌj antok xinitzꞌat y xpa man otz ta pensamientos iviqꞌuin?
39 Titzꞌataꞌ ri nukꞌaꞌ y ri vakan. Quinitzꞌamaꞌ, y titzꞌataꞌ chi inreꞌ. Ruma xa ta in jun espíritu, man ta cꞌo nu-cuerpo y man ta cꞌo jeꞌ nubꞌakil. Y ixreꞌ ntitzꞌat chi inreꞌ cꞌo nojiel, xchaꞌ ri Jesús chica.
40 Y antok jajaꞌ ruꞌeꞌn chic quireꞌ chica, xucꞌut chiquivach ri rukꞌaꞌ y ri rakan.
41 Pero ijejeꞌ man niquinimaj ta, ruma xaꞌchapataj y ruma altíra ncaꞌquicuot. Y rumareꞌ ri Jesús xucꞌutuj chica: ¿Cꞌo jubꞌaꞌ ri chica nitij iviqꞌuin? xchaꞌ.
42 Entonces ijejeꞌ xquiyaꞌ cha jubꞌaꞌ sabꞌan car y jubꞌaꞌ miel.

San Lucas 24:9-42 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

9 Y tek ye tzolijnek chic c'a pe ri chiri' pa jul, xquitzijoj chique ri julajuj apóstoles y chique ri quimolon qui' quiq'ui, ronojel ri xquitz'et ca.
10 Ri ixoki' ri xebeya'o rutzijol chique ri apóstoles ya ri María Magdalena, ri Juana, ri María ri rute' ri Jacobo, y nic'aj chic ixoki'.
11 Yac'a ri apóstoles xa xquich'ob chi ri ixoki' ri' xa ch'obon ma ch'obon ri xquibij apo, y rumari' ma xquinimaj ta ri xbix chique cuma ri ixoki'.
12 Y ri Pedro can yac'ari' xel el, y junanin (anibel) xbe c'a chuchi' ri jul. Y tek xtzu'un c'a apo chupan ri jul, xutzu' chi ri tziek yec'o ca chiri'. Riya' xtzolin c'a el, y numey rij ri xbanatej.
13 Y chupan chuka' ri k'ij ri', yec'o c'a ye ca'i' chique ri xetzekelben riche (rixin) ri Jesús quichapon el bey riche (rixin) chi yebe pa Emaús, jun ti aldea ri nicanaj ca achi'el xa pa jun oxi' leguas chare ri tinamit Jerusalem.
14 Y tek ye benak pa bey yetzijon c'a chrij ri xebanatej ri cabjir oxjir ca.
15 Y tek benak c'a cánima riq'ui ri quitzij ri ye benak y riq'ui ri niquic'utula' c'a chiquiwech ka riye', ri Jesús c'astajnek chic el, xeberuk'i' c'a, y junan xebe.
16 Ri ye ca'i' c'a achi'a' ri' can niquitzu' wi c'a ri benak quiq'ui, pero c'o c'a banayon chique chi ma niquetamaj ta ruwech.
17 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a ri nitzijola' chiwech re yix petenak? ¿Y achique ruma tek yixbison? xcha' chique.
18 Y jun c'a chique riye', ri Cleofas rubi', xubij apo chare: ¿Xaxu (xaxe wi) c'a riyit ri ma yit aj wawe' ta ri yitc'o pa Jerusalem y ma awetaman ta achique ri ye banatajnek chiri', chupan re ca'i' oxi' k'ij re'? xcha' chare.
19 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achique ri xc'ulwachitej? Y riye' xquibij: Ri xuc'ulwachij ri Jesús aj Nazaret, jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios. Y chuka' can xuc'ut chi c'o ruchuk'a' ruma c'o nima'k tak milagros ri xerubanala' y chuka' c'o ruchuk'a' ri ruch'abel. Queri' c'a xk'alajin chiquiwech ri winek y chuka' chuwech ri Dios.
20 Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri ye cachibil ri pa moc (comon) yek'ato tzij chkacojol, yeri' ri xebano chi xcamisex chuwech cruz.
21 Y riyoj can xkacukuba' c'a kac'u'x riq'ui chi can ya wi Riya' ri petenak chkacolic konojel riyoj israelitas. Pero wacami majun chic c'a achique xtikaben, ruma ya xa xuben oxi' k'ij ticom wi el.
22 Pero yec'o ixoki' ri ye kachibil, ri can nimak'a' yan xebe chuchi' ri jul, y xojoquixibij.
23 Ruma xquibij chake chi ri ruch'acul ri Jesús xa man c'o ta chic chiri' pa jul. Y niquibij c'a chuka' chi c'o ángeles xquic'ut qui' chiquiwech, y chi ri ángeles ri' xquibij chique chi ri Jesús xc'astej yan el.
24 Y rumari' yec'o c'a achi'a' ri ye kachibil riyoj ri xebe chuchi' ri jul riche (rixin) chi xbequitz'eta'. Y can achi'el ri xquibij ri ixoki' chake, can queri' ri xbequitz'eta' ca ri achi'a' ri', pero ri Jesús can man c'o ta chic chiri' xquitz'et ca.
25 Y ri Jesús nitzijon benak quiq'ui, xubij c'a chique: Nacanek. Ri iwánima riyix c'ayef (cuesta) juba' chi nunimaj ri quibin ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
26 ¿Ma quibin ta cami ca riye' chi ri Cristo can c'o wi chi nuk'axaj tijoj pokonal, y c'ac'ari' nibe chila' chicaj riche (rixin) chi nbec'oje' chic ruk'ij ruc'ojlen? xcha' chique.
27 Y ri Jesús xuchop c'a ruk'alajsaxic chiquiwech ri ye ca'i' achi'a' ri', ronojel ri ye tz'ibatal ca chrij Riya' chupan ri ruch'abel ri Dios. Xuchop c'a el riq'ui ri ye rutz'iban ca ri Moisés, c'a riq'ui ri quitz'iban ca ri nic'aj chic profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
28 Y tek xe'apon c'a ri pan aldea Emaús, ri Jesús xuben chi can choj nik'ax el.
29 Y riche (rixin) c'a chi can niquiben chare ri Jesús chi nicanaj ka quiq'ui, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij c'a chare: Cacanaj ka kiq'ui, ruma ri k'ij xa xka yan ka, y xa can ntoc yan pe ri ak'a', xecha'. Y ri Jesús xoc c'a apo, riche (rixin) chi nic'oje' ka quiq'ui.
30 Y tek ye tz'uyul chic c'a apo pa mesa, ri Jesús xuc'om apo ri caxlan wey y tek ruc'utun chic ri rubendición ri Dios pa ruwi', xuwech'ela' c'a ri caxlan wey y xuya' chique.
31 Y can yac'ari' tek achi'el xjakatej ri runak' tak quiwech, y c'ac'ari' xquetamaj ruwech chi can ya wi ri Jesús ri c'o quiq'ui. Ri Jesús xmalomo' el chiquiwech.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niquibila' c'a chiquiwech: Can kitzij wi chi can nuna' wi c'a juba' ri kánima tek yojtzijon ri yoj petenak, tek Riya' xuk'alajsaj chkawech ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca, xecha'.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' can yac'ari' xeyacatej el ri pa mesa, y xquichop bey riche (rixin) chi xetzolin pa Jerusalem. Y xebequila' c'a ri julajuj discípulos y ri nic'aj chic ri can ye tzekelbey wi riche (rixin) ri Jesús, quimolon qui'.
34 Y ri discípulos y ri nic'aj chic niquibij c'a: Ri Ajaf Jesús can kitzij wi chi xc'astej el, y xuc'ut yan ri' chuwech ri Simón.
35 Y yac'ari' tek ri ca'i' achi'a' xquitzijoj apo ri xquic'ulwachij tek quichapon el bey pan Emaús, y xquetamaj ruwech chi can ya wi ri Jesús tek xeruwech' ri caxlan wey.
36 Y quinojel ri quimolon qui', c'a yetzijon na c'a chrij ri Jesús, y c'a tek xquitz'et, xa c'o chic chiri' chiquicojol, y xubij c'a chique: Ya ta c'a ri uxlanibel c'u'x ri xtic'oje' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha'.
37 Pero riye' xquich'ob chi ri niquitz'et xa ya c'a ri ánima riche (rixin) ri Jesús, rumari' sibilaj xquixibij qui'.
38 Yac'a ri Jesús xubij chique: ¿Achique ruma tek xsach ic'u'x tek xinitz'et y xpe re ch'obonic re' pa tak iwánima?
39 Que'itzu' re nuk'a' waken. Quinichapa' na pe', y xtitz'et chi can yin wi riyin. Ruma xa ta yin jun ánima achi'el ri nich'ob riyix, man ta c'o nuch'acul. Y riyix nitz'et chi riyin can c'o nuch'acul y c'o nubakil, xcha' ri Jesús chique.
40 Y tek ri Jesús rubin chic ka queri' chique, xeruc'ut c'a ri ruk'a' raken chiquiwech.
41 Yac'a riye' ma niquinimaj ta. Xa xquimey ruma ri niquitzu' y ruma ri quicoten. Y riche (rixin) chi niquinimaj, xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Majun cami riche (rixin) nitij c'o iwuq'ui? xcha'.
42 Y riye' c'o c'a juba' sa'on car y juba' cab ri c'a c'o na pa rucera'il xquiya' chare.

Lucas 24:9-42 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

9 Y tak je'tzolojnak-pa anche' xmuk-va re Jesús, xbequitzijoj ronojel chique re je once apóstoles y chique re vinak re quimalon-qui' quiq'uin re apóstoles.
10 Re ixoki' re xe'beyi'o rutzijol chique re apóstoles ja re María Magdalena, re Juana, re María re rute' re Jacobo, y nic'aj chic ixoki'.
11 Pero re apóstoles xa xquinojij che re ixoki' xa xe'ch'ujer, y mare' man xquinimaj-ta re xbex chique.
12 Pero re Pedro can jare' xel-a, y jonanin c'a xba chuchi-jul roma reja' nrajo' nutz'at vo xa katzij o man katzij-ta che quire' xbanataj. Y tak xtzu'un-apo chupan re jul, xutz'at che rion chic re tziak jec'o can chire'. Reja' xtzolaj y camas nunojij re xbanataj.
13 Y chupan chuka' re k'ij re', je ca'e' achi'a' re xe'tzekelben richin re Jesús, quitz'amon-a bey pa jun aldea rubini'an Emaús, re aldea re' jun la'k oxe' leguas rucojol riq'uin re tenemit Jerusalén.
14 Y tak je'binak, niquitzojola' re xe'banataj.
15 Y tak can niquiya' che tzij je'binak y niquic'utula' c'a chiquivach-ka reje' re xe'banataj, can jare' tak re Jesús xoc-a quichibil, y junan xe'ba.
16 Re je ca'e' achi'a' re' can niquitz'at-va re jun re binak quiq'uin, pero c'o re banayon chique chin quire' man niquitamaj-ta rach.
17 Y re Jesús xuc'utuj chique: ¿Andex c'a che tzij itz'amom-pa tak yixpitinak? ¿Y anchique roma chuka' yixbison? roma quire' nintz'at yen.
18 Y jun chique reje' re rubini'an Cleofas, xch'o-apo cha y xubij: ¿Man ataman-ta rat re c'a ba-oc tibanataj pa tenemit Jerusalén? Pero conojel re vinak re xe'c'ue' pa namak'ij jabal quitaman re xe'banataj. ¿Y rat chire' yatpitinak-va y man ataman-ta andex re xe'banataj chire'?
19 Y re Jesús xuc'utuj chique: ¿Andex xe'banataj chire' c'a? Y reje' xquibij: Re xquiban re vinak cha re Jesús aj-Nazaret, re rusamajel re Dios re xbex profeta cha. Y chuka' can xuc'ut che c'o ru-poder, roma re namalaj tak milagros re xe'rubanala' y chuka' re ru-forma tak nich'o. Quire' re xk'alajin chach re Dios y chiquivach re vinak.
20 Pero re principal tak sacerdotes y re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar chakacojol yoj re yoj israelitas, jare' re xe'bano chin xquiquimisaj cho cruz.
21 Y yoj can kanojin-va che ja reja' re pitinak chakacolic konojel yoj re yoj israelitas. Pero vocame man jun chic andex xtakaban, roma ja-yan oxe' k'ij ticom-va.
22 Pero jec'o chique re kachibil ixoki' re cumaj-yan xe'ba chuchi' re jul anche' xmuk-va re Jesús, y tak xe'tzolaj-pa xojquixibij,
23 roma xbequibij che re ru-cuerpo re Jesús xa man chic c'o-ta chupan re jul y xbequibij chuka' che c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivach, y che re ángeles re' xquibij chique che re Jesús xc'astaj-yan-a.
24 Y mare' jec'o chaka yoj re xe'ba chuchi' re jul chin xbequitz'eta' vo xa katzij o man katzij-ta re xbequibij re ixoki' chaka. Y can katzij-va che quire', roma can quire-va re xbequitz'eta' can re kachibil, pero re Jesús cama-va xquitz'at-ta can.
25 Y re Jesús nitzijon binak quiq'uin, xubij c'a chique: Yex can man ninojij-ta ba', xa man c'o-ta pan ivánma re quibin re je rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique.
26 Reje' quibin can che re Cristo tiene que nuk'asaj tijoj-pokonal, y c'are' niba chila' chicaj chin niya' ruk'ij, xcha' chique.
27 Y re Jesús xutz'am c'a rubixic chique andex ndel-va che tzij ronojel re je'tz'iban can chij reja' chupan re ruch'abal re Dios. Xutz'am-a riq'uin re je'rutz'iban can re Moisés, c'a riq'uin re quitz'iban chuka' re nic'aj chic rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique.
28 Y tak xe'bapon chupan re aldea rubini'an Emaús, re Jesús xuban che can choj nak'ax-a.
29 Y chin che nicanaj-ka quiq'uin, xe'pa re je ca'e' achi'a' re' xquibij cha: Cacanaj-ka kaq'uin, roma re k'ij xa xka-yan-ka, y xa nik'ukumar-yan-ka. Y re Jesús xoc-apo pa jay, chin nic'ue-ka quiq'uin.
30 Y tak je'tz'uyul chic-apo chach mesa, re Jesús xuc'am-apo re vay, y tak rutioxin chic cha re Dios, xupar re vay y xujach chiquivach.
31 Y c'are' ancha'l xa xjak re quinak'avach, y xquitamaj rach che can ja-va re Jesús c'o quiq'uin. Y can c'aja xquitz'at manak chic quiq'uin.
32 Y re je ca'e' achi'a' re' niquibila' c'a chiquivach: Can katzij-va che can nuna-va chic re kánma tak yojtzijon yojpitinak riq'uin, tak reja' xubij chaka andex ndel-va che tzij re ruch'abal re Dios.
33 Re je ca'e' achi'a' re' can jare' xe'yacataj-a re anche' je'tz'uyul-va, y xquitz'am-a bey chin ye'tzolaj pa Jerusalén. Y xe'bequivila' re je once discípulos y re nic'aj chic vinak re can xe'tzekelben-va richin re Jesús, quimalon-qui'.
34 Y re je once discípulos re' y re nic'aj chic vinak niquibij: Re Ajaf Jesús can xc'astaj-yan-va, y xuc'ut-yan-ri' chach re Simón Pedro.
35 Y jare' tak re je ca'e' achi'a' xquitzijoj-apo re xquic'alvachij po bey tak je'binak pan Emaús, y chuka' xquitamaj rach re Jesús tak xupar re vay.
36 Y conojel re quimalon-qui', c'a ye'tzijon chij re Jesús, tak xquitz'at c'o chic chire' chiquicojol, y xubij chique: Re ivánma can-ta otz nuna' roma yininiman chic.
37 Pero reje' xquinojij che re niquitz'at xa jun espíritu chin ánma, mare' camas xquixibij-qui'.
38 Pero re Jesús xubij chique: ¿Anchique roma tak xsatz ic'o'x tak xinitz'at y xinojij-ka itzel tak cosas?
39 Titz'eta' re nuk'a' y re vakan. Quinitz'ama-na-pa', y xtitz'at che can ja-va yen. Roma xe-ta yin ancha'l re xinojij chuij yen, man-ta c'o nu-cuerpo.
40 Y tak re Jesús rubin chic quire' chique, xe'ruc'ut re ruk'a' y chuka' re rakan chiquivach.
41 Pero reje' man niquinimaj-ta. Xa xsatz quic'o'x roma re niquitz'at y roma chuka' re ye'qui'cot. Y chin che niquinimaj, xpa re Jesús xuc'utuj chique: ¿C'o como jun andex chin nitij c'o iviq'uin chin niya-ta ba' chua? xcha'.
42 Y reje' xbequiya-pa jun pedazo sa'on car cha y ba' cab re c'a c'o xca' riq'uin.