Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 23:1-53 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 23:1-53 in GT:cak:Kaqchikel

1 Quebuchma'y xecataj-e conojel, xquiq'uen-e ri Jesús richin xequijacha' pa ruk'a' ri gobernador Pilato.
2 Chiri' chuvech ri gobernador, niquisujuj-apu ri Jesús, y quire' c'a niqui'ij-apu: Roj katz'eton chi ri achi re' nuya' quino'oj vinak, nubila' chique chi can man tiquitoj ri impuestos che ri rey César. Nu'ij chi rija' jun rey, y chi ja rija' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, yecha'.
3 Jac'a ri Pilato xuc'utuj che: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas? xcha'. Ja', quiri', achel ri na'ij, xcha' ri Jesús.
4 Jac'ari' tok ri Pilato xu'ij chique ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y chique conojel ri quimolon-apu-qui' chiri': Yin man jun ch'o'oj ninvil chirij ri jun achi re', xcha'.
5 Pero rije' xa más riq'uin cuchuk'a' niquisujuj-apu y niquibila-apu: Rija' pa ronojel tinamit richin ri Judea yerutijoj-vi ri vinak richin eruyacon. Chila' pa Galilea rutz'ucun-vi-pe ri quiri' nubanala', y vacami ja xuka vave' pa tinamit Jerusalem, xecha-apu.
6 Tok ri Pilato xrac'axaj chi ri Jesús pa departamento Galilea elenak-vi-pe, rija' xuc'utuj si aj-Galilea.
7 Tok xbix che chi ja', rija' xu'ij chi tejach ri Jesús pa ruk'a' ri Herodes ri yec'ojon ri vinak pa Galilea, tuc'ul ri Herodes c'o yan chic chiri' pa tinamit Jerusalem chupan tak ri k'ij ri'.
8 Tok ri Herodes xutz'et ri Jesús, jani na xquicot ránima, roma riq'uin ri rac'axan chirij, c'o chic chi k'ij rurayin chi nutz'et ruvech. Bala ta nrojo' chi ri Jesús nu'on jun milagro chuvech.
9 Jalajoj xeruc'utula' ri Herodes che, pero ri Jesús man jun rutzolic rutzij xu'on.
10 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley yesiq'uin niquisujuj-apu ri Jesús.
11 Jac'ari' tok ri Herodes junan quiq'uin ri ru-soldados xuya' jun tziek nitz'intz'ot chirij ri Jesús richin nitze'en chirij y man jun ruk'ij nu'on che. C'ajari' xutzolij chic e che ri Pilato.
12 Ri Pilato y ri Herodes c'o oyoval chiquivech ri rubanon-pe, pero ja k'ij ri' xech'o chic chiquivech.
13 Jac'ari' tok ri Pilato xeroyoj ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y ri tinamit,
14 y xu'ij chique: Rix xu'iya' ri Jesús pa nuk'a', y nisujuj chi nuyala' quino'oj vinak. Pero chivech rix mismo xinc'utuj-vi che, y yin nintz'et chi xa man jun chique ri achel ni'ij rix erubanon.
15 Nis-ta ri Herodes manak achique xril chirij tok xixintak-e riq'uin. Chiri' nik'alajin-vi chi ri achi re' man jun achique rubanon richin quiri' nitak pa camic.
16 Vacami c'a, xtin-ij chi tich'ay y c'ajari' xtincol-e, xcha'.
17 Ri Pilato nrojo' man nrojo', juna-juna' nucol-e jun preso chupan ri nimak'ij pascua.
18 Pero ri vinak junan quitzij xqui'ij-apu riq'uin cuchuk'a': ¡Tacamisaj la achi c'o-apu chavech y tasok'opij-e ri Barrabás chikavech! xecha'.
19 Ri Barrabás re' tz'apel pa cárcel roma xcataj chirij ri gobierno richin ri tinamit, y roma rubanon camic.
20 Jun bey chic ri Pilato xch'o-pe chique ri vinak, roma nrojo' nucol-e ri Jesús.
21 Pero rije' xech'o chic apu riq'uin cuchuk'a', y xqui'ij: ¡Ticamises chuvech cruz! ¡Ticamises chuvech cruz! yecha-apu.
22 Chi rox (mul, paj) ri Pilato xu'ij-pe chique: Pero, ¿achique mac rubanon ri achi re' chivech? Roma yin man jun ch'o'oj ninvil chirij chi can ta utz nitak pa camic. Romari' xtintak-e richin nich'ay y c'ajari' xtincol-e, xcha'.
23 Jac'a ri vinak y ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas man yetane' ta ka, xa más riq'uin cuchuk'a' niquic'utuj-apu chi tirip ri Jesús chuvech cruz. Can nik'alajin chi ja ri quitzij rije' ri xtech'acomaj.
24 Jac'ari' tok ri Pilato xu'ij chi ti'an ri niquic'utuj-apu ri vinak,
25 y xucol-pe ri achi tz'apel roma xcataj chirij ri gobierno y rubanon camic, achel ri niquic'utuj-apu. Jac'a ri Jesús xujach-e richin ti'an che achel nicajo' ri vinak.
26 Tok ri soldados ja quic'amon-e ri Jesús, (xquitz'om, xquichop) jun achi rubinan Simón aj pa tinamit Cirene tzolijnak-pe pa juyu', y chirij c'a ri Simón re' xquiya-vi-e ri cruz richin tuc'uaj chirij ri Jesús.
27 Y man juba' ta oc vinak ebenak chirij, y ec'o ixoki' ri nicok'ej y niquibisoj ri Jesús ebenak.
28 Jac'a ri Jesús xtzu'un can chirij, y xu'ij chique: Ixoki' aj-Jerusalem, man quinivok'ej yin, xa tivok'ej-ivi' rix, y que'ivok'ej ri ival.
29 Roma xque'uka k'ij tok xti'ix chi utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ixoki' man e'alanel ta, ri man jun bey xc'uje' ac'ual chiquik'a', y nis-ta jun bey xtz'uman jun ac'ual choquic'u'x.
30 Chupan tak ri k'ij ri' ec'o xquech'o chique ri chovon tak juyu' y xtiquibila': Quixtzak-pe chikij, xquecha'. Y xquech'o chique ri cocoj tak juyu' y xtiquibila': Kojimuku', xquecha'.
31 Roma si chuve yin ri yin achel jun che' rex ni'an chi nink'asaj k'axomal, tinojij na pe achique xti'an chique ri e'achel chaki'j tak che', xcha' ri Jesús.
32 (Chuka', ka) ec'amon-e ca'i' elek'oma' junan riq'uin ri Jesús richin ye'ecamises.
33 Tok (xe'apon, xe'ebos) chupan ri lugar ri ni'ix lugar richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna che, ri soldados xquibajij ri Jesús y ri ca'i' elek'oma' chuvech qui-cruz. Chi tak rutzalanen ri Jesús xequiya-vi ri elek'oma'. Quiri' xqui'en ri soldados.
34 Jac'a ri Jesús xu'ij: Nata' Dios, que'abana' perdonar, roma man queteman ta achique yetajin riq'uin, xcha'. Y chuvi' etz'anen xquijach-vi-e ri rutziak chiquivech.
35 Jani na chi vinak yetz'eto-apu richin ri Jesús, y hasta ri yebano gobernar chiquicojol ri israelitas yetze'en-apu chirij, y niquibila': Rija' xerucol ch'aka' chic. Vacami tucolo-ri' ruyon, si kitzij chi ja rija' ri cha'on-pe roma ri Dios y takon-pe chucolic rutinamit, yecha'.
36 Ja jun ri soldados yetze'en-apu chirij ri Jesús. Yejel-apu riq'uin, niquisuj-apu ch'amilaj vino che,
37 y niquibila-apu che: Si ja rat ri Rey quichin ri israelitas, tacolo-avi' ayon, yecha'.
38 Chutza'n e ri cruz, chuvech jun pedazo tabla, c'o tz'iban pa griego, pa latín y pan hebreo. Ri tz'iban quire' nu'ij: JARE' RI REY QUICHIN RI ISRAELITAS.
39 Pero jun chique ri ca'i' elek'oma' ri ec'o chuvech qui-cruz, quire' tzij ri xu'ij-apu che ri Jesús: Si kitzij chi ja rat ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, tacolo-avi' ayon y kojacolo' roj, xcha'.
40 Jac'a ri jun chic elek'on xa xuch'olij, y xu'ij che: Rat ratc'o chupan ri mismo k'axomal junan kiq'uin, y, ¿nis-ta man naxi'ij ta avi' chuvech ri Dios?
41 Rat y yin can utz ri ni'an chike, roma ja nikatoj ronojel ri man utz ta kabanalo'n. Pero rija' man jun rumac.
42 Jac'ari' xu'ij-apu che ri Jesús: Quinac'uxlaj c'a tok na'an chic gobernar pa ruvi' ronojel, xcha'.
43 Y ri Jesús xu'ij che: Kitzij nin-ij chave: Vacami mismo yatec'uje' viq'uin chupan ri lugar jabel (nic'ases, ch'u'l), xcha'.
44 Pa nic'aj k'ij cami chiri', xk'uk'umer ruvech ronojel ri roch'ulef, y c'a richin a las tres xk'ak'ij xq'uis-e ri k'eku'n.
45 Ri k'ij xk'uk'umer ruvech, y ri pinilaj tziek ri achok che jachon-vi rupan ri racho ri Dios, xel pa nic'aj.
46 Jac'ari' tok ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Nata', pan ak'a' ninjach-vi ri vánima, xcha'. Tok ru'in chic quiri', jari' (xcom, xquen).
47 Jac'a ri uc'uay quichin ri soldados tok xutz'et ri xbanataj, xuya' ruk'ij ri Dios, y xu'ij: Can kitzij vi chi ri achi re' jun chojmilaj achi, xcha'.
48 Chi nimalaj conojel ri ec'o-apu chiri', tok xquitz'et ri xbanataj, jani na xk'axo cánima y romari' niquitinila-ka roquic'u'x xetzolij.
49 Jac'a conojel ri queteman ruvech ri Jesús, y ri ixoki' ri c'a pa Galilea quitzekle'en-vi-pe, niquitz'et-apu chi naj ri najin chiri'.
50 C'o c'a jun achi rubinan José, aj pa tinamit Arimatea, jun tinamit richin ri Judea. Ri José re' jun chique ri achi'a' junan niqui'en gobernar chiquicojol ri israelitas, y jun utzulaj y chojmilaj achi.
51 Rija' riq'uin ronojel ránima royo'en ri k'ij tok ja ri Dios xtibano gobernar pa ruvi' ronojel, y man juba' junan rutzij xu'on quiq'uin ri (rachbil, rach'il) ri junan niqui'en gobernar, riq'uin ri xecanaj chiquivech pa ruvi' ri Jesús, nis-ta riq'uin ri achique rubeyal xquicanoj richin xquiya' pa camic.
52 Xbe c'a ri José riq'uin ri gobernador Pilato, xuc'utuj ri ru-cuerpo ri Jesús richin numuk.
53 Tok ri José rukasan chic pe ru-cuerpo ri Jesús chuvech cruz, xubolkotij-e pa jun tziek, y xberuya' can chupan jun jul c'oton-apu chuvech jun juyu' ruyon abaj, ri c'a man jani tiyo'ox ámna chupan.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 23 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 23:1-53 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

1 Y c'ari' c'a, conojel ri ec'o chiri' xeyacatej c'a el, y xquic'uaj-el ri Jesús richin nequijacha' pa ruk'a' ri jun k'atoy-tzij rubini'an Pilato.
2 Y ri chiri' chuvech ri k'atoy-tzij, niquisujula' c'a apo y niquibij: Roj ketaman chi re Jesús q'uiy rumac. Rija' nuya' quina'oj ri vinek. Rija' nubila' chuka' chique ri vinek chi man tiquitoj ri alcaval chire ri rey César. Y chuka' nubila' chi ja rija' ri Cristo, y re' can nuk'alajirisaj c'a chi ja rija' ri Rey, xecha'.
3 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chire. Y ri Jesús xubij chire: Ja', queri'. Can achi'el ri xabij, xcha' rija'.
4 Y c'ari' ri Pilato xubij chique ri principal-i' tak sacerdotes y chique ri vinek chuka': Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij re jun achin re', xcha'.
5 Pero rije' man yetane' ta ka. Xa niquitej c'a quik'ij chi niquibila-apo: Xa nuya' quina'oj ri vinek pa ronojel tinamit richin re Judea. Chila' c'a pa Galilea ruchapon-pe rubanic. Y queri' nubanala' ri petenek, y c'a tok xkana' xoka' chuka' re vave' pa tinamit Jerusalem, xecha-apo.
6 Y tok ri Pilato xrac'axaj ri c'ari' niquibij-ka, xuc'utuj c'a chi vi aj-Galilea ri Jesús.
7 Tok xbix c'a chire chi kitzij, rija' xutek c'a el ri Jesús chire ri Herodes, ri k'atoy-tzij richin ri Galilea. Y man c'ayef ta xuben roma ri Herodes c'o c'a chiri' pa tinamit Jerusalem ri k'ij ri'.
8 Y tok ri Herodes xutz'et ri Jesús, janíla xquicot ránima, roma can q'uiy yan c'a k'ij rurayin chi rutz'eton ta. Y q'uiy c'a ri rac'axan chirij. Romari' can rubanon c'a chi can xtutz'et na jun bey tok nuben jun milagro.
9 Y ri Herodes q'uiy c'a ri xeruc'utula' chire ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xubij chire.
10 Y can ec'o c'a apo chuka' ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' chirij ri ley, richin niquisujuj ri Jesús. Rije' can niquitej c'a quik'ij richin yesujun-apo.
11 Y ri Herodes y ri e ru-soldados can man jun ruk'ij xquiben chire ri Jesús y xquitze'ej. Xquiya' c'a jun tziek chirij, can achi'el ri yequicusala' ri reyes. Roma chiquivech rije' xa man jun ruk'ij ri Jesús. Y c'ari' c'a ri Herodes xutzolij chic el chire ri Pilato.
12 Ri Herodes y ri Pilato c'o oyoval chiquicojol. Jac'a ri k'ij ri' xa junan quivech xuben can.
13 Y c'ari' ri Pilato xeroyoj ri e principal-i' tak sacerdotes y ri e cachibil, ri pa comon yek'aton tzij. Y chuka' xeroyoj ri vinek.
14 Y c'ari' xubij chique: Rix xo'iya' re Jesús pa nuk'a', y nisujuj chi nuyala' quina'oj ri vinek. Pero can chivech c'a rix xinc'utuj-vi chire, y yin nintz'et chi man e rubanalon ta ri ch'a'oj ri nibij rix richin xo'isujubej.
15 Y chuka' ri Herodes man jun xril chirij, tok xixintek-el riq'uin, y romari' xutzolij chic pe pa nuk'a' yin. Xaxe riq'uin ri' niketamaj chi man jun ch'a'oj rubanon richin queri' nika' ta ri camic pa ruvi'.
16 Xtintek c'a ruch'ayic, y c'ari' nincol-el, xcha' ri Pilato.
17 Y ri k'atoy-tzij can c'o c'a chi nucol-el jun preso, roma queri' niban ronojel juna' pa ru-tiempo ri pascua, ri jun quinimak'ij ri israelitas.
18 Romari' conojel junan xech'on-apo riq'uin uchuk'a', y xquibij: ¡Ja ri Barrabás tacolo-el, y ri Jesús ticamisex! xecha'.
19 Y ri Barrabás kajinek c'a pa cárcel roma xyacatej chirij ri k'atbel-tzij ri chiri' pa tinamit, y rubanon chuka' camic.
20 Y ri Pilato, roma c'a can nrajo-vi nucol-el ri Jesús, xch'on chic c'a jun bey chique ri vinek.
21 Pero ri vinek xech'on-apo riq'uin cuchuk'a', y xquibij: ¡Ticamisex chuvech cruz! ¡Ticamisex chuvech cruz!
22 Y pa rox bey ri Pilato xubij c'a chique: ¿Achique c'a mac rubanon chivech re jun achin re'? Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij, richin chi nika' ta ri camic pa ruvi'. Xtintek c'a ruch'ayic, y c'ari' nincol-el, xcha'.
23 Pero ri vinek y ri principal-i' tak sacerdotes, can riq'uin c'a uchuk'a' niquic'utuj-apo chi ticamisex ri Jesús chuvech cruz. Can nik'alajin c'a chi ja ri ch'abel ri xquibila-apo rije' ri xtech'acon.
24 Y jari' tok ri Pilato xubij chi tiban c'a achi'el ri niquic'utuj-apo rije'.
25 Y xucol c'a el ri achin ri xquic'utuj-apo chire chi tucolo-el. Y ri achin ri' xa kajinek c'a pa cárcel roma xyacatej chirij ri k'atbel-tzij y xuben chuka' camic. Jac'a ri Jesús xa xujech-el richin chi ticamisex chuvech cruz, roma can jari' ri xcajo' ri vinek chirij.
26 Y tok ri soldados quic'uan c'a el ri Jesús richin nequibajij chuva ri cruz, xquic'ul c'a jun achin petenek pa juyu', jun achin aj-Cirene y rubini'an Simón. Y ri soldados chirij c'a rija' xquiya-vi-el ri ru-cruz ri Jesús. Can jac'a rija' xuc'uan-el ri cruz, y chirij ri Jesús benek-vi.
27 Y can janíla c'a vinek ri e benek chirij. Y janíla c'a chuka' ixoki' ri ye'ok'en ruvech ri Jesús, y niquibisoj janíla.
28 Y ri Jesús xerutzu' c'a, y xubij chique: Ixoki' aj-Jerusalem, man c'a quinivok'ej yin. Xa tivok'ej-ivi' rix, y tivok'ej chuka' quivech ri ac'uala' ec'o iviq'uin.
29 Roma can ec'o c'a k'ij xque'oka' tok c'ayef ri xtibanatej. Y romari' xtibitej chi jebel ruva-ruk'ij ri ixok ri man nalan ta, ni man jun bey xroyobej ta jun ac'ual, y man xuya' ta chuka' rutz'un.
30 Roma jari' tok xtibanatej chi ri vinek can xquech'oviyaj chique ri nima'k tak juyu' y xtiquibila': Quixtzak-pe chikij. Chuka' xquech'oviyaj chique ri cocoj tak juyu' y xtiquibila' c'a: Kojivevaj, xquecha'.
31 Roma vi chuve yin ri achi'el jun che' rex can niban chi c'o chi ninc'ovisaj tijoj-pokonal, ¿achique ta cami ri man xtiban chique ri xa e achi'el chaki'j tak che'? xcha' ri Jesús.
32 Y ec'o c'a chuka' e ca'i' elek'oma' ri e uc'uan-el, richin yecamisex junan riq'uin ri Jesús.
33 Y tok xe'apon c'a chupan ri jun juyu' rubini'an Calavera, xquibajij c'a ri Jesús chuva ri ru-cruz, y que chuka' ri' ri e ca'i' elek'oma'. Jun xpabex pa rajquik'a', y ri jun chic pa rajxocon (izquierda).
34 Y ri Jesús xubij c'a: Nata' Dios, tacuyu' quimac, roma man quetaman ta achique ri ye'ajin chubanic, xcha' ri Jesús. Y ri soldados xquiya' pan etz'anen ri rutziak ri Jesús, richin xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala-el chiquijujunal.
35 Y ri Jesús tzuliben c'a apo coma janíla vinek y coma chuka' ri achi'a' ri can yek'aton-vi tzij chiquicojol ri israelitas. Y conojel c'a re vinek re' niquitze'ej-apo, y niquibila': Rija' e q'uiy xerucol. Vacami tucolo' c'a ri' rija', vi can kitzij chi ja rija' ri Cristo ri cha'on roma ri Dios, xecha'.
36 Y can que chuka' oc ri' niquiben ri soldados. Yetze'en-apo chirij ri Jesús. Yejel-apo riq'uin y niquisujla' jun ch'amilej ruya'al-uva chire.
37 Y niquibila' c'a chire chuka': Vi can ja rat ri qui-Rey ri israelitas, tacolo' c'a avi' ayon, yecha' chire.
38 Y pa ruvi' c'a el ri cruz c'o c'a jun tzij tz'iban chuvech jun tz'alen. Ri tzij c'a ri' tz'ibatel-el pan oxi' ch'abel. Tz'iban pa quich'abel ri aj-Grecia, pa quich'abel ri aj-Roma y pa quich'abel ri israelitas. Y ri tzij ri' nubij c'a: Jare' ri qui-Rey ri israelitas.
39 Y jun c'a chique ri e ca'i' elek'oma' ri ec'o chuka' chuvech qui-cruz, itzel xch'on-apo chire ri Jesús, roma xubij: Rat ri nabij chi ja rat ri Cristo, tacolo' c'a avi' rat, y kojacolo' chuka' roj, xcha'.
40 Jac'a ri jun chic elek'on xchapon, y xubij-apo chire ri jun: ¿Can man naxibij ta avi' chuvech ri Dios chupan re ruc'ayeval re ojc'o-vi riq'uin?
41 Roj can utz vi rubanic chike, roma yojajin chutojic ri itzel e kabanalon. Jac'a rija' man jun achique ta mac rubanon.
42 Y ri elek'on ri' xubij c'a apo chire ri Jesús: Quinoka' c'a chi'ac'u'x, tok xcape y ja rat chic ri K'atoy-Tzij, xcha'.
43 Y ri Jesús xubij c'a chire: Kitzij c'a ninbij chave, chi can ja re vacami xcabec'oje' viq'uin ri pa lugar richin quicoten, xcha' ri Jesús chire.
44 Y pa nic'aj-k'ij la'ek ri' tok ri ruvach'ulef xk'ekumer. Y ri k'eku'n ri' xq'uis-el ri las tres ri tikak'ij.
45 Ri k'ij can man xsakirisan ta chic, y jac'ari' tok xel pa ca'i' ri tziek ri achok iq'uin ch'aron-vi rupan ri rachoch ri Dios.
46 Can jac'ari' tok ri Jesús riq'uin c'a ruchuk'a' xubij: Nata' Dios, pan ak'a' c'a ninjech-vi ri vánima, xcha'. Y can xe c'a xubij quere', can jari' xquen-ka (xcom-ka).
47 Tok ri Capitán quichin ri soldados xutz'et ri xbanatej, xuya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios, y xubij c'a: Can kitzij na vi chi re jun achin re' man jun na vi rumac, xcha'.
48 Y janipe' ri vinek ri ec'o-apo y xquitz'et ri xbanatej, niquibajila' c'a ruva-quic'u'x ri xetzolin roma ri k'axo'n c'o pa cánima.
49 Y ri e etamayon ruvech ri Jesús, y ri ixoki' ri can c'a pa Galilea e tzeketel-pe chirij, c'a nej c'a ec'o-vi-el niquitzu-apo ri xbanatej.
50 Y c'o c'a jun achin rubini'an José, y aj pa tinamit Arimatea ri pa Judea nicanej-vi can. Re jun utzilej y chojmilej achin c'a re' cachibil ri achi'a' ri yek'aton tzij chiquicojol ri israelitas.
51 Y ri José chuka' royoben tok ri Dios xtoc ri K'atoy-Tzij, y romari' tok rija' man xka' ta chuvech ri xquibij ri rachibil chi niban chire ri Jesús.
52 Y rija' xbe c'a riq'uin ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato chuc'utuxic ri ruch'acul ri Jesús, richin numuk.
53 Y tok rukasan chic c'a pe ri ruch'acul ri Jesús chuva ri cruz, rija' xupis pa jun tziek. Y c'ari' xberumuku' can pa jun jul richin caminek, c'oton chuvech jun juyu' ri xa can abej vi. Y man jun c'a ucusayon ri jul ri'.

San Lucas 23:1-53 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

1 Y c'ateri' c'a, conojel ri yec'o chiri' xecatüj c'a e, y xquic'uaj-e ri Jesús richin nyequijacha' pa ruk'a' ri gobernador Pilato.
2 Y chiri' chuvüch ri gobernador, nquisujula' c'a apu y nquibij: Roj ketaman que ri Jesús q'uiy rumac. Rija' nuya' quina'oj ri vinük. Rija' nubila' chuka' cheque ri vinük que man tiquitoj ri alcaval chin ri rey César. Y chuka' nubila' que ja rija' ri Cristo, y re' nuk'alajrisaj c'a que ja rija' ri Rey, xquibij.
3 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xbij chin. Y ri Jesús xbij chin: Ja', quiri'. Cachi'el ri xabij, xbij rija'.
4 Y c'ateri' ri Pilato xbij cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y cheque ri ch'aka chic vinük chuka': Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij ri jun achi re', xbij.
5 Pero rije' man nyetane' ta ka. Xa nquitij c'a quik'ij que nquibila-apu: Xa nuya' quina'oj ri vinük pa ronojel tinamit richin ri ruch'ulef Judea. Chila' c'a pa ruch'ulef Galilea rutz'amon-pe rubanic. Y quiri' nbanala' ri petenük, y tok xkana' ja xka-pe chuka' chere' pa tinamit Jerusalén, xquibij-apu.
6 Y tok ri Pilato xrac'axaj ri quiri' xquibij-ka, xuc'utuj c'a que si aj-Galilea ri Jesús.
7 Tok xbix c'a chin que ketzij, rija' xutük c'a e ri Jesús chin ri Herodes, ri jun rey ri xbün mandar richin ri ruch'ulef Galilea. Y man c'ayuf tüj xbün roma ri Herodes c'o c'a chiri' pa tinamit Jerusalén ri k'ij ri'.
8 Y tok ri Herodes xutz'et ri Jesús, juis xquicot ránima, roma c'o yan chic k'ij rurayin que rutz'eton ta ruvüch. Y q'uiy c'a ri rac'axan pari'. Romari' royoben c'a que xtutz'et jun bey tok nbün jun milagro.
9 Y ri Herodes q'uiy c'a ri xeruc'utula' chin ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xbij chin.
10 Y yec'o c'a apu chuka' ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, richin nquisujula' apu tzij chirij ri Jesús. Rije' nquitij c'a quik'ij richin nyesujun-apu.
11 Y ri Herodes y ri ye ru-soldados man jun ruk'ij xquibün chin ri Jesús y xquitze'ej. Xquiya' c'a jun tziük chirij, cachi'el ri nyequicusala' ri reyes. Roma chiquivüch rije' xa man jun ruk'ij ri Jesús. Y c'ateri' c'a ri Herodes xutzolij chic e chin ri Pilato.
12 Ri Herodes y ri Pilato c'o oyoval chiquicojol. Jac'a ri k'ij ri' xa junan quivüch xbün ka.
13 Y c'ateri' ri Pilato xeroyoj ri ye más nimalüj tak sacerdotes y ri ye cachibil, pa comon nquibün mandar. Y chuka' xeroyoj ri vinük.
14 Y c'ateri' xbij cheque: Rix xiya-pe ri Jesús pa nuk'a', y nyixsujun-pe que nuyala' quina'oj ri vinük. Pero chivüch c'a rix xinc'utuj-vi chin, y yin nintz'et que man ye rubanalun tüj ri ch'a'oj ri nibij rix richin nyixsujun-pe.
15 Y chuka' ri Herodes man jun xril chirij, tok xixintük-e riq'uin, y romari' xutzolij chic pe pa nuk'a' yin. Xaxe riq'uin ri' nketamaj que man jun ch'a'oj rubanun richin quiri' nka-ka ta ri camic pari'.
16 Nintük c'a chin nch'ay, y c'ateri' nincol-e, xbij ri Pilato.
17 Y ri Pilato nc'atzinej c'a que nucol-e jun preso, roma quiri' nban ronojel juna' pa ru-tiempo ri pascua, ri jun quinimak'ij ri israelitas.
18 Romari' conojel junan xech'o-apu riq'uin cuchuk'a', y xquibij: ¡Ja ri Barrabás tacolo-e, y ri Jesús ticamsüs! xquibij.
19 Y ri Barrabás c'o c'a pa cárcel roma xcatüj chirij ri gobierno chiri' pa tinamit, y rubanun chuka' camic.
20 Y ri Pilato, roma c'a nrajo-vi nucol-e ri Jesús, xch'o c'a jun bey chic cheque ri vinük.
21 Pero ri vinük xech'o-apu riq'uin cuchuk'a', y xquibij: ¡Ticamsüs chuvüch cruz! ¡Ticamsüs chuvüch cruz!
22 Y pa rox mul ri Pilato xbij c'a cheque: ¿Achique c'a mac rubanun chivüch ri jun achi re'? Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij, richin que nka-ka ta ri camic pari'. Nintük c'a richin nch'ay, y c'ateri' nincol-e, xbij.
23 Pero ri vinük y ri más nimalüj tak sacerdotes, riq'uin c'a cuchuk'a' nquic'utuj-apu que ticamsüs ri Jesús chuvüch cruz. Nk'alajin c'a que ja ri tzij ri xquibila-apu rije' jari' ri nch'acon.
24 Y jari' tok ri Pilato xbij que tiban c'a cachi'el ri nquic'utuj-apu rije'.
25 Y xucol c'a e ri achi ri xquic'utuj-apu chin que tucolo-e. Y ri achi ri' xa c'o c'a pa cárcel roma xcatüj chirij ri gobierno y xbün chuka' camic. Ja ri Jesús xa xujüch-e richin que ticamsüs chuvüch cruz, roma jari' ri xcajo' ri vinük chirij.
26 Y tok ri soldados quic'uan c'a e ri Jesús richin nyequibajij chuvüch ri cruz, xquic'ul c'a jun achi petenük pa k'ayis, jun achi aj-Cirene y rubini'an Simón. Y ri soldados chirij c'a rija' xquiya-vi-e ri ru-cruz ri Jesús. Ja rija' xuc'uan-e ri cruz, y chirij ri Jesús benük-vi.
27 Y juis c'a vinük ri ye benük chirij. Y juis c'a chuka' ixoki' ri nye'ok'en ruvüch ri Jesús, y juis nquibisoj.
28 Y ri Jesús xerutz'et c'a, y xbij cheque: Ixoki' aj-Jerusalén, man quinivok'ej yin. Xa tivok'ej-ivi' rix, y tivok'ej chuka' quivüch ri ac'uala' yec'o iviq'uin.
29 Roma yec'o c'a k'ij nyeka-pe tok c'ayuf ri nbanatüj. Y romari' nbitüj que juis quicot ri ixok ri man nalan tüj, ni man jun bey xuya' ta jun ac'ual, y man xuya' tüj chuka' rutz'un.
30 Roma jari' tok nbanatüj que ri vinük nyech'o cheque ri nimak' tak juyu' y nquibila': Quixtzak-pe chikij. Chuka' nyech'o cheque ri cocoj tak juyu' y nquibila' c'a: Kojivevaj, nquibij.
31 Roma si chuve yin ri cachi'el jun che' rüx nban que nc'atzinej que ninc'usaj pokonül, ¿achique ta comi ri man nban cheque ri xa ye cachi'el chaki'j tak che'? xbij ri Jesús.
32 Y yec'o c'a chuka' ye ca'i' elek'oma' ri ye uc'uan-e richin nyecamsüs junan riq'uin ri Jesús.
33 Y tok xe'apon c'a chupan ri jun lugar rubini'an Calavera, xquibajij c'a ri Jesús chuvüch ri ru-cruz, y quiri' chuka' ri ye ca'i' elek'oma'. Jun xpabüx pa rajquik'a' (ru-derecha), y ri jun chic pa ruxocon (ru-izquierda).
34 Y ri Jesús xbij c'a: Nata' Dios, tacuyu' quimac, roma man quetaman tüj achique ri nyetajin chubanic, xbij ri Jesús. Y ri soldados xquiya' pan atz'anin ri rutziek ri Jesús, richin xquitz'et achique chi tziük ri nquic'uala-e chiquijujunal.
35 Y juis c'a vinük nquitz'eta-apu ri Jesús y quiri' chuka' ri ch'aka ri nquibün mandar chiquicojol ri israelitas. Y conojel c'a ri vinük re' nquitze'ej-apu, y nquibila': Rija' ye q'uiy xerucol. Vocomi tucolo' c'a ri' rija', si ketzij que ja rija' ri Cristo ri cha'on roma ri Dios, nquibij.
36 Y quiri' chuka' nquibün ri soldados. Nyetze'en-apu chirij ri Jesús. Nyejel-apu riq'uin y nquisujla' jun ch'amilüj ruya'al-uva chin.
37 Y nquibila' c'a chin chuka': Si ja rat ri qui-Rey ri israelitas, tacolo' c'a avi' ayon, nquibij chin.
38 Y pari' e ri cruz c'o c'a tzij tz'iban chuvüch jun tz'alün. Ri tzij c'a ri' tz'iban-e pan oxi' ch'abül. Tz'iban pa quich'abül ri aj-Grecia, pa quich'abül ri aj-Roma y pa quich'abül ri israelitas. Y ri tzij ri' nbij c'a: Jare' ri qui-Rey ri israelitas.
39 Y jun c'a cheque ri ye ca'i' elek'oma' ri yec'o chuka' chuvüch qui-cruz, itzel xch'o-apu chin ri Jesús, roma xbij: Rat ri nabij que ja rat ri Cristo, tacolo' c'a avi' rat, y kojacolo' roj chuka', xbij.
40 Jac'a ri jun chic elek'on xuch'olij, y xbij-apu chin ri jun: ¿Man naxbij tüj avi' rat chuvüch ri Dios chupan ri k'oxomül ri nkuc'o-vi riq'uin?
41 Roj utz vi rubanic cheke, roma nkutajin chutojic ri itzel ye kabanalun. Jac'a rija' man jun achique tüj mac rubanun.
42 Y ri elek'on ri' xbij c'a apu chin ri Jesús: Quinac'uxla'aj c'a pan avánima, tok ncapu'u y ja rat chic ri Jun ri nabün mandar, xbij.
43 Y ri Jesús xbij c'a chin: Ketzij c'a ninbij chave, que ja ri vocomi ncabec'uje' viq'uin pa lugar richin quicot, xbij ri Jesús chin.
44 Y pa nic'aj-k'ij la'ük ri' tok ri ruch'ulef xk'ekumür. Y ri k'eku'n ri' xq'uis-e ri las tres ri xkak'ij.
45 Ri k'ij xa xk'ekumür-ka, y jari' tok ri c'ul ri tason rupan ri racho ri Dios xk'ach'itüj pa nic'aj y xel ca'i'.
46 Jari' tok ri Jesús riq'uin c'a ruchuk'a' xbij: Nata' Dios, pan ak'a' c'a ninjüch-vi ri vánima, xbij. Y xe c'a xbij quere', jari' tok xcom-ka.
47 Tok ri Capitán quichin ri soldados xutz'et ri xbanatüj, xuya' c'a ruk'ij ri Dios, y xbij c'a: Ketzij na vi que ri jun achi re' man jun na vi rumac, xbij.
48 Y ye juis ri vinük ri yec'o-apu y xquitz'et ri xbanatüj, nquit'init'a' c'a quic'u'x xetzolij roma ri k'oxon c'o pa cánima.
49 Y ri ye etamayon ruvüch ri Jesús, y ri ixoki' ri c'a pa Galilea ye tzekel-pe chirij, c'a nüj c'a yec'o-vi-e nquitz'et-apu ri xbanatüj.
50 Y c'o c'a jun achi rubini'an José, y aj pa tinamit Arimatea pa ruch'ulef Judea ncanaj-vi can. Ri jun utzilüj y chojmilüj achi c'a re' cachibil ri achi'a' ri nquibün mandar chiquicojol ri israelitas.
51 Y ri José chuka' royoben tok ri Dios ntoc ri Jun ri nbün mandar y romari' tok rija' man xka' tüj chuvüch ri xquibij ri rachibil que nbanatüj chin ri Jesús.
52 Y rija' xbe c'a riq'uin ri gobernador Pilato chuc'utuxic ruch'acul ri Jesús, richin numuk.
53 Y tok rukasan chic c'a pe ri ruch'acul ri Jesús chuvüch ri cruz, rija' xupis pa jun c'ul. Y c'ateri' xberumuku' can pa jun jul richin camnük, c'oton chuvüch jun juyu' ri xa abüj vi. Y man jun c'a ucusayon ri jul ri'.

San Lucas 23:1-53 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

1 Y c'ajari', conojel ri jec'o chiri' xecataj, y xquic'uaj ri Jesús chi niquijach pa ruk'a' ri Pilato, ri gobernador.
2 Y chiri' chech raja', niquisujuj-apo y niqui'ij: Roj keta'n chi ri Jesús can q'uiy rumac. Raja' nuya' quino'j (quina'oj) ri winak. Raja' nu'ij chuka' chique ri winak chi can man tiquitoj ri impuestos che ri rey César. Y chuka' nu'ij chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, y re' nrojo' nu'ij chi ja raja' ri Rey, xecha'.
3 Y ri Pilato xuc'utuj che ri Jesús: ¿Ja ret ri qui-Rey ri israelitas? xcha' che. Y ri Jesús xu'ij che: Ja', can quiri-wi, anche'l ri xa'ij, xcha'.
4 Y ri Pilato xu'ij chique ri nimalaj tak sacerdotes y chique ri winak chuka': Ren man jun ch'a'oj ninwil chirij ri jun achi re', xcha'.
5 Pero reje' man yetane' ta ka. Xa niquitaj quik'ij chi niqui'ij-apo: Xa nuya' quino'j (quina'oj) ri winak pa ronojel tenemit chi ri Judea. Chila' pa Galilea rutz'amon-pe ru'onic. Y quiri' nu'on petenak, y c'aja' xkana' c'o chic we' pa tenemit Jerusalem, xecha-apo.
6 Y cuando Pilato xuc'oxaj ri niqui'ij, xuc'utuj xa aj-Galilea ri Jesús.
7 Y cuando x-ix che chi can aj-Galilea-wi, raja' xutak-e ri Jesús che ri Herodes, ri gobernador pa Galilea. Y can jabel xu'on chique roma ri Herodes c'o chiri' pa tenemit Jerusalem ri k'ij ri'.
8 Y cuando ri Herodes xutzu' ri Jesús, yalan xquicot ránima, roma can q'uiy yan k'ij rurayin nutzu'. Y q'uiy ri ruc'oxan chirij. Romari' yalan nurayij nutzu' jun mej (bey) cuando nu'on jun milagro.
9 Y ri Herodes q'uiy ex xuc'utuj che ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xu'ij che.
10 Y can jec'o-apo chuka' ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley, chi niquisujuj ri Jesús. Reje' can niquitaj quik'ij chi yesujun-apo.
11 Y ri Herodes y ri ru-soldados, can man jun rakalen xqui'en che ri Jesús y chuka' xetze'n chirij. Xquiya' jun tziak chirij, can anche'l ri yequicusaj ri reyes. Roma chiquiwech reje' xa man jun rakalen ri Jesús. Y c'ajari' ri Herodes xutzolej chic ri Jesús che ri Pilato.
12 Ri Herodes y ri Pilato c'o ayowal chiquiwech. Pero ri k'ij ri' xa xk'ax ri ayowal chiquiwech y xquijo-ka-qui'.
13 Y c'ajari' ri Pilato xeroyoj ri nimalaj tak sacerdotes y ri je autoridad quichi ri israelitas. Y chuka' xeroyoj ri winak.
14 Y xu'ij chique: Rix xo'iya' ri Jesús pa nuk'a', y ni'ij chi nuya' quino'j (quina'oj) ri winak. Pero can chiwech rix xinc'utuj che, y ren nintzu' chi can manak jerubanon ronojel ri ni'ij rix chirij.
15 Y chuka' ri Herodes man jun anchique xril chirij ruc'aslen, cuando xixintak-e riq'uin, y romari' xutzolej chic pe chue. Xe riq'uin ri' nakatemaj chi raja' man jun anchique rubanon chi nicamises ta.
16 Cami xtintak ruch'ayic, y c'ajari' ninsk'opij-e, xcha' ri Pilato.
17 Ri Pilato can nusk'opij-wi jun chique ri jec'o pa cárcel, roma can quiri-wi ni'an juna-juna' cuando napon ri pascua, ri jun quinimak'ej ri israelitas.
18 Romari' conojel xech'o'n-apo riq'uin ronojel quichuk'a', y xqui'ij: ¡Ja ri Barrabás task'opij-e y ri Jesús ticamises! xecha-apo.
19 Y ri Barrabás c'o pa cárcel roma xcataj chirij ri gobierno chiri' pa tenemit y chuka' rubanon camic.
20 Roma ri Pilato can nrojo-wi nusk'opij-e ri Jesús, romari' xch'o'n chic jun mej (bey) chique ri winak.
21 Pero ri winak xech'o'n-apo riq'uin ronojel quichuk'a', y xqui'ij: ¡Ticamises chech cruz! ¡Ticamises chech cruz!
22 Y pa rox mej (paj) ri Pilato xuc'utuj chique: ¿Anchique mac rubanon chiwech ri jun achi re'? Ren man jun ch'a'oj ninwil chirij chi quiri' nicamises. Xtintak ruch'ayic, y después ninsk'opij-e, xcha'.
23 Pero ri winak y ri nimalaj tak sacerdotes, can riq'uin ronojel quichuk'a' niquic'utuj-apo chi ticamises ri Jesús chech jun cruz, y ja ri niqui'ij reje' ri xch'acon.
24 Y ja cuando Pilato xu'ij chi ti'an anche'l niquic'utuj-apo reje'.
25 Y xusk'opij-e ri achi ri xquic'utuj-apo reje' che. Ri achi ri' c'o pa cárcel roma xcataj chirij ri gobierno y chuka' xu'on camic. Pero ri Jesús xujach-e chi ticamises chech cruz, roma can jari' xquijo' ri winak.
26 Y cuando ri soldados quic'uan-e ri Jesús chi ne'quibajij chech cruz, xquic'ul jun achi aj-Cirene ri rubinan Simón; raja' petenak pa k'ayis, y ri soldados chirij raja' xquiya-wi-e ru-cruz ri Jesús. Y ja raja' xuc'uan-e ri cruz, y benak-e chirij ri Jesús.
27 Y can je q'uiy winak ri je-benak chirij. Y je q'uiy ixoki' chuka' can yalan ye'ok' roma ri Jesús.
28 Pero ri Jesús xtzu'n can chirij, y xu'ij chique: Rix ixoki' aj-Jerusalem, man quiniwok'ej ren. Xa ja rix tiwok'ej-ka-iwi', y tiwok'ej chuka' quiwech ri ac'uala' ri jec'o iwiq'uin.
29 Roma can xquiepe k'ij chi yalan sufrimiento. Romari' xti'ix chi jabel quibanon ri ixoki' ri can manak-wi yec'ue' cal y chuka' ri man jun mej (bey) xquiyobej ta jun ac'ual, y ri man jun mej (bey) xquiya' ta rutz'um (rume') jun ne'y.
30 Y roma ri sufrimiento ri', ri winak can xquiech'o'n chique ri nima'k tak juyu' y xtiqui'ij: Quixtzak-pe chakij. Chuka' chique ri cocoj tak juyu' xtiqui'ij: Kojiwewaj, xquiecha'.
31 Roma xa ren jin anche'l jun che' ri can rex y ni'an chue chi nink'axaj sufrimiento, ¿anchique como xti'an chique ri xa je anche'l jun che' ri je chaki'j chic? xcha' ri Jesús.
32 Y jec'o chuka' ca'i' elek'oma' ri je-uc'uan-e, chi yecamises junan riq'uin ri Jesús.
33 Y cuando xe'apon anchi' c'o-wi ri lugar rubinan Calavera, xquibajij ri Jesús chech ri ru-cruz, y quiri' chuka' ri ca'i' elek'oma'. Jun xpobex pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda.
34 Y ri Jesús xu'ij: Nata' Dios, tacoch'o' (tacuyu') quimac, roma man quieta'n ta anchique ri niqui'en, xcha'. Y ri soldados xquilesaj suerte chirij ri rutziak ri Jesús chi niquina'ej anchique tziak niquic'uaj-e chiquijunal.
35 Y ri Jesús nitz'et-apo coma q'uiy winak y chuka' coma autoridades chiquicojol ri israelitas. Y conojel ri winak re' yetze'n-apo chirij y niqui'ij: Raja' can je q'uiy xerucol. Cami tucolo-ri' raja', xa can ketzij chi ja raja' ri Cristo ri cha'on roma ri Dios, yecha'.
36 Y can quiri' chuka' niqui'en ri soldados. Yetze'n-apo chirij ri Jesús, yebe-apo (yejel-apo) riq'uin y niquisuj-e jun ch'amilaj ruya'al-uva che.
37 Y niqui'ij che chuka': Xa can ja ret qui-Rey ri israelitas, tacolo-awi' ayon, yecha' che.
38 Y chutza'n ri cruz c'o jun letrero tz'iban-e pa oxi' ch'abel. Tz'iban pa ch'abel griego, pa latín y pa hebreo. Y ri tzij re' nu'ij: Jare' qui-Rey ri israelitas.
39 Y jun chique ri je ca'i' elek'oma' ri jec'o chuka' chech qui-cruz, itzel xch'o'n-apo che ri Jesús y xu'ij: Xa can ketzij chi ja ret ri Cristo, tacolo-awi' ret, y kojacolo' roj chuka', xcha' che.
40 Pero ri jun chic xuch'olij ri x-in quiri' che ri Jesús y xu'ij-apo che: ¿Can man naxi'j ta awi' chech ri Dios chupa ri castigo anchi' jojc'o-wi riq'uin?
41 Roj c'o roma quiere' banon chake, roma riq'uin re' nakatoj ri itzel ri jekabanon. Pero raja' man jun mac rubanon.
42 Y ri elek'om ri' xu'ij-apo che ri Jesús: Quinanataj juba', cuando xcape y ja ret na'an yan gobernar, xcha'.
43 Y ri Jesús xu'ij che: Can ketzij nin-ij chawe, chi can ja' yan cami xcabec'ue' wiq'uin anchi' c'o ri lugar chi jojquicot chi jumul, xcha' ri Jesús che.
44 Y pa nic'aj-k'ij la'k ri' ronojel ri rech-ulef xk'okumer-ka. Y ri k'eku'm ri' xq'uis-e c'a nak'ak'ij a las tres.
45 Ri k'ij man xuya' ta chic rusakil, y ja' cuando xk'ach'itaj ri tziak ri yo'n-apo chi nujach rupa ri rocho ri Dios.
46 Can ja' cuando ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Nata' Dios, pa ak'a' ninjach ri wánima, xcha'. Y can xe xu'ij quiere', ja' xcom-ka.
47 Cuando ri capitán quichi ri soldados xutzu' ri xbanataj, xuya' ruk'ij ri Dios, y xu'ij: Can ketzij-wi chi ri jun achi re' man jun rumac, xcha'.
48 Y conojel ri winak ri jec'o-apo y xquitzu' ri xbanataj, niquitin quic'u'x xetzolaj roma ruquiy (nik'axon) cánima.
49 Y ri quieta'n rech ri Jesús, y ri ixoki' ri can pa Galilea quitzekleben-pe, c'a naj jec'o-wi niquitzu-apo ri xbanataj.
50 Y c'o jun achi José rubi', raja' aj-tenemit Arimatea ri c'o pa Judea. Ri jun utzilaj y chojmilaj achi re' caxbil ri achi'a' ri je autoridad chiquicojol ri israelitas.
51 Y ri José ruyoben cuando ri Dios xtu'on gobernar, y romari' raja' man xka ta chech ri xqui'en ri raxbil che ri Jesús.
52 Y raja' xbe c'a riq'uin ri gobernador Pilato chi nuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús, chi numuk.
53 Y cuando rukasan chic pe ri ruch'acul ri Jesús chech ri cruz, xupis pa jun tziak. Y c'ajari' xberumuku' can pa jun jul ri c'oton chech jun nimalaj abaj ri can anche'l jun juyu'. Y man jun ucusayon ri jul ri'.
San Lucas 23 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 23:1-53 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

1 Y entonces quinojiel ri icꞌo chireꞌ xaꞌpalaj, y xquicꞌuaj ri Jesús chi xbꞌaquijachaꞌ pa rukꞌaꞌ ri Pilato.
2 Y chireꞌ choch ri gobernador, niquiꞌan-apa acusar y niquiꞌej: Ojreꞌ xkil ri Jesús chi nuꞌej chica ri vinak chi man caꞌniman. Y nuꞌej chica ri vinak chi man tiquitoj ri impuestos cha ri César. Y nuꞌej jeꞌ chi jajaꞌ ri Cristo, y reꞌ nrajoꞌ nuꞌej chi jajaꞌ jun rey, xaꞌchaꞌ.
3 Entonces ri Pilato xucꞌutuj cha ri Jesús: ¿Atreꞌ ri Qui-Rey ri israelitas? Y ri Jesús xuꞌej cha: Atreꞌ ncaꞌeꞌn, xchaꞌ cha.
4 Y ri Pilato xuꞌej chica ri principales sacerdotes y chica ri vinak: Inreꞌ man jun chꞌoꞌj nivil chirij va ache va, xchaꞌ.
5 Pero ijejeꞌ man ncaꞌtanieꞌ ta ka. Xa quireꞌ niquirak-apa quichiꞌ niquiꞌej-apa: Nuꞌej chica ri vinak ri icꞌo chupan nojiel tanamet richin ri Judea chi man caꞌniman. Cꞌa Galilea rutzꞌucun-pa rubꞌanic. Y vacame ja xalka vaveꞌ pa tanamet Jerusalén, xaꞌcha-apa.
6 Y antok ri Pilato xraꞌxaj chi niquiꞌej Galilea, xucꞌutuj xa aj-Galilea ri Jesús.
7 Y antok xꞌeꞌx cha chi aj-Galilea, jajaꞌ xutak-el ri Jesús riqꞌuin ri Herodes ri gobernador richin Galilea, ruma ri Herodes cꞌo chireꞌ pa tanamet Jerusalén ri kꞌij reꞌ.
8 Y antok ri Herodes xutzꞌat ri Jesús, altíra xquicuot, ruma qꞌuiy yan kꞌij rurayin nutzꞌat. Y qꞌuiy ri raxan chirij. Rumareꞌ altíra nurayij nutzꞌat antok nuꞌon jun milagro.
9 Y ri Herodes qꞌuiy kax nucꞌutuj cha ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xuꞌej cha.
10 Y icꞌo-apa ri principales sacerdotes y ri achiꞌaꞌ escribas, niquitej quikꞌij niquiꞌan-apa acusar ri Jesús.
11 Entonces ri Herodes y ri ru-soldados man jun rakalien xquiꞌan cha ri Jesús, xaꞌtzeꞌn chirij y xquiya-el jun tziak chirij, ri incheꞌl ncaꞌquicusaj ri reyes. Y después ri Herodes xutzoliej chic el ri Jesús cha ri Pilato.
12 Ri Herodes y ri Pilato quiyoval nak quiꞌ, pero ri kꞌij reꞌ xquiꞌan can amigos.
13 Entonces ri Pilato xaꞌrayuoj ri principales sacerdotes y ri autoridades quichin ri israelitas, y xaꞌrayuoj jeꞌ ri vinak.
14 Y xuꞌej chica: Ixreꞌ xalꞌiyaꞌ ri Jesús pa nukꞌaꞌ, y ntiꞌej chi nuꞌej chica ri vinak chi man caꞌniman. Pero chivach ixreꞌ xincꞌutuj cha, y inreꞌ man jun ruchꞌoꞌj xinvil chirij ri ntiꞌej ixreꞌ.
15 Y ri Herodes jeꞌ man jun kax xril chirij antok xixtak-el riqꞌuin, y rumareꞌ xutzoliej chic pa chuva. Riqꞌuin reꞌ nakatamaj chi jajaꞌ man jun kax rubꞌanun chi niquimisas.
16 Xtintak cꞌa ruchꞌayic y después nitzokopij-el, xchaꞌ ri Pilato.
17 Y ri gobernador cꞌo cꞌa chi nutzokopij-el jun chiquivach ri icꞌo pa cárcel, ruma quireꞌ niꞌan juna-junaꞌ chupan ri namakꞌej Pascua.
18 Pero quinojiel junan xaꞌchꞌo-apa riqꞌuin nojiel quichukꞌaꞌ, y xquiꞌej: ¡Ja ri Barrabás tatzokopij-el y ri Jesús tiquimisas! xaꞌcha-apa.
19 Y ri Barrabás cꞌo pa cárcel ruma xpalaj chirij ri gobierno chireꞌ pa tanamet y ruma jeꞌ ruquimisan jun.
20 Y ri Pilato nrajoꞌ nutzokopij-el ri Jesús, rumareꞌ xchꞌoꞌ chic jun bꞌay chica ri vinak.
21 Pero ri vinak xaꞌchꞌo-apa chic riqꞌuin nojiel quichukꞌaꞌ, y xquiꞌej: ¡Tiꞌan crucificar! ¡Tiꞌan crucificar!
22 Y ri Pilato chi oxeꞌ mul xucꞌutuj chica: ¿Chica ruchꞌoꞌj rubꞌanun va ache va? Inreꞌ man jun chꞌoꞌj nivil chirij chi quireꞌ niquimisas. Xtintak ruchꞌayic y después nitzokopij-el, xchaꞌ.
23 Pero ri vinak y ri principales sacerdotes, can riqꞌuin nojiel quichukꞌaꞌ niquicꞌutuj-apa chi tiꞌan crucificar ri Jesús, y ja ri niquiꞌej-apa ijejeꞌ, jareꞌ ri xnimax.
24 Entonces ri Pilato xuꞌej chi tiꞌan incheꞌl niquicꞌutuj-apa ijejeꞌ.
25 Y xutzokopij-el ri ache ri xquicꞌutuj-apa ijejeꞌ cha. Ri ache reꞌ cꞌo pa cárcel ruma xpalaj chirij ri gobernador y ruma xuquimisaj jeꞌ jun. Pero ri Jesús xujach-el chi tiꞌan crucificar, ruma jareꞌ xcajoꞌ ri vinak.
26 Y antok ri soldados quicꞌuan-el ri Jesús, xquicꞌul jun ache aj-Cirene, ri Simón rubꞌeꞌ, ri patanak pan avan, y ri soldados xquitzꞌom y xquiya-el ri cruz chirij. Y jajaꞌ xucꞌuan-el y xꞌa chirij ri Jesús.
27 Y iqꞌuiy vinak ri i-bꞌanak chirij. Y iqꞌuiy jeꞌ ixokiꞌ altíra ncaꞌuokꞌ chirij ri Jesús, y altíra ncaꞌbꞌisuon chirij.
28 Pero ri Jesús xtzuꞌn can chirij, y xuꞌej chica: Ixreꞌ ixokiꞌ aj-Jerusalén, man quixuokꞌ chuvij inreꞌ. Xa tivokꞌiej-ka-iviꞌ ixreꞌ, y quixuokꞌ chiquij ri ival.
29 Ruma xcaꞌpa kꞌij richin altíra sufrimiento. Rumareꞌ xtiꞌeꞌx chi can jaꞌal caꞌquicuot ri ixokiꞌ ri manak cal xcꞌujieꞌ y ri man jun bꞌay xquiyoꞌiej ta jun acꞌual, y ri man jun bꞌay xquiyaꞌ ta rutzꞌun jun xuluꞌ.
30 Entonces ri vinak xtiquiꞌej chica ri juyuꞌ: Quixtzak-pa chikij. Y chica ri chꞌitak juyuꞌ xtiquiꞌej: Kojivavaj, xcaꞌchaꞌ.
31 Ruma xa niꞌan chuva inreꞌ, ri in incheꞌl jun chieꞌ rax chi nikꞌasaj sufrimiento, ¿chica came xtiꞌan cha ri incheꞌl jun chieꞌ chakeꞌj? xchaꞌ ri Jesús.
32 Y cꞌo jeꞌ icaꞌyeꞌ alakꞌomaꞌ ri i-ucꞌuan-el chi ncaꞌquimisas junan riqꞌuin ri Jesús.
33 Y antok xaꞌbꞌaka chupan ri lugar rubꞌinan Rujaluon Quiminak, xquibꞌajij ri Jesús choch cruz, y quireꞌ jeꞌ xquiꞌan chica ri icaꞌyeꞌ alakꞌomaꞌ. Jun xyoꞌx pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda.
34 Y ri Jesús xuꞌej: Nataꞌ Dios, caꞌbꞌanaꞌ perdonar, ruma man cataꞌn ta chica ri niquiꞌan, xchaꞌ. Y ri soldados xquilasaj suerte chirij ri rutziak chi niquijach chiquivach.
35 Y ri Jesús nitzꞌiet-apa cuma iqꞌuiy vinak y cuma jeꞌ ri autoridades quichin ri israelitas. Y quinojiel ri vinak reꞌ ncaꞌtzeꞌn-apa chirij y niquiꞌej: Jajaꞌ can iqꞌuiy xaꞌrucol. Vacame tucalo-riꞌ, xa jajaꞌ ri Cristo ri choꞌn-pa ruma ri Dios, ncaꞌchaꞌ.
36 Y quireꞌ jeꞌ niquiꞌan ri soldados. Altíra ncaꞌtzeꞌn-apa chirij ri Jesús, y ncaꞌjiel-apa riqꞌuin y niquisuj vinagre cha.
37 Y niquiꞌej cha: Xa atreꞌ ri Qui-Rey ri israelitas, tacalo-aviꞌ ayuon, ncaꞌchaꞌ cha.
38 Y paroꞌ ri cruz cꞌo jun letrero tzꞌibꞌan-el pa chꞌabꞌal griego, latín y hebreo y nuꞌej: JAREꞌ RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
39 Y jun chiquivach ri icaꞌyeꞌ alakꞌomaꞌ ri icꞌo jeꞌ choch qui-cruz, can cꞌo tzij ri man otz ta ri ncaꞌruꞌej-apa y cava xuꞌej: Xa atreꞌ ri Cristo, tacalo-aviꞌ ayuon y kojacaloꞌ ojreꞌ jeꞌ, xchaꞌ cha.
40 Pero ri jun chic xuchꞌolij ri xꞌeꞌn quireꞌ cha ri Jesús y xuꞌej-apa cha: ¿Man naxiꞌij ta aviꞌ atreꞌ choch ri Dios chupan ri castigo ri junan ojcꞌo riqꞌuin?
41 Ojreꞌ otz chi quireꞌ bꞌanun chika, ruma riqꞌuin reꞌ nakatoj ri itziel ri i-kabꞌanun. Pero jajaꞌ man jun chꞌoꞌj rubꞌanun.
42 Y ri alakꞌuon reꞌ xuꞌej-apa cha ri Jesús: Quinalka pan aveꞌ, antok xcapa chi naꞌan reinar, xchaꞌ.
43 Y ri Jesús xuꞌej cha: Can ketzij niꞌej chava, chi vacame mismo xcabꞌacꞌujieꞌ viqꞌuin chupan ri lugar ri niꞌeꞌx paraíso cha, xchaꞌ ri Jesús.
44 Y antok pa nicꞌaj-kꞌij laꞌk, nojiel ri roch-ulief xuꞌon kꞌakuꞌn. Y ri kꞌakuꞌn reꞌ xqꞌuis-el hasta cꞌa a las tres ri nakakꞌij.
45 Ri kꞌij man xuyaꞌ ta rusakil, y ri tziak ri choj cha jachuon-ve rupan ri templo xkꞌachꞌitaj pa nicꞌaj.
46 Entonces ri Jesús xurak ruchiꞌ y xuꞌej: Nataꞌ Dios, pan akꞌaꞌ cꞌa nijach ri nu-espíritu, xchaꞌ. Y joꞌc xuꞌej quireꞌ, ja xcon-ka.
47 Antok ri capitán xutzꞌat ri xbꞌanataj, xuyaꞌ rukꞌij ri Dios, y xuꞌej: Can ketzij chi la ache la man jun ruchꞌoꞌj, xchaꞌ.
48 Y quinojiel ri vinak ri icꞌo-apa y xquitzꞌat ri xbꞌanataj, niquitin roch-quicꞌuꞌx xaꞌtzalaj chiquij.
49 Y ri cataꞌn roch ri Jesús, y ri ixokiꞌ ri cꞌa Galilea i-patanak chirij, cꞌa naj icꞌo-ve niquitzꞌat-apa ri nibꞌanataj.
50 Y cꞌo jun ache rubꞌinan José, jajaꞌ aj-Arimatea ri cꞌo Judea. Ri jun utzulaj y choj ache reꞌ, jun chiquivach ri achiꞌaꞌ ri autoridades quichin ri israelitas.
51 Y ri José reꞌ royoꞌien ri ru-reino ri Dios, y rumareꞌ jajaꞌ man xka ta choch ri xquiꞌej y xquiꞌan ri rachꞌil cha ri Jesús.
52 Y jajaꞌ xꞌa riqꞌuin ri Pilato chi xucꞌutuj ri ru-cuerpo ri Jesús.
53 Y antok rukasan chic pa ri ru-cuerpo ri Jesús choch ri cruz, xubꞌol cꞌa chupan jun tziak. Y chupan jun jul ri cꞌatuon choch jun nem abꞌaj xbꞌaruya-ve ri ru-cuerpo ri Jesús. Y man jun yoꞌn chupan.

San Lucas 23:1-53 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

1 Y c'ac'ari', quinojel ri yec'o chiri' xeyacatej c'a el, y xquic'uaj el ri Jesús riche (rixin) chi nbequijacha' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij ri Pilato rubi'.
2 Y chiri' chuwech ri aj k'atbel tzij, xquichop c'a niquitzujuj (niquisujuj) apo y niquibij: Riyoj ketaman chi re Jesús re' q'uiy rumac. Riya' nusuk' quina'oj ri katinamit Israel. Nubila' chuka' chique ri winek chi ma tiquitoj ta ri alcawal chare ri César. Y nubila' chi ya Riya' ri Cristo, y re' ntel chi tzij chi jun Rey, xecha'.
3 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chare. Y ri Jesús xubij c'a: Ja' (je), queri', can achi'el ri xabij, xcha'.
4 Y c'ac'ari' ri Pilato xubij chique ri principali' tak sacerdotes y chuka' chique ri winek: Riyin can majun achique ta mac nwil ta chrij re jun achi re', xcha'.
5 Yac'a riye' xa ma yetane' ta ka. Xa niquitij c'a quik'ij chi niquibila' apo: Xa nusuk' quina'oj ri winek pa ronojel tinamit riche (rixin) re Judea. Chila' c'a pa Galilea ruchapon wi pe rubanic. Y queri' nubanala' ri petenak y xoc'ulun c'a wawe' pa tinamit Jerusalem, xecha' apo.
6 Y tek ri Pilato xrac'axaj ri xa c'ari' niquibij ka, xuc'utuj c'a chi wi aj Galilea ri Jesús.
7 Tek xbix c'a chare ri Pilato chi ri Jesús kitzij chi aj Galilea, ri lugar ri c'o pa ruk'a' ri Herodes, xutek c'a el chare ri Herodes, ri aj k'atbel tzij riche (rixin) ri Galilea. Ruma ri Herodes c'o c'a chiri' pa tinamit Jerusalem ri k'ij ri'.
8 Y tek ri Herodes xutz'et ri Jesús, sibilaj xquicot ránima, ruma can q'uiy chic k'ij rurayin chi rutz'eton ta. Y q'uiy c'a ri rac'axan chrij. Rumari' can royoben c'a chi can xtutz'et na jun bey tek nuben jun milagro.
9 Y ri Herodes q'uiy c'a ri xeruc'utuj chare ri Jesús, yac'a ri Jesús majun tzij xubij ta chare.
10 Y can yec'o c'a apo chuka' ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba', riche (rixin) chi niquitzujuj (niquisujuj) ri Jesús. Riye' can niquitij c'a quik'ij riche (rixin) chi yetzujun (yesujun) apo chrij.
11 Y ri Herodes y ri ye rusoldados can majun c'a ruk'ij xquiben chare ri Jesús y xquitze'ej. Xquiya' c'a jun tziek chrij, can achi'el ri yequicusala' ri reyes. Y c'ac'ari' ri Herodes xutzolij chic el ri Jesús c'a riq'ui ri Pilato.
12 Ri Herodes y ri Pilato quic'ulel qui' rubanon pe. Yac'a ri k'ij ri' tek junan quiwech xquiben.
13 Yac'ari' tek ri Pilato xerusiq'uij (xeroyoj) ri ye principali' tak sacerdotes y ri ye cachibil ri pa moc (comon) yek'ato tzij. Y chuka' xerusiq'uij (xeroyoj) ri winek.
14 Y c'ac'ari' xubij chique: Riyix xo'iya' re Jesús pa nuk'a', y nitzujuj (nisujuj) chi nusuk' quina'oj ri winek. Pero can chiwech c'a riyix xinc'utuj wi chare, y riyin ntz'et chi can majun mac ye rubanalon ta ri achi'el ri nibij riyix.
15 Y chuka' ri Herodes majun xril ta chrij tek xixintek el riq'ui, y rumari' xutzolij chic pe pa nuk'a' riyin. Xaxu (xaxe wi) riq'ui ri' niketamaj chi can majun mac rubanon riche (rixin) chi nicamisex.
16 Xtintek c'a ruch'ayic, y c'ac'ari' ncol el, xcha' ri Pilato.
17 Y ri aj k'atbel tzij can c'o c'a chi nucol el jun preso, ruma queri' niban ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, jun chique ri quinimak'ij ri israelitas.
18 Rumari' quinojel junan xquirek apo quichi', y xquibij: ¡Ya ri Barrabás tacolo' el, y ri Jesús ticamisex! xecha'.
19 Y ri Barrabás ya'on pa cárcel ruma xyacatej chrij ri k'atbel tzij chiri' pa tinamit, y rubanon chuka' camic.
20 Y ri Pilato, ruma c'a can nrajo' wi nucol el ri Jesús, xch'o chic c'a jun bey chique ri winek.
21 Yac'a ri winek xquirek apo quichi', y xquibij: ¡Ticamisex chuwech cruz! ¡Ticamisex chuwech cruz!
22 Y pa rox mul ri Pilato xubij c'a chique: ¿Achique c'a mac rubanon chiwech re jun achi re'? Riyin can majun achique ta mac nwil ta chrij, riche (rixin) chi ruc'amon ta chi nicamisex. Xtintek c'a ruch'ayic, y c'ac'ari' ncol el, xcha'.
23 Pero riye' xa ma xetane' ta ka, xa más niquirek apo quichi', niquic'utuj chi ticamisex ri Jesús chuwech cruz. Can nik'alajin c'a chi ya ri ch'abel ri xquibila' apo ri winek y ri principali' tak sacerdotes ri xtich'acon.
24 Y yac'ari' tek ri Pilato xubij chi tiban c'a achi'el ri niquic'utuj apo riye'.
25 Y xucol c'a el ri achi ri xquic'utuj apo chare chi tucolo' el. Y ri achi ri' xa ya'on pa cárcel ruma xyacatej chrij ri k'atbel tzij y rubanon chuka' camic. Yac'a ri Jesús xa xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz, ruma can yari' ri xcajo' ri winek.
26 Y tek ri soldados quic'uan c'a el ri Jesús riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz, xquic'ul c'a jun achi petenak pa juyu', jun achi aj Cirene, ri Simón rubi'. Y ri soldados chrij c'a riya' xquiya' wi el ri rucruz ri Jesús. Riya' xuc'uan el ri cruz, y xutzekelbej el ri Jesús.
27 Y sibilaj ye q'uiy c'a winek ri ye benak chrij. Ye q'uiy c'a chuka' ixoki' ye'ok' ri ye benak chrij ri Jesús, y can niquibisoj ruwech.
28 Y ri Jesús xerutzu' c'a, y xubij chique: Ixoki' aj Jerusalem, man c'a quiniwok'ej ta riyin. Xa tiwok'ej ka iwi' riyix, y que'iwok'ej chuka' ri ye iwal.
29 Ruma can xque'oka c'a k'ij tek xquepe ruc'ayewal y rumari' tek xtibix chi jabel ruwaruk'ij ri ixok ri ma nalan ta, ni majun bey xralaj ta jun ac'al, y majun ac'al xtz'uman ta chuwaruc'u'x.
30 Y xtibanatej chuka' chi ri winek xtiquibij chique ri nima'k tak juyu': Quixtzak pe chikij. Chuka' xtiquibij chique ri cocoj tak juyu': Kojiwewaj, xquecha'.
31 Ruma wi chuwe riyin ri achi'el jun che' rex can niban chi c'o chi nk'axaj tijoj pokonal, ¿achique ta cami ri ma xtiban ta chique ri xa ye achi'el chaki'j tak che'? xcha' ri Jesús.
32 Y yec'o c'a chuka' ye ca'i' alek'oma' ri ye uc'uan el, riche (rixin) chi yecamisex junan riq'ui ri Jesús.
33 Y tek xe'apon c'a acuchi (achique) c'o wi ri jun juyu' ri nibix Rubakil Rujolon (Ruwi') Caminek chare, ri soldados xquibajij c'a ri Jesús chuwech ri cruz, y queri' chuka' xquiben chique ri ye ca'i' alek'oma'. Jun xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús, y ri jun chic pa rajxocon.
34 Y ri Jesús nubij c'a: Nata' Dios, tacuyu' quimac, ruma ma quetaman ta achique ri yetajin chubanic, xcha'. Y ri soldados xesaquin c'a chrij rutziak ri Jesús, riche (rixin) chi xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala' el chiquijujunal.
35 Y ri Jesús tzuliben c'a apo cuma sibilaj ye q'uiy winek y cuma chuka' ri achi'a' ri can yek'ato wi tzij chiquicojol ri israelitas. Y quinojel c'a ri winek ri' niquitze'ej apo, y niquibila' c'a: Riya' can yec'o wi c'a ri xerucol. Wacami tucolo' c'a ri' ruyon, wi kas kitzij chi ya Riya' ri Cristo ri cha'on pe ruma ri Dios, xecha'.
36 Y can queri' chuka' niquiben ri soldados. Yetze'en apo chrij ri Jesús. Yejel apo riq'ui y xquitzuj (xquisuj) jun ch'omilaj ruya'al uva chare.
37 Y niquibila' c'a chuka' chare: Wi can yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas, tacolo' c'a awi' ayon, yecha' chare.
38 Y pa ruwi' c'a ri cruz c'o c'a jun tzij tz'iban chuwech jun tz'alan. Ri tzij c'a ri' tz'ibatal el pan oxi' ch'abel. Tz'iban pa quich'abel ri aj Grecia, pa quich'abel ri aj Roma y pa quich'abel ri israelitas. Y ri tzij ri' nubij c'a: YARE' RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
39 Y jun c'a chique ri ye ca'i' alek'oma' ri yec'o chuka' chuwech quicruz, itzel xch'o apo chare ri Jesús, ruma xubij: Riyit ri nabij chi yit c'a riyit ri Cristo, tacolo' c'a awi' riyit, y kojacolo' chuka' riyoj, xcha'.
40 Yac'a ri jun chic alek'om xchapon apo chare ri jun y xubij: ¿Can ma naxibij ta awi' chuwech ri Dios chupan re ruc'ayewal re junan yojc'o wi riq'ui?
41 Riyoj can utz wi rubanic chake, ruma yojtajin chutojic ri itzel ye kabanalon. Yac'a Riya' majun achique ta mac rubanon.
42 Y ri alek'om ri' xubij c'a apo chare ri Jesús: Quinatej c'a chawe, tek xcape y tek yitc'o chic chupan ri awajawaren, xcha'.
43 Y ri Jesús xubij c'a chare: Kitzij c'a nbij chawe, chi can ya re wacami xcabec'oje' wuq'ui ri acuchi (achique) c'o wi quicoten, xcha'.
44 Achi'el xa pa nic'aj k'ij tek xoc k'eku'm ronojel ri ruwach'ulef. Y ri k'eku'm ri' xq'uis c'a el c'a pa tak a las tres ri tikak'ij.
45 Ri k'ij can ma xtzu'un ta chic, y yac'ari' tek xel pa ca'i' ri tziek ri achoj riq'ui jachon wi rupan ri rachoch ri Dios.
46 Can yac'ari' tek ri Jesús xurek ruchi' y xubij: Nata' Dios, pan ak'a' c'a riyit njech wi ri wánima, xcha'. Y can xu (xe) wi c'a xubij queri', can yac'ari' xcom ka.
47 Tek ri quicapitán ri soldados xutz'et ri xbanatej, xuya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri Dios, y xubij c'a: Can kitzij na wi chi re jun achi re' can majun wi rumac, xcha'.
48 Y quinojel c'a ri winek ri yec'o apo y xquitz'et ri xbanatej, niquibajla' (niquibuc'la') c'a ruwa tak quic'u'x ri xetzolin el, ruma ri k'axon c'o pa tak cánima.
49 Y ri ye etamayon ruwech ri Jesús, y ri ixoki' ri can c'a pa Galilea ye tzeketel wi pe chrij, c'anej c'a yec'o wi el, niquitzu' apo ri xbanatej.
50 Y c'o c'a jun achi José rubi', y aj pa tinamit Arimatea, tinamit ri c'o pa rucuenta ri Judea. Ri jun utzilaj y chojmilaj achi ri' cachibil ri achi'a' ri yek'ato tzij chiquicojol ri israelitas.
51 Y ri José chuka' royoben apo ri rajawaren ri Dios y rumari' tek riya' ma xka ta chuwech ri xquibij ri rachibil chi niban chare ri Jesús.
52 Y riya' xbe c'a riq'ui ri Pilato ri aj k'atbel tzij y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús chare, riche (rixin) chi numuk.
53 Y tek rukasan chic c'a pe ri ruch'acul ri Jesús chuwech ri cruz, riya' xubor pa jun sakilaj tziek. Y c'ac'ari' xberuya' ca pa jun jul riche (rixin) chi niya'ox (nya') caminek chupan, ri c'oton chuwech jun nimabej. Can c'a ma jane jun caminek ri ya'on ta chupan ri jul ri'.

Lucas 23:1-53 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

1 Y c'are' conojel re jec'o chire' xe'yacataj-a, chin xquic'uaj-a re Jesús che ne'quijacha' pa ruk'a' re jun gobernador rubini'an Pilato.
2 Y chire' chach re gobernador, niquisujuj-apo y niquibij: Yoj kataman che re ache re' q'uiy rumac. Reja' nujal quina'oj re vinak. Nubila' chuka' chique re vinak che man tiquitoj re impuestos cha re César. Y chuka' nubila' che reja' jun Rey roma ja reja' re Cristo.
3 Y re Pilato xuc'utuj cha re Jesús: ¿Ja rat re qui-Rey re israelitas? Y re Jesús xubij: Ja', ja quire', can ancha'l re xabij.
4 Y c'are' re Pilato xubij chique re principal tak sacerdotes y chique re vinak: Yen man jun ch'a'oj ninvel chij re jun ache re'.
5 Pero reje' xa más xe'yori' chin niquibij-apo: Xa nujal quina'oj re vinak re jec'o pa tak tenemit chin re Judea. Y rutz'amom-pa rubanic quire' chila' pa Galilea, y quire' nubanala' pitinak, y vocame ja xbeka vova' pa tenemit Jerusalén.
6 Y tak re Pilato xuc'axaj Galilea re c'a niquibij-ka re vinak, xuc'utuj vo xa aj-Galilea re Jesús.
7 Tak xbex cha che aj-Galilea, reja' xutak-a re Jesús riq'uin re Herodes re gobernador chin re Galilea. Y como re Herodes c'o chire' pa tenemit Jerusalén re k'ij re', otz xuban.
8 Y tak re Herodes xutz'at re Jesús, camas xqui'cot ránma, roma c'o-yan chic che tiempo rurayin nutz'at rach. Y roma c'o q'uiy cosas ruc'axan chij, mare' nurayij che chach-ta reja' tak nuban jun milagro.
9 Y re Herodes q'uiy c'a preguntas xubanala' cha re Jesús, pero re Jesús man jun tzij xubij cha.
10 Y jec'o-apo re principal tak sacerdotes y re achi'a' je'atamayon re ley quichin re israelitas, chin niquisujuj re Jesús chach re Herodes. Reje' can niquitaj quik'ij chin ye'sujun-apo.
11 Y re Herodes chibil re ru-soldados can man jun ruk'ij xquiban cha re Jesús y xe'tze'en chij. Xquiya' c'a jun tziak chij, can ancha'l re ye'quicusala' re Reyes. Roma chiquivach reje' xa man jun ruk'ij re Jesús. Y c'are' re Herodes xutzolij chic-a re Jesús riq'uin re Pilato.
12 Re Herodes y re Pilato man que'ch'o-ta chiquivach, roma c'o ayoval chiquicojol. Jac'a re k'ij re' xa xquiban-ka amigos.
13 Y c'are' re Pilato xe'rayoj re principal tak sacerdotes y re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar, y chuka' xe'rayoj re vinak re je'tzakatal-apo chiquij.
14 Y c'are' xubij chique: Yex xbe'ijacha' re Jesús pa nuk'a', y nibij che nujalala' quina'oj re vinak. Pero chivach yex xinc'utuj cha vo xa katzij o man katzij-ta, y yen nintz'at che man jun rumac, y ronojel re nibij yex che je'rubanon, yen nintz'at che man katzij-ta.
15 Y chuka' re Herodes man jun rumac xuvel re Jesús tak xixintak-a riq'uin, y mare' xutzolij chic-pa viq'uin. Xaxe riq'uin re' nakatamaj che man jun ch'a'oj rubanon chin quire' nika-ta re camic pa rue'.
16 Xtintak c'a ruch'ayic, y c'are' ninlisaj-a libre, xcha' re Pilato.
17 Y re Pilato tiene que nulisaj-a libre jun preso, roma ja quire' re costumbre re niban ronojel juna' chupan re namak'ij rubini'an pascua.
18 Y mare' conojel jun pa quichi' xe'ch'o-apo, y xquibij: ¡Ja re Barrabás talisaj-a libre, y re Jesús tiquimisas! xe'cha'.
19 Y re Barrabás c'o pa cárcel roma xyacataj chij re gobierno chire' pa tenemit y chuka' roma c'o camic rubanon.
20 Y re Pilato, roma nrajo' nulisaj-a libre re Jesús, xch'o chic jun bey chique re vinak.
21 Pero re vinak xa más jun pa quichi' ye'ch'o-apo y niquibij: ¡Tiquimisas cho cruz! ¡Tiquimisas cho cruz!
22 Y pa rox bey xch'o re Pilato chique y xubij: ¿Andex rumac rubanon chivach re jun ache re'? Yen man jun ch'a'oj ninvel chij, chin che niquimisas-ta. Ninya' pa castigo, y c'are' ninlisaj-a libre, xcha'.
23 Pero re vinak y re principal tak sacerdotes, xa más niquirak-apo quichi' chin niquic'utuj-apo che tiquimisas re Jesús cho cruz. Can xnimax-va c'a quitzij re vinak.
24 Y jare' tak re Pilato xubij che nuban re ancha'l re niquic'utuj-apo re vinak.
25 Y xulisaj-a libre re Barrabás re xquic'utuj-apo cha che tulisaj-a libre. Y re ache re' c'o pa cárcel roma xyacataj chij re gobierno y chuka' quimisanel. Y re Jesús xujach-a pa quik'a' chin che tiquimisas cho cruz, roma jare' re niquijo' re vinak che niquiban.
26 Tak re soldados quic'uan-a re Jesús chin ne'quibajij cho cruz, xquic'ul c'a jun ache pitinak pak'os, y re ache re' aj-Cirene y rubini'an Simón. Y re soldados xquitz'am y chij c'a reja' xquiya-va-a re ru-cruz re Jesús. Mare' ja reja' re xc'uan-a re cruz, y chij can re Jesús binak-va.
27 Y camas vinak je'binak chij. Y camas je q'uiy chuka' ixoki' re ye'ok' chij re Jesús y niquijoyovaj rach.
28 Y re Jesús xe'rutzu' re ye'ok', y xubij chique: Yex ixoki' aj-Jerusalén, man quixok' chuij. Xa quixok' chivij yex mismo, y quixok' chiquij re ac'ola' jec'o iviq'uin.
29 Roma re tiempo re xte'ka c'ayef xtibanataj, y mare' xtibex: Otz-quibanoj re ixoki' re man nic'ue-ta ac'ual quiq'uin, re man jun bey xquiyabej-ta jun ac'ual, y re man jun bey xquiya-ta rutz'um jun ac'ual.
30 Jare' tak xtibanataj che re vinak can xque'ch'o-va chique re nima'k tak lomas y xtiquibila': Quixtzak-pa chakij. Chuka' xque'ch'o chique re cocoj tak lomas y xtiquibila': Kojivovaj, xque'cha'.
31 Roma niquiban-na c'a chua yen re yin ancha'l jun che' rax, c'alapa' chique re vinak je ancha'l che' chake'j, xcha' re Jesús.
32 Y jec'o chuka' je ca'e' achi'a' je'c'uan-a riq'uin re Jesús chin ye'quimisas. Re achi'a' re' c'o quimac quibanon.
33 Y tak xe'bapon chupan re jun lugar rubini'an Calavera, xquibajij re Jesús cho cruz, y quire' chuka' xquiban chique re je ca'e' elek'oma'. Jun xbajex pa rajquik'a', y re jun chic xbajex pa ruxocon.
34 Y re Jesús tak c'o chic cho cruz xubij: Nata' Dios, tacuyu' quimac re vinak, roma man quitaman-ta andex re ye'tajin chubanic. Y c'are' re soldados xquiban sortear re rutziak re Jesús, chin xquitz'at andex che tziak re niquic'uala-a cada jun.
35 Y conojel c'a re vinak re jec'o-apo chire' y re achi'a' re ye'bano gobernar re aj-israelitas, niquitz'at-apo re Jesús. Y conojel c'a re vinak re' ye'tze'en-apo chij y niquibila': Reja' je q'uiy xe'rucol. Vocame tucola-ri' reja' mismo, k'alaj re' vo xa can katzij che ja reja' re Cristo re cha'on roma re Dios.
36 Y ja quire' chuka' niquiban-apo re soldados. Ye'tze'en-apo chij re Jesús. Ye'jelon-apo riq'uin y niquisuj-apo vinagre cha.
37 Y niquibila' chuka' cha: Vo xa can ja rat re qui-Rey re israelitas, tacola-avi' ayon rat, ye'cha' cha.
38 Y pa rue-a re cruz c'o c'a tzij je'tz'iban-a chach jun tz'alam. Re tzij re' je'tz'iban-a pan oxe' rach ch'abal. Tz'iban pa quich'abal re aj-Grecia, pa quich'abal re aj-Roma y pa quich'abal re israelitas. Y re tzij re' nubij: Jare' re qui-Rey re israelitas.
39 Y jun chique re je ca'e' achi'a' re c'o quimac quibanon jec'o chuka' cho cruz, itzel xch'o-apo cha re Jesús, roma xubij: Rat re nabij che ja rat re Cristo, tacola-avi' rat, y kojacola' chuka' yoj.
40 Jac'a re jun chic ruchibil re ache re' cof xch'o-apo cha re mismo ruchibil y xubij: Rat can man naxibij-ta-avi' chach re Dios y chupan re mismo castigo yojc'o-va riq'uin, y reja' manak rumac chin niya' re mismo castigo re' pa rue'.
41 Jac'a yoj can ruc'amon-va che kojquimisas chin quire' nakatoj re kamac. Pero reja' man ruc'amon-ta che quire' niban cha, roma man jun rumac rubanon.
42 Y re mismo ache re' xubij-apo cha re Jesús: Quine'ka c'a cha'c'o'x, tak xcapa chic jun bey y tak can yat Rey chic.
43 Y re Jesús xubij cha: Can katzij nimbij chava, che vocame mismo xcate'c'ue' viq'uin chupan re lugar anche' camas jabal y re lugar re' rubini'an Paraíso.
44 Y pa nic'aj-k'ij la'k che' tak xk'ukumar rach re ruch'ulef. Y re k'oko'm re' xq'uis-a c'a pa tak a las tres re tak'ak'ij.
45 Re k'ij man chic xtzu'un-ta, y ja mismo rato re' tak xel ca'e' re utzulaj tziak re anchok cha tason-va rupan re rachoch re Dios.
46 Jare' tak re Jesús riq'uin ruchuk'a' xubij: Nata' Dios, pan ak'a' c'a ninjach-va re vánma. Y can xe xubij quire', jare' tak xcom.
47 Tak re capitán quichin re soldados xutz'at re xbanataj, xuya' ruk'ij re Dios, y xubij: Can katzij-va che re jun ache re' man jun rumac.
48 Y conojel re vinak re jec'o-apo chire' xquitz'at re xbanataj, can man niquivel-ta chic andex niquiban y ye'bison xe'tzolaj roma re xbanataj.
49 Y re vinak re quitaman rach re Jesús, y re ixoki' re can c'a pa Galilea je'tzakatal-va-pa chij, c'ac'anaj c'a jec'o-va niquitzu-pa re ye'banataj.
50 Y c'o c'a jun ache rubini'an José, y aj pa tenemit Arimatea. Re tenemit Arimatea pa Judea c'o-va. Re jun ache re' camas otz runa'oj y chuka' choj ruc'aslen chach re Dios y quichibil re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar re jec'o chiquicojol re israelitas.
51 Y re José jun ache re ruyaben chuka' tak re Dios xtuban gobernar, y mare' reja' man xka-ta chach re xquiban re ruchibil cha re Jesús.
52 Y reja' xba riq'uin re Pilato re gobernador chuc'utuxic re ru-cuerpo re Jesús chin numuk.
53 Y tak rukasan chic-pa re ru-cuerpo re Jesús cho cruz, xupis pa jun sábana. Y c'are' xbo'rmuku' can pa jun jul quichin anama'i', c'oton chach jun peña. Y man jun c'a cusayon-ta re jul re'.