Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 22:1-49 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 22:1-49 in GT:cak:Kaqchikel

1 Juba' chic nrojo' chi nuka ruk'ijul ri quinimak'ij ri israelitas tok niquitij ri pan manak levadura riq'uin, jun nimak'ij ri ni'ix pascua che.
2 Ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley niquicanola' achique ta niqui'en richin niquicamisaj ri Jesús, pero xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri vinak.
3 Jac'ari' tok ri Satanás xoc pa ránima ri Judas ri ni'ix Iscariote che. Rija' jun chique ri doce ru-discípulos ri Jesús.
4 Ri Judas ri' xbe quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y quiq'uin ri e'uc'uayon quichin ri yechajin ri racho ri Dios richin xu'ij chique ri achel xtu'on richin nujach ri Jesús pa quik'a'.
5 Rije' xequicot xquic'axaj y xecanaj riq'uin chi niquiya' méra che.
6 Xuya' c'a rutzij ri Judas chique richin nujach ri Jesús pa quik'a', y nucanola' c'a achel xtu'on chi can ta che'elek'el chiquivech ri vinak.
7 Tok xuka ri k'ij chi nitij ri pan manak levadura riq'uin, ri k'ij tok nic'atzin chi yecamises ri ovejas richin ri pascua,
8 ja k'ij ri' ri Jesús xerutak-e ri Pedro y ri Juan, y xu'ij-e chique: Quixbin y tibana' rubanic ri xtikatij chupan ri pascua re'.
9 Jac'a rije' xquic'utuj che: ¿Achique lugar najo' chi nika'an-vi rubanic?
10 Rija' xu'ij-e chique: Titz'eta' c'a, tok xquixoc-apu pa tinamit Jerusalem, xtic'ul jun achi ruc'amon-pe jun (cucu', k'e'l) ya'. Titzekle'ej-e, c'a achique na jay xtoc-vi.
11 Y quire' ti'ij che ri rajaf-jay: Ri Tijonel quire' nu'ij chave: ¿Achique lugar c'o-vi ri cuarto vave' chi'avacho ri utz chi nin-en-vi ri va'in richin ri pascua quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che.
12 Jac'ari' xtuc'ut jun mama cuarto chivech pa ruca'n piso che ri racho. Ja chiri' tibana-vi rubanic ronojel, xcha-e chique.
13 Xebe c'a ri ca'i' discípulos, y can xquil-vi ri achel ru'in-e ri Jesús chique. Chiri' c'a xqui'en-vi rubanic ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri nimak'ij pascua.
14 Tok xril hora richin ri va'in, ri Jesús xtz'uye-apu chuchi' ri mesa y ja jun ri apóstoles xetz'uye-apu riq'uin.
15 Rija' xu'ij c'a chique: Jani na rurayin ri vánima chi junan nika'an can ri va'in richin ri jun pascua re' na'ey chuvech ri nucamic.
16 Roma yin nin-ij chive chi man chic xtintij ta re pascua c'a ja tok xtitz'akat ronojel ri nuc'ut ri jun va'in re' chi xtibanataj pa ru-gobierno ri Dios.
17 Jac'ari' xuq'uen-apu ri vaso richin ri pascua, y tok rumatioxin chic che ri Dios, xu'ij: (Titz'ama', tichapa') re' y tikumu' can juba' rupan chi'ijununal.
18 Roma yin nin-ij chive chi man chic xtinkum ta re ruya'al-uva c'a xtuka na ri k'ij tok tz'akat xtu'on gobernar ri Dios pa ruvi' ronojel.
19 Jari' xuq'uen-apu ri pan richin ri pascua, xumatioxij che ri Dios, xuper c'a, xuya' chique ri ru-apóstoles y xu'ij: Jare' ri nu-cuerpo ri xtijach-e ivoma rix, y jun bey, jun bey tok nitij, richin c'uxle'el vichin yin tibana', xcha'.
20 Quiri' mismo xu'on tok evayinak chic, xuq'uen-apu ri vaso y xu'ij: Ri vaso re', jare' retal ri c'ac'ac' ruvujil c'aslen ri xtic'achoj riq'uin ri nuquiq'uel ri xtibin ivoma rix.
21 Pero ri achi ri xquijacho-e pa quik'a' ri vinak, xa c'o-pe vave' viq'uin chuchi' mesa.
22 Can kitzij na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquicamises, roma can quiri' vi runojin-pe ri Dios pa nuvi'. Pero, ¡tok'ex ruvech ri achi ri xtijacho-e vichin! xcha' ri Jesús.
23 Jac'ari' tok ri discípulos xquitz'uc-ka ruc'utuxic chiquivech chi achique chique rije' ri xtijacho-e pa camic.
24 Pero (chuka', ka) ri discípulos niquichok'omayila' chiquivech chi achique chique rije' ri más c'o ruk'ij.
25 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri reyes ri yebano gobernar choch'ulef, can ecajaf ri vinak niquina-qui', y ri c'o qui-autoridad, nika chiquivech ni'ix chique chi ebanoy favor.
26 Jac'a chi'icojol rix man tibanataj quiri'. Roma ri na'ey chi'icojol rix, xa tubana' chi ja rija' ri más co'ol chivech. Y ri uc'uay ivichin, toc-ka jun ri nito'on chi'icojol.
27 Quiri' nin-ij chive, roma chuvech ri roch'ulef, ja ri nilix-apu pa mesa ri más c'o ruk'ij que chuvech ri nilin-apu. Pero yin, yin achel ri yinilin-apu pa ruvi' mesa yinc'o chi'icojol.
28 Y rix can rixc'o-pe viq'uin chupan ri k'axomal ri nuk'asan-pe.
29 Roma c'a ri', yin xtinya' autoridad pan ik'a' richin ni'en gobernar achel rubanon-pe ri Nata' Dios chuve yin,
30 richin quiri' junan xquixva' y xtikum iya' viq'uin pa ruvi' ri nu-mesa chupan ri nu-gobierno, y xquixtz'uye' pa tak tz'uyubel c'o quik'ij richin ni'ij ri achique nic'atzin chi ni'an pa quivi' ri erichin ri doce tinamit richin ri Israel, xcha'.
31 Xch'o chic ri Ajaf Jesús, y quire' xu'ij: Simón, Simón, tavac'axaj ri nin-ij chave: Ri Satanás xixruc'utuj richin yixruchayuj achel ni'an che ri trigo, y xyo'ox lugar che.
32 Pero yin nubanon orar avoma, richin man tichup-ka jumul chi rat cukul ac'u'x viq'uin chupan ri chayuj ri xti'an chave. Y tok xtitzolij-pe avánima viq'uin, que'ato' ri ch'aka' chic nu-discípulos richin nic'uje' chic pe ruchuk'a' ri cánima chirakan ri Dios, xcha' che.
33 Jac'a ri Simón xu'ij: Ajaf, yin nubanon che ri vánima chi yatintzekle'ej pa cárcel, o hasta pa camic, xcha'.
34 Pero ri Jesús xu'ij che: Pedro, yin nin-ij chave chi chupan ri ak'a' re', na'ey chi nitzirikin-pe quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chi xa man aveteman ta nuvech, xcha'.
35 Jac'ari' tok ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Tok xixintak ri jun bey can, rix manak morral, méra, nis-ta jun chic par ixajab xic'uaj. ¿C'o cami xc'atzin chive y man ta xivil? Man jun, xecha' rije'.
36 Y xu'ij c'a chique: Jac'a ri vacami, ri c'o ru-morral, tutzalej-e. Ri c'o ruméra, tuc'uaj. Ri manak ru-espada, tuc'ayij jun rutziak y tulok'o' jun.
37 Quiri' nin-ij chive, roma can nic'atzin chi nibanataj viq'uin yin ri tz'iban can ri nu'ij: Achel jun aj-mac x-an che. Roma ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios chuvij yin, can c'a yebanataj na, xcha' ri Jesús.
38 Jari' tok ri discípulos xqui'ij che: Ajaf, vave' c'o ca'i' espada, xecha'. Jac'a rija' xu'ij chique: Man chic tic'uxlaj-pe ri', xcha'.
39 Ri Jesús xel-e pa tinamit y xjote-e chuvech ri juyu' Olivos ri can ni'e-vi siempre. Y ja jun ri discípulos ebenak chirij.
40 Tok c'o chic chiri', rija' xu'ij chique: Rix tibana' orar richin man yixtzak pa mac.
41 Jac'a rija' xbin-apu achel cami nika-vi jun abaj tok nac'ak, y chiri' xxuque-vi-ka richin nu'on orar.
42 Nu'ij c'a pa ru-oración: ¡Papá! Si naya' pan avánima chi quiri', tabana' chi naj nik'ax-vi ri k'axomal re' chuve. Pero man ta'an ri ninrayij yin, xa ja ri najo' rat ri tibanataj, xcha'.
43 Jac'ari' tok jun ángel petenak chicaj xuc'ut-ri' chuvech richin nuruya-ka ruchuk'a'.
44 Riq'uin ri nimalaj ruk'axon ri ránima, ri Jesús más riq'uin uchuk'a' nu'on orar, y ri rutz'ajob can achel nima'k tak tz'uj quic' yeka pan ulef.
45 Jac'a tok xcataj-pe riq'uin ri oración, y xpe quiq'uin ri ru-discípulos, xa yever roma bis xu'urila'.
46 Jac'ari' xu'ij chique: ¿Achique roma xa yixver? Quixcataj, tibana' orar, richin man yixtzak pa mac, xcha' ri Jesús.
47 C'a nich'o na ri Jesús quiq'uin chiri', tok xe'epapo' q'uiy vinak quiq'uin, y ja ri Judas, jun chique ri doce discípulos ri uc'uayon-apu quibey. Rija' xjel-apu riq'uin ri Jesús richin (xutz'ubaj, xutz'ub).
48 Jari' tok ri Jesús xu'ij che: Judas, ¿riq'uin jun tz'ub yinajach-e yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol? xcha'.
49 Tok ri discípulos xquitz'et ri xtebanataj, xquic'utuj che: Ajaf, ¿nkucataj chiquij riq'uin espada? xecha'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 22 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 22:1-49 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

1 Y xa chua'k-cabij c'a ri quinimak'ij ri israelitas chiri', jun nimak'ij tok niquitej caxlan-vey ri manek ch'en (ch'amilej-k'or) riq'uin, y niquibij pascua chire.
2 Y jari' c'a tok ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' chirij ri ley niquich'obola' c'a achique ta rubanic niquiben richin queri' niquicamisaj ri Jesús. Pero xa quixibin-qui' chiquivech ri vinek.
3 Y ri Judas ri jun chique ri cablajuj rutijoxela' ri Jesús, ri tijoxel ri xbix chuka' Iscariote chire, can nisamej chic vi ri Satanás pa ránima.
4 Romari' ri Judas ri' xbe c'a quiq'uin ri principal-i' tak sacerdotes y quiq'uin chuka' ri ye'uc'uan quichin ri e chajinela' ri chiri' pa rachoch ri Dios, y xch'on quiq'uin chirij ri achique rubanic xtuben richin nujech ri Jesús pa quik'a'.
5 Y rije' can janíla c'a xequicot tok xcac'axaj ri', y xquisuj ru-mero romari'.
6 Ri Judas can xberusuju' c'a can ri Jesús chique. Y xuchop c'a ruch'obic jampe' tok xtujech pa quik'a', y can c'a ja tok man quimolon ta qui' vinek riq'uin.
7 Tok xoka' ri nimak'ij, k'ij richin nitij ri caxlan-vey manek ch'en (ch'amilej-k'or) riq'uin, y tok yecamisex chuka' ri tak carne'l ri richin ri pascua,
8 ri Jesús xerutek c'a el ri Pedro y ri Juan, y xubij c'a el chique: Quixbiyin y tibana' rutzil ri xtikatej chupan re pascua re'.
9 Y ri ca'i' tijoxela' xquic'utuj c'a chire: ¿Acuchi c'a navajo-vi chi nikaben ruchojmil?
10 Y ri Jesús xubij chique: Tok xquixapon ri pa tinamit Jerusalem, xtitz'et c'a chi c'o jun achin aj-ic' ri ruc'amon-pe ruya' pa jun cucu' (k'e'l). Tivojkaj c'a el re achin re' c'a achique jay xtoc-vi.
11 Y tibij c'a chire ri tata'aj chupan ri jun jay ri': Ri Katijonel rubin c'a pe: ¿Achique jay re vave' pan avachoch ri utz ta richin ninben ri va'in richin re pascua e vachibilan ri nutijoxela'? quixcha' chire.
12 Y ri rajaf-jay xquixruc'uaj c'a pa jun ruca'n vik jay (cavek jay). Y chiri' c'o jun nima-jay ri chojmirisan chic rupan. Ja ri chiri' tibana-vi rutzil ri xtikatej richin re pascua, xe'uche'ex-el.
13 Y ri ca'i' tijoxela' xebe c'a. Y can achi'el ri rubin-el ri Jesús chique, can queri' ri xbanatej. Y rije' can xquiben-vi c'a rutzil ronojel ri nic'atzin richin ri va'in richin ri pascua ri'.
14 Y tok xapon c'a ri hora, ri Jesús y ri cablajuj apóstoles xetz'uye-apo ri pa mesa.
15 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can janíla nurayiben-pe chi nabey chi yinapon chuvech ri camic, junan nikaben can re jun va'in richin re jun pascua re'.
16 Roma can ninbij-vi c'a chive, chi can c'a ja tok c'o chic na ri utzilej ruk'atbel-tzij ri Dios, y tok banatajinek chic na ronojel ri nic'ulun-vi chi tzij ri pascua, can c'a jari' tok xtinben chic re jun va'in re'.
17 Y ri Jesús xuchop c'a jun vaso ri c'o ruya'al-uva chupan, y tok rumatioxin chic chire ri Dios, xubij: Tikumu' c'a can chi'ivonojel.
18 Roma can ninbij-vi c'a chive, chi can c'a ja tok c'o chic na ri utzilej ruk'atbel-tzij ri Dios, can c'ari' tok xtinkun chic jun bey ruya'al-uva.
19 Y que c'a chuka' ri' xuq'uen-apo jun caxlan-vey, y tok rumatioxin chic chire ri Dios, xuper (xupir) ri caxlan-vey y xuya' chique ri rutijoxela' y xubij: Re' natabel vichin yin. Can titija' c'a. Roma ri nuch'acul can xtijach c'a richin chi napon pa camic, richin yixcolotej.
20 Y tok e va'inek chic, ri Jesús xuchop c'a chuka' ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupan, y xubij: Re ruya'al-uva re', jare' ri nuquiq'uel ri xtibiyin tok xquiquen (xquicom). Riq'uin c'a re nuquiq'uel re', can jac'are' xc'achoj ri c'ac'a' trato ri rajovan-pe ri Dios chi nuben quiq'uin ri vinek. Ri nuquiq'uel ri xtibiyin, richin chi yixcolotej.
21 Y vacami c'a, ri achin ri xquijachon-el pa quik'a' ri vinek, can c'o c'a pe viq'uin re pa mesa.
22 Can tivac'axaj c'a re ninbij chive, chi yin ri xinalex chi'icojol, can yibe-vi pa camic, roma can jare' ri ruch'obon ri Dios pa nuvi'. Pero tok'ex c'a ruvech ri xtijachon-el vichin yin ri xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús.
23 Y jari' tok ri rutijoxela' ri Jesús niquibila-ka chiquivech chi achique cami ri xtijachon-el richin ri Jesús.
24 Y re tijoxela' re' xquich'ojila' c'a chuka' chiquivech achique ri más nim ruk'ij chiquicojol rije'.
25 Pero ri Jesús xa xubij chique: Ri k'atoy tak tzij richin re ruvach'ulef, roma can ec'o ri vinek pa quik'a', romari' can niquina' chi ja rije' ri e cajaf. Y ri achi'a' can c'o quik'a' chique ri vinek, can achi'a' e banoy-utzil nibix chique.
26 Jac'a chi'icojol rix nutijoxela' man que ta ri'. Roma ri más nim ruk'ij chi'icojol rix, nic'atzin chi nuna-ka-ri' chi xa más co'ol que chiquivech ri rachibil. Y ri jun chive rix ri nic'oje' pan ivi', nic'atzin chi nuna-ka-ri' chi xa manek ruk'ij y nuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj.
27 Roma c'a ri', ¿ja cami ri c'o pa mesa nilix-apo ri más ruk'ij, o ja ri ilinel? ¿Man ja ta cami ri c'o pa mesa nilix-apo ri más ruk'ij? Pero chinuvech yin man que ta ri', roma yin xa achi'el ri ilinel inc'o chi'icojol.
28 Rix can ixc'o c'a pe viq'uin chupan ri tijoj-pokonal ri yetejtoben vichin.
29 Roma c'a ri', yin xtinya' jun k'atbel-tzij pan ik'a' rix, can achi'el ri rubanon ri Nata' Dios viq'uin yin,
30 richin queri' xquixva' y xquixuc'ya' pa jun misma mesa viq'uin, tok xa can c'o chic c'a k'atbel-tzij pa nuk'a' yin. Y rix xquixoc c'a k'atoy-tzij pa quivi' ri cablajuj tak tinamit rubanon re nimalej tinamit Israel.
31 Y ri Ajaf Jesús xubij c'a chuka' chire ri jun tijoxel nibix Pedro chire: Simón, Simón, ninbij c'a chave chi ri Satanás xixruc'utuj yan chire ri Dios richin chi yixrutejtobej. Can nrajo' c'a yixrusiloj achi'el nisilox ri trigo chupan ri chaybel.
32 Pero yin can nubanon-vi orar avoma rat, richin queri' can tacukuba' ac'u'x viq'uin. Can xcatapon-vi pa ruk'a' ri Satanás. Pero tok xtitzolin-pe ac'u'x viq'uin, tabana' chique ri ch'aka' chic nutijoxela' chi can tiquicukuba-vi quic'u'x viq'uin, xcha' ri Jesús.
33 Y ri Simón xubij: Ajaf, vi rat xcatuc'uex pa jun cárcel, yibe aviq'uin. Hasta yibe aviq'uin, vi rat xcatapon chuvech ri camic, xcha'.
34 Pero ri Jesús xubij chire: Pedro, yin ninbij c'a chave, chi chupan re ak'a' vacami, man jani tisiq'uin-pe ri mama' tok rat oxi' yan bey tabij chique ri yec'utun chave, chi man avetaman ta nuvech, xcha' ri Jesús chire ri Pedro.
35 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rutijoxela': Tok ri jun bey xixintek y man xinvajo' ta richin xic'uaj pekes (morral), ni mero, ni jun chic c'ulaj xajab, ¿c'o cami ri xivajo' y man xivil ta? xcha'. Y rije' xquibij chi man jun.
36 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jac'a re vacami jun vi chic ri rubanic nrajo'. Roma vacami ri c'o pekes (morral) riq'uin, tuc'uaj. Ri c'o ru-mero, tuc'uaj chuka'. Y ri manek rumachet, tuc'ayij ri ruk'u' y c'ari' tulok'o' jun richin.
37 Y vacami quere' ninbij chive, roma c'o chi nibanatej achi'el ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can. Ri chiri' nubij c'a: Can achi'el chuka' jun aj-mac xban chire. Queri' ri tz'ibatel can. Y re' can xtibanatej na vi viq'uin yin. Ronojel c'a ri e tz'ibatel can chuvij yin chupan ri ruch'abel ri Dios, can xquebanatej na vi, xcha' ri Jesús.
38 Y ri tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Ajaf, vave' c'o ca'i' machet. Pero ri Jesús xubij chique: Man chic tinataj ri', xcha'.
39 Ri Jesús tok elenek chic c'a el ri chiri', xbe c'a ri acuchi can tibe-vi. Rija' xbe c'a ri pa juyu' Olivos. Y ri rutijoxela' can e tzeketel-vi el chirij.
40 Y tok xe'apon c'a, xubij chique: Tibana' orar y tic'utuj chire ri Dios richin chi tok yixtejtobex man quixtzak pa mac.
41 Y ri Jesús xbiyin chic c'a apo jun ca'i' raken-c'an, xxuque-ka chiri', y xuchop c'a nuben orar.
42 Y nubij c'a ri pa ru-oración: Nata' Dios, tabana' c'a chi man ta ninc'ovisaj re jun tijoj-pokonal re', vi can queri' ri navajo' chuka' rat. Pero man taben chuka' ri ninrayij yin, xaxe voma ta yin. Roma yin can ninvajo-vi c'a ninben ri arayibel rat, xcha'.
43 Y c'o c'a jun ángel ri petenek chila' chicaj xuc'ut-ri' chuvech, richin noruya-ka ruchuk'a' ri Jesús.
44 Y can janíla c'a k'axo'n ri c'o pa ránima rija'. Romari' can riq'uin c'a ronojel ránima nuben orar. Y roma chuka' ri k'axo'n ri', ri ya' ri nel chirij man choj ta ya'. Xa achi'el chic nima'k tak tz'uj quic' ri yeka' pan ulef.
45 Tok ri Jesús xbeyacatej-pe ri acuchi xucul-vi nuben orar, xpe c'a quiq'uin ri rutijoxela', pero tok xoka' quiq'uin, xa quichapon varan, roma bis y cosic noc chique.
46 Y ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela' ri': ¿Achique roma xa yixver? Quixyacatej, tibana' orar y tic'utuj chire ri Dios richin chi tok yixtejtobex, man quixtzak pa mac, xcha' chique.
47 Y can c'a nich'on na c'a ri Jesús quiq'uin ri rutijoxela', tok c'a xquina' xe'apon e q'uiy vinek quiq'uin. Y can jac'a ri jun chique ri cablajuj rutijoxela' ri rubini'an Judas, can jac'ari' ri uc'uayon-apo quibey ri vinek ri'. Y ri Judas xjel-apo riq'uin ri Jesús richin xutz'ubaj (xutz'umaj).
48 Pero ri Jesús xubij c'a chire ri Judas: ¿Xinatz'ubaj (Xinatz'umaj) yin ri xinalex chi'icojol, xe richin yinac'ayij-el pa quik'a' ri ye'etzelan vichin? xcha' ri Jesús.
49 Y ri tijoxela' tok xquitz'et ri najin rubanic, xquinabej ri achique ri xtec'ulvachitej. Romari' xquibij c'a chire: Ajaf, ¿yojyacatej chiquij riq'uin machet? xecha'.

San Lucas 22:1-49 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

1 Y xa chuak'-cabij c'a ri quinimak'ij ri israelitas chiri', jun nimak'ij tok nquic'ux caxlan-vüy ri manak levadura riq'uin, y nquibij pascua chin.
2 Y jari' c'a tok ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nquinucula' c'a achique ta modo nquibün richin quiri' nquicamsaj ri Jesús. Pero xa quixbin-qui' chiquivüch ri vinük.
3 Y ri Judas ri jun cheque ri doce rachibila' ri Jesús, ri rachibil ri xbix chuka' Iscariote chin, nsamüj chic vi ri Satanás pa ránima.
4 Romari' ri Judas ri' xbe c'a quiq'uin ri más nimalüj tak sacerdotes y quiq'uin chuka' ri nye'uc'uan quichin ri ye chajinela' chiri' pa racho ri Dios, y xch'o quiq'uin pari' ri achique modo nbün richin nujüch ri Jesús pa quik'a'.
5 Y rije' juis c'a xequicot tok xcac'axaj ri', y xquisuj rutumin romari'.
6 Ri Judas xberusuju' c'a can ri Jesús cheque. Y xutz'om c'a runuquic jampe' tok nujüch pa quik'a', y ja tok man quimolon tüj qui' vinük riq'uin.
7 Tok xka-pe ri nimak'ij, k'ij richin nc'uxtüj ri caxlan-vüy manak levadura riq'uin, y tok nyecamsüs chuka' ri xtak ovejas ri richin ri pascua,
8 ri Jesús xerutük c'a e ri Pedro y ri Juan, y xbij c'a e cheque: Quixbiyin y tibana' c'ojlen ri nkac'ux chupan ri pascua re'.
9 Y ri ca'i' achibila' xquic'utuj c'a chin: ¿Ape' c'a najo-vi que nkabün ruc'ojlen?
10 Y ri Jesús xbij cheque: Tok nyixapon pa tinamit Jerusalén, nitz'et c'a que c'o jun achi aj-ic' ri ruc'amon-pe ruya' pa jun cura'. Titzeklebej c'a e ri achi ri' c'a achique jay ntoc-vi.
11 Y tibij c'a chin ri tata'aj chupan ri jun jay ri': Ri ka-Maestro rubin c'a pe: ¿Achique jay chere' pan avacho ri utz ta richin ninbün ri va'in richin ri pascua ye vachibilan ri vachibila'? quixbij chin.
12 Y ri rajaf-jay nyixruc'uaj c'a pa jun ruca'n piso chin ri jay. Y chiri' c'o jun nima-jay ri chojmirsan chic rupan. Ja chiri' tibana-vi c'ojlen ri nkac'ux richin ri pascua, xbij-e.
13 Y ri ca'i' achibila' xebe c'a. Y cachi'el ri rubin-e ri Jesús cheque, quiri' ri xquibana'. Y rije' xquibün-vi c'a c'ojlen ronojel ri nc'atzin richin ri va'in richin ri pascua ri'.
14 Y tok xapon c'a ri hora, ri Jesús y ri doce apóstoles xetz'uye-apu chuvüch ri mesa.
15 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Juis nurayin-pe que nabey que nquinapon chuvüch ri camic, junan nkabün can ri jun va'in richin ri jun pascua re'.
16 Roma ninbij-vi c'a chive, que ja tok c'o chic na ri k'ij tok nbün-vi mandar ri Dios, y tok banatajnük chic ronojel ri ntel-vi chi tzij ri pascua, c'a jari' tok ninbün chic ri jun va'in re'.
17 Y ri Jesús xutz'om c'a jun vaso ri c'o ruya'al-uva chupan, y tok rumatioxin chic chin ri Dios, xbij: Titija' c'a can chi'ivonojel.
18 Roma ninbij-vi c'a chive, que ja tok c'o chic ri k'ij tok nbün-vi mandar ri Dios, c'ateri' tok nintij jun bey chic ruya'al-uva.
19 Y quiri' c'a chuka' xuc'ün-apu jun caxlan-vüy, y tok rumatioxin chic chin ri Dios, xuper ri caxlan-vüy y xuya' cheque ri rachibila' y xbij: Re' chin nquinic'uxla'aj yin. Titija' c'a. Roma ri nuch'acul njach c'a richin que napon pa camic, richin nyixcolotüj.
20 Y tok ye vai'nük chic, ri Jesús xutz'om c'a chuka' ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupan, y xbij: Ri ruya'al-uva re', jare' ri nuquiq'uel ri nbiyin tok nquicom. Riq'uin c'a ri nuquiq'uel re', jare' xc'achoj ri c'ac'a' trato ri rujo'on-pe ri Dios que nbün quiq'uin ri vinük. Ri nuquiq'uel ri nbiyin, richin que nyixcolotüj.
21 Y vocomi c'a, ri achi ri xquijachon-e pa quik'a' ri vinük, c'o c'a pe viq'uin chuvüch mesa.
22 Tivac'axaj c'a ri ninbij chive, que yin ri xinalüx chi'icojol, nquibe-vi pa camic, roma jari' ri runucun ri Dios pa nuvi'. Pero juya' ruvüch c'a ri njachon-e vichin yin ri xinalüx chi'icojol, xbij ri Jesús.
23 Y jari' tok ri rachibila' ri Jesús nquibila-ka chiquivüch que achique comi ri njachon-e richin ri Jesús.
24 Y ri rachibila' ri' xquich'ojila' c'a chuka' chiquivüch achique ri más nim ruk'ij chiquicojol rije'.
25 Pero ri Jesús xa xbij cheque: Ri reyes richin ri ruch'ulef, roma yec'o ri vinük pa quik'a', romari' nquina' que ja rije' ri ye cajaf. Y ri achi'a' c'o quik'a' cheque ri vinük, achi'a' ye banuy-utz nbix cheque.
26 Jac'a chi'icojol rix vachibila' man quiri' tüj. Roma ri más nim ruk'ij chi'icojol rix, nc'atzin que nuna-ka-ri' que xa más co'ol que chiquivüch ri rachibil. Y ri jun chive rix ri nc'uje' pan ivi', nc'atzin que nuna-ka-ri' que xa manak ruk'ij y xa vit oc tuna' ka richin nusuj-ri' chubanic achique na samaj.
27 Roma c'a ri', ¿ja comi ri c'o chuvüch mesa ri nilix-apu ri c'o más ruk'ij, o ja ri achique ri njachon? ¿Man ja tüj comi ri c'o chuvüch mesa ri nilix-apu ri más ruk'ij? Pero chinuvüch yin man quiri' tüj, roma yin xa cachi'el ri jun ri njachon yinc'o chi'icojol.
28 Rix rixc'o c'a pe viq'uin chupan ri pokonül ri nyetijon vichin.
29 Roma c'a ri', yin ninya' jun autoridad pan ik'a' rix, cachi'el ri rubanun ri Nata' Dios chuve yin,
30 richin quiri' nyixva' y nquitij ya' chuvüch jun misma mesa viq'uin, tok xa c'o chic c'a autoridad pa nuk'a' yin. Y rix nyixoc c'a jueces pa quivi' ri doce tak tinamit rubanun ri nimalüj tinamit Israel.
31 Y ri Ajaf Jesús xbij c'a chuka' chin ri jun rachibil nbix Pedro chin: Simón, Simón, ninbij c'a chave que ri itzel-vinük xixruc'utuj yan chin ri Dios richin que nyixrutij. Nrajo' c'a nyixrusiloj cachi'el nsilos ri trigo chupan ri chaybül.
32 Pero yin nubanun-vi orar avoma rat, richin quiri' taya' avánima viq'uin. Richin quiri' man ncatapon tüj pa ruk'a' ri Satanás. Richin tok ntzolij-pe ac'u'x viq'uin, tabana' cheque ri ch'aka chic vachibila' que rije' tiquiya-vi cánima viq'uin, xbij ri Jesús.
33 Y ri Simón xbij: Ajaf, si rat ncatuc'u'üx pa jun cárcel, nquibe chavij. Hasta nquibe chavij, si rat ncatapon chuvüch ri camic, xbij.
34 Pero ri Jesús xbij chin: Pedro, yin ninbij c'a chave, que chupan ri ak'a' vocomi, man jani tisiq'uin-pe ri gallo tok rat oxi' yan mul tabij cheque ri nyec'utun chave, que man avetaman tüj nuvüch, xbij ri Jesús chin ri Pedro.
35 Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': Tok ri jun bey can xixintük y man xinjo' tüj richin xic'uaj morral, nixta tumin, ni jun chic c'ulaj xajab, ¿c'o comi ri xijo' y man xivil tüj? xbij. Y rije' xquibij que man jun.
36 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ja vocomi jun vi chic ri rubanic nrajo'. Roma vocomi ri achique c'o morral ruchajin, tuc'uaj. Ri c'o rutumin, tuc'uaj chuka'. Y ri manak rumachet, tuc'ayij ri rutziek ri cachi'el coton y c'ateri' tulok'o' jun riq'uin.
37 Y vocomi quiri' ninbij chive, roma nc'atzinej que nbanatüj cachi'el ri nbij chupan ri rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' nbij c'a: Cachi'el chuka' jun aj-mac xban chin. Quiri' ri tz'iban can. Y re' nbanatüj na vi viq'uin yin. Ronojel c'a ri ye tz'iban can pa nuvi' yin chupan ri rutzij ri Dios, nyebanatüj na vi, xbij ri Jesús.
38 Y ri achibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Ajaf, chere' c'o ca'i' machet. Pero ri Jesús xbij cheque: Ya xbün riq'uin ri', xbij.
39 Ri Jesús tok elenük chic c'a e chiri', xbe c'a ape' tibe-vi. Rija' xbe c'a pari' ri juyu' Olivos. Y ri rachibila' ye tzekel-vi e chirij.
40 Y tok xe'apon c'a, xbij cheque: Tibana' orar y tic'utuj chin ri Dios richin que tok nyixtijox man quixtzak pa mac.
41 Y ri Jesús xbiyin chic c'a apu jun ca'i' rakün-c'an, xxuque-ka chiri', y xutz'om c'a nbün orar.
42 Y nbij c'a pa ru-oración: Nata' Dios, tabana' c'a que man ninc'usaj tüj ri jun pokonül re', si quiri' ri najo' rat chuka'. Pero man tabün chuka' ri ninrayij yin, xaxe voma yin. Roma yin ninjo-vi c'a ninbün ri arayibül rat, xbij.
43 Y c'o c'a jun ángel ri petenük chila' chicaj xuc'ut-ri' chuvüch, richin nuya-ka-pe ruchuk'a' ri Jesús.
44 Y juis c'a k'oxon ri c'o pa ránima rija'. Romari' riq'uin c'a ronojel ránima nbün orar. Y roma chuka' ri k'oxon ri', ri ya' ri ntel chirij man choj tüj ya'. Xa cachi'el chic nimak' tak tz'uj quic' ri nyeka-ka pan ulef.
45 Tok ri Jesús xbecatüj-pe ape' xucul-vi nbün orar, xpu'u c'a quiq'uin ri rachibila', pero tok xka-pe quiq'uin, xa quitz'amon varan, roma bis y cosic ntoc cheque.
46 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila' ri': ¿Achique roma xa nyixvür? Quixcatüj, tibana' orar y tic'utuj chin ri Dios richin que tok nyixtijox, man quixtzak pa mac, xbij cheque.
47 Y c'a ntajin nch'o c'a ri Jesús quiq'uin ri rachibila', tok c'a nquina' xe'apon ye q'uiy vinük quiq'uin. Y ja ri jun cheque ri doce rachibila' ri rubini'an Judas, jari' ri uc'uayon-apu bey chiquivüch ri vinük ri'. Y ri Judas xjel-apu riq'uin ri Jesús richin xutz'ubaj.
48 Pero ri Jesús xbij c'a chin ri Judas: ¿Xinatz'ubaj yin ri xinalüx chi'icojol, xaxe richin nquinac'ayij-e pa quik'a' ri nye'etzelan vichin? xbij ri Jesús.
49 Y ri rachibila' tok xquitz'et ri ntajin rubanic, nquinabej ri achique ri nyec'ulachitüj. Romari' xquibij c'a chin: Ajaf, ¿nkatz'om comi ki' chi machet quiq'uin? xquibij.

San Lucas 22:1-49 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

1 Ca'i-oxi' oc k'ij nrojo' chi napon ri quinimak'ej ri israelitas, jun nimak'ej rubinan pascua, cuando niquitaj ri pan ri manak levadura riq'uin.
2 Ja' cuando ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley niquinojila' anchique ta niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús. Pero xa niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak.
3 Y ri Judas jun chique ri cablajuj ru-discípulos ri Jesús, ri discípulo ri x-ix chuka' Iscariote che, can nisamaj yan ri Satanás pa ránima.
4 Romari' xapon quiq'uin ri nimalaj tak sacerdotes y quiq'uin chuka' ri jefes quichi ri yechajin pa rocho ri Dios, y xbetzijon quiq'uin chirij anchique xtu'on chi nujach ri Jesús pa quik'a'.
5 Y reje' yalan xequicot cuando xquic'oxaj ri', y xquisuj mero che.
6 Y chuka' ri Judas can utz xu'on chech ri xqui'ij reje'. Y ja' xutz'om rucanoxic anchique modo xtu'on chi nujach ri Jesús pa quik'a' cuando manak quimolon-qui' winak riq'uin.
7 Xoka ri na'ey k'ij chi ri nimak'ej cuando nitej ri pan ri manak levadura riq'uin. Chupa ri k'ij ri' ja yecamises chuka' ri alaj tak ral ovejas chi ri pascua ri'.
8 Ri Jesús ja xerutak ri Pedro y ri Juan, y xu'ij-e chique: Inaba' yan ri xte'katija' chupa ri pascua re'.
9 Y ri ca'i' discípulos xquic'utuj che: ¿Anchi' najo-wi chi naka'an ronojel ri'?
10 Y ri Jesús xu'ij chique: Cuando xquixapon pa tenemit Jerusalem, xtic'ul jun achi samajel ri ruc'uan ruya' pa jun cucu' (tinaja). Titzeklebej ri achi re' c'a anchique na jay xtoc-wi.
11 Y ti'ij che ri rajaf ri jay ri': Ri Maestro ru'in-pe chake: ¿Anchique jay we' chi'awocho utz chi nin-en ri wa'in chi ri pascua junan quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che.
12 Y ri rajaf-jay xquixruc'uaj pa ruca'n piso che ri jay. Y chiri' c'o jun jay nim rupa y banon chic ru'onic; chiri' tinaba-wi ronojel ri xte'katija' chi ri pascua, xe'uche'x-e.
13 Y ri ca'i' discípulos xebe. Y can anche'l ru'in-e ri Jesús chique, can quiri' xbanataj. Y reje' can xquinaba-wi ronojel ri nic'atzin chique chi ri pascua ri'.
14 Y cuando xapon ri hora, ri Jesús y ri cablajuj apóstoles xech'oquie-apo chuchi' mesa.
15 Y Jesús xu'ij chique: Yalan nurayin-pe chi antes chi yicom, junan naka'an can ri jun wa'in chi ri jun pascua re'.
16 Roma nin-ij chiwe chi can manak chic xtin-en ri wa'in re' iwiq'uin; c'aja' cuando xbanataj yan ri anchique ntel chi tzij ri pascua re', y ri Dios nu'on yan gobernar, c'ajari' xtin-en chic jun mej (bey) ri wa'in re'.
17 Y ri Jesús xuc'on-apo jun vaso ri c'o ruya'al-uva chupa, xuya' matiox che ri Dios y xu'ij: Chi'iwonojel tikumu' re'.
18 Roma nin-ij chiwe, chi c'aja' cuando xtic'ue' ru-gobierno ri Dios, c'ajari' xtinkum chic jun mej (bey) ruya'al-uva.
19 Y quiri' chuka' xuc'on-apo jun pan, xuya' matiox che ri Dios, c'ajari' xuper ri pan y xuya' chique ri ru-discípulos y xu'ij chique: Titija' ri pan re', jare' ri nuch'acul; roma ren can xquijach y xquicamises pa iq'uiexel rix. Can titija' ri pan re' y siempre quininataj.
20 Y cuando je-waynak chic, ri Jesús xuc'on-apo chuka' ri vaso ri c'o ruya'al-uva chupa, y xu'ij: Ri ruya'al-uva re', jare' ri nuquiq'uiel ri xtibin cuando xquicamises. Riq'uin ri nuquiq'uiel ri xtibin, can ja' xtic'achoj ri c'ac'ac' trato ri rurayin-pe ri Dios chi nu'on quiq'uin ri winak. Ri nuquiq'uiel ri', xtibin chi quiri' rix jixcolotaj.
21 Y cami, ri achi ri xtijacho wichi pa quik'a' ri winak ri man jinquijo' ta, can c'o-pe wiq'uin chuchi' mesa.
22 Can tic'oxaj ri nin-ij chiwe, chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xquicamises, roma can jare' ri runojin-pe ri Dios pa nuwi'. Pero juya' (juyu') rech ri xtijacho wichi, xcha' ri Jesús.
23 Y ri ru-discípulos ri Jesús can ja xquibila-ka chiquiwech chi ancu'x (anchique) como ri xtijacho richi ri Jesús.
24 Y ri discípulos xqui'ij-ka chiquiwech ancu'x (anchique) chique reje' ri c'o más ruk'ij.
25 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ri reyes chi ri rech-ulef, roma can jec'o ri winak pa quik'a', romari' can niquina' chi ja reje' ri je cajaf ri winak. Y ri achi'a' can jec'o pa quiwi' ri winak, can je utzilaj tak achi'a' ni'ix chique.
26 Pero chi'icojol rix nu-discípulos, man quiri' ta. Roma ri c'o más ruk'ij chi'icojol, can tuna-ka chi can manak oc ruk'ij chiquiwech ri juley chic. Y ri jun chiwe ri nic'ue' más ruk'ij pa iwi' rix, can tuna-ka chi can manak oc ruk'ij y co'l tu'ona-ka, chi quiri' nusuj-ri' chi neru'ona' xabachique (xama'anchique) samaj.
27 Romari', ¿ja como ri nilix-apo chuchi' mesa ri c'o más ruk'ij, o ja ri nilin-apo? ¿Man ja' ta como ri nilix-apo chuchi' mesa ri más c'o ruk'ij? Pero chinuech ren man quiri' ta, roma ren jin anche'l jun ri nilin-apo chuchi' mesa ri jinc'o chi'icojol.
28 Rix can jixc'o-pe wiq'uin chupa ronojel ri sufrimientos ri yetojtoben wichi.
29 Romari', ren xtinya' uchuk'a' pa ik'a' rix chi niben gobernar, can anche'l ri rubanon ri Nata' Dios wiq'uin ren,
30 chi quiri' xquixwa' y xquixuq'uia' pa jun misma mesa wiq'uin ren, cuando ren nin-en yan gobernar. Y rix xquixoc gobernadores pa quiwi' ri cablajuj quiwech familias ri je calc'ual can ri cablajuj ralc'ual can ri achi xubinaj Israel.
31 Y ri Ajaf Jesús xu'ij chuka' che jun chique ri ru-discípulos: Simón, Simón, nin-ij chawe chi ri Satanás xixruc'utuj yan che ri Dios chi jixrutojtobej. Can nrojo' jixrusiloj anche'l ni'an che ri trigo.
32 Pero ren can xin-en yan orar awoma, chi quiri' ret can naya' awánima wiq'uin. Can xcatojtobex-wi roma ri Satanás. Pero cuando xtitzolaj-pe awánima wiq'uin, xquie'ato' ri ch'aka chic nu-discípulos chi quiri' can tiquiya' ruchuk'a' cánima wiq'uin, xcha' ri Jesús.
33 Y ri Simón xu'ij: Ajaf, xa ret xcatuc'uax pa cárcel, ren chuka' yibe awiq'uin. Y xa xcacamises, ren chuka' yicom awiq'uin, xcha'.
34 Pero ri Jesús xu'ij che: Pedro, ren nin-ij chawe, chi chupa ri ak'a' re', man jani titzirin-pe (tisiq'uin-pe) ri gallo cuando ret oxi' yan mej (paj) ta'ij chique ri yec'utun chawe, chi can man aweta'n ta nuech, xcha' ri Jesús che ri Pedro.
35 Y Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Cuando ri jun mej (bey) xixintak y man xinya' ta lugar chiwe chi xic'uaj ta ichim, ni i-mero, ni jun chic par ixajab, ¿c'o como ri xu'on falta chiwe? xcha'. Y reje' xqui'ij chi can man jun.
36 Y ri Jesús xu'ij chique: Pero cami man quiri' ta chic. Roma cami ri c'o ruchim, tuc'uaj. Ri c'o ru-mero, tuc'uaj chuka'. Y xa c'o jun ri manak ru-espada, tuc'ayij jun rutziak y tulok'o' jun.
37 Y cami quiere' nin-ij chiwe, roma can xtibanataj na-wi anche'l ri nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' nu'ij: Anche'l jun aj-mac x-an che. Quiri' ri tz'iban can. Y re' can xtibanataj na-wi wiq'uin ren. Ronojel ri je-tz'iban can chuij ren chupa rutzij ri Dios, can xquiebanataj na-wi, xcha' ri Jesús.
38 Y ri discípulos, roma man xqui'en ta entender ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij che: Ajaf, we' c'o ca'i' espadas. Pero ri Jesús xu'ij chique: Man chic tinataj ri', xcha'.
39 Cuando Jesús elenak chic e chiri', xbe ri anchi' can tibe-wi. Raja' xbe chech ri juyu' rubinan Olivos. Y ri ru-discípulos can je-benak chirij.
40 Y cuando xe'apon, xu'ij chique: Tibana' orar y tic'utuj che ri Dios chi quiri' cuando jixtojtobex, man quixtzak pa mac.
41 Y ri Jesús xbin chic apo juba' y xxuquie-ka chi nu'on orar.
42 Y nu'ij pa ru-oración: Nata' Dios, xa ret najo', quinacolo' chech ri sufrimiento ri c'o chupa ri copa ri ayo'n chue. Pero man ta'an ri ninrayij ren. Roma ren can ninjo' chuka' nin-en ri narayij ret, xcha'.
43 Y c'o jun ángel ri petenak chicaj xuc'ut-ri' chech, chi noruya-ka ruchuk'a' ri Jesús.
44 Y can yalan ruquiy (nik'axon) ránima raja'. Romari' can riq'uin ronojel ránima nu'on orar. Y roma chuka' ri ruquiy (k'axon), ri wo'l ri ntel chirij man choj ta ya'. Xa anche'l nima'k tak tz'uj quic' ri yeka pa ulef.
45 Cuando ri Jesús xbecataj-pe anchi' xucul-wi nu'on orar, xoka quiq'uin ri je oxi' ru-discípulos, pero reje' xa yewer, roma yalan yebison y chuka' je-cosinak.
46 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos ri': ¿Anchique roma jixwer? Quixcataj, tibana' orar y tic'utuj che ri Dios chi cuando jixtojtobex, man quixtzak pa mac, xcha' chique.
47 Y can c'a nich'o'n ri Jesús quiq'uin ri ru-discípulos, c'aja' xquina' xe'apon q'uiy winak quiq'uin. Y ja ri jun chique ri cablajuj ru-discípulos ri rubinan Judas ri uc'uayon-apo quichi ri winak ri'. Y ri Judas ja' xbe-apo riq'uin ri Jesús y xutz'ubaj.
48 Pero ri Jesús xu'ij che ri Judas: ¿Xinatz'ubaj ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xe chi yinajach pa quik'a' ri itzel yetz'eto wichi? xcha' ri Jesús.
49 Y cuando ri discípulos xquitzu' ri najin, xquina'ej ri anchique ri xtibanataj. Romari' xqui'ij che: Ajaf, ¿naka'an ayowal quiq'uin che espada? xecha'.
San Lucas 22 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 22:1-49 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

1 Y xa cierca chic ri kꞌij richin ri namakꞌej Pascua, antok nicꞌux ri simíta ri manak levadura riqꞌuin.
2 Y ri principales sacerdotes y ri achiꞌaꞌ escribas niquicanuj ri chica manera niquiꞌan chi niquiquimisaj ri Jesús. Pero xa niquixiꞌij-quiꞌ chiquivach ri vinak.
3 Y ri Judas, jun chiquivach ri i-doce (cabꞌalajuj) ru-discípulos ri Jesús, ri xꞌeꞌx jeꞌ Iscariote cha, xuoc ri Satanás pa ránima.
4 Rumareꞌ xꞌa quiqꞌuin ri principales sacerdotes y quiqꞌuin jeꞌ ri qui-jefes ri ncaꞌchajin ri templo, y xuꞌej chica cheꞌl xtuꞌon chi nujach ri Jesús pa quikꞌaꞌ.
5 Y ijejeꞌ xaꞌquicuot antok xcaꞌxaj reꞌ, y xquisuj miera cha.
6 Y jajaꞌ xuꞌon ri trato y ja nucanuj chica manera nuꞌon chi nujach ri Jesús antok man quimaluon ta quiꞌ vinak riqꞌuin.
7 Xalka ri kꞌij richin nicꞌux ri simíta ri manak levadura riqꞌuin, y antok nicꞌatzin jeꞌ chi ncaꞌquimisas ri alaj tak ovejas richin ri Pascua.
8 Ri Jesús xaꞌrutak-el ri Pedro y ri Juan, y xuꞌej-el chica: Quixꞌin, tichojmij ri xtakacꞌux chupan ri Pascua.
9 Y ri icaꞌyeꞌ discípulos xquicꞌutuj cha: ¿Pacheꞌ navajo-ve chi nakachojmij?
10 Y ri Jesús xuꞌej chica: Antok xquixuoc pa tanamet Jerusalén, chireꞌ xticꞌul jun ache rucꞌuan yaꞌ chupan jun cántaro. Quixꞌin chirij hasta ri jay pacheꞌ xtuoc-ve.
11 Y tiꞌej cha ri tataꞌj chupan ri jay reꞌ: Ri Maestro ruꞌeꞌn-pa: ¿Pacheꞌ cꞌo-ve ri cuarto ri pacheꞌ niꞌan-ve ri vaꞌen richin ri Pascua quiqꞌuin ri nu-discípulos? quixchaꞌ cha.
12 Y ri tataꞌj reꞌ xquixrucꞌuaj rucaꞌn piso ri rachuoch. Y chireꞌ cꞌo jun cuarto nem rupan ri chojmin chic ri rupan; chireꞌ tibꞌana-ve ri chica xtakacꞌux richin ri Pascua, xcha-el chica.
13 Y ri discípulos reꞌ xaꞌa. Y incheꞌl ri ruꞌeꞌn-el ri Jesús chica, can quireꞌ xbꞌanataj. Y ijejeꞌ can xquichojmij nojiel ri nicꞌatzin chica richin ri Pascua reꞌ.
14 Y antok xalka ri huora, ri Jesús y ri doce (cabꞌalajuj) apóstoles xaꞌtzꞌuye-apa chirij ri mesa.
15 Y ri Jesús xuꞌej chica: ¡Altíra nurayin-pa chi antes chi nquicon, nquivaꞌ iviqꞌuin chupan va jun Pascua va!
16 Ruma niꞌej chiva chi man chic xquivaꞌ ta chupan jun chic Pascua, hasta cꞌa nuꞌon cumplir chupan ri ru-reino ri Dios, cꞌajareꞌ xtinꞌan chic.
17 Y ri Jesús xucꞌan-apa ri copa, xuyaꞌ tiox bꞌaꞌ cha ri Dios y xuꞌej: Titzꞌamaꞌ y tikumuꞌ ixvonojiel.
18 Can niꞌej chiva chi man chic xtinkun ta ri ruyaꞌl ri uva, hasta cꞌa ri ru-reino ri Dios xtipa.
19 Y xucꞌan-apa jun simíta y xuyaꞌ tiox bꞌaꞌ cha ri Dios, y xuper y xuyaꞌ chica ri ru-discípulos y xuꞌej chica: Va, jareꞌ ri nu-cuerpo ri xtijach pan i-cuenta ixreꞌ. Can tibꞌanaꞌ cava siempre richin nquininataj.
20 Y antok ya i-viꞌnak chic, ri Jesús xucꞌan-apa ri copa, y xuꞌej: Jareꞌ ri nuquiqꞌuiel ri xtiꞌin antok xquiquimisas. Riqꞌuin ri nuquiqꞌuiel, ja xticꞌachoj ri cꞌacꞌacꞌ pacto ri rajoꞌn-pa ri Dios chi nuꞌon quiqꞌuin ri vinak, chi quireꞌ ixreꞌ nquixcolotaj.
21 Y ri ache ri xtijacho vichin cꞌo-pa viqꞌuin chirij ri mesa.
22 Can ketzij chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol can niꞌa, ruma jareꞌ ri ranun-pa pensar ri Dios chi nibꞌanataj. ¡Pero juyeꞌ roch ri ache ri xtijacho richin! xchaꞌ ri Jesús.
23 Entonces ri ru-discípulos ri Jesús ja xquibꞌila-ka chiquivach chi chica chiquivach xtaꞌno reꞌ.
24 Y ri discípulos xaꞌyovar-ka chiquivach ijejeꞌ chi chica ri xtuoc más nem.
25 Pero ri Jesús xuꞌej chica: Ri reyes quichin ri naciones, ruma icꞌo ri vinak pa quikꞌaꞌ, rumareꞌ niquinaꞌ chi ijejeꞌ ri i-cajaf. Y ri achiꞌaꞌ ri cꞌo qui-autoridad pa quiveꞌ ri vinak, can utzulaj tak achiꞌaꞌ niꞌeꞌx chica.
26 Pero chiꞌicajol ixreꞌ man quireꞌ ta. Ruma ri más nem chiꞌicajol, can tubꞌanaꞌ más chꞌuteꞌn. Y ri jun chivach ri nicꞌujieꞌ pan iveꞌ ixreꞌ, tubꞌanaꞌ incheꞌl nuꞌon ri nibꞌano servir.
27 Ruma, ¿chica ri más nem, ja came ri cꞌo chirij ri mesa, o ja ri nibꞌano servir? ¿Man ja ta came ri cꞌo chirij ri mesa? Pero inreꞌ incꞌo chiꞌicajol incheꞌl ri nibꞌano servir.
28 Ixreꞌ ixcꞌo viqꞌuin chupan nojiel ri sufrimientos ri nukꞌasan.
29 Rumareꞌ, inreꞌ xtinyaꞌ jun reino pan ikꞌaꞌ incheꞌl ri rubꞌanun ri Nataꞌ Dios chuva inreꞌ,
30 richin quireꞌ xquixvaꞌ y xtikun iyaꞌ viqꞌuin choch ri nu-mesa chupan ri nu-reino. Y ixreꞌ xquixtzꞌuyeꞌ chupan tronos chi ntiꞌan juzgar ri doce (cabꞌalajuj) tribus richin ri Israel.
31 Y ri Ajaf Jesús xuꞌej jeꞌ cha jun chiquivach ri ru-discípulos: Simón, Simón, niꞌej chava chi ri Satanás ya xixrucꞌutuj richin xquixruꞌon tentar. Nrajoꞌ nquixrusiluoj incheꞌl niꞌan cha ri trigo.
32 Pero inreꞌ ya xinꞌan orar pan a-cuenta, chi quireꞌ atreꞌ xtacukubꞌaꞌ acꞌuꞌx viqꞌuin siempre. Can xcaka pa rukꞌaꞌ ri Satanás. Pero antok ya at-kꞌaxnak chic chupan reꞌ, xcaꞌtoꞌ ri nicꞌaj chic nu-discípulos chi quireꞌ xtiquicukubꞌaꞌ quicꞌuꞌx viqꞌuin siempre, xchaꞌ ri Jesús.
33 Y ri Simón xuꞌej cha: Ajaf, xa atreꞌ xcatucꞌuax pa cárcel, inreꞌ jeꞌ nquiꞌa aviqꞌuin. Y xa xcaquimisas, inreꞌ jeꞌ nquicon aviqꞌuin, xchaꞌ.
34 Y ri Jesús xuꞌej cha: Pedro, inreꞌ niꞌej chava chi chupan va akꞌaꞌ va, majaꞌ titzirin-pa ri mamaꞌ, antok atreꞌ oxeꞌ yan mul taꞌej chica ri ncaꞌcꞌutun chava, chi man avataꞌn ta noch, xchaꞌ ri Jesús cha ri Pedro.
35 Y ri Jesús xucꞌutuj chica ri ru-discípulos: Antok xixtak-el y man xinvajoꞌ ta chi xivucꞌuaj i-buolsa, ni i-miera, ni jun chic par ixajabꞌ, ¿cꞌo xuꞌon falta chivach? xchaꞌ chica. Y ijejeꞌ xquiꞌej: Man jun.
36 Y ri Jesús xuꞌej chica: Pero vacame ri cꞌo ru-buolsa, tucꞌuaj. Ri cꞌo ru-miera, tucꞌuaj jeꞌ. Y ri manak ru-espada, tucꞌayij ri ru-capa ri nukꞌuꞌj y tulakꞌoꞌ jun.
37 Quireꞌ niꞌej chiva, ruma chi nuꞌon cumplir ri nuꞌej chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can. Chireꞌ nuꞌej: Incheꞌl jun aj-bꞌanoy-chꞌoꞌj xꞌan cha. Quireꞌ ri tzꞌibꞌan can. Y xtuꞌon cumplir nojiel ri tzꞌibꞌan can chuvij, xchaꞌ ri Jesús.
38 Y ri discípulos xquiꞌej cha ri Jesús: Ajaf, vaveꞌ cꞌo caꞌyeꞌ espadas. Y ri Jesús xuꞌej chica: Xa riqꞌuin reꞌ, xchaꞌ.
39 Antok ri Jesús xiel-el chireꞌ, xꞌa cꞌa ri pacheꞌ can tiꞌa-ve siempre, choch ri juyuꞌ Olivos. Y ri ru-discípulos i-bꞌanak chirij.
40 Y antok xbꞌaka chupan ri lugar reꞌ, xuꞌej chica: Tibꞌanaꞌ orar richin chi man quixtzak chupan ri tentación.
41 Y ri Jesús xꞌin chic apa jubꞌaꞌ chiquivach, y xxuquie-ka chi nuꞌon orar.
42 Y nuꞌej chupan ri ru-oración: Nataꞌ, xa atreꞌ navajoꞌ, chi man ta nikꞌasaj ri sufrimiento; pero man taꞌan ri nivajoꞌ inreꞌ, xa ja ri navajoꞌ atreꞌ, xchaꞌ.
43 Y jun ángel ri patanak chicaj xucꞌut-riꞌ choch, chi xalruya-ka ruchukꞌaꞌ.
44 Y altíra nikꞌaxo ránima ri Jesús. Rumareꞌ riqꞌuin nojiel ránima nuꞌon orar. Y ri yaꞌ ri ntiel chirij incheꞌl nimaꞌk tak gotas quicꞌ ri ncaꞌka pan ulief.
45 Antok ri Jesús xpalaj-pa pacheꞌ xucul-ve nuꞌon orar, xpa cꞌa quiqꞌuin ri ru-discípulos, y xaꞌlrilaꞌ xa ncaꞌvar, ruma ncaꞌbꞌisuon.
46 Y ri Jesús xuꞌej chica ri ru-discípulos: ¿Karruma nquixvar? Quixpalaj y tibꞌanaꞌ orar richin chi man quixtzak chupan ri tentación.
47 Y cꞌa nitzijuon ri Jesús, antok xaꞌlka iqꞌuiy vinak riqꞌuin. Y ri jun chiquivach ri doce (cabꞌalajuj) discípulos ri rubꞌinan Judas, jareꞌ ri kꞌaxnak-pa chiquivach ri vinak reꞌ. Y ri Judas xjiel-apa riqꞌuin ri Jesús chi xutzꞌubꞌaj ruchiꞌ.
48 Entonces ri Jesús xuꞌej cha: Judas, ¿xatzꞌubꞌaj ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, chi najach pa quikꞌaꞌ ri itziel ncaꞌtzꞌato richin? xchaꞌ ri Jesús cha.
49 Y antok ri discípulos xuyaꞌ cuenta chiquivach ri chica ri xtibꞌanataj, xquiꞌej cha: Ajaf, ¿nkojoyovar quiqꞌuin cha espada? xaꞌchaꞌ.

San Lucas 22:1-49 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

1 Y tek xa nakaj chic c'a ri quinimak'ij ri israelitas ri nibix pascua chare, jun nimak'ij tek niquitij caxlan wey ri majun ch'om (levadura) riq'ui,
2 can yac'ari' tek ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba' niquich'obola' c'a achique ta rubanic niquiben riche (rixin) chi queri' niquicamisaj ri Jesús. Queri' niquiben ruma xa quixibin qui' chiquiwech ri winek.
3 Y ri Judas ri jun chique ri cablajuj rudiscípulos ri Jesús, ri xbix chuka' Iscariote chare, can oconek chic ri Satanás pa ránima.
4 Rumari' ri Judas xbe c'a quiq'ui ri principali' tak sacerdotes y quiq'ui chuka' ri c'o quik'ij chique ri ye chajinel ri chiri' pa rachoch ri Dios, y xch'o quiq'ui chrij chi achique rubanic xtuben riche (rixin) chi nujech ri Jesús pa quik'a'.
5 Y riye' can sibilaj xequicot tek xquic'axaj ri', y xquitzuj (xquisuj) puek chare.
6 Y ri Judas xubij c'a chique chi can xtujech ri Jesús pa quik'a'. Y xuchop c'a ruch'obic chi achique ta rubanic nuben chi xtujech pa quik'a' ri achi'a' ri', y xuch'ob chi nujech tek majun winek quimolon ta qui' riq'ui ri Jesús.
7 Tek xapon ruk'ijul ri nimak'ij, tek ri israelitas niquitij ri caxlan wey ri majun ch'om (levadura) riq'ui, y tek yecamisex chuka' ri tak carne'l riche (rixin) ri pascua,
8 ri Jesús xerutek c'a el ri Pedro y ri Juan, y xubij c'a el chique: Quixbiyin y tibana' ruchojmil ri xtikatij chupan re pascua re'.
9 Y ri ca'i' discípulos xquic'utuj c'a chare: ¿Acuchi (achique) c'a nawajo' chi nikaben wi ruchojmil? xecha'.
10 Y ri Jesús xubij chique: Tek xquixapon ri pa tinamit Jerusalem, xtitz'et c'a chi c'o jun achi ri ruc'amom pe ya' pa jun cucu'. Titzekelbej c'a el ri achi ri' c'a achique jay xtoc wi.
11 Y tibij c'a chare ri tata'aj chupan ri jay ri': Ri Katijonel rubin c'a pe: ¿Acuchi (achique) c'o wi jun jay ri jamel chare ri awachoch ri utz riche (rixin) chi nben ri wa'in riche (rixin) re pascua ye wachibilan ri nudiscípulos? quixcha' chare.
12 Y ri rajaf ri jay xquixruc'uaj c'a pa jun ruca'n tanaj (wik) chare ri jay. Y chiri' c'o jun nimajay ri chojmirisan chic rupan. Ya ri chiri' tibana' wi ruchojmil ri xtikatij chupan re pascua, xe'uche'ex el.
13 Y ri ca'i' discípulos xebe c'a. Y can achi'el ri rubin el ri Jesús chique, can queri' ri xbanatej. Y riye' can xquiben wi c'a ruchojmil ronojel ri nic'atzin chare ri wa'in chupan ri pascua ri'.
14 Y tek xapon c'a ri hora, ri Jesús y ri cablajuj apóstoles xetz'uye' apo ri pa mesa.
15 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can nrayin pe chi tek c'a ma jane yinapon ta chuwech ri camic, junan nikaben re jun wa'in riche (rixin) re jun pascua re'.
16 Ruma can nbij wi c'a chiwe, chi majun bey xtinben ta chic re wa'in re', c'a ya tek banatajnek chic ronojel pa rajawaren ri Dios ri nuc'ut re jun wa'in re'. Can c'a yac'ari' tek xtinben chic re wa'in re'.
17 Y ri Jesús xuchop c'a jun vaso ri c'o ruya'al uva chupan, y tek rumatioxin chic chare ri Dios, xubij: Tikumu' c'a ca chi'iwonojel.
18 Ruma can nbij wi c'a chiwe, chi can c'a ya tek c'o chic na ri rajawaren ri Dios, can yac'ari' tek xtinkum chic jun bey ri ruya'al uva, xcha'.
19 Y queri' c'a chuka' xuc'om apo jun caxlan wey, y tek rumatioxin chic chare ri Dios, c'ac'ari' xuwech'ela' ri caxlan wey ri' y xuya' chique ri rudiscípulos y xubij: Yac'are' ri nuch'acul ri xtijach pa camic, riche (rixin) chi yixcolotej. Tibana' c'a re' riche (rixin) natabel wuche (wixin) riyin.
20 Y tek ye waynek chic, ri Jesús xuchop c'a chuka' ri vaso ri c'o ruya'al uva chupan, y xubij: Re ruya'al uva re', yac'are' ri nuquiq'uel ri xtibiyin tek xquicamisex. Riq'ui c'a ri xtibiyin ri nuquiq'uel, can yac'ari' tek xtic'achoj ri c'ac'ac' trato ri rajowan pe ri Dios chi nuben quiq'ui ri winek. Ri nuquiq'uel ri xtibiyin, iwuma riyix riche (rixin) chi yixcolotej.
21 Y wacami c'a, ri achi ri xquijacho el pa quik'a' ri winek, can c'o c'a pe wuq'ui re pa mesa.
22 Can tiwac'axaj c'a re nbij chiwe, chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can xquicamisex na wi, ruma can yare' ri ruch'obon pe ri Dios chi nibanatej. Pero juyi' c'a ruwech ri xtijacho el wuche (wixin), xcha' ri Jesús.
23 Y yac'ari' tek ri ye rudiscípulos ri Jesús niquibila' ka chiquiwech chi achique cami ri xtijacho el riche (rixin) ri Jesús.
24 Y ri discípulos ri' xquichop c'a yech'ojin pa ruwi' chi achique ri más nim ruk'ij chiquicojol riye'.
25 Yac'a ri Jesús xa xubij chique: Ri aj k'atbel tak tzij riche (rixin) re ruwach'ulef, ruma can c'o quik'atbel tzij pa quiwi' ri winek, rumari' can niquina' chi can yec'a riye' ri ye c'ajaf ri winek, y nicajo' chi nibix chique chi ye aj banoy tak utzil.
26 Yac'a ri chicojol riyix jun wi chic. Ruma ri nrajo' chi nic'oje' ruk'ij chicojol, xa tubana' chi ya riya' ri más co'ol que chiquiwech ri nic'aj chic. Y ri nrajo' chi ntoc jun c'amol bey chicojol riyix, xa yari' ri tuch'utinirisaj ri', querunimaj querilij ri nic'aj chic.
27 Rumac'ari', ¿achique ri más c'o ruk'ij, ya ri tz'uyul pa mesa, o ya ri niya'o apo pa ruwi' mesa ronojel ri nitij? Can ya wi ri tz'uyul pa mesa ri c'o más ruk'ij. Pero riyin ma que ta ri' nben, ruma riyin yinc'o chicojol ri xa yin achi'el jun ri niniman nilin apo pa mesa.
28 Pero riyix can yixc'o pe wuq'ui chupan ri tijoj pokonal ri ye nk'axan pe.
29 Rumac'ari', riyin xtinya' jun k'atbel tzij pan ik'a' riyix, can achi'el ri rubanon ri Nata' Dios wuq'ui riyin,
30 riche (rixin) chi queri' xquixwa' y xquixuc'ya' wuq'ui pa numesa ri pa nujawaren. Y riyix xquixtz'uye' na pa tek ch'aquet riche (rixin) chi nik'et tzij pa quiwi' ri cablajuj tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Israel.
31 Y ri Ajaf Jesús xubij c'a chuka' chare ri jun rudiscípulo ri nibix Pedro chare: Simón, Simón, nbij c'a chawe chi ri Satanás xixruc'utuj chare ri Dios riche (rixin) chi yixrutojtobej. Can nrajo' c'a yixruchayuj achi'el nichayux ri trigo chupan jun chuybel.
32 Pero riyin can nbanon wi orar pan awi' riyit, riche (rixin) chi queri' can nacukuba' ac'u'x wuq'ui. Can xcatapon wi pa ruk'a' ri Satanás. Pero tek xtitzolin pe ac'u'x wuq'ui, tabana' chique ri nic'aj chic awach'alal chi can niquicukuba' quic'u'x wuq'ui, xcha' ri Jesús.
33 Y ri Simón xubij: Ajaf, wi riyit xcatuc'uex pa cárcel, yibe awuq'ui. Hasta yibe awuq'ui, wi riyit xcatapon pa camic, xcha'.
34 Yac'a ri Jesús xubij chare: Pedro, riyin nbij c'a chawe, chi chupan re jun ak'a' re wacami, c'a ma jane tisiq'uin ta pe ri ec', tek riyit oxi' yan chic mul abin chique ri yec'utun chawe, chi ma awetaman ta nuwech, xcha' ri Jesús chare ri Pedro.
35 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri ye rudiscípulos: Tek xixintek y ma xinwajo' ta chi xic'uaj yabel irajil, ni ya'l, ni jun chic c'ulaj ixajab, ¿la c'o cami ri xiwajo' y man ta xiwil? xcha' chique. Y riye' xquibij: Majun ri man ta xkil, xecha'.
36 Y ri Jesús xubij c'a chique: Yac'a re wacami jun wi chic ri rubanic nrajo' chi niben. Ruma wacami ri c'o yabel rurajil y c'o ruya'l, tuc'uaj. Y ri majun ru'espada, tuc'ayij ri ruchaqueta y c'ac'ari' tulok'o' jun riche (rixin).
37 Y wacami quere' nbij chiwe, ruma c'o chi nibanatej achi'el ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca. Ri chiri' nubij c'a: Can achi'el chuka' jun aj mac xban chare. Queri' ri tz'ibatal ca. Y ri' can xtibanatej na wi wuq'ui riyin. Ronojel c'a ri ye tz'ibatal ca chuwij riyin chupan ri ruch'abel ri Dios, can xquebanatej na wi, xcha' ri Jesús.
38 Y ri discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: Ajaf, wawe' c'o ca'i' espada, xecha'. Yac'a ri Jesús xubij chique: Xa riq'ui c'a ri', xcha'.
39 Ri Jesús tek elenak chic c'a el chiri', xbe c'a ri acuchi (achique) kas tibe wi. Riya' xbe c'a ri pa juyu' ri Olivos rubi'. Y ri rudiscípulos can ye tzeketel wi el chrij.
40 Y tek xe'apon c'a, xubij chique: Tibana' orar y tic'utuj chare ri Dios riche (rixin) chi queri' ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex.
41 Y ri Jesús xbiyin chic c'a apo jun ca'i' raken c'an, y c'ac'ari' xxuque' ka chiri', y xuchop c'a rubanic orar.
42 Y nubij c'a ri pa ru'oración: Nata' Dios, wi riyit nawajo', tabana' c'a chi riyin man ta nk'axaj re jun tijoj pokonal re', pero ma taben ta ri xa nuraybel riyin. Tabana' ri araybel riyit, xcha'.
43 Y c'o c'a jun ángel ri petenak chila' chicaj xuc'ut ri' chuwech, riche (rixin) chi xoruya' ka más ruchuk'a' ri Jesús.
44 Y can sibilaj c'a k'axon ri c'o pa ránima Riya'. Rumari' can riq'ui c'a ronojel ránima nuben orar. Y ruma chuka' ri k'axon ri', ri ya' ri ntel chrij, xa can achi'el chic nima'k tak tz'uj quic' ri yeka pan ulef.
45 Tek Riya' xbeyacatej pe chare ri oración, xpe c'a quiq'ui ri ye rudiscípulos, pero tek xoka quiq'ui, xa quichapon waran, ruma yebison.
46 Y ri Jesús xubij c'a chique ri ye rudiscípulos ri': ¿Achique ruma tek xa yix warnek? Quixyacatej, tibana' orar y tic'utuj chare ri Dios riche (rixin) chi ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex, xcha' chique.
47 Y can c'a nich'o na c'a ri Jesús quiq'ui ri ye rudiscípulos, tek c'a xquitz'et xe'apon ye q'uiy winek quiq'ui. Y can ya c'a jun chique ri ye cablajuj discípulos, ri Judas rubi', ri uc'uayon apo quibey ri winek ri'. Y ri Judas xjel apo riq'ui ri Jesús riche (rixin) chi xutz'umaj (xutz'ubaj) ruchi'.
48 Yac'a ri Jesús xubij chare ri Judas: Judas, ¿la riq'ui jun tz'uban (tz'uman) chi'ij najech el ri C'ajolaxel ri xalex chicojol? xcha' ri Jesús.
49 Y ri discípulos tek xquitz'et ri ntajin nibanatej, xquinabej ri achique ri xtic'ulwachitej. Rumari' xquibij c'a chare: Ajaf, ¿nawajo' chi yojyacatej chiquij riq'ui espada? xecha'.

Lucas 22:1-49 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

1 Y xa chua'k-cabij chic re quinamak'ij re israelitas, y ja namak'ij re' tak niquitaj xcana-vay re manak levadura riq'uin, y re namak'ij re' niquibij pascua cha.
2 Jare' tak re principal tak sacerdotes y re achi'a' je'atamayon re ley quichin re israelitas, niquinojela' andex xtiquiban chin niquiquimisaj re Jesús, roma quixibin-qui' chiquivach re vinak.
3 Y re Judas re jun chique re je doce apóstoles re xbex chuka' Iscariote cha, can nisamaj chic re Satanás pa ránma.
4 Mare' re Judas re' xba quiq'uin re principal tak sacerdotes y quiq'uin chuka' re ye'c'uan quichin re achi'a' re ye'chajin chire' pa rachoch re Dios, y xch'o quiq'uin chij re andex xtuban chin nujach re Jesús pa quik'a'.
5 Y re achi'a' camas c'a xe'qui'cot tak xquic'axaj quire', y xquisuj mero cha.
6 Re Judas xuban can re trato. Y xutz'am runojexic andex xtuban y jampa' tak xtujach pa quik'a', y tak xtujach pa quik'a', ja tak manak vinak quimalon-qui' riq'uin.
7 Xbeka re namak'ij, k'ij chin nitij re xcana-vay re manak levadura riq'uin, y chuka' jare' tak ye'quimisas re ch'utak ovejas, roma jare' re ye'oc chupan re namak'ij rubini'an pascua.
8 Y re Jesús xe'rutak-a re Pedro y re Juan, y xubij-a chique: Quixbiyin y te'ibana' rubanic re xtakataj chupan re pascua re'.
9 Y re je ca'e' discípulos xquic'utuj cha: ¿Anche' c'a najo-va che nakabana' rubanic re va'in?
10 Y re Jesús xubij chique: Tak xquixapon pa tenemit Jerusalén, xtitz'at che c'o jun mozo re ruc'amom-pa ruya' pa jun cucu'. Titzekelbej-a re ache re' c'a anchique jay xtoc-va.
11 Y tibij cha re rajaf re jay re': Re ka-Maestro rubim-pa: ¿Anchique cuarto chin re avachoch otz chin nimban-va re namalaj va'in quiq'uin re nu-discípulos chupan re namak'ij pascua? quixcha' cha.
12 Y re rajaf jay xquixruc'uaj pa ruca'n piso chin re jay. Y chire' c'o jun cuarto nem banon chic rubanic. Ja chire' tibana-va rubanic re xtakataj chin re pascua, xe'cho'x-a.
13 Y re je ca'e' discípulos xe'ba. Y can ancha'l re rubin-a re Jesús chique, can quire' re xbanataj. Y reje' can xquiban-va rubanic ronojel re ndoc chin re va'in chin re pascua.
14 Y tak xapon re hora, re Jesús y re je doce apóstoles xe'tz'uye-apo chach mesa,
15 c'are' re Jesús xubij chique: Camas nrayim-pa che antes che yincom, junan nakaban can re jun namalaj va'in chupan re namak'ij pascua.
16 Y nimbij chiva, che tak ja re Dios re nibano chic gobernar chire' y xban-yan cumplir ronojel re ndel che tzij re namak'ij pascua, c'ajare' tak xtimban chic jun bey re va'in re' iviq'uin.
17 Y re Jesús xutz'am c'a jun copa re c'o ruyi'al-uva chupan, y tak rutioxin chic cha re Dios, xubij: Tikumu' c'a can chiyixnojel,
18 roma can nimbij chiva, che tak ja chic re Dios re nibano gobernar, c'ajare' tak xtinkum chic jun bey re ruyi'al-uva.
19 Y quire' chuka' xuban tak xuc'am-apo jun xcana-vay, y tak rutioxin chic cha re Dios, xupar re xcana-vay y xuya' chique re ru-apóstoles, y xubij: Jare' re nu-cuerpo re ninjach pa camic pan i-cuenta yex. Tibana' quire' chin che xtinataj re nucamic.
20 Y tak xe'va-yan, re Jesús xutz'am chuka' re copa re c'o ruyi'al-uva chupan, y xubij: Re ruyi'al-uva re', jare' re nuq'uiq'uel re xtibiyin tak xquincom. Riq'uin re nuq'uiq'uel, can jare' xtic'achoj re c'ac'a trato re rusujum-pa re Dios che nuban quiq'uin re vinak. Re nuq'uiq'uel re xtibiyin, xa rutzij re imac, chin che yixcolotaj.
21 Y re ache re xquinjacho pa quik'a' re vinak re ye'tzelan vichin, can c'o c'a chakacojol chach mesa.
22 Can tic'axaj c'a re nimbij chiva, che yen re xinalax chi'icojol, can xquinquimisas-va, roma can jare' re runojim-pa re Dios pa nue'. Pero re xtijacho vichin, can tivok'ex rach, xcha' re Jesús.
23 Y jare' tak re ru-discípulos re Jesús xquibila-ka chiquivach che anchique como re xtijacho-a chin re Jesús.
24 Y re discípulos re' xquich'ojela' chiquivach anchique re c'o más ruk'ij chiquicojol reje'.
25 Pero re Jesús xubij chique: Re ye'bano gobernar chach re ruch'ulef, can niquina' che ja reje' re je cajaf conojel vinak re jec'o chach re ruch'ulef, roma ja reje' re ye'bano mandar pa quive'. Y re achi'a' re ye'bano quire' camas nika chiquivach nibex chique che je banoy tak utzil.
26 Jac'a chi'icojol yex nu-discípulos man quire-ta. Roma re c'o más ruk'ij chi'icojol yex, tuna-ka-ri' che manak ruk'ij chiquivach re ruchibil. Y re jun chiva yex re nibano mandar pan ive', tuna-ka-ri' che manak ruk'ij. Xa quixruto' che nuban re samaj re niban yex.
27 Y tak c'o jun rutz'amon va'in chach mesa y c'o jun re nibano-apo servir richin, ¿anchique como che je ca'e' re c'o más ruk'ij ninojij yex? ¿Mana-ta como re c'o chach mesa re nivilix-apo re más c'o ruk'ij? Pero yen re yinc'o chi'icojol man quire-ta, roma yen can ancha'l nuban re nibano-apo servir chach mesa, quire' nimban.
28 Yex can yixc'o-pa viq'uin chupan re tijoj-pokonal re ye'nk'asaj.
29 Roma re', yen xtimban chiva che xtic'ue' autoridad pan ik'a', can ancha'l re rubanon re Nata' Dios viq'uin yen,
30 chin quire' xquixva' y xquixuq'uia' chach jun misma mesa viq'uin, tak c'o chic autoridad pa nuk'a' yen. Y yex xtiban gobernar pa quive' re je doce grupo israelitas re quibanon dividir-qui'.
31 Y re Ajaf Jesús xutz'am tzij riq'uin re Simón Pedro y xubij: Simón, Simón, nimbij chava che re Satanás xixruc'utuj-yan cha re Dios chin che yixtojtobex.
32 Pero yen can nbanon-va-pa orar chavij rat, chin quire' can naban confiar-avi' viq'uin. Can xcatapon-va pa ruk'a' re Satanás. Pero tak xtitzolaj-pa ac'o'x viq'uin, tabana' chique re nic'aj chic discípulos che más tiquibana' confiar-qui' viq'uin, xcha' re Jesús.
33 Y re Simón Pedro xubij: Vajaf, vo xa rat xcac'uax pa cárcel, yen chuka' yimba chavij pa cárcel. Y vo xa yaquimisas, yen chuka' yincom aviq'uin, xcha'.
34 Pero re Jesús xubij cha: Pedro, yen nimbij chava, che chupan re ak'a' re', antes che re moma' nitzirim-pa, rat oxe-yan bey tabij chique re ye'c'utun chava, che man ataman-ta noch, xcho'x re Pedro.
35 Y re Jesús xuc'utuj c'a chique re ru-discípulos: Tak xixintak jun bey can, man xinjo-ta che xic'uaj iya'l, ni xe-ta mero, ni xe-ta jun chic c'ulaj xajab. ¿C'o como re xuban falta chiva? xcha'. Y reje' xquibij che man jun xuban falta chique.
36 Y re Jesús xubij chique: Jac'a vocame man chic quire-ta. Roma vocame re c'o ruya'l, tuc'uaj-a. Re c'o ru-mero, tuc'uaj-a. Y re manak ru-espada, tuc'ayij jun rutziak chin nulok' jun richin,
37 roma tiene que nibanataj ancha'l nubij chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can chuij: Can ancha'l jun aj-mac xtiban cha, quire' nubij re tz'iban can. Y re' can xtiban-va chua yen. Roma ronojel re je'tz'iban can chuij chupan re ruch'abal re Dios, can xque'banataj-va, xcha' re Jesús.
38 Y re discípulos xquibij cha re Jesús: Ajaf, vova' c'o ca'e' espada. Pero re Jesús xubij chique: Man chic tinataj re'. Re Jesús xubij quire' roma xutz'at che man xk'ax-ta pa quive' re ru-discípulos.
39 Re Jesús tak elinak chic-a chire', xba chuxe' re jun loma rubini'an Olivos, re anche' siempre tibo-va. Y re ru-discípulos can je'tzakatal-va-a chij.
40 Y tak xe'bapon, xubij chique: Tibana' orar y tic'utuj cha re Dios che tak yixtojtobex, man quixtzak pa mac.
41 Y re Jesús xbiyin-apo jun ca'e' rakan-c'am, y chire' xuque-va-ka, y xutz'am rubanic orar.
42 Y nubij chupan re ru-oración: Nata', tabana' che man-ta nink'asaj re jun tijoj-pokonal re', vo xa quire' re najo' rat. Pero man taban re ninjo' yen. Roma yen can ninjo-va nimban re najo' rat, xcha'.
43 Y c'o c'a jun ángel re pitinak chila' chicaj xuc'ut-ri' chach, chin no'rya-ka ruchuk'a' re Jesús.
44 Y camas c'a nik'axo re ránma nuna' reja'. Mare' can riq'uin c'a ronojel ránma más nuban orar. Y roma camas nik'axo re ránma, mare' re ya' re ndel chij man chic relic-ta ya', xa can ancha'l chic nima'k tak tz'uj quic' ye'ka pan ulef.
45 Tak re Jesús xtane' chubanic orar, xbeyacataj-pa re anche' xucul-va, xtzolaj-pa quiq'uin re ru-discípulos, pero tak xbeka quiq'uin, xa quitz'amon varan, roma reje' ye'bison y je'cosnak.
46 Y re Jesús xubij chique: ¿Anchique roma yixvar? Quixyacataj, tibana' orar y tic'utuj cha re Dios che tak yixtojtobex man quixtzak pa mac, xcha' chique.
47 Y c'a ntajin che tzij re Jesús quiq'uin re ru-discípulos, tak xquina', xe'bapon je q'uiy vinak quiq'uin. Y jun chique re je doce ru-discípulos re rubini'an Judas, jare' re ac'ayon-apo quibey re vinak re'. Y re Judas can xe xapon, xjelon-apo riq'uin re Jesús chin xutz'ubaj.
48 Pero re Jesús xubij cha re Judas: ¿Y como man yaq'uex-ta yinatz'ubaj xaxe chin che yinajach-a pa quik'a' re ye'tzelan vichin yen re xinalax chi'icojol?
49 Y re discípulos tak xquitz'at re ntajin rubanic y re xque'banataj, xquibij: Ajaf, ¿yojyacataj chiquij che espada?