Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 1:27-76 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 1:27-76 in GT:cak:Kaqchikel

27 riq'uin jun xten rubinan María ri c'utun chic richin nic'ule' riq'uin jun ala' rubinan José. Ri José re' riy-rumam can ri rey David.
28 Tok ri ángel xoc-apu ri achique lugar c'o-vi ri María, xu'ij che: ¡Tiquicot ri avánima rat ri más nimalaj ru-favor ri Dios avilon! Ri Ajaf can c'o aviq'uin. Y chiquicojol ri ixoki', ja rat ri más utzulaj tzij x-an chave, xcha'.
29 Jac'a ri María tok xrac'axaj ri saludo ri xu'ij ri ángel, can achique na xuna', y xunojij-ka pa ránima chi achique roma chi quiri' jun saludo xuc'ul rija'.
30 Jari' tok ri ángel xu'ij che: María, man taxi'ij-avi'. Rat avilon ri ru-favor ri Dios.
31 Rat vacami, quiri' xta'an-pe, y xtalex jun ch'uti aval ala', y Jesús rubi' xtaya'.
32 Rija' xtic'uje' nimalaj ruk'ij, y xtubinaj Ruc'ajol ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel. Rija' jun riy-rumam can ri rey David, y ri Ajaf Dios xtu'on che chi xtitz'uye' can chi Rey pa ru-lugar ri David.
33 Ri Jesús jumul xtu'on gobernar pan ivi' rix ri rix riy-rumam can ri Jacob, y ri ru-gobierno man jun bey xtiq'uis, xcha' ri ángel.
34 Jac'a ri María quire' xu'ij che ri ángel: ¿Achel tok xtic'uje' val yin tok xa man jani quic'ule' riq'uin ri xtoc vachijil? xcha'.
35 Quire' c'a rutzolic rutzij ri María xu'on ri ángel: Ja ri Lok'olaj Espíritu xtika pan avi', y xcarumujaj ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel. Roma c'a ri', rat xtic'uje' ac'ual chi'ak'a' ri xtubinaj Lok'olaj y Ruc'ajol ri Dios.
36 Y tavac'axaj c'a, chi ja jun ri Elisabet ri (avalpachel, avaj-c'uaxel) xtic'uje' ac'ual chuk'a', roma ja yan chic vaki' ic' quiri' rubanon, masque rija' ri'j chic y ni'ix chi man alanel ta.
37 Roma ri Dios man jun c'ayef chuvech.
38 Jac'ari' tok ri María xu'ij: Yin, yin jun rusamajinel ri Ajaf. Tibanataj c'a ri achel xa'ij chuve, xcha' ri María che ri ángel. Jac'ari' xel-e ri ángel chuvech ri María.
39 Chupan tak ri k'ij ri', ri María xu'on-e rubanic y cha'anin xbe pa jun tinamit ri c'o pa tak (c'achelaj, montaña) richin ri departamento Judea.
40 Tok c'o chic chiri' pa tinamit, rija' xbe chicacho ri Zacarías y ri Elisabet, y chiri' pa jay xu'on saludar ri Elisabet.
41 Tok ri Elisabet xrac'axaj ri xu'ij ri María, ri ch'uti ac'ual ri royo'en, xsilon xuna' rija'. Y ri Elisabet xnoj ri Lok'olaj Espíritu pa ránima,
42 romari' riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Chikacojol roj ixoki', ja rat ri más utzulaj tzij x-an chave, y utzulaj tzij ruc'ulun-pe ri ac'ual ri xtalex chi'ak'a'.
43 ¿Achel chi ri rute' ri Vajaf yinurutz'eta'? ¡Yin can nisatz nuc'u'x!
44 Quiri' nin-ij chave, roma xe xinvac'axaj ri ach'abel richin xina'an saludar, ja xsilon ri ac'ual ri xtalex chinuk'a' roma niquicot.
45 Y rat, utzulaj tzij banon chave chi xanimaj, roma can xtibanataj na vi ri bin chave roma ri Ajaf, xcha' ri Elisabet.
46 Jac'ari' quire' xu'ij ri María: Yin riq'uin ronojel vánima ninya' ruk'ij ri Ajaf.
47 Ri vánima niquicot nuc'ak-ri' roma ri Dios ri Nucolonel.
48 Roma xuya' ruvech chuvij yin ri rusamajinel chi xa man jun oc nuk'ij. Pero ja vacami nitiquer-e chi ronojel solaj vinak xtiqui'ij chi can utzulaj tzij rubanon ri Dios chuve.
49 Roma ri Dios ri c'o ronojel uchuk'a' pa ruk'a', q'uiy favores rubanon chuve. Lok'olaj rubi' rija',
50 Y ri c'o ruk'ij rija' chiquivech, ri chi solaj chi solaj yek'ax-e choch'ulef, rija' can nupokonaj quivech.
51 Riq'uin ruchuk'a' rubanon q'uiy samaj. Ri xquinojij chi can c'o quik'ij, xukasaj quik'ij.
52 Ri nima'k tak gobernadores, xerelesaj pa tak quitz'uyubal, Y xu'on chi xc'uje' quik'ij ri man jun oc quik'ij.
53 Ri niquik'asaj vayijal, xuya' ronojel ri nic'atzin chique. Jac'a ri beyoma', choj quiri' xerutak-e, man jun xuya-e chique.
54 Xojruto' roj israelitas ri roj rusamajela' Roma man rumestan ta chi rupokonan kavech,
55 Quiri' rubanon kiq'uin, achel ri xusuj chique ri kati't-kamama' ojer. Achel ru'in can che ri kamama' Abraham y chike roj ri roj riy-rumam can. Quiri' xu'ij ri María.
56 Y xc'uje' cami oxi' ic' ri María riq'uin ri Elisabet, c'ajari' xtzolij chiracho.
57 Tok xril k'ij chi ri Elisabet nalex ri ch'uti ral, ch'uti ala' ri xalex.
58 Tok ri ru-vecinos y ri (ralpachel, raj-c'uaxel) xquic'axaj chi ri Ajaf jani na xupokonaj ruvech ri Elisabet, xequicot riq'uin.
59 Jac'a tok xtz'akat vakxaki' ruk'ij ri ch'uti ala', rije' xepe roma ni'an circuncidar ri ac'ual, achel nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Can ja rubi' ri rutata' niquibila' che, romari' Zacarías yecha' che ri ch'uti ala'.
60 Jac'a ri rute' ri ch'uti ac'ual quire' rutzolic quitzij xu'on: Ri ac'ual man xtubinaj ta achel rubi' ri rutata'; Juan xtubinaj ri ac'ual.
61 Jac'ari' xqui'ij che ri Elisabet: ¿Achique roma najo' chi Juan nubinaj ri aval, tok man jun (ivalpachel, ivaj-c'uaxel) quiri' rubi'? yecha'.
62 Jac'ari' tok xqui'en-apu quik'a' che ri Zacarías ri rutata' ri ac'ual, richin niquic'utuj achique rubi' nrojo' nuya' ri ac'ual.
63 Y ri Zacarías xuc'utuj jun pedazo tabla, y quire' xutz'ibaj chuvech: Ri ac'ual Juan xtubinaj. Jari' xbano chique conojel chi can achique na xquina'.
64 Jac'ari' tok xtiquer chic xch'o ri Zacarías. Xsok'opitaj chic ri rak', y riq'uin ruch'abel nuyala' ruk'ij ri Dios.
65 Jac'a ri qui-vecinos chiconojel xquixi'ij-qui', y pa ronojel tak tinamit ri pa tak (c'achelaj, montaña) richin ri Judea xbe-vi rutzijol ri xbanataj.
66 Y conojel ri xe'ac'axan niquiyec-ka pa tak cánima ri nitzijos chique, y niqui'ij: ¿Achique cami samaj ruc'amon-pe ri ch'uti ac'ual re'? yecha'. Roma nik'alajin chi ruchuk'a' ri Ajaf c'o riq'uin.
67 Jac'ari' tok ri Zacarías, ri rutata' ri ch'uti ac'ual, xnoj ri Lok'olaj Espíritu pa ránima, romari' quire' xuk'alajrisaj:
68 Tiyo'ox c'a ruk'ij ri Ajaf Dios kichin roj israelitas, Roma roj ruc'uxlan-pe ri roj rutinamit, y roj rulok'on pa quik'a' ri ec'o pa kavi'.
69 Ruyacon-pe jun Kacolonel ri c'o nimalaj ruchuk'a', Jun riy-rumam can ri David ri rusamajinel ri Dios ojer.
70 Re' ruyuken-ri' riq'uin ri quik'alajrisan-pe ri chojmilaj tak profetas ojer, tok ri Dios xuya' ch'abel chique richin xel pa quichi',
71 Chi can nkurucol chiquivech ri itzel nkojquitz'et, y nkurucol pa quik'a' ri man nkojcajo' ta,
72 Richin nibanataj ri xusuj chique ri kati't-kamama' ojer chi nupokonaj quivech, Y richin nik'alajin chi man rumestan ta ri lok'olaj ruvujil c'aslen ri xu'on ojer can.
73 Can xuya-vi rutzij che ri kamama' Abraham, Chi can xtuya-vi chike roj ri roj riy-rumam can ri Abraham,
74 Chi tok ri Ajaf Dios roj rucolon chic chiquivech ri itzel nkojquitz'et chiri', Manak xtikaxi'ij ta ki' nika'an ri nrojo' rija'
75 Riq'uin jun chojmilaj y ch'ajch'oj c'aslen chuvech, ri ajani k'ij nkuc'ase-e choch'ulef.
76 Jac'a rat ch'uti nuc'ajol, xcha' ri Zacarías, xti'ix chave chi rat jun ru-profeta ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel, Roma ja rat ri xcanabeyaj chuvech ri Ajaf richin nachojmirisaj ri rubey,
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 1 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 1:27-76 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

27 Ri ángel Gabriel xtak riq'uin jun xten rubini'an María. Re xten c'a re', c'utun chic richin c'ulubic roma jun ala' rubini'an José. Y re José re' riy-rumam can ri rey David.
28 Ri ángel can xapon na vi riq'uin ri xten, y xubij chire: ¡Tiquicot c'a ri avánima, roma yalan xaka' chuvech ri Dios! Ri Ajaf can c'o aviq'uin. Y chique conojel ri ixoki' ja rat ri más urtisanic xac'ul.
29 Y tok ri María xutz'et ri ángel y xrac'axaj ri xubij chire, achi'el xsach ruc'u'x y xuch'ob c'a ka pa ránima chi achique roma tok quere' ruk'ejeloxic (ruk'ijaloxic) nuben.
30 Jari' tok ri ángel chanin xubij chire ri María: Man taxibij-avi'. Rat avilon rutzil ri Dios.
31 Vacami c'a, ninbij can chave chi xtipe alanic chavij, y tok xtalex c'a re ac'ual re', ti ala' y Jesús ri rubi' ri xtaya'.
32 Rija' janíla c'a ruk'ij xtic'oje', y xtubini'aj chuka' Ruc'ajol ri nimalej Dios. Ri Jesús jun riy-rumam can ri rey David, y ri Ajaf Dios can ja rija' ri xtutz'uyuba' can pa rutz'uyubal ri rey David ri xc'oje' ojer can,
33 richin queri' ri Jesús nuk'et tzij pan ivi' rix riy-rumam can ri Jacob. Y ri ruk'atbel-tzij xtibe-ruvech, man jun bey chic xtitane', xcha' ri ángel chire ri María.
34 Y tok ri María rac'axan chic ka ronojel re', xuc'utuj chire ri ángel: ¿Achi'el c'a tok xtic'oje' val? Roma yin xa man jani inc'o ta riq'uin ri xtoc vachijil.
35 Y ri ángel xubij chire ri María: Ja ri Lok'olej Espíritu riq'uin ri ruchuk'a' ri nimalej Dios, jari' ri xtika-pe pan avi'. Roma c'a ri', ri lok'olej ac'ual ri xtalex aviq'uin, can xtubini'aj na vi Ruc'ajol ri Dios.
36 Y tavetamaj c'a chuka' can, chi ri Elisabet ri avach'alal xteralaj jun ac'ual, stape' man vi alanel ta y chuka' can ri'j chic. Y jare' ri ruvak ric' (ruvakak ric').
37 Roma ri Dios man jun ri c'ayef ta nuben chuvech.
38 Can jari' tok ri María xubij: Jac'are' inc'o pa ruk'a' ri Ajaf. Can tibanatej c'a achi'el ri xabij chuve, xcha' ri María chire ri ángel. Y ri ángel xel-el chiri' riq'uin ri María, y xbe.
39 Je k'ij c'a ri' tok ri María chanin xuben-el richin xbe pa jun tinamit ri c'o pa ruvi' jun juyu' richin Judea.
40 Y tok xapon chiri' pa tinamit, rija' xbe pa cachoch ri Zacarías y ri Elisabet. Rija' xuk'ejela' c'a (xuk'ijala' c'a) ri Elisabet.
41 Tok ri Elisabet xrac'axaj ri ruk'ejelonic (ruk'ijalonic) ri María, can xropin janíla ri ac'ual ri royoben, xuna' rija'. Y tok ri Elisabet nojinek chic ránima riq'uin ri Lok'olej Espíritu,
42 can riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on, y xubij: Chikacojol roj ixoki', ja rat ri más urtisanic ac'ulun, y que chuka' ri' ri urtisanic c'o pa ruvi' ri ac'ual ri xtalex aviq'uin.
43 Man nik'ax ta c'a chinuvech, ¿roma in achique ta c'a yin, richin yino'ak'ejela' can (yino'ak'ijala' can) rat ri rute' ri Vajaf?
44 Y can xe xinvac'axaj ri ach'abel tok xinak'ejela' (xinak'ijala'), ri ac'ual ri voyoben, can xropin roma quicoten, xinna' yin.
45 Jebel c'a ruva-ak'ij chi xanimaj ri xubij ri Ajaf chave, roma ri ac'ual ri xubij chave chi xtalex aviq'uin, can xtalex na vi.
46 Y jac'ari' tok ri María xubij: Yin riq'uin ronojel vánima ninya' ruk'ij ri Ajaf.
47 Ri vánima niquicot roma ri Dios ri Nucolonel.
48 Roma ri Dios xirucha', yin ri xa in achique la oc chi samajel. Y janipe' ri xtibe-apo, ri vinek xtiquibij chi jebel ruva-nuk'ij.
49 Roma q'uiy nima'k tak utzil ri rubanon-pe chuve rija', ri can nitiquir-vi nuben ronojel. Y ri rubi' rija' can lok'olej vi.
50 Can nujoyovaj c'a chuka' quivech conojel ri vinek, ri chi sol chi sol yek'ax-el chuvech re ruvach'ulef y can niquiya' ruk'ij rija'.
51 Y riq'uin c'a ri ruchuk'a', can q'uiy c'a rubanalon. Rija' rukasan quik'ij ri yech'obon pa tak cánima chi can janíla quik'ij.
52 E rukasan nima'k tak k'atoy-tzij, y e runimirisan ri xa juba' oc quik'ij.
53 Ri yevayjan, can ruyo'on c'a ronojel ri nic'atzin chique; jac'a ri beyoma' xa choj queri' xetak-el. Can man jun xuya-el chique.
54 Rija' oj ruto'on c'a roj israelitas ri can oj rucha'on-vi richin chi nikaben ri rusamaj. Man oj rumestan ta vi can y rujoyovan kavech.
55 Can rujoyovan-vi kavech, achi'el ri rubin can chique ri kati't-kamama' ojer, ri rubin can chire ri Abraham y chike roj ri riy-rumam rija'. Ri Dios can man jun bey c'a xtumestaj ri rubin can. Queri' c'a ri xubij ri María.
56 Y ri María xc'oje' la'ek can jun oxi' ic' riq'uin ri Elisabet, y c'ari' xtzolin chirachoch.
57 Tok xapon ri k'ij richin nalex ri ti ac'ual riq'uin ri Elisabet, xralaj jun ac'ual ti ala'.
58 Y ri vinek c'a ri e ru-vecinos ri Elisabet y ri e rach'alal xcac'axaj c'a chi jun nimalej rutzil ri Ajaf, roma xralaj jun ac'ual. Y re vinek c'a re' xe'apon riq'uin, chuk'ejeloxic (chuk'ijaloxic), y janíla c'a chuka' xequicot riq'uin.
59 Y rije' xe'apon chic c'a riq'uin ri Elisabet, tok xapon ri vakxaki' ruk'ij ri ac'ual, tok can ja chuka' ri' niban ri circuncisión chire ri ac'ual, achi'el nubij chupan ri ru-ley ri Moisés. Y can ja chuka' k'ij ri' tok niquicanoj can rubi' ri ac'ual. Y ri ec'o quiq'uin ri rute-rutata' ri ac'ual xcajo' c'a xquiya' ri rubi' ri rutata' chire ri ac'ual, y queri' ri ac'ual xubini'aj ta Zacarías.
60 Jac'a ri rute' ri ac'ual chanin xubij: Re ac'ual man xtuc'uaj ta ri rubi' ri rutata', roma re ac'ual re' xtubini'aj Juan.
61 Y ri ec'o quiq'uin ri Elisabet xquibij chire: ¿Achique roma tok navajo' chi re ac'ual nubini'aj Juan? Roma man jun chique ri e avach'alal rubini'an ta queri'.
62 Jac'ari' tok pa mem xech'on-apo chire ri Zacarías, ri rutata' ri ac'ual, richin niquic'utuj chire achique bi'aj nrajo' nuya' chire ri ac'ual.
63 Ri rutata' ri ac'ual xuc'utuj jun tz'alen ri yequicusaj richin yetz'iban. Chuvech c'a ri tz'alen ri' xutz'ibaj: Ri ac'ual xtubini'aj Juan. Y conojel c'a ri quimolon-apo-qui' quiq'uin ri rute-rutata' ri ac'ual, xsach quic'u'x, roma can ja ri bi'aj ri xubij ri te'ej, can ja chuka' ri' xutz'ibaj ri Zacarías chuvech ri tz'alen.
64 Can jac'ari' tok ri Zacarías xch'on chic jun bey. Y rija' can xe xch'on, can jari' xuya' ruk'ij ri Dios.
65 Y ri e qui-vecinos xpe c'a xibinri'il chique, roma ri xbanatej chiri'. Y ri xbanatej, nitzijox c'a ri lugar ri', chiri' pa tak juyu' ri e richin ri Judea.
66 Y conojel c'a vinek ri ye'ac'axan ri xbanatej quiq'uin ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyec c'a ka pa tak cánima ri nitzijox chique, y niquibij: ¿Achique c'a rusamaj ruc'amon-pe re ac'ual re'? yecha'. Roma nik'alajin chi can c'o-vi ri Ajaf Dios riq'uin.
67 Roma c'a ri' ri Zacarías, ri rutata' ri ac'ual, tok nojinek ránima riq'uin ri Lok'olej Espíritu, rija' xuk'alajirisaj c'a y xubij:
68 Janíla ta xtinimirisex rubi' ri Ajaf Dios kichin roj ri aj-Israel, roma yojrunataj-pe roj ri rutinamit, y yojrucol.
69 Ri Dios nuya' jun kanimalej Colonel. Y re Kacolonel re', jun riy-rumam can ri David ri jun ka-rey y rusamajel ri Dios xc'oje' ojer can.
70 Ri Dios xbin chique ri lok'olej tak achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel rija' ojer can, chi xquibij chi xtuya' jun Kacolonel. Can rusujun-vi-pe jun Kacolonel ojer ri'.
71 Can rubin-vi-pe chi xkojrucol chiquivech ri ye'etzelan kichin, y xkojrucol pa quik'a' ri man ye'ajovan ta kichin,
72 y richin xtujoyovaj chuka' quivech ri kati't-kamama' xec'oje' ojer can, can nuben-vi ri xubij, tok xuben ri lok'olej trato.
73 Can xuben-vi jurar chire ri kamama' Abraham
74 chi can xkojrucol na vi pa quik'a' ri ye'etzelan kichin, richin queri' man jun xibinri'il pa tak kánima nikasamajij rija',
75 y riq'uin jun chojmilej y ch'ajch'ojilej c'aslen chuvech rija', nikasamajij-el janipe' yojc'ase-el chuvech re ruvach'ulef.
76 Y rat ti nuc'ajol, xcha' ri Zacarías, can at k'alajirisey ri ruch'abel ri nimalej Dios xtibix chave, roma ja rat ri xcabin chique ri vinek chi tiquichojmirisala' ri rubey ri quic'aslen, roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf,

San Lucas 1:27-76 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

27 Ri ángel Gabriel xtak riq'uin jun xtün rubini'an María. Ri xtün c'a ri', c'utun chic richin c'ulubic roma jun ala' rubini'an José. Y ri José ri' ruxquin-rumam can ri rey David.
28 Ri ángel xapon na vi riq'uin ri xtün, y xbij chin: ¡Tiquicot c'a ri avánima, roma jabel xaka' chuvüch ri Dios! Ri Ajaf Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, c'o aviq'uin. Y cheque conojel ri ixoki' ja rat ri más nim ri bendición xac'ul.
29 Y tok ri María xutz'et ri ángel y xrac'axaj ri xbij chin, cachi'el xsatz ruc'u'x y xunuc c'a ka pa ránima que achique roma tok quere' saludo nuya' chin.
30 Jari' tok ri ángel chanin xbij chin ri María: Man taxbij-avi'. Rat avilon ru-favor ri Dios.
31 Vocomi c'a, ninbij can chave que npu'u alanic chavij, y tok nalüx c'a ri ac'ual re', vit ala' y Jesús ri rubi' ri naya'.
32 Rija' juis c'a ruk'ij nc'uje', y rubini'an chuka' Ruc'ajol ri nimalüj Dios. Ri Jesús jun ruxquin-rumam can ri rey David, y ri Ajaf Dios ja rija' ri nutz'uyuba' can pa rutz'uyubal ri rey David ri xc'uje' ojer can,
33 richin quiri' ri Jesús nbün mandar pan ivi' rix ruxquin-rumam can ri Jacob. Y ri ru-gobierno chi jumul, man jun bey chic ntane', xbij ri ángel chin ri María.
34 Y tok ri María rac'axan chic ka ronojel re', xuc'utuj chin ri ángel: ¿Achique c'a rubeyal tok nc'uje' val? Roma yin xa man jani yinc'o ta riq'uin ri ntoc vachijil.
35 Y ri ángel xbij chin ri María: Ja ri Lok'olüj Espíritu riq'uin ri ruchuk'a' ri nimalüj Dios, jari' ri nka-pe pan avi'. Roma c'a ri', ri lok'olüj ac'ual ri nalüx aviq'uin, rubini'an na vi Ruc'ajol ri Dios.
36 Y tavetamaj c'a chuka' can, que ri Elisabet ri avoxpochel nyeralaj jun ac'ual, stape' (aunque) man alanel tüj y chuka' ri'j chic. Y jare' ri vaki' (sexto) ic'.
37 Roma ri Dios man nijun ri c'ayuf ta nbün chuvüch.
38 Jari' tok ri María xbij: Jare' yinc'o pa ruk'a' ri Ajaf Dios. Tibanatüj c'a cachi'el ri xabij chuve, xbij ri María chin ri ángel. Y ri ángel xel-e chiri' riq'uin ri María, y xbe.
39 Ja k'ij c'a ri' tok ri María chanin xbe pa jun tinamit ri c'o pari' jun juyu' richin ruch'ulef Judea.
40 Y tok xapon chiri' pa tinamit, rija' xbe pa cacho ri Zacarías y ri Elisabet. Rija' xuya' saludo c'a chin ri Elisabet.
41 Tok ri Elisabet xrac'axaj ri saludo ri xuya' ri María, xropin juis ri ac'ual ri royoben, xuna' rija'. Y tok ri Elisabet nojnük chic ránima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu,
42 riq'uin c'a ruchuk'a' xch'o, y xbij: Chikacojol roj ixoki', ja rat ri más nim ri bendición ac'ulun, y quiri' chuka' ri bendición c'o pari' ri ac'ual ri nalüx aviq'uin.
43 Man nk'ax ta c'a chuve, ¿roma yin achique c'a yin, richin nquinabetz'eta' can rat ri rute' ri Vajaf Dios?
44 Y xe xinvac'axaj ri ach'abül tok xinaya' saludo, ri ac'ual ri voyoben, xropin roma quicot, xinna' yin.
45 Jabel quicot chave rat c'a que xatakej ri xbij ri Ajaf Dios chave, roma ri ac'ual ri xbij chave que nalüx aviq'uin, nalüx na vi.
46 Y jari' tok ri María xbij: Yin riq'uin ronojel vánima ninya' ruk'ij ri Ajaf Dios.
47 Ri vánima nquicot roma ri Dios ri Nucolonel.
48 Roma ri Dios xinrucha', yin ri xa yin achique na oc chi samajel. Y chi jumul ri nbe-apu, ri vinük nquibij que jabel quicot chuve.
49 Roma q'uiy nimak' tak utz ri rubanun-pe chuve rija', ri ntiquer-vi nbün ronojel. Y ri rubi' rija' lok'olüj vi.
50 Y chuka' nujoyovaj c'a quivüch conojel ri vinük, ri chi familia can chi familia can nyec'o-e chuvüch ri ruch'ulef y nquiya' ruk'ij rija'.
51 Y riq'uin c'a ri ruchuk'a', q'uiy c'a rubanalun. Rija' rukasan quik'ij ri nyenucun pa tak cánima que juis quik'ij.
52 Ye rukasan nimak' tak autoridades, y ye runimirsan ri xa juba' oc quik'ij.
53 Ri nyevayjan, ruyo'on c'a ronojel ri nc'atzin cheque, jac'a ri beyoma' xe tal quiri' xetak-e. Man jun xuya-e cheque.
54 Rija' roj ruto'on c'a roj israelitas ri roj rucha'on-vi richin que nkabün ri rusamaj. Man roj rumestan tüj vi can y rujoyovan kavüch.
55 Rujoyovan-vi kavüch, cachi'el ri rusujun can cheque ri kaxquin-kamama' ojer, ri rusujun can chin ri Abraham y cheke roj ri ruxquin-rumam can rija'. Ri Dios man jun bey c'a numestaj ri rusujun can. Quiri' c'a ri xbij ri María.
56 Y ri María xc'uje' la'ük can jun oxi' ic' riq'uin ri Elisabet, y c'ateri' xtzolij chiracho.
57 Tok xapon ri k'ij richin nalüx ri vit ac'ual chuk'a' ri Elisabet, xralaj jun ac'ual vit ala'.
58 Y ri vinük c'a ri ye ru-vecinos ri Elisabet y ri ye roxpochel xcac'axaj c'a que jun utzilüj nimalüj rusipanic ri Ajaf Dios, roma xralaj jun ac'ual. Y ri vinük c'a ri' xe'apon riq'uin, chutz'etic, y juis c'a chuka' xequicot riq'uin.
59 Y rije' xe'apon chic c'a riq'uin ri Elisabet, tok xapon ri ocho ruk'ij ri ac'ual, tok ja chuka' ri' nban ri circuncisión chin ri ac'ual, ri jun retal ri xquibün ri israelitas pa ruch'ac'ul jun ac'ual ala' que ja richin ri tinamit ri Dios cachi'el nbij chupan ri ru-ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y ja chuka' k'ij ri' tok nquicanoj can rubi' ri ac'ual. Y ri yec'o quiq'uin ri rute-rutata' ri ac'ual xcajo' c'a xquiya' ri rubi' ri rutata' chin ri ac'ual, y quiri' ri ac'ual rubini'an ta Zacarías.
60 Jac'a ri rute' ri ac'ual chanin xbij: Ri ac'ual man nuc'uaj tüj ri rubi' ri rutata', roma ri ac'ual re' nubini'aj Juan.
61 Y ri yec'o quiq'uin ri Elisabet xquibij chin: ¿Achique roma tok najo' que ri ac'ual nubini'aj Juan? Roma man jun cheque ri ye avoxpochel rubini'an ta quiri'.
62 Jari' tok pa mem xech'o-apu chin ri Zacarías, ri rutata' ri ac'ual, richin nquic'utuj chin achique bi'aj nrajo' nuya' chin ri ac'ual.
63 Ri rutata' ri ac'ual xuc'utuj jun tz'alün ri nyequicusaj richin nyetz'iban. Chuvüch c'a ri tz'alün ri' xutz'ibaj: Ri ac'ual nubini'aj Juan. Y conojel c'a ri quimolon-apu-qui' quiq'uin ri rute-rutata' ri ac'ual, xsatz quic'u'x, roma ja ri bi'aj ri xbij ri te'ej, ja chuka' ri' xutz'ibaj ri Zacarías chuvüch ri tz'alün.
64 Jari' tok ri Zacarías xch'o jun bey chic. Y rija' xe xch'o, jari' xuya' ruk'ij ri Dios.
65 Y ri ye qui-vecinos xsatz c'a quic'u'x cheque, roma ri xbanatüj chiri'. Y ri xbanatüj, ntzijos c'a ri lugar ri', chiri' pa tak k'ayis ri ye richin ri ruch'ulef Judea.
66 Y conojel c'a vinük ri nye'ac'axan ri xbanatüj quiq'uin ri Zacarías y ri Elisabet, nquiyüc c'a ka pa tak cánima ri ntzijos cheque, y nquibij: ¿Achique c'a rusamaj ruc'amon-pe ri ac'ual re'? nquibij. Roma nk'alajin que c'o-vi ri Ajaf Dios riq'uin.
67 Roma c'a ri' ri Zacarías, ri rutata' ri ac'ual, tok nojnük ránima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu, rija' xuk'alajrisaj c'a y xbij:
68 Juis ninimirsüs ta rubi' ri Ajaf Dios kichin roj ri aj-Israel, roma nkuruc'uxla'aj-pe roj ri rutinamit, y nkurucol.
69 Ri Dios nuya' jun kanimalüj Colonel. Y ri Kacolonel re', ruxquin-rumam can ri David ri jun ka-rey y rusamajel ri Dios ri xc'uje' ojer can.
70 Ri Dios xbin cheque ri lok'olüj tak achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij rija' ojer can, que xquibij que nuya' jun Kacolonel. Rusujun-vi-pe jun Kacolonel ojer ri'.
71 Rubin-vi-pe que nkurucol chiquivüch ri nye'etzelan kichin, y nkurucol pa quik'a' ri man nyejo'on tüj kichin,
72 y richin nujoyovaj chuka' quivüch ri kaxquin-kamama' xec'uje' ojer can, nbün-vi ri xbij, tok xbün ri lok'olüj trato.
73 Xbün-vi jurar chin ri kaxquin-kamama' can Abraham
74 que nkurucol na vi pa quik'a' ri nye'etzelan kichin, richin quiri' man jun xbiri' pa tak kánima nkasamajij rija',
75 y riq'uin jun chojmilüj y ch'ajch'ojilüj c'aslen chuvüch rija', nkasamajij-e jampe' tiempo nkuc'ase-e chuvüch ri ruch'ulef.
76 Y rat vit nuc'ajol, xbij ri Zacarías, rat k'alajrisüy ri rutzij ri nimalüj Dios nbix chave, roma ja rat ri ncabin cheque ri vinük que tiquichojmirsala' ri rubey ri quic'aslen, roma nakaj chic c'o-vi ri rupetenük ri Ajaf Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios,

San Lucas 1:27-76 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

27 Ri ángel Gabriel xtak riq'uin jun xten María rubi'. Ri xten re', c'utun chic chi nic'ule' riq'uin jun ala' José rubi'. Y ri José re' ru-familia can ri rey David.
28 Ri ángel can xapon riq'uin ri xten, y xu'ij che: ¡Tiquicot awánima, roma ri Dios pa awi' ret xuya-wi ru-bendición! Ri Ajaf can c'o awiq'uin. Y chiquiwech conojel ixoki' ja ret ri más bendición xawil.
29 Y cuando ri María xutzu' ri ángel y xuc'oxaj ri xu'ij che, can xsatz runo'j (xsach ruc'u'x) y xunojij-ka pa ránima anchique roma quiere' x-an saludar.
30 Y ri ángel xu'ij che ri María: Man taxi'j-awi', roma ri Dios xatrucha' chi nuya' ru-bendición chawe.
31 Cami nin-ij can chawe chi xcayawaj-ka roma xtalex jun awal, y cuando xtalex ri ne'y re', ala' y Jesús rubi' xta'an che.
32 Raja' can c'o ruk'ij xtic'ue', y xtubinaj chuka' Ralc'ual ri nimalaj Dios. Ri Jesús jun ru-familia can ri rey David, y ri Ajaf Dios xtuch'ocoba' can ri Jesús pa ru-lugar ri rey David ri xc'ue' ojer can,
33 chi quiri' can xtu'on gobernar chi ronojel tiempo pa iwi' rix ri jix ru-familia can ri Jacob. Y ri ru-gobierno raja' can manak xtiq'uis, xcha' ri ángel che ri María.
34 Y cuando ri María ruc'oxan chic ka ronojel re', xuc'utuj che ri ángel: ¿Anche'l c'a xtic'ue-ka wal? Roma ren xa c'a man jani jinc'o riq'uin ri xtoc wachijil, xcha'.
35 Y ri ángel xu'ij che ri María: Ja ri Espíritu Santo riq'uin ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios ri xtika-pe pa awi'. Romari' ri ac'ual ri xtalex awiq'uin, can jari' ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios.
36 Y tana'ej re': Ri Elisabet ri i-familia iwi' riq'uin ne'c'ue' jun ral, más que raja' can manak-wi yec'ue' ral, y chuka' xa can ri'j chic. Raja' ja yan waki' ric' benak chi ne'c'ue' ral.
37 Roma ri Dios man jun anchique cuesta nu'on chech.
38 Y ri María can ja' xu'ij: Jinc'o pa ruk'a' ri Ajaf. Can tibanataj c'a anche'l ri xa'ij chue, xcha' ri María che ri ángel. Y ri ángel xel-e chiri' riq'uin ri María, y xbe.
39 Jun jani' k'ij después, ri María xu'on-e ru'onic y ch'anin xbe pa jun tenemit ri c'o pa rui-juyu' chi ri Judea.
40 Y cuando xapon chiri' pa tenemit, raja' xbe pa cocho ri Zacarías y ri Elisabet. Raja' xu'on saludar ri Elisabet.
41 Cuando ri Elisabet xuc'oxaj ru-saludo ri María, can xsilon ri ral xuna' raja'. Y ri Elisabet can ja' xnoj ránima riq'uin ri Espíritu Santo,
42 romari' can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Chikacojol roj ixoki', ja ret ri más bendición xyo'x chawe, y quiri' chuka' ri bendición c'o pa ruwi' ri ne'y ri xtalex awiq'uin.
43 Man nin-en ta entender, ¿jin anchique c'a ren, chi yinaben saludar ret ri jat rute' ri Wajaf?
44 Y can xe xinc'oxaj chi xinaben saludar, ri wal can xsilon roma xquicot, xinna' ren.
45 Can caquicot roma can xanimaj ri xu'ij ri Ajaf chawe; roma ri ac'ual ri xu'ij chawe chi xtalex awiq'uin, can xtalex na-wi.
46 Y ri María xu'ij: Ren riq'uin ronojel wánima ninya' ruk'ij ri Ajaf.
47 Ri wánima niquicot riq'uin ri Dios ri yirucol.
48 Roma ri Dios can xirucha' y ren can man jun wakalen, xe jin jun ralic rusamajel. Y desde cami, ri winak xtiqui'ij chi c'o ru-bendición ri Dios wiq'uin.
49 Roma q'uiy nimalaj tak ex ri rubanon-pe raja' chue, raja' ri can nitiquier-wi nu'on ronojel. Y ri rubi' raja' can lok'olaj-wi.
50 Raja' can siempre nujoyowaj quiwech conojel winak ri yek'ax-e chech-ulef, ri yeniman che y chuka' can niquiya' ruk'ij.
51 Can q'uiy nimalaj tak ex jerubanon riq'uin ruchuk'a'. Raja' rukasan quik'ij ri niqui'ij pa tak cánima chi can c'o quik'ij.
52 Jerukasan nima'k tak gobernadores, y jerunimrisan ri xa juba' oc quik'ij.
53 Ri man jun quiway, can ruyo'n ronojel ri nic'atzin chique; pero ri beyoma' xe quiri' xetak-e. Can man jun xuya-e chique.
54 Raja' jojruto'n roj israelitas ri can jojrucha'on-wi chi naka'an ri rusamaj. Man jojrumestan ta can y rujoyowan kawech.
55 Can rujoyowan-wi kawech, anche'l ri ru'in can chique ri kati't-kamama' ojer can, ri ru'in can che ri Abraham y chake roj ri joj ru-familia can raja'. Ri Dios can man jun mej (bey) xtumestaj ri ru'in can. Quiri' xu'ij ri María.
56 Y ri María xc'ue-ka jun la'k oxi' ic' riq'uin ri Elisabet, y c'ajari' xtzolaj chirocho.
57 Cuando xapon ri tiempo chi nalex ri ac'ual riq'uin ri Elisabet, ja xc'ue' jun ral ala'.
58 Y ri winak je ru-vecinos ri Elisabet y chuka' ri qui-familia qui' riq'uin, xquic'oxaj chi jun nimalaj favor ri xu'on ri Ajaf riq'uin roma xc'ue' jun ral. Y ri winak re' xe'apon riq'uin chi xqui'en visitar, y can xequicot riq'uin.
59 Y reje' xe'apon chic riq'uin ri Elisabet cuando xtzakon wakxaki' k'ij talex ri ne'y, ri k'ij ri ni'an ri circuncisión che, anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Moisés. Y ja chuka' k'ij ri' niyo'x rubi'. Y ri winak ri' xquijo' xqui'en ta che rubi' ri ne'y anche'l rubi' ri tata'j, y xubinaj ta chuka' Zacarías.
60 Pero ri te'j xu'ij: Raja' manak xtuc'uaj rubi' ri rutata'; ri ne'y re' xtubinaj Juan.
61 Y ri jec'o quiq'uin ri Elisabet xqui'ij che: ¿Anchique roma Juan najo' na'an che rubi'? Roma chupa ri a-familia man jun quiri' rubi'.
62 Y che señas xquic'utuj che ri Zacarías, rutata' ri ne'y, chi anchique bi'aj nrojo' nuya' che ri ne'y.
63 Ri rutata' ri ne'y xuc'utuj jun ch'uti' tabla y xutz'ibaj chech: Ri ne'y Juan rubi'. Y conojel ri quimolon-apo-qui' xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma can anche'l ri bi'aj ri xu'ij ri te'j, can quiri' chuka' xutz'ibaj ri Zacarías chech ri tabla.
64 Y can ja xtiquier xch'o'n chic pe jun mej (bey) ri Zacarías. Y raja' can xe xch'o'n, can ja' xuya' ruk'ij ri Dios.
65 Y ri vecinos xquixi'j-qui' roma ri xbanataj chiri'. Y ri xbanataj, can nitzijos ri lugar ri', pa tak juyu' chi ri Judea.
66 Y conojel winak ri yec'oxan ri xbanataj quiq'uin ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyec-ka pa cánima ri nitzijos chique, y niqui'ij: ¿Anchique como xteru'ona' ri ac'ual re'? yecha'. Roma k'alaj chi can c'o-wi ri Ajaf Dios riq'uin.
67 Y ri Zacarías, ri rutata' ri ne'y, nojinak ránima riq'uin ri Espíritu Santo xuk'alajij y xu'ij:
68 Can xtiyo'x ruk'ij ri Ajaf Dios kachi roj ri aj-Israel, roma jojrunataj-pe roj ri joj rutenemit, y jojrucol.
69 Ri Dios nuya-pe chake Jun ri can c'o nimalaj ruchuk'a' chi jojrucol. Y re' jun ru-familia can ri David, ri jun ka-rey y rusamajel ri Dios xc'ue' ojer can.
70 Ri Dios x-in chique ri lok'olaj tak achi'a' ri xek'alajin rutzij ojer can, chi tiqui'ij chi xtuya' Jun ri xticolo kachi.
71 Can ru'in-wi-pe chi xkojrucol chiquiwech ri itzel yetz'eto kachi, y xkojrucol pa quik'a' ri man jojquijo' ta,
72 y xtujoyowaj chuka' quiwech ri kati't-kamama' xec'ue' ojer can, can nu'on-wi ri xu'ij, cuando xu'on ri trato ri can c'o rakalen.
73 Can xu'on-wi jurar che ri kamama' Abraham
74 chi can xkojrucol pa quik'a' ri itzel yetz'eto kachi, y quiri' can man xtakaxi'j ta ki' naka'an servir raja',
75 y riq'uin jun chojmilaj y utzilaj c'aslen chech raja', ronojel k'ij ri jojc'o we' chech-ulef, quiri' xtaka'an.
76 Y ret ch'uti' walc'ual, xcha' ri Zacarías, can jat k'alajiy ri rutzij ri nimalaj Dios xcatuche'x, roma ja ret ri xca'in chique ri winak chi tiquichojmisaj ri quic'aslen, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf,
San Lucas 1 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 1:27-76 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

27 riqꞌuin jun xtan María rubꞌeꞌ, ri ni jun choj-iqꞌuin varnak-ve. Ri xtan reꞌ cꞌutun chic chi nicꞌulieꞌ riqꞌuin jun alaꞌ rubꞌinan José. Y ri José reꞌ rumáma can ri rey David.
28 Ri ángel xuoc-pa ri pacheꞌ cꞌo-ve ri xtan, y xuꞌej cha: ¡Tiquicuot avánima, ruma ri Dios pan aveꞌ atreꞌ xuya-ve ru-bendición! Ri Ajaf can cꞌo aviqꞌuin. Y chiquivach quinojiel xtaniꞌ y ixokiꞌ, atreꞌ ri más bendición xyoꞌx chava.
29 Y antok ri María xutzꞌat ri ángel y xraꞌxaj ri xuꞌej cha, can xsach runoꞌj y xuꞌon-ka pensar karruma quireꞌ xꞌan saludar.
30 Entonces ri ángel xuꞌej cha: María, man taxiꞌij-aviꞌ, ruma atreꞌ xaꞌan recibir ri ru-favor ri Dios.
31 Vacame niꞌej can chava chi xcacꞌujieꞌ cꞌa encinta (embarazada), y antok xtalax ri xuluꞌ, alaꞌ y JESUS ri rubꞌeꞌ ri xtayaꞌ.
32 Jajaꞌ cꞌo rukꞌij xticꞌujieꞌ, y xtubꞌinaj Ralcꞌual ri Namalaj Dios. Ri Jesús jun rumáma can ri rey David, y ri Ajaf Dios can jajaꞌ cꞌa ri xtuyaꞌ pa ru-trono ri rey David ri xcꞌujieꞌ ojier can,
33 chi quireꞌ xtuꞌon reinar richin nojiel tiempo pan iveꞌ ixreꞌ ri ix rumáma can ri Jacob. Y ri ru-reino man xtiqꞌuis ta, xchaꞌ ri ángel cha ri María.
34 Y ri María xucꞌutuj cha ri ángel: ¿Chica cꞌa modo antok xticꞌujieꞌ nuxuluꞌ? Ruma inreꞌ xa ni jun choj-iqꞌuin in-varnak-ve, xchaꞌ.
35 Y ri ángel xuꞌej cha ri María: Ja ri Espíritu Santo riqꞌuin ri ru-poder ri Namalaj Dios ri xtika-pa pan aveꞌ. Rumareꞌ ri Santo acꞌual ri xtalax aviqꞌuin, can xtubꞌinaj Rucꞌajuol ri Dios.
36 Y tavatamaj cꞌa chi ri Elisabet ri avachꞌalal cꞌo encinta (embarazada), mesque jajaꞌ aviela chic ri niquiꞌej cha chi manak ral alaxnak. Y vacame rucꞌuan vakiꞌ icꞌ encinta (embarazada).
37 Ruma ri Dios man jun kax ri man ta nicovin nuꞌon.
38 Entonces ri María xuꞌej: Ja incꞌo va, in jun ru-sierva ri Ajaf. Can tibꞌanataj cꞌa incheꞌl ri xaꞌej chuva, xchaꞌ ri María cha ri ángel. Y ri ángel xiel-el chireꞌ riqꞌuin ri María y xꞌa.
39 Jun janeꞌ (jaroꞌ) kꞌij después, ri María xuchojmij-el-riꞌ y chaꞌnin xꞌa pa jun tanamet ri cꞌo paroꞌ jun juyuꞌ richin ri Judá.
40 Y antok xbꞌaka chireꞌ pa tanamet, jajaꞌ xꞌa chicachuoch ri Zacarías y ri Elisabet y xuꞌon saludar ri Elisabet.
41 Antok ri Elisabet xraꞌxaj ri ru-saludo ri María, can xsiluon ri ral xunaꞌ. Y ri Elisabet xnuoj ránima riqꞌuin ri Espíritu Santo,
42 y rumareꞌ cof xchꞌoꞌ, y xuꞌej: Chikacajol ojreꞌ ri oj xtaniꞌ y ixokiꞌ, atreꞌ ri más bendición xyoꞌx chava, y quireꞌ jeꞌ ri bendición cꞌo paroꞌ ri aval ri xtalax aviqꞌuin.
43 ¿In chica ta cꞌa inreꞌ, chi xapa vaveꞌ viqꞌuin y nquinaꞌan saludar, atreꞌ ri at rutieꞌ ri Vajaf?
44 Ruma antok xinvaꞌxaj chi xinaꞌan saludar, can xinnaꞌ chi ri nuxuluꞌ can xsiluon ruma xquicuot.
45 Can jaꞌal caquicuot ruma xanimaj ri xuꞌej ri Ajaf chava; ruma can xtuꞌon cumplir ri xuꞌej chava chi xtalax ri acꞌual.
46 Y ri María xuꞌej: Inreꞌ riqꞌuin nojiel vánima niyaꞌ rukꞌij ri Ajaf.
47 Ri nu-espíritu niquicuot riqꞌuin ri Dios ri Nu-Salvador (caloy-vichin).
48 Ruma ri Dios xiruchaꞌ inreꞌ ri man jun oc vakalien, xa in jun ru-sierva. Y desde vacame, ri vinak xtiquiꞌej chi can jaꞌal nquiquicuot.
49 Ruma qꞌuiy nimaꞌk tak kax ri rubꞌanun-pa chuva, ri nitiquir nuꞌon nojiel. Y ri rubꞌeꞌ jajaꞌ can Santo.
50 Jajaꞌ siempre nujoyovaj quivach quinojiel vinak ri ncaꞌkꞌax-el choch-ulief, ri niquinimaj rutzij y niquiyaꞌ jeꞌ rukꞌij.
51 Can qꞌuiy nimaꞌk tak kax i-rubꞌanun riqꞌuin ri ru-poder. Jajaꞌ rukasan quikꞌij ri niquiꞌej pa tak cánima chi cꞌo quikꞌij.
52 I-rukasan nimaꞌk tak gobernadores, y xuꞌon nem chica ri man jun oc quikalien.
53 Ri ncaꞌvijan, can xuyaꞌ nojiel ri nicꞌatzin chica; pero ri bꞌayomaꞌ xa choj quireꞌ xaꞌrutak-el, man jun xuya-el chica.
54 Jajaꞌ oj-rutoꞌn cꞌa ri oj israelitas ri oj-ruchoꞌn chi nakaꞌan ri rusamaj. Man oj-rumastan ta can y rujoyovan kavach.
55 Incheꞌl ri ruꞌeꞌn chica ri kateꞌt-kamamaꞌ ojier can, ri ruꞌeꞌn cha ri Abraham y chika ojreꞌ ri oj rumáma can jajaꞌ. Ri Dios man jun bꞌay xtumastaj ri ruꞌeꞌn. Quireꞌ xuꞌej ri María.
56 Y ri María xcꞌujie-ka jun laꞌk oxeꞌ icꞌ riqꞌuin ri Elisabet, y después xtzalaj chirachuoch.
57 Antok xalka ri kꞌij chi nalax ri ruxuluꞌ ri Elisabet, ja xcꞌujieꞌ jun alaꞌ.
58 Y antok ri iru-vacínix ri Elisabet y ri rachꞌalal xcaꞌxaj chi jun namalaj favor ri xuꞌon ri Dios riqꞌuin chi xcꞌujieꞌ jun ral, can xaꞌquicuot riqꞌuin.
59 Y ijejeꞌ xaꞌlka chic riqꞌuin ri Elisabet antok xtzꞌakat ocho (vakxakiꞌ) kꞌij talax ri xuluꞌ, ri kꞌij chi niꞌan ri circuncisión cha. Y ri vinak reꞌ xcajoꞌ ta xquiyaꞌ rubꞌeꞌ ri xuluꞌ incheꞌl rubꞌeꞌ ri rutataꞌ, y xubꞌinaj ta Zacarías.
60 Pero ri rutieꞌ xuꞌej: Man xtubꞌinaj ta incheꞌl rubꞌeꞌ ri rutataꞌ; xa xtubꞌinaj Juan.
61 Y ri icꞌo riqꞌuin ri Elisabet xquiꞌej cha: ¿Karruma Juan navajoꞌ naꞌan cha ri rubꞌeꞌ? Ruma chupan ri a-familia man jun quireꞌ rubꞌeꞌ.
62 Entonces cha señas xquicꞌutuj cha ri Zacarías, rutataꞌ ri xuluꞌ, chi chica rubꞌeꞌ nrajoꞌ nuyaꞌ.
63 Ri rutataꞌ ri xuluꞌ xucꞌutuj jun chꞌiti tabla y xutzꞌibꞌaj choch: Ri xuluꞌ xtubꞌinaj Juan. Y quinojiel ri quimaluon-apa-quiꞌ xaꞌchapataj.
64 Y jareꞌ antok xchꞌoꞌ chic jun bꞌay ri Zacarías. Y can joꞌc xchꞌoꞌ, can ja xuyaꞌ rukꞌij ri Dios.
65 Y ri qui-vacínix xquixiꞌij-quiꞌ ruma ri xbꞌanataj chireꞌ. Y ri xbꞌanataj, xꞌa rutzijoxic pa tak juyuꞌ richin ri Judea.
66 Y quinojiel ri ncaꞌcꞌaxan ri xbꞌanataj quiqꞌuin ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyac pa tak cánima ri nitzijos chica, y niquiꞌej: ¿Chica came xtirubꞌanaꞌ ri acꞌual reꞌ? ncaꞌchaꞌ. Ruma kꞌalaj chi cꞌo ri Ajaf Dios riqꞌuin.
67 Y ri Zacarías, ri rutataꞌ ri xuluꞌ, nojnak ránima riqꞌuin ri Espíritu Santo, mareꞌ nuꞌej ri chica xtibꞌanataj ri más chila-apa y xuꞌej:
68 Can tiyoꞌx rukꞌij ri Ajaf Dios kichin ojreꞌ ri aj-Israel, ruma nkojrunataj-pa ojreꞌ ri oj rutanamit, y nkojrucol.
69 Ri Dios nuya-pa chika jun Namalaj Ka-Salvador (caloy-kichin). Y reꞌ jun rumáma can ri David, ri jun ka-rey ri xcꞌujieꞌ ojier can y rusamajiel ri Dios.
70 Ri Dios xꞌeꞌn chica ri santos profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, chi tiquiꞌej chi xtuyaꞌ Jun ri xticalo kichin.
71 Can ruꞌeꞌn-ve-pa chi xkojrucol chiquivach ri itziel ncaꞌtzꞌato kichin, y xkojrucol pa quikꞌaꞌ ri man nkojcajoꞌ ta,
72 y ruꞌeꞌn chi nujoyovaj quivach ri kateꞌt-kamamaꞌ ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can, y can nuꞌon ri xuꞌej antok xuꞌon ri santo pacto.
73 Can xuꞌon jurar cha ri kamamaꞌ Abraham chi nuꞌon cumplir,
74 chi xkojrucol pa quikꞌaꞌ ri itziel ncaꞌtzꞌato kichin, chi quireꞌ man xtakaxiꞌij ta kiꞌ nakaꞌan servir
75 riqꞌuin jun choj y sak cꞌaslien choch ri Dios, ri kꞌij ri nkojcꞌasie-el vaveꞌ ri choch-ulief.
76 Y atreꞌ chꞌiti acꞌual, xtiꞌeꞌx chava chi at jun profeta richin ri Namalaj Dios, ruma atreꞌ xcaꞌa naꞌay choch ri Ajaf chi nachojmij ri rubꞌiey,

San Lucas 1:27-76 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

27 Ri ángel Gabriel xtak riq'ui jun k'opoj, ri María rubi'. Ri k'opoj c'a ri', c'utun chic riche (rixin) chi nic'ule' riq'ui jun c'ajol ri José rubi'. Y ri José ri' jun chique ri ye riy rumam ca ri rey David.
28 Ri ángel can xapon na wi riq'ui ri k'opoj, y xubij chare: ¡Tiquicot c'a ri awánima, ruma sibilaj xaka chuwech ri Dios! Ri Ajaf can c'o awuq'ui. Y chique quinojel ri ixoki', yit c'a riyit ri sibilaj bendición xac'ul.
29 Y tek ri María xutz'et ri ángel y xrac'axaj ri xbix chare, xsach ruc'u'x y xuch'ob c'a ka pa ránima chi achique ruma tek quere' rutzil ruwech niya'ox (nya') ruma ri ángel.
30 Yac'ari' tek ri ángel chanin xubij chare ri María: Ma taxibij ta awi'. Riyit awilon rutzil ri Dios.
31 Wacami c'a, nbij ca chawe chi xtipe alanic chawij, y tek xtalex c'a ri ac'al ri', ti c'ajol (ala') y Jesús ri rubi' ri xtaya'.
32 Riya' sibilaj nim c'a ruk'ij xtic'oje', y xtubini'aj chuka' Ruc'ajol ri nimalaj Dios. Ri Jesús jun chique ri ye riy rumam ca ri rey David, y ri Ajaf Dios can ya c'a Riya' ri xtutz'uyuba' pa ruch'acat ri rey David ri xc'oje' ojer ca,
33 riche (rixin) chi queri' ri Jesús nuk'et tzij pan iwi' riyix, ri yix riy rumam ca ri Jacob. Y ri ruk'atbel tzij can riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, majun bey chic xtitane' ta, xcha' ri ángel chare ri María.
34 Y tek ri María rac'axan chic ka ronojel ri', xuc'utuj chare ri ángel: ¿Achique c'a modo ri' tek xtic'oje' wal? Ruma riyin xa ma jane yinc'o ta riq'ui ri achi ri xtoc wachijil.
35 Y ri ángel xubij chare ri María: Ya ri Lok'olaj Espíritu riq'ui ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios, ri xtika pe pan awi'. Rumac'ari', ri lok'olaj ac'al ri xtalex awuq'ui, can xtubini'aj na wi Ruc'ajol ri Dios.
36 Y tawetamaj c'a chuka' ca, chi ri Elisabet ri awach'alal xtralaj jun ac'al, astape' ma alanel ta y chuka' can ri'j chic. Y re wacami c'o chic waki' ric'.
37 Ruma chi ri Dios can ronojel nicowin nuben.
38 Can yac'ari' tek ri María xubij: Yac'are' yinc'o, yin jun rusamajel ri Ajaf. Can tibanatej c'a achi'el ri xabij chuwe, xcha' ri María chare ri ángel. Y ri ángel xel el chiri' riq'ui ri María, y xbe.
39 Ye k'ij c'a ri' tek ri María can chanin xbe pa jun tinamit ri c'o pa ruwi' jun juyu' ri c'o pa rucuenta ri Judea.
40 Y tek xapon chiri' pa tinamit, riya' xbe pa cachoch ri Zacarías y ri Elisabet, y xuya' c'a rutzil ruwech ri Elisabet.
41 Tek ri Elisabet xrac'axaj ri rutzil ruwech ri xya'ox (xya') ruma ri María, can sibilaj xropin ri ac'al ri royoben xuna' riya'. Y ri Elisabet xnoj ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu,
42 y can riq'ui c'a ruchuk'a' xch'o, y xubij: Chkacojol riyoj ixoki', yit c'a riyit ri sibilaj bendición ac'ulun, y queri' chuka' ri bendición c'o pa ruwi' ri ac'al ri xtalex awuq'ui.
43 Ma nik'ax ta c'a chinuwech, ¿ruma yin achique ta c'a riyin, riche (rixin) chi no'aya' ca rutzil nuwech riyit ri yit rute' ri Wajaf?
44 Y can xu (xe) wi xinwac'axaj ri ach'abel tek xaya' rutzil nuwech, ri ac'al ri woyoben, can xropin ruma quicoten, xinna' riyin.
45 Jabel c'a ruwa'ak'ij ruma chi xanimaj ri xubij ri Ajaf chawe, ruma ri ac'al ri xbix chawe chi xtalex awuq'ui, can xtalex na wi.
46 Y yac'ari' tek ri María xubij: Riyin riq'ui ronojel wánima nya' ruk'ij ri Ajaf.
47 Ri wánima niquicot ruma ri Dios ri Nucolonel.
48 Ruma chi ri Dios xirucha' riyin ri rusamajel ri xa majun oc nuk'ij. Y janipe' ri xtibe apo, ri winek xtiquibij chi jabel ruwanuk'ij.
49 Ruma q'uiy nima'k tak utzil ri rubanon pe chuwe Riya', ri can nicowin wi nuben ronojel. Y ri rubi' Riya' can lok'olaj wi.
50 Can nujoyowaj c'a chuka' quiwech quinojel ri winek, ri chi sol chi sol yek'ax el chuwech re ruwach'ulef, ri can niquixibij wi qui' yemacun chuwech.
51 Y riq'ui c'a ri ruchuk'a', can q'uiy c'a rubanalon. Riya' rukasan quik'ij ri yech'obo pa tak cánima chi can nima'k quik'ij.
52 Ye rukasan ri nima'k aj k'atbel tak tzij, y ye runimirisan ri xa majun quik'ij.
53 Ri yewayjan, can xuya' c'a ronojel ri nic'atzin chique; yec'a ri beyoma' xa choj queri' xetak el. Can majun xuya' el chique.
54 Riya' yoj ruto'on c'a riyoj israelitas ri can yoj rucha'on wi riche (rixin) chi nikaben ri rusamaj. Ma yoj rumestan ta ca y rujoyowan kawech.
55 Can rujoyowan wi kawech, achi'el ri rubin ca chique ri kati't kamama' ri xec'oje' ojer ca, ri can rubin ca chare ri Abraham y chake riyoj ri yoj riy rumam ca riya'. Ri Dios can majun bey c'a xtumestaj ta ri rubin ca. Quec'ari' xubij ri María.
56 Y ri María xa juba' ma achi'el oxi' ic' xc'oje' ka pa rachoch ri Elisabet, y c'ac'ari' xtzolin chrachoch.
57 Tek xapon ri k'ij riche (rixin) chi nalex ri ti ac'al riq'ui ri Elisabet, xralaj jun ac'al ti c'ajol (ala').
58 Y ri winek c'a ri ye ruvecinos ri Elisabet y ri ye rach'alal tek xquic'axaj c'a chi xralaj jun ac'al ruma ri nimalaj rutzil ri Dios, ri winek c'a ri' xe'apon riq'ui chuya'ic rutzil ruwech, y sibilaj c'a chuka' xequicot riq'ui.
59 Y riye' xe'apon chic c'a riq'ui ri Elisabet, tek xapon c'a ri wakxaki' ruk'ij ri ac'al, tek can ya chuka' k'ij ri' niban ri circuncisión chare ri ac'al. Y can ya chuka' k'ij ri' tek niquicanoj ca rubi' ri ac'al. Y ri yec'o quiq'ui ri rute' rutata' ri ac'al xcajo' c'a xquiya' ta ri rubi' ri rutata' chare ri ac'al, y queri' ri ac'al xubini'aj ta Zacarías.
60 Yac'a ri rute' ri ac'al chanin xubij: Re ac'al re' ma xtubini'aj ta achi'el rubi' ri rutata', ruma re ac'al re' xtubini'aj Juan.
61 Y ri yec'o quiq'ui ri Elisabet xquibij chare: ¿Achique ruma tek nawajo' chi re ac'al nubini'aj Juan? Ruma majun chique ri ye awach'alal ri que ta ri' rubi'.
62 Yac'ari' tek xa riq'ui retal xech'o apo chare ri Zacarías, ri rutata' ri ac'al, riche (rixin) chi niquic'utuj chare achique bi'aj nrajo' nuya' chare ri ac'al.
63 Ri rutata' ri ac'al xuc'utuj jun tz'alan ri ye'ucusex riche (rixin) tz'ibanen y chuwech c'a ri tz'alan ri' xutz'ibaj: Ri ac'al xtubini'aj Juan. Y quinojel c'a ri quimolon apo qui' quiq'ui ri rute' rutata' ri ac'al, xquimey, ruma can ya ri bi'aj ri xubij ri te'ej, can ya chuka' ri' xutz'ibaj ri Zacarías chuwech ri tz'alan.
64 Can yac'ari' tek ri Zacarías xch'o chic jun bey. Y riya' can xu (xe) wi xch'o, can yac'ari' xuya' ruk'ij ri Dios.
65 Y ri ye quivecinos xpe c'a xibinri'il chique, ruma ri xbanatej chiri'. Y ri xbanatej, xel c'a rutzijol chiri' pa tak juyu' ri c'o pa rucuenta ri Judea.
66 Y quinojel c'a winek ri ye'ac'axan ri xbanatej quiq'ui ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyec c'a ka pa tak cánima ri nitzijox chique, y niquibij: ¿Achique c'a rusamaj ruc'amom pe re ac'al re'? yecha'. Ruma nik'alajin chi can c'o wi ri Ajaf Dios riq'ui.
67 Rumac'ari' ri Zacarías, ri rutata' ri ac'al, tek nojnek ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu, riya' xuk'alajsaj c'a y xubij:
68 Sibilaj ta xtinimirisex rubi' ri Ajaf Dios kiche (kixin) riyoj ri yoj aj Israel, ruma yojrunataj pe riyoj ri yoj rutinamit, y yojrucol.
69 Ri Dios nuya' jun kanimalaj Colonel. Y ri Kacolonel ri', jun chique ri ye riy rumam ca ri David ri jun ka-rey y rusamajel ri Dios ri xc'oje' ojer ca.
70 Ri Dios xbin chique ri lok'olaj tak profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel Riya' ojer ca, chi xquibij chi xtuya' jun Kacolonel.
71 Can rubin wi pe chi xkojrucol chiquiwech ri ye'etzelan kiche (kixin), y xkojrucol pa quik'a' ri ma yojcajo' ta,
72 y chuka' rubin ca chi nujoyowaj quiwech ri kati't kamama' ri xec'oje' ojer ca, y chuka' ma numestaj ta ri lok'olaj trato ri xuben riq'ui ri Abraham.
73 Can xubij wi chare ri ojer kamama' Abraham ri c'o chi nuben chake,
74 chi can yojrucol pa quik'a' ri ye'etzelan kiche (kixin), riche (rixin) chi queri' ma nikaxibij ta ki' chi nikaben ri rusamaj,
75 y riq'ui jun chojmilaj y ch'ajch'ojlaj c'aslen chuwech Riya', nikaben ri rusamaj ronojel k'ij ri yojc'ase' el chuwech re ruwach'ulef.
76 Y riyit ti nuc'ajol, xcha' ri Zacarías, xtibix chawe chi can yit jun profeta ri k'alajsey ruch'abel ri nimalaj Dios. Ruma yit c'a riyit ri xcanabeyej chuwech ri Ajaf riche (rixin) chi xtachojmirisaj apo ri rubey,

Lucas 1:27-76 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

27 Re ángel Gabriel xtak riq'uin jun ixok rubini'an María. Re ixok re' man jun bey runimon-ta-ri' riq'uin ache. Re ixok re' c'utun chic chin nic'ule' riq'uin jun ache rubini'an José. Y re José rey-rumam can re Rey David.
28 Re ángel xapon riq'uin re ixok re' y xubij cha: ¡Tiqui'cot c'a re avánma, roma camas yatrajo' re Ajaf Dios! Y re Ajaf Dios c'o aviq'uin. Y chiquicojol conojel re ixoki', ja rat re c'o más bendición xac'ul.
29 Y tak re María xutz'at re ángel y xuc'axaj re xubij cha, xsatz ruc'o'x y xunojij-ka pa ránma: ¿Anchique roma tak quire' nuban chin nuya' ruxnokil-noch?
30 Entonces re ángel xubij: Man taxibij-avi' María. Rat can xac'ul re utzil pitinak riq'uin re Dios.
31 Vocame nimbij can chava che xtic'ue' jun ac'ual aviq'uin, y tak xtalax re ac'ual re', ala' y Jesús rube' xtaya'.
32 Reja' camas ruk'ij xtic'ue', y xtubini'aj chuka' Ruc'ajol re namalaj Dios roma can katzij-va che Ruc'ajol re Dios. Re ac'ual re xtic'ue', jun rey-rumam can re Rey David, y re Ajaf Dios xtiyi'o can Rey, chin xtuban gobernar ancha'l xuban gobernar re Rey David ajuer can,
33 chin quire' re Jesús nuban gobernar pan ive' yex re yix rey-rumam can re Jacob. Y yixruban gobernar chin nojel tiempo, xcha' re ángel cha re María.
34 Y tak re María xuc'axaj ronojel re', xuc'utuj cha re ángel: ¿Y ancha'l c'a tak xtic'ue' val, roma yen manak ache viq'uin?
35 Y re ángel xubij cha re María: Ja re ru-poder re Espíritu Santo chin re namalaj Dios re xtika-pa pan ave' chin xtuya' re yabil re' chavij. Mare', re lok'olaj ac'ual re xtalax aviq'uin, can xtubini'aj-va Ruc'ajol re Dios roma can katzij-va che Ruc'ajol re Dios.
36 Y nimbij chuka' chava che re avch'alal Elisabet re camas chic re'j y niquibij cha che camanak-va ac'ual nic'ue' riq'uin, vocame xtic'ue' jun ac'ual riq'uin, roma vaki' ic' c'o-va cha re ruyabil,
37 roma re Dios man jun cosa c'ayef chach.
38 Can jare' tak re María xubij: Can njachon-vi' pa ruk'a' re Ajaf. Can tibanataj c'a ancha'l re xabij chua, xcha' re María cha re ángel. Y re ángel xel-a chire' riq'uin re María, y xba.
39 Y re María cha'nin xuban-a rubanic chin xba pa jun tenemit re c'o pa rue' jun loma chin re departamento rubini'an Judea.
40 Y tak xapon chire' pa tenemit, reja' xba charachoch re Zacarías chin xbo'rya' ruxnokil-rach re Elisabet.
41 Tak re Elisabet xuc'axaj re ruxnokil-rach re xuya' re María, reja' xuna' che can xsilon re ac'ual chupan. Y tak re Elisabet nojnak chic ránma riq'uin re Espíritu Santo,
42 can riq'uin ruchuk'a' xch'o, y xubij: Chakacojol yoj ixoki', ja rat re nac'ul jun namalaj bendición chin re Dios, y quire' chuka' nuc'ul re ac'ual re xtalax aviq'uin roma can katzij-va Ruc'ajol re Dios.
43 Y mare' yen can man nak'ax-ta pa nue', anchique roma tak naya' nuk'ij yen y nac'utuj ruxnokil-noch rat re yat rute' re Vajaf.
44 Y can xe xinc'axaj re ach'abal tak xaya' ruxnokil-noch, re ac'ual nyaben chin nalax viq'uin, can xsilon xina', roma xqui'cot-ka.
45 Otz-abanoj che xanimaj re xubij re Ajaf chava, roma re ac'ual re xubij chava che xtalax aviq'uin, can xtalax-va aviq'uin.
46 Y jare' tak re María xubij: Yen can riq'uin ronojel vánma ninya' ruk'ij re Ajaf.
47 Re vánma niqui'cot roma re Dios re nicola vichin.
48 Roma re Dios xinrucha' yen chin ninc'ul re utzil c'o riq'uin, astapa' yen xa camanak nuk'ij. Roma yen xa yin relic-oc jun samajel chin re Dios. Y re tiempo re xtiba-apo, re vinak xtiquibij che camas otz nbanon.
49 Roma re Dios q'uiy namalaj tak utzil rubanom-pa chua, roma can nitiquir-va nuban ronojel cosas. Y reja' can Lok'olaj.
50 Can nujoyovaj c'a quivach conojel re vinak re ya'lax chach re ruch'ulef re niquinimaj rutzij y can niquiya' ruk'ij.
51 Y riq'uin re ru-poder, can q'uiy c'a cosas rubanalon. Reja' rukasan quik'ij re niquinojij pa tak cánma che camas quik'ij.
52 Rukasan quik'ij re ye'bano gobernar chach re ruch'ulef y ruyi'on más quik'ij re manak quik'ij.
53 Jac'a re biyoma' re niquina' che can c'o ronojel quiq'uin, man jun cosa xuya-a chique, xaxe tal choj quire' xe'tak-a. Jac'a re nich'umun quipan, re Dios can ruyi'on c'a ronojel re nic'atzin chique.
54 Reja' yojruta'on yoj re yoj israelitas re yojrucha'on chin nakaban re rusamaj. Man jun bey yojrumistan-ta can y can rujoyovan-va kavach,
55 roma can quire' re rusujun can chique re kavinak xe'c'ue' ajuer can, re rusujun can cha re Abraham y chaka yoj re yoj rey-rumam re Abraham. Re Dios can man jun bey xtumistaj-ta re rusujun can. Quire' xubij re María.
56 Y re María xc'ue' can riq'uin re Elisabet como oxe' ic', y c'are' xtzolaj charachoch.
57 Tak xapon re k'ij chin xalax re ac'ual riq'uin re Elisabet, jun ch'et ala' re xc'ue' riq'uin.
58 Y re ru-vecinos re Elisabet y re ruch'alal xquic'axaj che re Ajaf can xujoyovaj rach re Elisabet, mare' xc'ue' jun ral. Y re vinak xe'bapon riq'uin, camas ye'qui'cot chij re Elisabet, roma quire' xuban.
59 Y tak xtz'akater vakxaki' k'ij talax-va re ac'ual, re ru-vecinos y re ruch'alal xe'bapon chic jun bey chin ne'quibana' re circuncisión cha, ancha'l nubij chupan re ru-ley re Moisés. Y ja mismo k'ij re' niquijo' niquiya' rube' re ac'ual, y re rube' niquijo' niquiya' ja ancha'l rube' re rutota'.
60 Pero re te'ej xubij: Re ac'ual man xtubini'aj-ta ancha'l rube' re rutota', re ac'ual re' xtubini'aj Juan.
61 Y re vinak re jec'o quiq'uin re Elisabet xquibij cha: ¿Anchique roma najo' che re ac'ual nubini'aj Juan? Roma man jun chique re avch'alal rubini'an quire'.
62 Entonces re vinak re jec'o chire' xquiban señas chach re tata'aj, chin niquic'utuj-apo cha, che andex rube' nuya' re ac'ual.
63 Xpa re tata'aj xuc'utuj jun tz'alam re ye'quicusaj chin ye'tz'iban chach. Chach re tz'alam re' xutz'ibaj: Re ac'ual xtubini'aj Juan. Y conojel re vinak re quimalon-apo-qui' chire', xsatz quic'o'x, roma re be'aj xubij re te'ej, jare' chuka' xutz'ibaj re tata'aj chach re tz'alam.
64 Can jare' tak re Zacarías xtiquir xch'o chic jun bey. Y reja' can xe xch'o, can jare' xutz'am ruyi'ic ruk'ij re Dios.
65 Y re qui-vecinos re jec'o chire' xquixibij-qui', roma re xbanataj chire'. Y re xbanataj, xba rutzijol chupan ronojel re tenemit re jec'o chunakaj re tenemit anche' c'o-va re Zacarías chupan re departamento chin re Judea.
66 Y conojel re vinak re ye'c'axan re xbanataj quiq'uin re Zacarías y re Elisabet, can xc'ue-ka riq'uin cánma, y niquibij: ¿Andex che samaj xto'rbana' re ac'ual re'? ye'cha'. Roma can k'alaj che c'o re Ajaf Dios riq'uin.
67 Y jare' tak re Zacarías re rutota' re ac'ual, can nojnak ránma riq'uin re Espíritu Santo, xusekresaj chiquivach:
68 Camas-ta xtiya' ruk'ij re Ajaf Dios, re ka-Dios yoj re yoj israelitas, roma yojrunataj-pa yoj re yoj rutenemit, y yojrucol.
69 Re Dios ruyi'on c'a Jun re camas ru-poder y yojrucol. Y re nicola kachin re', jun rey-rumam can re David re rusamajel re Dios xc'ue' ajuer can.
70 Re Dios xbin chique re lok'olaj tak rusamajela' re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, chin che xtiquibij re xubij reja' chique y re profetas ja quire' xquibij che re Dios xtuya' Jun re nicola kachin. Y re' can ajuer tusuj-pa chaka.
71 Can rubin-va-pa che xkojrucol chiquivach re itzel yojquitz'at, y xkojrucol pa quik'a' re je ka-enemigos,
72 y chuka' xtujoyovaj quivach re kavinak xe'c'ue' ajuer can, y can xtuban-va cumplir re namalaj trato re'.
73 Y re xsuj cha re Abraham can xban-va jurar cha roma re Dios,
74 che can xkojrucol-va pa quik'a' re ya'tzalan kachin, chin quire' man nakaxibij-ta-ki' chin nakaban re rusamaj re Dios,
75 y nakaban riq'uin jun kac'aslen ch'ajch'oj y choj chach reja' re jenipa' tiempo yojc'ase-a chach re ruch'ulef.
76 Y rat ch'et nuc'ajol, xtibex profeta chava roma xtatzijoj re xtibex chava roma re namalaj Dios, roma ja rat re xcabin chique re vinak che tiquichojmersaj rubey re quic'aslen, roma xa ba' chic che man tipa re Ajaf,