Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 19:7-42 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 19:7-42 in GT:cak:Kaqchikel

7 Tok ri vinak xquitz'et re', conojel yejasloj-apu chirij ri Jesús, y niquibila' chi xa chiracho jun achi aj-mac xc'uje-vi-ka.
8 Xpa'e' c'a ri Zaqueo, xu'ij che ri Ajaf: Ajaf, vacami nic'aj che ri nubeyomal ninjach chiquivech ri man jun oc quichajin. Y ri xk'ax ruvi' ri impuesto ri xinc'utuj chique, cajcaj ruq'uexel xtintzolij chique chuvech ri ajani velek'an, xcha'.
9 Y ri Jesús xu'ij che: Vacami xril k'ij chi ri ec'o chupan ri jay re' yecolotaj, xcha'. Roma ja jun rat Zaqueo, rat jun chique ri eriy-rumam ri Abraham.
10 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xipe richin yencanoj y yencol ri esatznak, xcha' ri Jesús.
11 Tok ri vinak quic'axan chic ka ronojel ri xu'ij ri Jesús, rije' xquinojij chi xe xtoc-apu ri pa tinamit Jerusalem, jari' nitiquer-e ru-gobierno ri Dios pa quivi'. Y roma quiri' niquinojij, y roma xa nakaj chic ec'o-vi che ri Jerusalem, romari' ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique.
12 Rija' quire' xu'ij: C'o jun achi c'o ruk'ij xbe pa jun roch'ulef naj, richin nijach-pe autoridad pa ruk'a' richin ntoc-pe rey, c'ajari' nitzolij-pe.
13 Pero na'ey chi xbe, xeroyoj lajuj rusamajela' y chiquijununal xuya' can méra pa quik'a' ri achel nuch'ec jun samajinel oxi' ic', y xu'ij can chique: Tisamajij ri méra re', c'a ja tok xquitzolij-pe yin, xcha' can.
14 Jac'a ri ruvinak xa itzel niquitz'et ri achi c'o ruk'ij, romari' tok benak chic, rije' xequicha' achi'a' richin xequitak-e chirij, richin xbequi'ij: Roj man nikajo' ta chi ri achi re' ntoc rey pa kavi'. Quiri' xqui'ij ri etakon-e.
15 Pero tok ri achi rey chic chiri', jari' xtzolij-pe, y xutak c'a coyoxic ri rusamajela' ri ruyo'on can méra pa quik'a', richin nrojo' nretemaj achique chi ch'acoj xqui'en chiquijununal.
16 Xpe ri na'ey samajinel y quire' xu'ij: Ajaf, ri améra ri ayo'on can pa nuk'a', xuch'ec chic lajuj pa ruvi', xcha'.
17 Jac'ari' tok ri rey xu'ij che: Can utz ri xa'an, utzulaj samajinel. Rat roma utz rusamajisic xa'an ri juba' méra xinya' can pan ak'a', vacami yatinya' pa ruvi' lajuj tinamit richin na'an gobernar pa quivi', xcha' ri rey.
18 Xpe ri ruca'n samajinel, xu'ij: Ajaf, ri améra ri ayo'on can pa nuk'a', xuch'ec chic vo'o' pa ruvi', xcha'.
19 Jac'ari' tok ri rey xu'ij che: Ja jun rat yatinya' chi na'an gobernar, y pa quivi' vo'o' tinamit yatinya-vi, xcha' che.
20 Xpe chic c'a jun samajinel, xu'ij: Ajaf, jare' ri méra ri ayo'on can pa nuk'a'. Yin xinyec ri améra pa jun páya.
21 Roma ninxi'ij-vi' chavech. Roma rat man jun asamajinel napokonaj ruvech, najo' nac'ul rajil samaj ri mana-ta rat rat banayon, y najo' nac'ol ruvech tico'n ri mana-ta rat rat tiquiyon-ka, xcha'.
22 Jac'a ri rey xu'ij che: Rat xa rat jun itzel samajinel. Ja mismo ri atzij xtincusaj chavij richin ninc'ut chavech achique ri amac. Rat na'ij chi yin man jun nusamajinel ninpokonaj ruvech, y ninjo' ninc'ul rajil samaj ri mana-ta yin yin banayon, y ninjo' ninc'ol ruvech tico'n ri mana-ta yin yin tiquiyon-ka.
23 Si rat quiri' na'ij, ¿achique roma man xaya' ta ri numéra pa banco? Richin quiri' ri xitzolij-pe vacami, ja ta xinc'ul ri numéra y ri ajani ruch'acon-pe, xcha'.
24 Jac'ari' xu'ij chique ri ec'o chiri': Tic'ama' can la méra che, y tiya' che ri nusamajinel ri c'o chic lajuj riq'uin.
25 Jac'a rije' xqui'ij: Ajaf, pero la' c'o chic lajuj riq'uin, xecha'.
26 Pero yin nin-ij chi conojel ri utz rusamajisic niqui'en che ri yo'on can pa quik'a', xtiquic'ul más. Jac'a ri man niquisamajij ta ri juba' yo'on can pa quik'a', hasta ri juba' c'o quiq'uin xteleses chique.
27 Pero ri itzel yinquitz'et y man xcajo' ta chi yin xinoc rey pa quivi', que'ic'ama-pe, y chinuvech que'icamisaj-vi, xcha' ri rey. Quiri' ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús.
28 Tok ri Jesús xtane' chubixic ri ch'abel re', (xutz'om, xuchop) chic e bey richin nijote-e pa tinamit Jerusalem, y ja rija' k'axnak-e chiquivech ri ebenak riq'uin.
29 Jac'a tok nakaj chic c'o-vi-apu chique ri ca'i' aldea Betfagé y Betania ri achique lugar c'o-vi ri juyu' rubinan Olivos, ri Jesús xerutak-apu ca'i' ru-discípulos chiri',
30 y quire' xu'ij-e chique: Quixbin-apu chupan la aldea la', y xa can xe xquixoc-apu, chiri' nivil jun alaj burro ximil, ri c'a man jani (tich'oque', titz'uye') jun vinak chirij. Tisolo-pe y tic'ama-pe chuve.
31 Si c'o jun xti'in-pe chive chi achique roma nisol-pe ri alaj burro, rix quire' ti'ij che: Nic'atzin che ri Ajaf, quixcha' can.
32 Xebe c'a ri ca'i' discípulos ri xetak-e, y can xquil-vi ri achel bin-e chique roma ri Jesús.
33 Ja niquisol ri alaj burro chiri', tok ri erajaf xqui'ij-pe: ¿Achique roma nisol ri ch'uti avaj? xecha-pe.
34 Y rije' xqui'ij-apu: Roma ri Ajaf nic'atzin che, xecha'.
35 Jac'ari' xquiq'uen-pe ri ch'uti avaj che ri Jesús. Tok quiyo'on chic e jujun quitziak chirij ri alaj burro, xquiya-e ri Jesús chirij.
36 Jac'a ri vinak niquiriq'uila-ka jujun quitziak pa rubey ri Jesús, y quiri' niquibanala' ebenak.
37 Tok nakaj chic ec'o-vi che ri xulan ruvech bey richin ri juyu' Olivos, conojel tzekle'ey richin ri Jesús jani na yequicot xetiquer-pe chi riq'uin cuchuk'a' niquiya' ruk'ij ri Dios roma ronojel ri nimalaj tak milagros ri quitz'eton riq'uin ri Jesús.
38 Rije' niquibila': ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' ri Rey re petenak pa rubi' ri Ajaf. Chila' chicaj chojmirisan chic ri uxlanen richin ri kánima. Y nimalaj ruk'ij nuc'ul ri Dios chiri'! yecha'.
39 Chiquicojol ri ebenak chirij ri Jesús, ec'o jujun achi'a' fariseos ri quire' xqui'ij-apu che: Tijonel, ta'ij chique la tzekle'ey avichin chi quetane-ka, xecha-apu che.
40 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Si rije' yetane-ka, xa ja ri abaj xquech'o-pe richin niquiya' nuk'ij, xcha'.
41 Y tok ri Jesús c'o chic apu nakaj che ri tinamit Jerusalem, xrok'ej ruvech tok xutz'et,
42 y xu'ij: ¡Oh aj-Jerusalem! Ja jun ta c'a rix, masque c'a ja ta ri k'ij re' nivetemaj achique nuq'uen-pe pan ivánima ri uxlanen ruchojmirisan ri Dios chi'icojol riq'uin rija'. Pero vacami xa evan chivech.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 19 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 19:7-42 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

7 Tok xbanatej c'a quere', ri vinek niquibila' c'a chi ri Jesús xa pa rachoch jun achin aj-mac xbecanej-vi can.
8 Y ri Zaqueo pa'el c'a tok xch'on chire ri Ajaf Jesús y xubij c'a: Ajaf, vacami nic'aj chire ri nubeyomel nintaluj chique ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Y ri vinek ri can c'o velesan chique, can caji' chic c'a ri xtintzolij chique, man xe ta chic ri xinvelesaj chique, roma yin can xic'o ruvi' ri mero ri xinc'utuj chique, man xaxe ta chic ri mero ri c'o chi niquitoj chire ri k'atbel-tzij, xcha'.
9 Y ri Jesús xubij chire: Ri colotajic xoka' vave' pan avachoch vacami, roma rat can xacukuba' ac'u'x achi'el xucukuba' ruc'u'x ri jun ojer katata', ri xubini'aj Abraham.
10 Roma yin ri xinalex chi'icojol, can in petenek-vi chiquicanoxic y chiquicolic ri ec'o pa mac, xcha' ri Jesús.
11 Y tok ri Jesús rubin chic ka ronojel re' chique ri vinek, xuchop rubixic jun c'ambel-tzij chique. Queri' xuben roma nakaj chic ec'o-vi chire ri Jerusalem y roma chuka' ri vinek ri ye'ac'axan richin, niquich'ob chi tok rija' xtoc-apo ri pa tinamit, xtetz'uye' can ri pa k'atbel-tzij richin queri' nuchop yan nik'alajin ri utzilej ruk'atbel-tzij ri Dios.
12 Y rija' xubij c'a: Xc'oje' c'a jun achin ri janíla nim ruk'ij. Re achin re' xbe c'a pa jun chic ruvach'ulef ri c'anej c'o-vi, richin niban-pe rey chire. Y c'ari' nitzolej-pe.
13 Pero tok c'a man jani c'a tibe, xeroyoj e lajuj rusamajela' y xuya' can veinte quetzales pa quik'a' chiquijujunal, y xubij chique: Tic'uaj c'a re mero re xinya' can chive richin c'o nich'ec chirij, c'a jampe' xquitzolin-pe yin, xcha' can chique, y xbe.
14 Y tok c'o chic c'a chupan ri ruvach'ulef ri c'o chi napon-vi richin niban-pe rey chire, ec'o c'a achi'a' ri e benek pa quibi' conojel ri ruvinak ri xe'apon c'a acuchi c'o-vi rija'. Y re achi'a' re' xbequibij: Roj man nikajo' ta chi re achin re' noc k'atoy-tzij ri pa karuvach'ulef, xecha'. Ri e takayon c'a el ri achi'a' ri', janíla c'a niquetzelaj ri achin ri niban-pe rey chire.
15 Y man riq'uin ri' ri jun achin ri' xban-pe rey chire, y xtzolin c'a. Y tok c'o chic ri pa ruruvach'ulef, xutek c'a coyoxic ri rusamajela' ri xuya' can mero pa quik'a' tok rija' c'a man jani tibe, roma nrajo' nretamaj janipe' mero quich'acon chiquijujunal.
16 Tok xapon c'a ri nabey samajel, xubij: Ajaf, ri veinte quetzales xajech can pa nuk'a' richin c'o ninch'ec chirij, can xinch'ec na vi ca'i' ciento quetzales chirij, xcha'.
17 Y ri achin, rey chic ri tiempo ri', xubij c'a chire ri rusamajel: Yalan utz ri xaben. At jun utzilej samajel. Y roma c'a ri utz xaben riq'uin ri juba' ri xinya' can pan ak'a', vacami c'a ninya' lajuj tinamit pan ak'a' richin nak'et tzij pa quivi', xcha' ri rey.
18 Y jac'ari' tok xapon jun chic samajel, y xubij: Ajaf, ri veinte quetzales ri xaya' can pa nuk'a' tok xabe, xinch'ec jun ciento quetzales riq'uin, xcha'.
19 Y ri rey xubij c'a chuka' chire re jun samajel re': Roma utz ri xaben riq'uin ri juba' ri xinya' can pan ak'a', vacami c'a ninya' vo'o' tinamit pan ak'a' richin nak'et tzij pa quivi', xcha' chuka' ri rey chire.
20 Jac'a ri jun chic samajel ri xapon, xubij: Ajaf, ja veinte quetzales re' nonya' can chave. Re mero re' xinpis pa jun su't richin xinyec.
21 Roma yin ninxibij-vi' chavech. Roma at jun achin janíla c'a'el. Xa can navajo-vi c'a yach'acon. Rat xa at junan vi riq'uin jun achin ri neruc'utuj ru-mero pa banco y xa man jun mero ruyo'on can chiri'. Y chuka' navajo' nac'ul ri nel-pe chuvech ri ticoj ri xa man rat ta xaticon-ka, xcha' ri samajel chire ri rey.
22 Y ri rey xubij c'a chire ri samajel ri': Rat man at jun utzilej samajel ta. Ri tzij ri xabij jari' ri xtincusaj richin nink'et tzij pan avi'. Roma vi can avetaman chi yin can in c'a'el vi, chi yin can ninch'ojij-vi nu-mero ri acuchi xa man jun nuyacon ta, y chuka' can ninvajo' ninc'ul ri nel-pe chuvech ri ticoj ri xa man ja ta yin xiticon-ka;
23 vi queri' nabij rat, ¿achique c'a roma tok man xaya' ta ri nu-mero pa kajic? Richin queri' ninc'ul ta c'a ri mero ri can vichin yin y c'o ta chuka' ral ninc'ul re vacami tok xitzolin-pe, xcha'.
24 Y ri rey xubij c'a chique ri ec'o chiri': Tic'ama' c'a can la mero pa ruk'a', y tiya' chire ri nusamajel ri xch'acon ca'i' ciento quetzales.
25 Y ri ec'o chiri' xquibij: Ajaf, ri ca'i' ciento quetzales ri xuch'ec, pa ruk'a' rija' c'o-vi, xecha'.
26 Pero rija' xubij chique: Yin ninbij c'a chive, chi ri c'o, c'o riq'uin, xtuc'ul más. Jac'a ri man jun oc c'o riq'uin, janipe' oc ri c'o riq'uin xtelesex chire.
27 Vacami c'a, ninvajo' yich'on chiquij ri ye'etzelan vichin, y ri xe'ajovan chi man ta xinoc can rey: Je que'ic'amala-pe, y c'a ja re chinuvech yin que'icamisala-vi, xcha' ri rey. Queri' xubij ri Jesús.
28 Y tok ri Jesús xtane' yan richin nich'on chiquivech ri vinek, xuchop c'a bey chiquivech ri rutijoxela'. Benek c'a chiquivech, quichapon-el bey pa tinamit Jerusalem.
29 Y ja tok ye'apon yan apo ri pa Betfagé y ri Betania ri ec'o chuvech ri juyu' rubini'an Olivos, ri Jesús xerutek c'a el e ca'i' chique ri rutijoxela',
30 y xubij-el chique: Quixbiyin-apo la pa ti tinamit la', y can ja yan ri xquixoc-apo, jari' xtivil jun alaj burro ximil can chiri'. Y c'a man jun ch'ocolbeyon richin. Tisolo' c'a pe y tic'ama-pe chuve.
31 Y vi c'o c'a xtibin-pe chive chi achique roma tok rix nisol-pe ri alaj burro ri', tibij c'a can chire chi nic'atzin chire ri Ajaf, xcha-el chique.
32 Ri ca'i' tijoxela' ri xetak-el, xebe c'a, y can xquil na vi ri burro, can achi'el ri bin-el chique roma ri Jesús.
33 Jac'a tok ye'ajin chusolic, ri e rajaf xquibij-pe chique: ¿Achique roma tok nisol-el? xecha-pe.
34 Y ri rutijoxela' ri Jesús xquibij c'a can chique ri e rajaf ri burro: Xa nic'atzin chire ri Ajaf, xecha'.
35 Y xquiq'uen-pe chire ri Jesús. Y rije' xquiya' c'a chuka' quik'u' chirij ri burro ri', y xquich'ocoba-el ri Jesús chirij.
36 Y tok benek c'a ri Jesús, ri vinek niquiriq'uila' c'a ka ri quik'u' pa rubey richin niquiya' ruk'ij. Y que c'a ri' niquibanala' e benek.
37 Jac'a tok xa niquichop yan ri xulan richin ri juyu' Olivos, conojel ri e tzekelbey richin ri Jesús e benek, roma niquicot ri cánima, niquiya' c'a ruk'ij ri Dios. Niquiya' c'a ruk'ij ri Dios roma ri milagros e quitz'etelon riq'uin ri Jesús. Y can riq'uin c'a cuchuk'a' niquibila'.
38 Rije' niquibij c'a: ¡Re Rey re urtisan-pe roma ri Ajaf Dios, can pa rubi' vi ri Ajaf Dios petenek-vi! ¡Quicoten c'a ri chila' chicaj! ¡Janíla c'a ruk'ij-ruc'ojlen nuc'ul ri Dios ri chila' chicaj! yecha'.
39 Y ri chiri' chiquicojol ri vinek, e benek c'a ch'aka' achi'a' fariseos. Y rije' xquibij c'a chire ri Jesús: Tijonel, xecha' chire. Que'ak'ila' ri e tzekelbey avichin, xecha'.
40 Jac'a ri Jesús xubij chique: Can kitzij ninbij chive, chi vi yetane-ka rije', ja ri abej xquebech'on-pe richin niquiya' nuk'ij, xcha' chique ri achi'a' fariseos.
41 Y ri Jesús xutzu' c'a ri tinamit Jerusalem, tok más nakaj chic ec'o-vi-apo. Rija' xrok'ej c'a ri tinamit ri',
42 y xubij c'a: Rix ri ixc'o pa Jerusalem, stape' c'a ja ta re k'ij re' nik'ax ta chivech ri achique niyo'on uxlanen ri pa tak ivánima. Pero xa evan can chivech, y romari' man yixtiquir ta nitz'et.

San Lucas 19:7-42 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

7 Tok xbanatüj c'a quiri', ri vinük nquibila' c'a que ri Jesús xa pa racho jun achi aj-mac xbecanaj-vi can roma ri Zaqueo jun moloy alcaval.
8 Y ri Zaqueo pa'ül c'a tok xch'o chin ri Ajaf Jesús y xbij c'a: Ajaf, vocomi nic'aj chin ri nubeyomal nintaluj chiquivüch ri vinük ri manak quichajin. Y ri vinük ri c'o velesan cheque, caji' chic c'a ri nintzolij cheque, man xe tüj chic ri xinvelesaj cheque, roma yin xinc'o ruvi' ri tumin ri xinc'utuj cheque, man xaxe tüj chic ri tumin ri nc'atzinej que nquitoj chin ri gobierno, xbij.
9 Y ri Jesús xbij chin: Ri colonic xka-pe chere' pan avacho vocomi, roma rat xaya' avánima cachi'el xuya' ránima ri jun kaxquin-kamama' ojer can, ri rubini'an Abraham.
10 Roma yin ri xinalüx chi'icojol, yin petenük-vi chiquicanoxic y chiquicolic ri yec'o pa mac, xbij ri Jesús.
11 Y tok ri Jesús rubin chic ka ronojel ri' cheque ri vinük, xutz'om rubixic jun ejemplo cheque. Quiri' xbün roma nakaj chic yec'o-vi chin ri tinamit Jerusalén y roma chuka' ri vinük ri nye'ac'axan richin, nquinuc que tok rija' ntoc-apu pa tinamit, nyetz'uye' can pan autoridad richin quiri' ntz'amatüj yan nk'alajin ri utzilüj ru-gobierno ri Dios.
12 Y rija' xbij c'a: Xc'uje' c'a jun achi ri juis nim ruk'ij. Ri achi ri' xbe c'a pa jun chic ruch'ulef ri c'anüj c'o-vi, richin nban-pe rey chin. Y c'ateri' ntzolij-pe.
13 Pero tok c'a man jani c'a tibe, xeroyoj ye diez rusamajela' y xuya' can jun moneda k'anapük pa tak quik'a' chiquijujunal, y xbij cheque: Tic'uaj c'a ri tumin ri xinya' can chive richin c'o nich'üc chirij, hasta jampe' nquitzolij-pe yin, xbij can cheque, y xbe.
14 Y tok c'o chic c'a chupan ri ruch'ulef ape' nc'atzinej que napon-vi richin nban-pe rey chin, yec'o c'a achi'a' ri ye benük pa quibi' conojel ri ruvinak ri xe'apon c'a ape' c'o-vi rija'. Y ri achi'a' ri' xbequibij: Roj man nkajo' tüj que ri achi re' ntoc rey pa karuch'ulef, xquibij. Ri ye takayon c'a e ri achi'a' ri', juis c'a nquetzelaj ri achi ri nban-pe rey chin.
15 Y man riq'uin tüj ri' ri jun achi ri' xban-pe rey chin, y xtzolij c'a. Y tok c'o chic pa ruruch'ulef, xutük c'a coyoxic ri rusamajela' ri xuya' can tumin pa quik'a' tok rija' c'a man jani xbe, roma nrajo' nrac'axaj jampe' tumin quich'acon chiquijujunal.
16 Tok xapon c'a ri nabey samajel, xbij: Ajaf, ri tumin xajüch can pa nuk'a' richin c'o ninch'üc chirij, xinch'üc na vi ca'i' diez mul chic tumin chirij, xbij.
17 Y ri achi, rey chic ri tiempo ri', xbij c'a chin ri rusamajel: Jabel utz ri xabün. Rat jun utzilüj samajel. Y roma c'a ri utz xabün riq'uin ri ba' ri xinya' can pan ak'a', vocomi c'a ninya' diez tinamit pan ak'a' richin nabün mandar pa quivi', xbij ri rey.
18 Y jari' tok xapon jun chic samajel, y xbij: Ajaf, ri tumin ri xaya' can pa nuk'a' tok xabe, xinch'üc vo'o' mul chic tumin riq'uin, xbij.
19 Y ri rey xbij c'a chuka' chin ri jun samajel re': Roma utz ri xabün riq'uin ri ba' ri xinya' can pan ak'a', vocomi c'a ninya' vo'o' tinamit pan ak'a' richin nabün mandar pa quivi', xbij chuka' ri rey chin.
20 Jac'a ri jun chic samajel ri xapon, xbij: Ajaf, ja tumin re' ninya' can chave. Ri tumin re' xinpis pa jun su't richin xinyüc.
21 Roma yin ninxbij-vi' chavüch. Roma rat jun achi juis rat ch'ojinel. Xa najo-vi c'a ncach'acon. Rat xa rat junan vi riq'uin jun achi ri nyeruc'utuj rutumin pa banco y xa man jun tumin ruyo'on can chiri'. Y chuka' najo' nac'ul ri ntel-pe chuvüch ri ticoj ri xa man rat tüj xaticon-ka, xbij ri samajel chin ri rey.
22 Y ri rey xbij c'a chin ri samajel ri': Rat man rat jun utzilüj samajel tüj. Ri tzij ri xabij jari' ri nincusaj richin ninbün juzgar pan avi'. Roma si avetaman que yin yin ch'ojinel vi, que yin ninch'ojij-vi nutumin ape' xa man jun nuyacon tüj, y chuka' ninjo' ninc'ul ri ntel-pe chuvüch ri ticoj ri xa man ja tüj yin xinticon-ka,
23 si quiri' nabij rat, ¿achique c'a roma tok man xaya' tüj ri nutumin pa kajic? Richin quiri' ninc'ul ta c'a ri tumin ri vichin yin y c'o ta chuka' ral ninc'ul vocomi tok xintzolij-pe, xbij.
24 Y ri rey xbij c'a cheque ri yec'o chiri': Tic'ama' c'a can la tumin pa ruk'a', y tiya' chin ri nusamajel ri xch'acon diez mul chic tumin.
25 Y ri yec'o chiri' xquibij: Ajaf, ri tumin ri xuch'üc, pa ruk'a' rija' c'o-vi, xquibij.
26 Pero rija' xbij cheque: Yin ninbij c'a chive, que ri c'o, ruchajin, nuc'ul más. Jac'a ri man jun oc ruchajin, jani' oc ri ruchajin ntelesüs chin.
27 Vocomi c'a, ninjo' nquich'o chiquij ri nye'etzelan vichin, y ri xejo'on que man ta xinoc can rey: Ja que'ic'amala-pe, y c'a chinuvüch yin que'icamsala-vi, xbij ri rey. Quiri' xbij ri Jesús.
28 Y tok ri Jesús xtane' yan ka chubixic chiquivüch ri vinük, xutz'om c'a bey chiquivüch ri rachibila'. Benük c'a chiquivüch, quitz'amon-e bey pa tinamit Jerusalén.
29 Y ja tok ya nakaj chic nye'apon apu pa tinamit Betfagé y ri tinamit Betania ri yec'o chuvüch ri juyu' rubini'an Olivos, ri Jesús xerutük c'a e ye ca'i' cheque ri rachibila',
30 y xbij-e cheque: Quixbiyin-apu la pa vit tinamit la', y ja tok ya nyixoc-apu, jari' nivil jun alaj burro ximil can chiri'. Y c'a man jani jun tz'uybeyon chin. Tisolo' c'a pe y tic'ama-pe chuve.
31 Y si c'o jun nch'o-pe chive que achique roma tok rix nisol-e ri alaj burro ri', tibij c'a chin que nc'atzin chin ri Ajaf, xbij-e cheque.
32 Ri ca'i' achibila' ri xetak-e, xebe c'a, y xquil na vi ri burro, cachi'el ri bin-e cheque roma ri Jesús.
33 Ja tok nyetajin chusolic, ri ye rajaf xquibij-pe cheque: ¿Achique roma tok nisol-e? xquibij-pe.
34 Y ri rachibila' ri Jesús xquibij c'a cheque ri ye rajaf ri burro: Xa nc'atzin chin ri Ajaf, xquibij.
35 Y xquic'ün-pe chin ri Jesús. Y rije' xquiya' c'a chuka' quitziek ri cachi'el coton chirij ri burro ri', y xquitz'uyuba-e ri Jesús chirij.
36 Y tok benük c'a ri Jesús, ri vinük nquiriq'uila' c'a ka ri quitziek ri cachi'el coton pa rubey richin nquiya' ruk'ij. Y quiri' c'a nquibanala' ye benük.
37 Ja tok xa ja nquitz'om yan ka ri xulan richin ri juyu' Olivos, conojel ri ye tzeklebey richin ri Jesús ye benük, roma nquicot ri cánima, nquiya' c'a ruk'ij ri Dios. Nquiya' c'a ruk'ij ri Dios roma ri milagros ye quitz'eton riq'uin ri Jesús. Y riq'uin c'a cuchuk'a' nquibila'.
38 Rije' nquibij c'a: ¡Que ri Ajaf Dios nbün ta bendecir ri Rey ri pa rubi' vi ri Ajaf Dios petenük-vi! ¡Quicot c'a ri chila' chicaj! ¡Juis c'a ruk'ij nuc'ul ri Dios ri chila' chicaj! nquibij.
39 Y chiri' chiquicojol ri vinük, ye benük c'a ch'aka achi'a' fariseos. Y rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Maestro, xquibij chin. Tabij cheque ri ye tzeklebey avichin que man tibij quiri', xquibij.
40 Jac'a ri Jesús xbij cheque: Ketzij ninbij chive, que si nyetane-ka rije', ja ri abüj nyebech'o-pe richin nquiya' nuk'ij, xbij cheque ri achi'a' fariseos.
41 Y ri Jesús xutz'et c'a ri tinamit Jerusalén, tok más nakaj chic yec'o-vi-apu. Rija' xrok'ej c'a ri tinamit ri',
42 y xbij c'a: Rix ri rixc'o pa Jerusalén, stape' (aunque) c'a ja ta ri k'ij re' nk'ax ta chive ri achique nyo'on uxlanen pa tak ivánima. Pero xa evan can chivüch, y romari' man nyixtiquer tüj nitz'et.

San Lucas 19:7-42 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

7 Cuando ri winak quiri' xquitzu', xqui'ij-ka chi ri Jesús xa pa rocho jun achi aj-mac xbec'ue-wi.
8 Y ri Zaqueo xpa'e' y xu'ij che ri Ajaf Jesús: Ajaf, cami nic'aj che ri nubeyomal ninya' chique ri winak ri manak quibeyomal. Y xa jec'o ri can c'o nulek'an chiquik'a', can quieji' chic más ruq'uiexel xtintzolej chique.
9 Y ri Jesús xu'ij che: Cami ja xapon ri k'ij chi ri jec'o chupa ri jay re' yecolotaj, roma ret can xaya' awánima riq'uin ri Dios, y chuka' can jat jun chique ri ru-familia can ri Abraham.
10 Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xipe-wi chi yencanoj y chi yencol ri jec'o pa mac, xcha' ri Jesús.
11 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel re' chique ri winak, xutzijoj jun ejemplo chique. Quiri' xu'on roma nakaj chic jec'o-wi che ri Jerusalem y roma chuka' ri winak ri yec'oxan richi, niquinojij chi cuando raja' xtoc-apo pa tenemit, can ja' xte'k'alajin ri ru-gobierno ri Dios.
12 Y raja' xu'ij: Xc'ue' jun achi ri can c'o ruk'ij. Ri achi re' xbe naj pa jun chic rech-ulef, chi ni'an-pe rey che. Y c'ajari' nitzolaj-pe.
13 Pero cuando c'a man jani tibe, xeroyoj je lajuj rusamajel y xuya' can q'uiy mero chique chiquijunal, y xu'ij chique: Tic'uaj ri mero ri xinya' can chiwe chi quiri' c'o nich'ec chirij, c'a cuando xquitzolaj-pe ren, xcha' can chique, y xbe.
14 Y cuando c'o chic chupa ri rech-ulef anchi' ni'an-pe rey che, jec'o achi'a' ri xetak-e pa quibi' conojel ri ruwinak y xe'apon c'a anchi' c'o-wi raja'. Y ri achi'a' re' xbequi'ij: Roj manak nakajo' chi ri achi re' ntoc-pe rey pa kawi', xecha'. Ri je-takayon-e ri achi'a' ri', can itzel niquitzu' ri achi ri ni'an-pe rey che.
15 Pero ri jun achi ri' x-an na-wi rey che, y xtzolaj-pe. Y cuando c'o chic pa ru-nación, xutak coyoxic ri rusamajel ri xuya' can mero chique cuando raja' man jani tibe, roma nrojo' nuna'ej jani' mero quich'acon chiquijunal.
16 Cuando xapon ri na'ey samajel, xu'ij: Ajaf, ri mero ri xaya' can chue chi quiri' c'o ninch'ec chirij, can xinch'ec na-wi lajuj más parui', xcha'.
17 Y ri achi, rey chic ri tiempo ri', xu'ij che ri rusamajel: Can utz ri xa'an. Jat jun utzilaj samajel. Y roma can utz xa'an riq'uin ri juba' ri xinya' can chawe, cami ninya' lajuj tenemit pa ak'a' chi ye'aben gobernar, xcha' ri rey.
18 Y cuando xapon jun chic samajel, xu'ij: Ajaf, ri mero ri xaya' can chue cuando xabe, xinch'ec wo'o' más parui', xcha'.
19 Y ri rey xu'ij chuka' che ri jun samajel re': Roma utz ri xa'an riq'uin ri juba' ri xinya' can chawe, cami ninya' wo'o' tenemit pa ak'a' chi ye'aben gobernar, xcha' ri rey che.
20 Pero ri jun chic samajel xapon, y xu'ij che: Ajaf, ja a-mero re' nonya' can chawe. Ri mero re' xinpis pa jun pañuelo y xinyec.
21 Roma ren ninxi'j-wi' chawech. Roma ret can ronojel nach'ojij y ronojel najal chi ayowal. Can jat junan riq'uin jun achi ri nerulesaj mero pa banco y xa man jun ru-mero ruyo'n chiri'. Y chuka' najo' namol cosecha anchi' man ja' ta ret jat-tiquiyon-ka, xcha' ri samajel che ri rey.
22 Y ri rey xu'ij che ri samajel ri': Ret man jat utzilaj ta samajel. Ri tzij ri xa'ij-ka jari' ri xtincusaj chi jatin-en juzgar. Roma xa can aweta'n chi ren can cof wánima, chi ren can nenlesaj-pe mero anchi' man jun nuyo'n can, y chuka' can ninmol cosecha ri ntel pa jun ticoj ri man ja' ta ren jin-tiquiyon;
23 xa quiri' na'ij ret, ¿anchique roma man xaya' ta ri nu-mero pa banco? Chi quiri' cami ri xitzolaj-pe nenc'ama' ta pe ri nu-mero y ri interés ri xuch'ec, xcha'.
24 Y ri rey xu'ij chique ri jec'o chiri': Timaja' can ri mero chuk'a', y tiya' che ri jun ri xuch'ec lajuj más parui' ri xinya' can che.
25 Y ri jec'o chiri' xqui'ij: Ajaf, pero raja' c'o yan q'uiy mero pa ruk'a', xecha'.
26 Pero raja' xu'ij chique: Ren nin-ij chiwe, chi ri can c'o q'uiy riq'uin, xtiyo'x más che. Pero ri xe juba' c'o riq'uin, ri jani' oc ri c'o riq'uin can xtimaj che.
27 Cami c'a, ninjo' yich'o'n chiquij ri itzel yetz'eto wichi y ri man xquijo' ta chi ren xinoc can rey: Quie'ic'ama-pe, y quiecamises chinuech, xcha' ri rey. Quiri' xu'ij ri Jesús.
28 Y cuando ri Jesús xu'ij yan re' chique, xutz'om chic bey chiquiwech ri ru-discípulos chi ye'apon pa tenemit Jerusalem.
29 Y cuando ye'apon yan pa tenemit Betfagé y Betania ri jec'o chech ri juyu' rubinan Olivos, ri Jesús xerutak-e ca'i' ru-discípulos,
30 y xu'ij-e chique: Quixoc-apo chupa la co'l tenemit la', y can xe xquixoc, ja' xtiwil jun alaj burro ximil can chiri', ri c'a man jun ch'ocolbeyon richi. Tisolo' y tic'ama-pe chue.
31 Y xa c'o xti'in chiwe chi anchique roma nisol-pe ri alaj burro, ti'ij can che chi nic'atzin juba' che ri Ajaf, xcha-e chique.
32 Ri ca'i' discípulos ri xetak-e, xebe, y can xquiwil-wi ri burro, can anche'l ri bin-e chique roma ri Jesús.
33 Y cuando ja' niquisol, ri rajaf xqui'ij-pe chique: ¿Anchique roma nisol-e ri burro? xecha-pe chique.
34 Y ri ru-discípulos ri Jesús xqui'ij can chique: Xa nic'atzin che ri Ajaf, xecha' chique.
35 Y xquic'om-pe che ri Jesús. Y reje' xquiyala' chuka' jujun quitziak chirij ri burro, y xquich'ocoba-e ri Jesús chirij.
36 Y cuando benak ri Jesús, ri winak niquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey chi niquiya' ruk'ij.
37 Y cuando ya yexule-ka chiri' parui' ri juyu' Olivos, conojel ri quitzekleben ri Jesús je-benak, roma niquicot cánima, riq'uin ronojel quichuk'a' niquiya' ruk'ij ri Dios. Quiri' niqui'en roma ri milagros ri jequitz'eton riq'uin ri Jesús.
38 Reje' niqui'ij: ¡Ri Rey re' yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios! ¡Can pa rubi-wi ri Ajaf Dios petenak-wi! ¡Yequicot ri jec'o chicaj! ¡Q'uiy ruk'ij ri Dios niyo'x chila' chicaj! yecha'.
39 Y chiri' chiquicojol ri winak je-benak jujun achi'a' fariseos. Y reje' xqui'ij che ri Jesús: Maestro, ta'ij chique ri yetzekleben awichi, chi quietane-ka, xecha' che.
40 Pero ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe, xa yetane-ka reje', ja ri abaj xquiebech'o'n-pe chi niquiya' nuk'ij, xcha' chique ri fariseos.
41 Y ri Jesús xutzu' ri tenemit Jerusalem, cuando más nakaj chic jec'o-apo. Raja' xrok'ej ri tenemit ri',
42 y xu'ij: Rix ri jixc'o pa Jerusalem, más que c'aja' ta cami niben ta entender rix chuka' ri ancu'x (anchique) niyo'n uxlanen pa tak iwánima. Pero roma can ewan can chiwech, romari' man jixtiquier ta nitzu'.
San Lucas 19 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 19:7-42 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

7 Antok ri vinak quireꞌ xquitzꞌat, xquiꞌej-ka chi ri Jesús xa pa rachuoch jun ache pecador xbꞌacꞌujie-ve.
8 Y ri Zaqueo xpiꞌieꞌ y xuꞌej cha ri Ajaf Jesús: Ajaf, vacame la mitad ri nubꞌayomal niyaꞌ chica ri i-puobra. Y xa cꞌo valakꞌan cha jun, can cajeꞌ chic más rucꞌaxiel xtintzoliej cha.
9 Y ri Jesús xuꞌej cha: Vacame xalka ri salvación (colotajic) chupan va jay va, ruma jajaꞌ jun rumáma can ri Abraham.
10 Ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, can xpa chi ncaꞌrucanuj y chi ncaꞌrucol ri i-sachnak chupan ri pecado, xchaꞌ ri Jesús.
11 Antok ri Jesús ruꞌeꞌn chic nojiel reꞌ chica ri vinak, xutzijuoj jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chica, ruma cierca chic cꞌo-ve chi niꞌka Jerusalén y ruma jeꞌ ri vinak ri ncaꞌcꞌaxan richin, niquiꞌan pensar chi antok jajaꞌ xtiꞌka pa tanamet, can ja xtikꞌalajin ri ru-reino ri Dios.
12 Y jajaꞌ xuꞌej: Cꞌo jun utzulaj ache xꞌa jun chic nación ri naj cꞌo-ve, chi niꞌan-pa rey cha y cꞌajareꞌ nitzalaj-pa.
13 Pero antok cꞌa majaꞌ tiꞌa, xaꞌrayuoj i-diez (lajuj) rusamajiel y xuyaꞌ can diez (lajuj) minas chica, y xuꞌej chica: Quixsamaj chirij ri xinyaꞌ can chiva hasta cꞌa antok xquitzalaj-pa inreꞌ, xchaꞌ can chica.
14 Pero ri ruvanakil ri ache reꞌ itziel niquitzꞌat, y rumareꞌ xaꞌquitak-el nicꞌaj achiꞌaꞌ chupan ri nación ri pacheꞌ niꞌan-pa rey cha. Y xꞌeꞌx-el chica: Ojreꞌ man nakajoꞌ ta chi ri ache reꞌ ntuoc ka-rey, xaꞌchaꞌ.
15 Pero ri jun ache reꞌ xꞌan-pa rey cha, y después xtzalaj-pa. Y antok cꞌo chic ri pa ru-nación, xutak quiyoxic ri rusamajiel ri ruyoꞌn can miera chica, ruma nrajoꞌ nunaꞌiej janeꞌ (jaroꞌ) miera quichꞌacuon chiquijunal.
16 Antok xalka ri naꞌay samajiel, xuꞌej: Ajaf, ri mina ri xayaꞌ can chuva xinchꞌec diez (lajuj) más, xchaꞌ.
17 Y ri ache, rey chic, xuꞌej cha: Otz ri xaꞌan. At jun utzulaj nusamajiel. Y ruma otz xaꞌan riqꞌuin ri jubꞌaꞌ xinyaꞌ can pan akꞌaꞌ, vacame niyaꞌ diez (lajuj) tanamet pan akꞌaꞌ chi ncaꞌan gobernar, xchaꞌ ri rey cha.
18 Antok xalka jun chic samajiel, xuꞌej: Ajaf, ri mina ri xayaꞌ can chuva xinchꞌec vuꞌuoꞌ más, xchaꞌ.
19 Y ri rey xuꞌej jeꞌ cha: Ruma otz ri xaꞌan riqꞌuin ri jubꞌaꞌ ri xinyaꞌ can chava, vacame niyaꞌ vuꞌuoꞌ tanamet pan akꞌaꞌ chi ncaꞌan gobernar, xchaꞌ ri rey cha.
20 Xalka jun chic, xuꞌej: Ajaf, ja a-mina va; xinyaꞌ chupan jun pañuelo y xinyac
21 ruma inreꞌ nixiꞌij-viꞌ chavach. Ruma atreꞌ at jun ache altíra at ruquiy. Xa nacꞌan-el ri man avichin ta. Y navajoꞌ naꞌan cosechar ri xa man atreꞌ ta ri at-tiquiyuon, xchaꞌ cha ri rey.
22 Y ri rey xuꞌej cha: Atreꞌ at jun itziel samajiel. Ri tzij ri xaꞌej, jareꞌ ri xtincusaj chi ncanꞌan juzgar. Ruma xa avataꞌn chi inreꞌ in altíra ruquiy, chi inreꞌ nicꞌan-el ri man vichin ta, y quireꞌ jeꞌ nivajoꞌ niꞌan cosechar ri man inreꞌ ta in-tiquiyuon;
23 ¿karruma man xayaꞌ ta ri nu-miera pa banco chi quireꞌ vacame antok xitzalaj-pa niꞌan ta recibir ri nu-miera y ri interés (ralabꞌal)? xchaꞌ.
24 Y ri rey xuꞌej chica ri icꞌo chireꞌ: Ticꞌama-el ri mina cha, y tiyaꞌ cha ri jun ri cꞌo diez (lajuj) minas riqꞌuin.
25 Y ri icꞌo chireꞌ xquiꞌej: Ajaf, pero jajaꞌ cꞌo chic diez (lajuj) pa rukꞌaꞌ, xaꞌchaꞌ.
26 Pero jajaꞌ xuꞌej chica: Inreꞌ niꞌej chiva, chi ri cꞌo riqꞌuin, xtiyoꞌx más cha. Pero ri xa man qꞌuiy ta cꞌo riqꞌuin, hasta reꞌ xtalasas-el cha.
27 Vacame cꞌa, ri itziel ncaꞌtzꞌato vichin, ri man xcajoꞌ ta chi inreꞌ xinuoc rey: Quiꞌcꞌama-pa, y ticꞌama-el quijaluon chinoch, xchaꞌ ri rey.
28 Y antok ri Jesús xtanieꞌ riqꞌuin ri xuꞌej chica ri vinak, xꞌa chiquivach ri ru-discípulos chi niꞌa-el pa tanamet Jerusalén.
29 Y antok cierca chic icꞌo-ve ri aldeas Betfagé y Betania, ri icꞌo choch ri juyuꞌ rubꞌinan Olivos, ri Jesús xaꞌrutak-el icaꞌyeꞌ chiquivach ri ru-discípulos,
30 y xuꞌej-el chica: Quixꞌin chupan la aldea la, y antok xquixuoc, xtivil jun alaj burro ximil chireꞌ, ri man jun bꞌay chꞌacol ache chirij. Tiquira-pa y ticꞌama-pa.
31 Y xa cꞌo jun xticꞌutun-pa chiva: ¿Karruma ntiquir-el ri alaj burro? tiꞌej cha chi nicꞌatzin cha ri Ajaf, xcha-el ri Jesús chica.
32 Xaꞌa ri icaꞌyeꞌ discípulos ri xaꞌtak-el, y xquil ri alaj burro ri incheꞌl eꞌn-el chica ruma ri Jesús.
33 Y antok ja niquiquir, ri rajaf xquiꞌej-pa chica: ¿Karruma ntiquir-el ri alaj burro? xaꞌcha-pa chica.
34 Y ri discípulos xquiꞌej can chica: Xa nicꞌatzin cha ri Ajaf, xaꞌchaꞌ chica.
35 Y xquicꞌam-pa riqꞌuin ri Jesús. Y ri discípulos xquiya-el ri qui-manta chirij ri alaj burro y xquichꞌocobꞌa-el ri Jesús chirij.
36 Y antok bꞌanak ri Jesús, ri vinak niquilicꞌ ri qui-manta pa rubꞌiey.
37 Y antok xalka cierca ri lugar pacheꞌ xulan nuꞌon ri bꞌay choch ri juyuꞌ Olivos, quinojiel ri ru-discípulos ri Jesús, ruma niquicuot cánima, riqꞌuin nojiel quichukꞌaꞌ niquiyaꞌ rukꞌij ri Dios. Quireꞌ niquiꞌan ruma ri milagros ri quitzꞌatuon.
38 Ijejeꞌ niquiꞌej: ¡Bendito ri Rey ri patanak pa rubꞌeꞌ ri Ajaf Dios! ¡Can paz cꞌa chicaj! ¡Can qꞌuiy cꞌa rukꞌij niyoꞌx ri Dios chicaj! ncaꞌchaꞌ.
39 Y chiquicajol ri vinak i-bꞌanak nicꞌaj achiꞌaꞌ fariseos. Y ijejeꞌ xquiꞌej cha ri Jesús: Maestro, caꞌchꞌolij ri a-discípulos, xaꞌchaꞌ cha.
40 Pero ri Jesús xuꞌej chica: Can niꞌej chiva, xa ncaꞌtanie-ka ijejeꞌ, ja ri abꞌaj xcaꞌchꞌo-pa chi niquiyaꞌ nukꞌij, xchaꞌ chica ri achiꞌaꞌ fariseos.
41 Y antok ri Jesús más cierca cꞌo-ve ri tanamet Jerusalén, xutzꞌat-apa y xrokꞌiej ri tanamet reꞌ,
42 y xuꞌej: ¡Ixreꞌ ri ixcꞌo Jerusalén, mesque cꞌajaꞌ ta vacame ntivatamaj ri chica niyoꞌn ri paz riqꞌuin ivánima! Pero xa avan chivach, rumareꞌ man nquixtiquir ta ntitzꞌat.

San Lucas 19:7-42 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

7 Tek xbanatej c'a ri queri', ri winek xexebexot (xexebeloj) c'a apo chrij ri Jesús y niquibila' c'a chi ri Jesús xa pa rachoch jun achi aj mac xbec'oje' wi.
8 Y ri Zaqueo xpa'e' c'a y xch'o apo chare ri Ajaf Jesús y xubij: Ajaf, wacami pa nic'aj chare ri nubeyomal nya' chique ri pobres. Y wi c'o winek ri can xk'ax ruwi' ri alcawal welesan chique, can caji' chic c'a ruq'uexel ri xtintzolij chique, y ma xu (xe wi) ta chic ri xinwelesaj chique, xcha'.
9 Y ri Jesús xubij chare: Wacami xoka yan ri colotajic chupan re jay re', ruma chi riya' chuka' can riy rumam ca ri Abraham.
10 Ruma chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, can xipe c'a chiquicanoxic y chiquicolic ri ye sachnek pa mac, xcha' ri Jesús.
11 Y tek ri Jesús rubin chic ka ronojel ri', ri winek c'a ri ye'ac'axan riche (rixin) ri Jesús, niquich'ob c'a chi tek Riya' xtoc apo ri pa tinamit Jerusalem, xtibetz'uye' ca pa k'atbel tzij y chanin xtibek'alajin pe ri rajawaren ri Dios. Y ruma chi queri' niquich'ob ri winek, y ruma chi xa nakaj chic yec'o wi apo chare ri tinamit Jerusalem, rumari' ri Jesús xuchop c'a rubixic jun c'ambel tzij chique.
12 Y Riya' xubij c'a: Xc'oje' c'a jun achi ri nim ruk'ij. Ri achi ri' xbe c'a pa jun chic ruwach'ulef ri c'anej c'o wi, riche (rixin) chi ntoc pe rey. Y c'ac'ari' nitzolin chic pe.
13 Yac'a tek c'a ma jane c'a tibe, xerusiq'uij (xeroyoj) ye lajuj rumozos y xuya' ca lajuj puek chique ri nibix mina chare, y xubij chique: Tic'uaj c'a re puek re xinya' ca chiwe riche (rixin) chi c'o nich'ec riq'ui, c'a achique tiempo xquitzolin pe riyin, xcha' ca chique, y xbe.
14 Pero ri achi ri' netzelex c'a cuma ri ruwinak, rumari' tek riya' c'o chic chupan ri ruwach'ulef ri acuchi (achique) c'o chi napon wi riche (rixin) chi niya'ox (nya') pe k'atbel tzij pa ruk'a' riche (rixin) chi ntoc pe rey, ri ye ruwinak xequitek c'a el achi'a' ri xe'apon ri c'a acuchi (achique) c'o wi riya' riche (rixin) chi xbequibij: Riyoj ma nikajo' ta chi re achi re' ntoc jun aj k'atbel tzij pa kawi', xecha'.
15 Y xc'ulwachitej c'a chi tek xbetzolin pe riya', tek c'o chic pe ruk'ij ruc'ojlen, y tek c'o chic ri pa ruruwach'ulef, xutek c'a quisiq'uixic (coyoxic) ri rumozos ri ruya'on ca puek chique tek riya' c'a ma jane tibe. Queri' xuben ruma nrajo' nretamaj janipe' puek quich'acon chiquijujunal.
16 Tek xapon c'a ri nabey mozo ri ruc'ulun ca puek ri nibix mina chare, xubij: Ajaf ri puek ri xaya' ca chuwe riche (rixin) chi c'o nch'ec riq'ui, can xinch'ec wi c'a lajuj chic riq'ui, xcha'.
17 Y ri achi, rey chic ri tiempo ri', xubij c'a chare ri rumozo: Sibilaj utz ri xaben. Riyit can yit jun utzilaj numozo ri can naben wi ri nibix chawe. Y ruma c'a chi can utz xaben riq'ui ri juba' ri xinya' ca chawe, wacami c'a nya' lajuj tinamit pan ak'a' riche (rixin) chi nak'et tzij pa quiwi', xcha' ri rey.
18 Y yac'ari' tek xapon jun chic mozo ri ruc'ulun ca chuka' puek ri nibix mina chare, y xubij: Ajaf, ri puek ri xaya' ca chuwe tek xabe, xinch'ec wu'o' puek más riq'ui, xcha'.
19 Y ri rey xubij c'a chuka' chare ri jun mozo ri': Ruma c'a chi can utz xaben riq'ui ri juba' ri xinya' ca chawe, wacami c'a nya' wu'o' tinamit pan ak'a' riche (rixin) chi nak'et tzij pa quiwi', xcha' chuka' ri rey chare.
20 Yac'a tek xapon jun chic mozo ri ruc'ulun ca chuka' puek ri nibix mina chare, xubij: Ajaf, ya c'a arajil re' nonjacha' ca chawe. Re puek re' ximpis pa jun su't riche (rixin) chi xinyec.
21 Ruma riyin nxibij wi' chawech. Ruma yit jun c'a'nlaj (c'a'elaj) achi. Riyit xa yit junan riq'ui jun achi ri nberuc'utuj pe rurajil y xa majun puek ruya'on ca chiri'. Y chuka' nawajo' nac'ul ri ntel pe chuwech ri tico'n ri xa ma riyit ta xatico ka, xcha' ri mozo chare ri rey.
22 Y ri rey xubij c'a chare ri mozo ri': Riyit xa yit jun itzel mozo. Ri tzij ri xabij yari' ri xtincusaj riche (rixin) chi nk'et tzij pan awi'. Ruma wi can awetaman chi riyin can yin c'a'nlaj (c'a'elaj) achi, chi riyin can nch'ojij wi nurajil ri acuchi (achique) xa majun nyacon ca, y chuka' can nwajo' nc'ul ri ntel pe chuwech ri tico'n ri xa ma yin ta riyin xitico ka;
23 wi queri' nabij riyit, ¿achique c'a ruma tek ma xaya' ta re nurajil pa banco? Riche (rixin) chi queri' nc'ul ta c'a ri puek ri can wuche (wixin) riyin y nc'ul ta chuka' ral re nurajil re wacami re xitzolin pe, xcha'.
24 Y ri rey xubij c'a chique ri yec'o chiri': Tiwelesaj c'a ca la puek pa ruk'a' re itzel mozo re', y tiya' chare ri utzilaj mozo ri c'o chic ri lajuj puek riq'ui.
25 Y ri yec'o chiri' xquibij: Ajaf, pero ri utzilaj mozo c'o chic lajuj riq'ui, xecha'.
26 Pero riya' xubij chique: Riyin nbij c'a chiwe, chi ri c'o q'uiy riq'ui, xtiya'ox (xtya') más chare y queri' q'uiy ri xtic'oje' riq'ui. Yac'a ri xa juba' oc c'o riq'ui, hasta ri juba' ri' xa xtelesex chare.
27 Wacami c'a, que'ic'ama' c'a pe ri ye'etzelan wuche (wixin), y ri ma xe'ajowan ta chi xinoc rey, y chinuwech riyin que'icamisaj wi, xcha' ri rey. Queri' xubij ri Jesús.
28 Y tek ri Jesús xtane' chubixic re' chiquiwech ri winek, xuchop chic c'a el bey chi xjote' pa Jerusalem, nabeynek el chiquiwech ri ye rudiscípulos.
29 Y tek xa nakaj chic c'a yec'o wi apo chique ri tinamit Betfagé y Betania, tinamit ri yec'o chunakajal ri juyu' Olivos, ri Jesús xerutek c'a el ye ca'i' chique ri rudiscípulos.
30 Y xubij el chique: Quixbiyin apo chupan la aldea la nitzu' apo chila' y can xu (xe) wi xquixoc apo, xtiwil jun ti alaj bur ri ximil ca chiri' ri can c'a ma jane jun ch'ocolbeyon ta. Tiquira' c'a pe y nic'om c'a pe chuwe.
31 Y wi c'o c'a jun xtibin pe chiwe chi achique ruma yixtajin niquir ri ti alaj bur, riyix tibij c'a ca chare chi nic'atzin chare ri Ajaf, xe'uche'ex el ruma ri Jesús.
32 Ri ca'i' discípulos ri xetak el, xebe c'a, y can xquil na wi ri ti alaj bur, can achi'el ri bin el chique ruma ri Jesús.
33 Yac'a tek yetajin chuquiric, ri ye rajaf xquibij pe chique: ¿Achique ruma tek niquir el? xecha' pe.
34 Y ri ye rudiscípulos ri Jesús xquibij c'a ca chique ri ye rajaf ri ti bur: Xa nic'atzin chare ri Ajaf, xecha' ca chique.
35 Y xquic'om pe chare ri Jesús. Y riye' xquiya' c'a chuka' quitziak chrij ri bur ri', y xquich'ocoba' c'a el ri Jesús chrij.
36 Y tek benak c'a ri Jesús, ri winek niquiriq'uila' c'a ka ri nima'k tak quitziak pa rubey riche (rixin) chi niquiya' ruk'ij. Y queri' ri niquibanala' ye benak.
37 Yac'a tek xa ye'apon yan apo acuchi (achique) nuchop nixule' wi el ri bey chuwech ri juyu' Olivos, quinojel ri ye tzekelbey riche (rixin) ri Jesús ri ye benak, ruma niquicot ri cánima, xquichop c'a niquirek quichi' chuya'ic ruk'ij ri Dios. Niquiya' c'a ruk'ij ri Dios ruma ye quitz'eton ri milagros ri ye rubanalon ri Jesús.
38 Riye' niquibij c'a: ¡Re Rey re' can banon pe bendecir ruma ri Ajaf Dios, y can pa rubi' ri Ajaf Dios petenak wi! ¡Uxlanibel c'u'x c'a ri chila' chicaj! ¡Jani' na niya'ox (nya') ruk'ij ruc'ojlen ri Dios ri chila' chicaj! yecha'.
39 Y chiri' chiquicojol ri winek, ye benak c'a nic'aj achi'a' fariseos. Y riye' xquibij c'a chare ri Jesús: Tijonel, que'ak'ila' ri ye adiscípulos, xecha' chare.
40 Yac'ari' tek ri Jesús xubij chique: Can kitzij c'a nbij chiwe, chi xa ta yetane' ka riye', ye ri abej xquebech'o pe riche (rixin) chi niquiya' nuk'ij, xcha' chique ri fariseos.
41 Y tek nakaj chic c'o wi apo ri Jesús chare ri tinamit Jerusalem, xutz'et c'a apo ri tinamit ri' y xuchop nrok'ej ruwech,
42 y xubij c'a: Riyix ri yixc'o pa Jerusalem, astape' c'a ya k'ij re' nik'ax ta chiwech achique ri niya'o uxlanibel c'u'x chiwe. Pero xa ewatajnek chiwech, y rumari' ma yixcowin ta nitz'et.

Lucas 19:7-42 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

7 Tak xbanataj quire', re vinak niquibila' chij re Jesús che xa pa rachoch jun ache aj-mac xcanaj-va can.
8 Y re Zaqueo xpa'e', c'are' xubij cha re Ajaf Jesús: Ajaf, vocame pa nic'aj cha re nubiyomal ninjach chiquivach re vinak re camas je meba'. Y re vinak re c'o mero xinlek'aj chiquik'a' roma xe'nk'ol, caje' bey más re ruq'uixel re xtintzolij chique, man xe-ta chic re xinlek'aj chiquik'a', roma yen can xk'ax rue' re impuestos re xinc'utuj chique, can man xe-ta chic re impuestos re niquitoj cha re gobierno, xcha'.
9 Y re Jesús xubij cha: Vocame rat can xcacolotaj chach re amac y chibil chuka' re a-familia xque'colotaj, roma rat can xaban confiar-avi' viq'uin, y can yat jun chuka' rey-rumam can re Abraham.
10 Roma yen re xinalax chi'icojol, can yimpitinak-va chiquicanoxic y chiquicolic re jec'o pa mac, xcha' re Jesús.
11 Y tak re Jesús rubin chic-ka ronojel re' chique re vinak, xutz'am rubixic jun ejemplo chiquivach. Quire' xuban roma nakaj chic c'o-va cha re tenemit Jerusalén, y chuka' re vinak re ye'c'axan richin niquinojij che tak reja' xtoc-apo pa tenemit Jerusalén, can jare' tak xtitiquir-a re ru-gobierno re Dios.
12 Y reja' xubij: Xc'ue' c'a jun ache camas ruk'ij. Re ache re' xba pa jun chic nación re c'ac'anaj c'o-va, chin che nibex-pa cha che ja reja' re ndoc Rey. Y c'are' nitzolaj-pa.
13 Pero tak c'amaje-na tiba, xe'rayoj je lajuj ru-mozos y cada jun xuya' can q'uiy mero chique, y xubij: Tic'uaj re mero re xinya' can chiva chin che c'o más nich'ac chij, c'a jampa' xquintzolaj-pa yen, xcha' can chique, y xba.
14 Y tak c'o chic chupan re nación re anche' xapon-va chin nibex-pa cha che ja reja' re ndoc can Rey, re ruvinak re ache ndoc can Rey jec'o achi'a' re mismo je quivinak xe'quitak-a c'a chupan re lugar re c'a anche' xapon-va re ndoc can Rey. Y re achi'a' je'takon-a xbequibij: Yoj man nakajo-ta che re ache re' ndoc can Rey chin re ka-nación, xe'cha'. Re je'takayon-a quichin re achi'a' re', camas niquitzelaj re ache re ndoc can Rey.
15 Y astapa' quire' xquiban re ruvinak cha, pero re ache re' can xbex-va-pa cha che ja reja' re ndoc can Rey, y xtzolaj-pa. Y tak c'o chic pa ru-nación, xutak quiyoxic re ru-mozos re xuya' can mero chique tak reja' c'amaje-na tiba che', roma nrajo' nutamaj jenipa' mero xquich'ac cada jun chij re mero re ruyi'on can chique.
16 Tak xapon re nabey mozo, xubij: Patrón, re mero re xaya' can chua chin che c'o más ninch'ac chij, can xinch'ac-va lajuj tanto más chij, xcha'.
17 Y re ache re Rey chic chupan re tiempo re', xubij cha re ru-mozo: Camas otz xaban. Yat jun utzulaj mozo. Y roma camas otz xaban riq'uin re ba' mero xinya' can chava, vocame ninya' lajuj tenemit pan ak'a' chin che naban mandar pa quive', xcha' re Rey cha.
18 Y c'are' xapon jun chic mozo, y xubij: Patrón, re mero re xaya' can chua tak xaba, xinch'ac vo'o' tanto más chij, xcha'.
19 Y re Rey xubij chuka' cha re jun mozo re': Roma camas otz xaban riq'uin re ba' mero re xinya' can chava, vocame ninya' vo'o' tenemit pan ak'a' chin naban mandar pa quive', xcha' re Rey cha.
20 Jac'a re jun chic mozo xapon, xubij: Patrón, ja a-mero re' re xaya' can chua. Re mero re' ximpes pa jun su't chin xinyac,
21 roma yen ninxibij-vi' chavach roma rat yat jun ache camas yat c'a'l. Xa can najo' c'a yach'acon. Rat xa yat junan riq'uin jun ache re no'rc'utuj ru-mero pa banco y xa manak mero ruyi'on chire'. Y chuka' najo' nac'ul re ndel-pa chach re tico'n re xa mana-ta rat yatiquiyon-ka, xcha' re mozo cha re Rey.
22 Y re Rey xubij cha re mozo re': Rat xa yat jun itzel mozo. Re tzij re xabij jare' re xtoc chin xcatimban juzgar. Roma vo xa ataman che yen can yin c'a'l-va, y yen can ninch'ojij-va nu-mero re anche' manak mero nyacon, y chuka' can ninjo' ninc'ul re ndel-pa chach re tico'n re xa mana-ta yen yintiquiyon-ka,
23 vo xa quire' nabij rat, ¿anchique roma tak man xaya-ta re nu-mero pa kajic? Chin quire' ninc'ul-ta re mero re can vichin yen y c'o-ta chuka' ral ninc'ul vocame tak xintzolaj-pa, xcha'.
24 Y re Rey xubij chique re jec'o chire': Tic'ama' can la mero chuk'a', y tiya' cha re xch'aco lajuj tanto más.
25 Y re jec'o chire' xquibij: Patrón, re xch'aco re lajuj tanto más, xa riq'uin reja' c'o-va.
26 Pero reja' xubij chique: Yen nimbij chiva, che re c'o, c'o riq'uin, can xtuc'ul más. Jac'a re manak can-ta c'o riq'uin, hasta re jenipa-oc ba' c'o riq'uin can xtilisas chach.
27 Vocame, ninjo' yinch'o chiquij re ye'tzelan vichin, y re man xe'jovan-ta che xinoc can Rey: Que'ic'ama-pa, y can chinoch yen que'quimisaj-va, xcha' re Rey. Ja ejemplo re' xubij re Jesús.
28 Y tak re Jesús xtane-yan che tzij chiquivach re vinak, xba y xnabayaj-a chiquivach re ru-discípulos, chin xe'ba pa tenemit Jerusalén.
29 Y ja tak ye'bapon-yan-apo pa Betfagé y re pa Betania re ca'e' aldeas re jec'o chunakaj re loma rubini'an Olivos, re Jesús xe'rutak-a je ca'e' chique re ru-discípulos,
30 y xubij-a chique: Quixbiyin-apo chupan la jun aldea la', y can xe xquixoc-apo, jare' xtivel jun alaj burro ximil can chire'. Y re chicop re' can man jun ch'ocolbeyon richin. Tisolo-pa y tic'ama-pa chua.
31 Y vo xa c'o jun xtibim-pa chiva anchique roma tak yex nisol re alaj burro re', tibij c'a can cha che ndoc cha re Ajaf, xcha-a chique.
32 Re je ca'e' discípulos re xe'tak-a, xe'ba, y can xquivel-va re burro, can ancha'l re bin-a chique roma re Jesús.
33 Jac'a tak ye'tajin chusolic, re je rajaf re burro xquibij-pa chique: ¿Anchique roma nisol-a?
34 Y re ru-discípulos re Jesús xquibij can chique re je rajaf re burro: Xa ndoc cha re Ajaf.
35 Y xquic'am-pa cha re Jesús. Y reje' xquiya-a ja'jun quitziak chij re burro re', y xquich'ocoba-a re Jesús chij.
36 Y tak binak re Jesús, re vinak niquiriq'uila-ka re quik'u' pa rubey chin niquiya' ruk'ij. Y quire' niquibanala' je nabey chach re Jesús.
37 Jac'a tak niquitz'am-yan-ka re bajada chin re loma rubini'an Olivos, conojel re ye'tzekelben chin re Jesús je'binak, niquiya' ruk'ij re Dios roma niqui'cot re cánma. Niquiya' ruk'ij re Dios roma re milagros je'quitz'etelon riq'uin re Jesús. Y jun pa quichi' niquiban tak ye'ch'o.
38 Y niquibij: ¡Re Rey re' can banom-pa bendecir y pitinak pa rube' re Ajaf Dios! ¡Ye'qui'cot c'a re jec'o chila' chicaj! ¡Y camas c'a ruk'ij nuc'ul re Dios chila' chicaj! ye'cha'.
39 Y chire' chiquicojol re vinak, je'binak c'a nic'aj chique re achi'a' fariseos. Y reje' xquibij cha re Jesús: Maestro, tabana' chique re je tzekelbey avichin, che que'tane-ka.
40 C'are' re Jesús xubij chique: Can katzij nimbij chiva, vo xa re je tzekelbey vichin xque'tane-ka, ja re aboj xque'ch'o-pa chin niquiya' nuk'ij, xcha' chique re achi'a' fariseos.
41 Y re Jesús xutzu' re tenemit Jerusalén, tak más nakaj chic jec'o-va-apo. Reja' xrok'ej rach re tenemit re',
42 y xubij: Yex re yixc'o pa Jerusalén, astapa' c'a ja-ta chupan re k'ij re' nak'ax-ta pan ive' re anchique nibano cha re ivánma che otz nuna'. Pero xa vovan chivach, y mare' man yixtiquir-ta nitz'at.