Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 15:1-23 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 15:1-23 in GT:cak:Kaqchikel

1 Conojel ri c'uluy tak impuestos y ri vinak ni'ix aj-mac chique, yejel-apu riq'uin ri Jesús richin niquic'axaj ri nutzijoj.
2 Jac'a ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quire' niquijasja-apu chirij: Ri Jesús xa nuc'ul quivech ri aj-mac, y hasta junan niva' quiq'uin, yecha'.
3 Roma c'a ri', ri Jesús xutzijoj re jun ejemplo re' chiquivech:
4 Si jun chive rix ec'o cien ru-ovejas, y si nisatz can jun tok yeruyuk'uj, rija' yeruya' can juba' ri noventa y nueve ri pa juyu' y ni'e chucanoxic ri jun satznak can hasta que xtril-pe.
5 Tok nril, niquicot nuya-pe chuvi' rutele'n.
6 Y tok nuka chiracho, yerumol ri ru-amigos y ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Quixquicot junan viq'uin, roma xinvil-pe ri nu-oveja satznak.
7 Kitzij nin-ij chive, chi quiri' mismo ri ec'o chicaj más yequicot pa ruvi' jun aj-mac ri nujal runo'oj y nuya' can ri mac, que pa quivi' noventa y nueve ri choj quic'aslen, y man nic'atzin ta chi c'a niquijal na quino'oj richin niquiya' can ri mac.
8 Y si c'o jun ixok ri c'o lajuj méra rubinan dracma riq'uin, y si nutzak jun chiri' pa racho, ¿man nutzij ta cami jun candil, y numes rupan ri racho chucanoxic ri ruméra c'a xtril na?
9 Y tok nril, yeroyoj ri ru-amigas y ri ru-vecinas, y nu'ij chique: Quixquicot junan viq'uin, roma ja xinvil ri numéra nutzakon, nicha'.
10 Kitzij nin-ij chive, chi quiri' mismo ri ru-ángeles ri Dios, jani na yequicot tok jun aj-mac nujal runo'oj y nuya' can ri mac, xcha' ri Jesús.
11 Xch'o chic jun bey ri Jesús y xu'ij: C'o jun achi ec'o ca'i' ruc'ajol.
12 Jun k'ij ri chak'ila'tz xu'ij che ri rutata': Papá, taya' ri verencia ri nin-en tocar yin, xcha', y ri tata'aj can xujach na vi ri herencia chiquivech ri eca'i'.
13 Ca'i-oxi' k'ij tiyo'ox ri ru-herencia chiri', ri chak'ila'tz ja xuc'ayila' can ronojel ri achique xyo'ox che. Xunuc'-e ri méra rajil ri herencia ri xuc'ayij, y pa jun departamento naj-naj xbe-vi. Chiri' c'a, rija' xa achique na chi itzel c'aslen xuq'uis-vi ri ruméra.
14 Tok xuq'uis ronojel ri ruméra, xtiquer jun nimalaj vayijal chupan ri lugar ri', y ri ala' manak chic achok che nuk'asaj-vi-ri'.
15 Xberusuju' c'a ri' pa samaj riq'uin jun achi aj chiri', y ri samaj xyo'ox chuk'a', ja ri yeruyuk'uj ak.
16 Ri ala' bala ta nrojo' nutij-ka ri niquitij ri ak richin ninoj rupan, pero man jun niyo'on che rija'.
17 Jac'ari' tok achel xc'astaj ruvech, y xu'ij-ka pa ránima: Chiracho ri nata' ri'... man jun vayijal niquik'asaj ri rusamajela'. Jac'a yin roma vayijal, juba' ma nipa'e-ka vánima.
18 Más utz quicataj na, richin yitzolij riq'uin ri nata', y nin-ij che: Papá, yin veteman chi xin-en mac chuvech ri Dios, y chavech rat,
19 romari' man utz ta chi c'a ni'ix na chi yin ac'ajol. Masque xa achel ta oc jun asamajinel tabana' chuve. Quiri' xtin-ij che, xcha-ka pa ránima.
20 Xcataj c'a pe, (xutz'om, xuchop) pe bey richin nitzolij-pe riq'uin ri rutata', y tok c'a naj na c'o-vi chiri', ri rutata' xutz'et chi ja ri ruc'ajol ri petenak. Xjik'ijo' ránima ri tata'aj richin xupokonaj ruvech, junanin xbe-apu riq'uin richin xuk'etej, y (xutz'ubaj, xutz'ub).
21 Jac'ari' tok ri ala' xu'ij che ri rutata': Papá, yin xin-en mac chuvech ri Dios, y quiri' mismo chavech rat, romari' man utz ta chi c'a ni'ix na chi yin ac'ajol, xcha'.
22 Pero ri tata'aj xu'ij chique ri rusamajela': Tivelesaj-pe cha'anin ri tziek más utz y tijala' ri rutziak. Tiya' jun (mitk'a', anillo) chuvi' ruk'a' y tiya' ruxajab.
23 Tic'ama-pe ri tiojlaj váquix, y ticamisaj, kuva' c'a y tikabana' nimak'ij.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 15 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 15:1-23 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

1 Y conojel c'a ri achi'a' moloy tak alcaval y ri ch'aka' chic vinek ri nibix aj-maqui' chique, ye'apon c'a apo riq'uin ri Jesús. Re vinek c'a re' ye'apon riq'uin ri Jesús richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj.
2 Y roma ja quivech vinek re' ri ye'apon riq'uin ri Jesús, ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chirij ri ley janíla c'a niquibij chirij ri Jesús. Y niquibila' c'a: Re Jesús junan ruvech quiq'uin ri aj-maqui'. Roma man xe ta ri jebel quic'ulic nuben, xa can nibe chuka' quiq'uin ri chi tak cachoch richin neva', yecha'.
3 Roma c'a ri' ri Jesús xuchop c'a rubixic jun c'ambel-tzij chiquivech, y xubij:
4 Vi ta jun chive rix ri ec'o ta jun ciento rucarne'l y nisach ta can jun tok e ruc'uan-el richin yeruyuk'uj, ¿man cami yeruya' ta can juba' ri ch'aka' chic rucarne'l ri chiri' pa juyu', chucanoxic ri jun? Ja', queri' nuben.
5 Y tok nerila-pe ri carne'l ri', nuya' c'a pe chuvi-rutele'n. Can niquicot-vi c'a roma ri xril-pe.
6 Y tok napon chirachoch, yeroyoj ri vinek retaman quivech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nubij c'a chique: Quixquicot c'a viq'uin re vacami, roma ri nucarne'l ri sachinek can, xinvil-pe.
7 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi chila' chicaj c'o quicoten tok ec'o noventa y nueve vinek ri choj quic'aslen, ri xa tzolijinek chic pe quic'u'x riq'uin ri Dios. Pero c'o más quicoten ri chila' chicaj, tok c'o jun aj-mac ri nitzolin-pe ruc'u'x riq'uin ri Dios.
8 O vi c'o ta jun ixok ri c'o lajuj fichas riq'uin, y chire ri lajuj fichas ri' nutzek ta jun, ri chiri' pa rachoch, ¿man cami nutzij ta jun k'ak' ri ixok ri', richin nucanoj ri ru-mero? ¿Y man cami numes ta rupan ri rachoch chucanoxic ri ru-mero? Ja', queri' nuben.
9 Y tok nril, yeroyoj ri vinek ri retaman quivech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nubij c'a chique: Quixquicot c'a viq'uin, roma ri nu-mero ri sachinek, xinvil yan.
10 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi tok c'o jun aj-mac nitzolin-pe ruc'u'x riq'uin ri Dios, chiquivech chuka' ri ángeles richin ri Dios janíla quicoten, xcha' ri Jesús.
11 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique: C'o c'a jun achin ri ec'o e ca'i' ruc'ajol.
12 Y jun k'ij ri chak'laxel-ala' xubij c'a chire ri rutata': Táta, yin ninvajo' yan ri verencia, y taya' c'a chuve ri nel-apo chikavech riq'uin ri nunimal, xcha'. Y ri tata'aj can xujech na vi ri herencia chiquivech che ca'i'.
13 C'a juba' ri', ri chak'laxel-ala' xuc'ayila' can ronojel ri xrichinaj. Can q'uiy c'a ri mero ri xumol-el, y c'ari' xbe pa jun chic ruvach'ulef ri nej c'o-vi: Y tok c'o chic ri chiri', xuc'uaj c'a jun itzel c'aslen, y romari' janíla q'uiy mero ri nuq'uis.
14 Rija' xuq'uis c'a ronojel ri ru-mero. Y jari' tok xpe jun nima-vayjal chupan ri ruvach'ulef ri c'o-vi. Y ri ala' ri' q'uiy c'a ri xbec'atzin-pe chire.
15 Y romari' xberusuju-ri' pa samaj riq'uin jun achin aj chiri' chupan ri ruvach'ulef ri', y ri achin xutek-el c'a pa rulef y yuk'un ak ri c'o chi nerubana'.
16 Y roma ri janíla vayjal c'o chire re ala' re', can nurayij c'a nutej ri niquitej ri ak. Pero man jun vinek ri niyo'on ta chire.
17 Y re ala' re', c'ari' xtzolin-pe ruc'u'x, y xuch'ob-ka: Ri e rusamajela' ri nata' man niquitej ta vayjal, roma c'o q'uiy quivay. Pero yin yiquen yan ka (yicom yan ka) roma vayjal vave'.
18 Más utz quitzolin na riq'uin ri nata', y xtinbij c'a chire: Táta, ximacun chuvech ri Dios, y can ximacun chuka' chavech rat.
19 Man chic c'a ruc'amon ta nabij ac'ajol chuve. Más utz tabana' chuve chi yinoc jun asamajel, xcha' ri pa ránima.
20 Y can xuchop na vi el bey chirachoch, c'a riq'uin ri rutata'. Y c'a nej na c'a c'o-vi ri ala' che ri rachoch, tok ri tata'aj xutz'et yan ri ruc'ajol, y janíla c'a xujoyovaj ruvech. Romari' junanin xbe chuc'ulic, xuk'etej y xutz'ubaj (xutz'umaj).
21 Y ri ala' can jac'ari' xubij chire ri rutata': Táta, ximacun chuvech ri Dios, y can ximacun chuka' chavech rat. Man chic c'a ruc'amon ta chi nabij ac'ajol chuve.
22 Pero ri tata'aj xubij c'a chique ri rusamajela': Tivelesaj-pe ri tziek más jebel y tivika' (tiveka') re nuc'ajol. Tiya' jun anillo chuvi-ruk'a' y tiya' chuka' ruxajab chiraken.
23 Y te'ic'ama' c'a pe chuka' ri ti váquix ri tiojirisan, y ticamisaj-ka. Tikabana' c'a jun nimak'ij, y kojva'.

San Lucas 15:1-23 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

1 Y conojel c'a ri achi'a' moloy tak alcaval y ri ch'aka chic vinük ri nbix aj-maqui' cheque, nye'apon apu c'a riq'uin ri Jesús. Ri vinük ri' nye'apon riq'uin ri Jesús richin ncac'axaj ri rutzij ri Dios ri nutzijoj.
2 Y roma ja quivüch vinük ri' ri nye'apon riq'uin ri Jesús, ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés juis c'a nquibij chirij ri Jesús. Y nquibila' c'a: Ri Jesús junan ruvüch quiq'uin ri aj-maqui'. Roma man xe tüj ri jabel quic'ulic nbün, xa nbe chuka' chiquij chi tak cacho richin nyeva', nquibij.
3 Roma c'a ri' ri Jesús xutz'om c'a rubixic jun ejemplo chiquivüch, y xbij:
4 Si ta jun chive rix ri yec'o ta jun ciento ovejas y nsatz ta can jun tok ye ruc'uan richin nyeruyuk'uj, ¿man nyeruya' tüj comi can ba' ri ch'aka chic ru-ovejas chiri' pa k'ayis, chucanoxic ri jun? Ja', quiri' nbün.
5 Y tok nril-pe ri oveja ri', nuya' c'a pe pari' rutele'n. Nquicot-vi c'a roma ri xril-pe.
6 Y tok napon chiracho, nyeroyoj ri vinük retaman quivüch, y nyeroyoj chuka' Ri ru-vecinos, y nbij c'a cheque: Quixquicot c'a viq'uin vocomi, roma ri nu-oveja ri satznük can, xinvil-pe.
7 Y ketzij c'a ninbij chive, que chila' chicaj c'o quicot tok yec'o noventa y nueve vinük ri choj quic'aslen, ri xa tzolijnük chic pe quic'u'x riq'uin ri Dios. Pero c'o más quicot chila' chicaj, tok c'o jun aj-mac ri ntzolij-pe ruc'u'x riq'uin ri Dios.
8 O si c'o ta jun ixok ri c'o tumin riq'uin, y chin ri diez tumin ri' nutzük ta jun chiri' pa racho, ¿man nutzij tüj comi jun k'ak' ri ixok ri', richin nucanoj ri rutumin? ¿Y man numes tüj comi rupan ri racho chucanoxic ri rutumin? Ja', quiri' nbün.
9 Y tok nril, nyeroyoj ri vinük ri retaman quivüch, y nyeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nbij c'a cheque: Quixquicot c'a viq'uin, roma ri nutumin ri satznük, xinvil yan.
10 Y ketzij c'a ninbij chive, que tok c'o jun aj-mac ntzolij-pe ruc'u'x riq'uin ri Dios, chiquivüch chuka' ri ángeles richin ri Dios juis quicot, xbij ri Jesús.
11 Y ri Jesús xbij c'a chuka' cheque: C'o c'a jun achi ri yec'o ye ca'i' ruc'ajol.
12 Y jun k'ij ri chak'laxel-ala' xbij c'a chin ri rutata': Nata', yin ninjo' yan ri nu-herencia, y taya' c'a chuve ri jani' ntel-apu chikavüch riq'uin ri nunimal, xbij. Y ri tata'aj xujüch na vi ri herencia chiquivüch chi ca'i'.
13 C'ate ba' ri', ri chak'laxel-ala' xuc'ayila' can ronojel ri xrichinaj. Q'uiy c'a ri tumin ri xumol-e, y c'ateri' xbe pa jun chic ruch'ulef ri nüj c'o-vi: Y tok c'o chic chiri', xuc'uaj c'a jun itzel c'aslen, y romari' juis q'uiy tumin ri nuq'uis.
14 Rija' xuq'uis c'a ronojel ri rutumin. Y jari' tok xpu'u jun nimalüj vayjül chupan ri ruch'ulef ape' c'o-vi. Y ri ala' ri' q'uiy c'a ri xbec'atzin-pe chin.
15 Y romari' xberusuju-ri' pa samaj riq'uin jun achi aj chiri' chupan ri ruch'ulef ri', y ri achi xutük-e c'a pa rulef y roma nc'atzinej yuk'un ak xberubana'.
16 Y roma ri juis vayjül c'o chin ri ala' ri', nurayij c'a nuc'ux ri nquic'ux ri ak. Pero man jun vinük ri nyo'on ta chin.
17 Y ri ala' ri', c'ateri' xtzolij-pe ruc'u'x, y xunuc-ka: Ri ye rusamajela' ri nata' man nquitij tüj vayjül, roma c'o q'uiy quivay. Pero yin xa nquicom yan ka roma vayjül chere'.
18 Más utz nquitzolij na riq'uin ri nata', y ninbij c'a chin: Nata', xinmacun chuvüch ri Dios, y xinmacun chuka' chavüch rat.
19 Man c'uluman tüj chic c'a nabij ac'ajol chuve. Más utz tabana' chuve que nquinoc jun asamajel, xbij pa ránima.
20 Y xutz'om na vi e bey chiracho, riq'uin c'a ri rutata'. Y c'a nüj na c'a c'o-vi ri ala' chi ri racho, tok ri rutata' xutz'et yan ri ruc'ajol, y juis c'a xujoyovaj ruvüch. Romari' junanin xbe chuc'ulic, xuk'etej y xutz'ubaj.
21 Y ri ala' jari' xbij chin ri rutata': Nata', xinmacun chuvüch ri Dios, y xinmacun chuka' chavüch rat. Man c'uluman tüj chic c'a que nabij ac'ajol chuve.
22 Pero ri rutata' xbij c'a cheque ri rusamajela': Tivelesaj-pe ri tziük más jabel y tiveka' ri nuc'ajol. Tiya' jun anillo chuvi-ruk'a' y tiya' chuka' ruxajab chirakün.
23 Y te'ic'ama' c'a pe chuka' ri vit vacx ri tiojrisan, y ticamsaj-ka. Tikabana' c'a jun nimak'ij, y nkuva'.

San Lucas 15:1-23 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

1 Y conojel ri achi'a' je moloy-impuestos y ri ch'aka chic winak ri ni'ix chi je aj-mac, ye'apon-apo riq'uin ri Jesús. Ri winak re' ye'apon riq'uin chi niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj.
2 Y roma ja winak re' ri ye'apon riq'uin ri Jesús, ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley yetzijon chirij ri Jesús y niqui'ij: Ri Jesús man utz ta ri nu'on roma nuc'ul quiwech ri winak aj-mac y can nibe chuka' chi tak cocho chi ne'wa' quiq'uin, yecha'.
3 Romari' ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chiquiwech y xu'ij:
4 Xa ta jun chiwe rix jec'o ta je cien ru-ovejas y nisatz (nisach) ta can jun cuando jeruc'uan, yeruya' can juba' ri ch'aka chic ovejas chiri' pa k'ayis, chi nerucanoj-pe ri jun satzinak (sachinak).
5 Y cuando nerila-pe ri ru-oveja, can niquicot nuya-pe parui' rutele'n.
6 Y cuando napon chirocho, yeroyoj ri winak can reta'n quiwech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Cami quixquicot wiq'uin, roma ri jun nu-oveja re' satzinak (sachinak) can, cami xinwil-pe.
7 Y can ketzij nin-ij chiwe, chi can yequicot ri jec'o chila' chicaj cuando jec'o noventa y nueve winak ri choj quic'aslen, ri xquiya' yan can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios. Pero más yequicot ri jec'o chila' chicaj, cuando c'o jun aj-mac ri nuya' can ri mac y nu'on ri nrojo' ri Dios.
8 O xa c'o ta jun ixok ri c'o lajuj monedas riq'uin, y jun chique ri monedas re' nutzak ta jun chiri' pa rocho, ¿man nutzaj ta como jun luz ri ixok ri', chi nucanoj ri mero ri'? ¿Y man numes ta como rupa ri rocho chi nucanoj ri mero? Quiri' nu'on.
9 Y cuando nril, yeroyoj ri winak ri reta'n quiwech, y yeroyoj chuka' ri ru-vecinos, y nu'ij chique: Quixquicot wiq'uin, roma ri nu-mero ri satzinak (sachinak), xinwil yan.
10 Y can ketzij nin-ij chiwe, chi cuando c'o jun ri nu'on mac y nuya' can ri mac y nu'on ri nrojo' ri Dios, ri ángeles ri jec'o riq'uin ri Dios yalan yequicot, xcha' ri Jesús.
11 Y Jesús xu'ij chuka' chique: C'o jun achi ri xec'ue' je ca'i' ralc'ual.
12 Y jun k'ij ri chak'laxel xu'ij che ri tata'j: Tat, taya' yan ri nu-herencia ri can anojin naya' chue, xcha'. Y ri tata'j can xujach qui-herencia chique je ca'i'.
13 Ca'i-oxi' k'ij ri tijach ri qui-herencia, ri chak'laxel xuc'ayij can ronojel ri ru-herencia. Can q'uiy ri mero xumol, y riq'uin ri mero ri' xbe naj pa jun chic rech-ulef. Y cuando c'o chic chiri', xuc'uaj jun itzel c'aslen y quiri' xu'on xuq'uis ru-mero.
14 Cuando ruq'uison chic ronojel ru-mero, xpe jun tiempo chi wayjal chupa ri rech-ulef anchi' c'o-wi raja'. Y ri ala' ri' man jun chic ex nitiquier nulok' roma manak chic ru-mero, y xa yalan ninum rupa.
15 Romari' xberuc'utuj rusamaj che jun achi aj-chiri'. Y ri achi ri' xutak-e pa rulef chi yeberuchajij ak.
16 Y ri ala' can yalan nurayij nutaj chuka' raja' ri niquitaj la ak. Pero can man jun winak niyo'n ruway.
17 Y c'ajari' ri ala' xoka pa ruwi', y xu'ij-ka: Ri rusamajel ri nata', utz yewa'; y ren we' yicom yan ka roma wayjal.
18 Cami yicataj y yibe riq'uin ri nata' y nenbij che: Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret.
19 Cami man utz ta chic chi na'ij awalc'ual chue. Más utz xa na'an ta chue anche'l jun asamajel, xcha-ka raja' pa ránima.
20 Y can ja' xutz'om bey, xbe chirocho riq'uin ri rutata'. Y c'a man jani tapon chirocho; can c'a naj c'o-wi cuando ja' xtz'et-pe roma ri rutata'. Y ri rutata' can xujoyowaj rech; romari' junanin xberuc'ulu', xuk'etej y xutz'ubaj.
21 Y ri ala' can ja' xu'ij che ri rutata': Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret. Cami man utz ta chic na'ij awalc'ual chue.
22 Pero ri tata'j xu'ij chique ri rusamajel: Tilesaj-pe ri tziak ri más utz y tijala' ri rutziak. Tiya' anillo chuk'a' y tiya' xajab chirakan.
23 Ic'ama-pe chuka' ri wacx ti'oj y ticamisaj; kabana' jun nimak'ej y kojwa'.
San Lucas 15 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 15:1-23 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

1 Y quinojiel ri achiꞌaꞌ i-maloy-impuestos y ri nicꞌaj chic vinak ri niꞌeꞌx aj-bꞌanoy-pecado chica, ncaꞌjiel-pa riqꞌuin ri Jesús richin nicaꞌxaj ri nuꞌej.
2 Y ri achiꞌaꞌ fariseos y ri achiꞌaꞌ escribas ncaꞌtzijuon chirij ri Jesús y niquiꞌej: Ri Jesús jaꞌal ncaꞌruꞌon recibir ri vinak ri niꞌeꞌx aj-bꞌanoy-pecado chica y can niꞌvaꞌ quiqꞌuin, ncaꞌchaꞌ.
3 Rumareꞌ ri Jesús xutzijuoj jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chiquivach y xuꞌej:
4 Xa ta jun chivach ixreꞌ icꞌo ta i-cien ru-ovejas y nisach ta can jun, ¿man ncaꞌruyaꞌ ta came can bꞌaꞌ ri i-noventa y nueve chireꞌ pa kꞌayis, y niꞌa chi nirucanuj-pa ri jun ri sachnak can, hasta cꞌa niril-na?
5 Y antok nirila-pa ri ru-oveja, can niquicuot nuya-pa chutaleꞌn. Niquicuot cꞌa ruma xril-pa.
6 Y antok nibꞌaka chirachuoch, ncaꞌrayuoj ri ru-amigos y ri ru-vacínix, y nuꞌej chica: Quixquicuot viqꞌuin, ruma ri jun nu-oveja ri sachnak can, vacame xinvil-pa.
7 Y can niꞌej chiva, chi can ncaꞌquicuot ri icꞌo chila chicaj antok cꞌo jun pecador nitzalaj-pa ránima riqꞌuin ri Dios y nuꞌon ri nrajoꞌ jajaꞌ, que chiquivach ri i-noventa y nueve vinak ri choj quicꞌaslien, ri ya xtzalaj-pa cánima riqꞌuin ri Dios y niquiꞌan ri nrajoꞌ jajaꞌ.
8 O xa cꞌo ta jun ixok ri cꞌo diez (lajuj) dracmas riqꞌuin, y nutzak jun dracma pa rachuoch, ¿man nutzej ta came jun lámpara ri ixok reꞌ, y numas rupan ri rachuoch y nucanuj ri miera hasta niril?
9 Y antok niril, ncaꞌrayuoj ri ru-amigas y ri ru-vacínix, y nuꞌej chica: Quixquicuot viqꞌuin, ruma ri dracma ri sachnak, ya xinvil.
10 Y mareꞌ niꞌej chiva, chi antok cꞌo jun pecador nitzalaj-pa ránima riqꞌuin ri Dios y nuꞌon ri nrajoꞌ jajaꞌ, ri ángeles ri icꞌo riqꞌuin ri Dios altíra ncaꞌquicuot, xchaꞌ ri Jesús.
11 Y ri Jesús xuꞌej jeꞌ chica: Jun ache cꞌo icaꞌyeꞌ rucꞌajuol.
12 Y jun kꞌij ri rucꞌajuol coꞌl xuꞌej cha ri rutataꞌ: Táta, tayaꞌ ri nu-herencia ri abꞌanun pensar chi nayaꞌ chuva, xchaꞌ. Y ri rutataꞌ, can xujach ri qui-herencia chica ri icaꞌyeꞌ.
13 Cꞌa jubꞌaꞌ cꞌa kꞌij tijach ri qui-herencia, ri coꞌl rucꞌajuol xucꞌayij can nojiel ri ru-herencia. Can qꞌuiy ri miera ri xumol-el, y xꞌa jun lugar ri naj cꞌo-ve. Y antok cꞌo chic chireꞌ, xucꞌuaj jun itziel cꞌaslien y quireꞌ xuqꞌuis ri ru-miera.
14 Antok ruqꞌuisuon chic nojiel ri ru-miera, xpa jun tremenda viꞌjal chupan ri lugar ri pacheꞌ cꞌo-ve. Y ri alaꞌ reꞌ man jun chic kax nitiquir nulokꞌ ruma manak chic ru-miera.
15 Y rumareꞌ xbꞌarucꞌutuj rusamaj cha jun ache aj-chireꞌ. Y ri ache reꞌ xutak-el chupan ri ru-finca chi ncaꞌbꞌarutzukuꞌ ak.
16 Y ri alaꞌ altíra nurayij nutej ri niquitej ri ak. Pero man jun niyoꞌn cha.
17 Y ri alaꞌ reꞌ cꞌajareꞌ xalka paroꞌ, y xuꞌej-ka: ¡Ri iru-muosa ri nataꞌ cꞌo qꞌuiy qui-simíta; y inreꞌ vaveꞌ nquicon riqꞌuin viꞌjal!
18 Vacame nquipalaj y nquiꞌa riqꞌuin ri nataꞌ y xtinꞌej cha: Táta, xinꞌan pecar choch ri Dios y xinꞌan nuchꞌoꞌj chavach atreꞌ.
19 Vacame man otz ta chic chi naꞌej acꞌajuol chuva. Xa tabꞌanaꞌ chuva incheꞌl jun a-muosa, xcha-ka pa ránima.
20 Y ja xutzꞌom bꞌay, xꞌa chirachuoch ri rutataꞌ. Y cꞌa naj cꞌo-ve chi niꞌka chirachuoch, antok xtzꞌiet-pa ruma ri rutataꞌ. Y ri rutataꞌ altíra xujoyovaj roch; rumareꞌ jun-anin xbꞌarucꞌuluꞌ, xukꞌatiej y xutzꞌubꞌaj ruchiꞌ.
21 Y ri alaꞌ xuꞌej cha ri rutataꞌ: Táta, xinꞌan pecar choch ri Dios y xinꞌan nuchꞌoꞌj chavach atreꞌ. Man otz ta chic naꞌej acꞌajuol chuva.
22 Pero ri rutataꞌ xuꞌej chica ri rusamajiel: Tivalasaj-pa ri tziak ri más rakalien y tijalaꞌ ri rutziak. Tiyaꞌ jun anillo chukꞌaꞌ y tiyaꞌ ruxajabꞌ chirakan.
23 Y ticꞌama-pa ri váquix ri más tiꞌuoj y tiquimisaj; kabꞌanaꞌ jun namakꞌej y kuvaꞌ.

San Lucas 15:1-23 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

1 Y quinojel c'a ri achi'a' ri ye c'utuy tak alcawal y ri nic'aj chic winek ri xa ye aj maqui' xe'apon c'a apo riq'ui ri Jesús riche (rixin) chi niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj.
2 Yac'a ri achi'a' fariseos y ri aj tz'iba' xexebexot (xexebeloj) apo chrij ri Jesús. Y niquibila' c'a: Re Jesús can junan ruwech quiq'ui ri xa ye aj maqui'. Ruma ma xu (xe) ta wi chi jabel quic'ulic nuben, xa can niwa' chuka' quiq'ui, yecha' c'a.
3 Rumac'ari' ri Jesús xuchop c'a rubixic jun c'ambel tzij chiquiwech, y xubij:
4 Wi ta jun chiwe riyix ri yec'o ta jun ciento rucarne'l y nisach ta ca jun tek yeberuyuk'uj, ¿la ma yeruya' ta cami ca juba' ri nic'aj chic tak rucarne'l chiri' pa juyu', y nibe chucanoxic ri jun hasta que nril pe?
5 Y tek nberila' pe ri carne'l ri', nuya' c'a pe chuwirutele'n. Can niquicot wi c'a ruma chi xril pe.
6 Y tek napon chrachoch, yerusiq'uij (yeroyoj) ri winek ri retaman quiwech, y yerusiq'uij (yeroyoj) chuka' ri ruvecinos, y nubij c'a chique: Quixquicot c'a wuq'ui re wacami, ruma ri nucarne'l ri sachnek ca, xinwil pe.
7 Can kitzij c'a nbij chiwe, chi chila' chicaj c'o más quicoten tek c'o jun aj mac ri nitzolin pe ruc'u'x riq'ui ri Dios que chiquiwech yec'o ta noventa y nueve ri choj quic'aslen, ri ma nic'atzin ta chique chi nitzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios.
8 O wi ta c'o jun ixok ri c'o lajuj sakapuek riq'ui, y chare ri lajuj sakapuek ri' nisach ta jun ri chiri' pa rachoch, ¿la ma nutzij ta cami jun k'ak', y la ma numes ta cami rupan ri rachoch riche (rixin) chi nucanoj? Ri ixok ri' can xtucanoj wi.
9 Y tek nril, yerusiq'uij (yeroyoj) ri winek ri retaman quiwech, y yerusiq'uij (yeroyoj) chuka' ri ruvecinos, y nubij c'a chique: Quixquicot c'a wuq'ui, ruma ri nurajil ri sachnek, xinwil, xticha'.
10 Y can kitzij c'a nbij chiwe, chi can queri' chuka' sibilaj yequicot ri ángeles riche (rixin) ri Dios, tek c'o jun aj mac ri nitzolin pe ruc'u'x riq'ui ri Dios, xcha' ri Jesús.
11 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique: C'o c'a jun achi ri yec'o ca'i' ruc'ajol.
12 Y jun k'ij ri chak'laxel xubij c'a chare ri rutata': Táta, riyin nwajo' c'a ri werencia, y taya' c'a chuwe ri c'o chi naya' chuwe, xcha'. Y ri tata'aj can xujech wi c'a ri herencia chiquiwech chi ye ca'i'.
13 C'a juba' ri', ri chak'laxel xuc'ayila' ca ronojel ri ruherencia. Can q'uiy c'a ri puek ri xumol el, y c'ac'ari' xbe pa jun chic ruwach'ulef ri nej c'o wi. Y tek c'o chic chiri', xuc'uaj c'a jun itzel c'aslen, y rumari' xuq'uis ronojel ri rurajil.
14 Pero tek riya' kas xuq'uis ronojel ri rurajil, ya chuka' tiempo ri' tek xpe jun nimalaj wayjal chupan ri ruwach'ulef ri acuchi (achique) c'o wi. Y ri c'ajol ri' xpe c'a nimalaj wayjal chare y majun chic c'a nucusaj.
15 Y rumari' xberutzuju' (xberusuju') ri' pa samaj riq'ui jun achi aj chiri' chupan ri ruwach'ulef ri', y ri achi xutek c'a el pa rulef riche (rixin) chi yeruyuk'uj ak.
16 Y ruma chi can c'o sibilaj wayjal chare ri c'ajol ri', can nurayij c'a nutij ri quiway ri ak. Pero majun ri niya'o ta chare.
17 Y ri c'ajol ri', c'ac'ari' tek xtzolin pe ruc'u'x, y xubij ka pa ránima: Q'uiy mozos ri yec'o chrachoch ri nata' y c'o q'uiy quiway. Y riyin xa juba' ma yicom ka wawe' ruma wayjal.
18 Más utz quitzolin na riq'ui ri nata', y xtinbij c'a chare: Táta, ximacun chuwech ri Dios, y can ximacun chuka' chawech riyit.
19 Man c'a ruc'amon ta chic chi nabij ac'ajol chuwe. Xa más utz tabana' chuwe chi yinoc jun amozo, xcha' ka pa ránima.
20 Y can xuchop c'a el bey chi nibe chrachoch, c'a riq'ui ri rutata'. Y ri c'ajol ri' c'anej na c'a c'o wi riche (rixin) chi napon chrachoch, tek ri tata'aj xutz'et yan ri ruc'ajol, y sibilaj c'a xujoyowaj ruwech. Rumari' ri tata'aj junanin (anibel) xbe chuc'ulic, xutz'umaj (xutz'ubaj) ruchi' y xuk'etej.
21 Y ri c'ajol can yac'ari' xubij chare ri rutata': Táta, ximacun chuwech ri Dios, y can ximacun chuka' chawech riyit. Man c'a ruc'amon ta chic chi nabij ac'ajol chuwe.
22 Yac'a ri tata'aj xubij c'a chique ri rumozos: Tiwelesaj pe ri tziek más jabel y tiwika' re nuc'ajol. Tiya' jun puk'a' (napak'e') chuwiruk'a' y tiya' chuka' ruxajab chraken.
23 Y jibe'ic'ama' c'a pe chuka' ri ti wáquix ri más ti'oj, y ticamisaj. Tikabana' c'a jun nimak'ij, y kojwa' c'a.

Lucas 15:1-23 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

1 Y conojel re achi'a' molay tak impuestos y chuka' re vinak re nibex aj-maqui' chique, ye'jelon-apo riq'uin re Jesús chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios re nutzijoj.
2 Y ja vinak qui tak re' re ye'jelon-apo riq'uin re Jesús, mare' re achi'a' fariseos y re achi'a' je'atamayon re ley quichin re israelitas camas ye'ch'o chij re Jesús, y niquibila': Re Jesús junan quivach quiq'uin re aj-maqui'. Roma camas otz quic'ulic nuban y man xe-ta re', xa can niba chuka' quiq'uin cho tak cachoch chin ne'va', ye'cha'.
3 Mare' re Jesús xutz'am rubixic jun ejemplo chiquivach, y xubij:
4 Tak jun chiva yex jec'o jun ciento ru-ovejas y nisatz-ta can jun tak je'ruc'uan-a, reja' can ye'ruya' can ba' re je noventa y nueve chire' pa juyu', y niba chucanoxic re jun satzanak can.
5 Y tak no'rvila-pa re oveja re', nuya' c'a-pa chutila'n. Can niqui'cot roma xuvel-pa.
6 Y tak napon charachoch, ye'rayoj re vinak rutaman quivach, y ye'rayoj chuka' re ru-vecinos, y nubij chique: Quixqui'cot viq'uin vocame, roma re nu-oveja satzanak, xinvel.
7 Y can katzij nimbij chiva, che re jec'o chila' chicaj ye'qui'cot tak jec'o noventa y nueve vinak re choj quic'aslen, re jalatajnak chic quic'aslen chach re Dios. Pero más ye'qui'cot chila' chicaj, tak c'o jun aj-mac re nijalataj ruc'aslen chach re Dios.
8 C'o-ta jun ixok re c'o lajuj fichas riq'uin, y cha re lajuj fichas re' nutzak jun chire' pa rachoch, reja' can nutzaj k'ak' y can otz chuka' rumesic nuban pa rachoch chin nucanoj re ru-ficha, hasta c'a nuvel-na.
9 Y tak ruvilon chic, ye'rayoj re vinak re rutaman quivach, y ye'rayoj chuka' re ru-vecinos, y nubij chique: Quixqui'cot viq'uin, roma re nu-ficha tzekenak, xinvel-yan.
10 Y can katzij nimbij chiva, che tak c'o jun aj-mac nijalataj ruc'aslen chach re Dios, can chibil chuka' re ángeles chin re Dios camas ye'qui'cot, xcha' re Jesús.
11 Y re Jesús xubij chuka' chique: C'o c'a jun ache jec'o je ca'e' ruc'ajol.
12 Y jun k'ij re chak'alaxel xubij cha re rutota': Papá, yen ninjo-yan re nu-herencia. Y re tata'aj can xujach-va re herencia chiquivach che je ca'e'.
13 Xa c'a jac'a jun ca'e-oxe' k'ij tijach-va re herencia, re chak'alaxel xutz'am ruc'ayixic ronojel re xya' can cha. Q'uiy mero xumol-a, y c'are' xba pa jun chic lugar re c'ac'anaj c'o-va. Y tak c'o chic chire', xuc'uaj jun itzel c'aslen, y mare' camas q'uiy mero nuq'uis.
14 Reja' xuq'uis c'a ronojel re ru-mero. Y jare' tak xpa jun namalaj viyjal chupan re lugar re anche' c'o-va. Y re c'ajol-ala' re' nich'umun rupan y manak chic ru-mero chin nucusaj.
15 Y mare' xbo'rsuju-ri' chin ne'samaj riq'uin jun ache re c'o chire' chupan re lugar re', y re ache re' xutak-a pa rujuyu' chin ye'bo'rchajij ak.
16 Y roma camas viyjal tz'amayon richin re c'ajol-ala' re', can nrajo' nutaj re niquitaj re ak. Roma man jun vinak niyi'o-ta jun cosa cha.
17 Y re c'ajol-ala' re', c'ajare' tak xbeka chuc'o'x y xubij-ka pa ránma: Re je ru-mozo re nata' man niquitaj-ta viyjal, roma c'o q'uiy quivay. Pero yen yincom-yan roma viyjal vova'.
18 Más otz quintzolaj-na riq'uin re nata', y xtimbij cha: Papá, ximacun chach re Dios, y can ximacun chuka' chavach rat.
19 Man chic c'a ruc'amon-ta nabij ac'ajol chua. Más otz tabana' chua che yinoc jun a-mozo, xquincha' cha.
20 Y can jare' tak xutz'am-a bey chin xba charachoch, anche' c'o-va re rutota'. Y c'ac'anaj c'a c'o-va re c'ajol-ala' cha re rachoch, tak re tata'aj xutz'at-yan-apo re ruc'ajol, y camas xujoyovaj rach. Mare' jonanin xba chuc'ulic, xuk'etej y xutz'ubaj.
21 Y re c'ajol-ala' can jare' xubij cha re rutota': Papá, ximacun chach re Dios, y can ximacun chuka' chavach rat. Man chic c'a ruc'amon-ta che nabij ac'ajol chua.
22 Pero re tata'aj xubij chique re ru-mozos: Tilisaj-pa re tziak más otz y tiveka' re nuc'ajol. Tiya' jun napank'a' chuk'a' y tiya' chuka' ruxajab.
23 Y te'ic'ama-pa chuka' re ch'et vacx re camas ti'oj, y tiquimisaj. Takabana' jun namak'ij, y kojva'.