Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 13:14-31 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 13:14-31 in GT:cak:Kaqchikel

14 Jac'a ri achi principal chiri' pa sinagoga, itzel xuna' chi ri Jesús chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen xuc'achojrisaj ri ixok. Romari' xu'ij chique ri quimolon-qui' chiri': Vaki' k'ij utz chi ni'an samaj, y ja chupan tak ri k'ij ri' quixpe riq'uin ri Jesús richin yixc'achojrises, y mana-ta chupan ri k'ij richin uxlanen, xcha'.
15 Jac'a ri Ajaf Jesús quire' xu'ij che ri achi: Rat xa ca'i' rupalaj ri yatajin riq'uin. Roma rix masque chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, pero ye'isol-e ri iquiej y ri iváquix richin ne'iya' quiya'.
16 Y ri ixok re' riy-rumam can ri Abraham, ri ja dieciocho juna' ruximon ri Satanás chupan ri yabil. ¿Man utz ta cami chi nicol chuvech ri ruyabil chupan ri k'ij richin uxlanen?
17 Tok ri Jesús xu'ij quiri', conojel ri itzel niquina' che, xeq'uix-ka. Pero conojel ri quimolon-qui' niquicot cánima roma ri nimalaj tak milagros ri yerubanala' ri Jesús chiquivech.
18 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¿Achok riq'uin ta cami junan ri ru-gobierno ri Dios? Y, ¿achok riq'uin ta cami ninjunumaj-vi?
19 Yin nin-ij chi junan riq'uin jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza ri xuch'ic can jun vinak pa ruxolal. Tok xq'uiy, hasta achel rupalen jun che' xu'on, y ri chicop c'o quixic' hasta xqui'en quisoc chuk'a'.
20 Y ri Jesús xu'ij chic jun bey: ¿Achok riq'uin cami ninjunumaj-vi ru-gobierno ri Dios?
21 Yin nin-ij chi junan riq'uin ri levadura neruc'ama-pe jun ixok y nuyok' chucojol oxi' medida harina richin nuquiraj-ri' chupan ronojel, xcha' ri Jesús.
22 Tok ri Jesús benak pa bey richin ni'e pa tinamit Jerusalem, rija' nik'ax pa tak tinamit y aldeas richin yerutijoj can ri vinak riq'uin ruch'abel ri Dios.
23 Jac'ari' tok c'o jun ri quire' x-in-apu che: Ajaf, ¿can juba' cami oc ri xquecolotaj? Y ri Jesús quire' c'a xu'ij chique:
24 Rix titija' ik'ij chi yixoc chupan ri puerta co'ol oc ruvech. Roma nin-ij chive chi eq'uiy xtiquitij quik'ij chi ye'oc chiri', pero man xquetiquer ta.
25 Roma si xticataj-pe ri rajaf-jay richin xturutz'apij ri puerta, y c'ajari' xtijo' xquixoc-apu, rix masque quire' xti'ij-apu chuchi' ri puerta: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri puerta chikavech xquixcha', pero rija' xa xtu'ij-pe chive: Yin man veteman ta achique lugar quixpe-vi, xticha-pe.
26 Jac'ari' rix quire' xti'ij-apu che: Ja roj ri xojva' y xkakum kaya' chavech, y ja ri pa tak bey ri niquimol-vi-qui' ri vinak pa tak katinamit xatijon-vi pa ruvi' ri ruch'abel ri Dios.
27 Jac'a rija' xtu'ij-pe chive: Yin man veteman ta achique lugar quixpe-vi. Quixel-e chinuvech ivonojel rix ri rix banoy itzel tak no'oj, xticha' ri Ajaf.
28 Y tok xque'itz'et ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob y conojel ri profetas ri xec'uje' ojer can, chi ec'o pa ru-gobierno ri Ajaf Dios, y nitz'et chi rix xa xixeleses can, chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj ivoma.
29 Roma ec'o xquepe quire' pa norte, quire' pa sur, quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, y quila' achique lugar nika-vi-ka; conojel re' xquetz'uye-apu chuchi' ru-mesa ri Dios ri nibano chic gobernar pa quivi'.
30 Y tivetemaj chi c'o ri ec'o can ruq'uisbel vacami, xa xqueyo'ox yan chic chi na'ey. Y c'o ri ec'o na'ey, xa xquecanaj can ruq'uisbel, xcha' ri Jesús.
31 Chupan ri k'ij ri', ec'o achi'a' fariseos xe'eka riq'uin ri Jesús, y quire' xqui'ij che: Catel-e vave', roma ri Herodes nrojo' yarucamisaj, xecha'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 13 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 13:14-31 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

14 Pero ri achin ri achi'el jun tata'aj ri chiri' chupan ri jay ri richin ri quimolojri'il, janíla itzel xuna' chire ri Jesús roma xuc'achojirisaj ri ixok chupan ri k'ij ri richin uxlanen. Romari' ri achi'el tata'aj xubij chique ri vinek ri quimolon-qui' ri chiri': Ronojel semana c'o vaki' k'ij richin yojsamej. Y chupan c'a ri k'ij ri' quixpe riq'uin ri Jesús richin yixc'achojirisex, y man ja ta re k'ij re', k'ij richin uxlanen.
15 Pero ri Ajaf Jesús can jari' xubij chire: Rix xa ca'i' ipalej. ¿Man c'a chi'ivonojel ta rix ye'isol-el ri iváquix, ri iquiej pa jun uxlanibel-k'ij, richin yixbe chuya'ic quiya'? Ja', queri' ri niben rix, man riq'uin chi ri chicop man can ta janíla ruk'ij.
16 C'a ta la' chic c'a re jun ixok re', ri alc'ualan can roma ri Abraham, achi'el rix. Y ri Satanás c'o yan vakxaklajuj juna' ri ruximon-pe. ¿Man ta cami c'a ruc'amon chi nic'achojirisex chupan jun uxlanibel-k'ij?
17 Tok ri Jesús rubin chic ka re tzij re', conojel ri ye'etzelan richin, xeq'uixbitej-ka chuvech. Jac'a ri ch'aka' chic vinek janíla niquicot cánima, roma ri Jesús janíla nim ri rusamaj ri Dios najin chubanic.
18 Y ri Jesús xubij c'a: ¿Achique c'a xtinbij chirij ri rubanic tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios? ¿Achok iq'uin junan vi?
19 Yin ninbij c'a chi junan riq'uin ri ija'tz ri richin ri mostaza ri nutic can jun achin ri pa rulef. Tok niq'uiy, can achi'el jun ti che' nitzu'un, can janíla nim. Romari' tok ri aj-xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik', ye'apon chupan richin niquiben quisoc ri pa tak ruk'a'.
20 Y ri Jesús xubij c'a chuka': ¿Achique cami xtinbij chirij ri rubanic tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios? ¿Achok iq'uin junan vi?
21 Xa can junan c'a riq'uin ri ch'en (ch'amilej-k'or) ri neruc'ama-pe jun ixok y nuya' can chupan oxi' pajbel-q'uej, y nuch'amirisaj ronojel, xcha' ri Jesús.
22 Y ri Jesús xuchop chic c'a el ri rubey pa tinamit Jerusalem. Pero nabey xbek'ax-pe pa tak nima'k y cocoj tinamit, richin nutzijoj ri ruch'abel ri Dios.
23 Y c'o c'a jun ri xc'utun chire ri Jesús, y xubij chire: Ajaf, ¿e q'uiy cami ri xquecolotej? Pero ri Jesús xa chique c'a conojel xch'on-vi, y xubij:
24 Can titija' c'a ik'ij tinimaj ri ruch'abel ri Dios. Ronojel ri niben rix, can pa ruchojmilal tibana' chuvech ri Dios. Roma ri ruchi-jay ri yixk'ax-vi, janíla latz'. Y janíla c'a e q'uiy ri vinek xticajo' xque'oc chupan ri ruchi-jay ri', pero man xquetiquir ta xque'oc.
25 Roma tok ri Ajaf xtiyacatej-pe y xtorutz'apej can ri oquibel, rix ri man jani ix oquinek ta apo riq'uin, xquixoyon c'a apo y xtibij: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri ruchi-jay chikavech richin chi yojoc-apo. Pero rija' xtubij-pe chive: Man vetaman ta acuchi quixpe-vi.
26 Y rix xtibila' c'a apo chire: Ja roj ri xojva-xojuc'ya' aviq'uin. Y ja ri pa tak bey richin ri katinamit, chiri' xabij-vi ri ruch'abel ri Dios.
27 Jac'a rija' xtubij-pe chive: Xinbij yan chive chi man vetaman ta acuchi quixpe-vi. Man utz ta chi yixc'oje' viq'uin, rix banoy-etzelal, xticha' ri Ajaf.
28 Y tok xque'itz'et ri achi'a' ri quibini'an Abraham, Isaac, Jacob y conojel ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, chi ec'o pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, jac'ari' tok xtoc ri ok'ej iviq'uin roma ri bis, xtikach'ach'ej ivey roma xixelesex can.
29 Y xquepe c'a vinek quere' pa jotol, quere' pa xulan, quere' pa relebel-k'ij y quere' pa kajibel-k'ij. Vinek ri quicukuban quic'u'x viq'uin. Y re vinek re' xquec'oje' c'a pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. Rije' xquetz'uye' c'a apo ri pa mesa.
30 Y ri chiri' ec'o c'a xtic'oje' quik'ij y ri vacami manek oc quik'ij, y ec'o c'a ri janíla quik'ij vacami, manek oc quik'ij xtic'oje', xcha' c'a ri Jesús.
31 Y chupan c'a chuka' ri k'ij ri', ec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y xquibij chire: Ri Herodes, ri k'atoy-tzij, nrajo' yarucamisaj. Catel c'a el vave' chanin, xecha' chire.

San Lucas 13:14-31 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

14 Pero ri achi ri cachi'el jun tata'aj chiri' chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, juis itzel xutz'et ri Jesús roma xuc'achojrisaj ri ixok chupan ri k'ij ri richin uxlanen. Romari' ri cachi'el tata'aj xbij cheque ri vinük ri quimolon-qui' chiri': Ronojel semana c'o vaki' (seis) k'ij richin nkusamüj. Y chupan c'a ri k'ij ri' quixpu'u riq'uin ri Jesús richin nyixc'achojrisüs, y man ja tüj ri k'ij re', k'ij richin uxlanen.
15 Pero ri Ajaf Jesús jari' xbij chin: Rix xa ca'i' ipalüj. ¿Man chi'ivonojel tüj rix c'a nye'isol-e ri ivacx, ri iquiej pa jun k'ij richin uxlanen, richin nyixbe chuya'ic ri quiya'? Ja', quiri' ri nibün rix, y ri chico man ta juis ruk'ij.
16 Ya voro chi comi c'a ri jun ixok re', ri ralc'ual can roma ri Abraham, cachi'el rix. Y ri itzel-vinük c'o yan dieciocho juna' ri ruximon-pe. ¿Man c'uluman tüj comi c'a que nc'achojrisüs chupan jun k'ij richin uxlanen?
17 Tok ri Jesús rubin chic ka ri tzij ri', conojel ri nye'etzelan richin, xeq'uix-ka chuvüch. Jac'a ri ch'aka chic vinük juis nquicot cánima, roma ri Jesús juis nim ri rusamaj ri Dios ntajin chubanic.
18 Y ri Jesús xbij c'a: ¿Achique c'a xtinbij pari' ri rubanic tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios? ¿Achique chok q'uin junan vi?
19 Yin ninbij c'a que junan riq'uin ri ija' ri richin ri mostaza ri nutic can jun achi pa rulef. Tok nq'uiy, cachi'el jun vit che' ntzu'un, juis nim. Romari' tok ri ch'ipa' ri nyebe chicaj, nye'apon chupan richin nquibün quisoc pa tak ruk'a'.
20 Y ri Jesús xbij c'a chuka': ¿Achique comi xtinbij pari' ri rubanic tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios? ¿Achique chok q'uin junan vi?
21 Xa junan c'a riq'uin ri levadura ri nyeruc'ama-pe jun ixok y nuya' can chupan oxi' pajbül-q'uej, y ntoc ronojel, xbij ri Jesús.
22 Y ri Jesús xutz'om chic c'a e ri rubey pa tinamit Jerusalén. Pero nabey xbec'o-pe pa tak nimak' y cocoj tinamit, richin nutzijoj ri rutzij ri Dios.
23 Y c'o c'a jun ri xc'utun chin ri Jesús, y xbij chin: Ajaf Jesús, ¿ye q'uiy comi ri nyecolotüj? Pero ri Jesús xa cheque c'a conojel xch'o-vi, y xbij:
24 Titija' c'a ik'ij titakej ri rutzij ri Dios. Ronojel ri nibün rix, pa ruchojmilüj tibana' chuvüch ri Dios. Roma ri ruchi-jay ri ape' nyixoc-vi, juis co'ol oc ruvüch. Y juis c'a ye q'uiy ri vinük ncajo' nye'oc chupan ri ruchi-jay ri', pero man nyetiquer tüj nye'oc.
25 Roma tok ri Ajaf ncatüj-pe y ntz'apij-pe ri ruchi-jay, rix ri man jani rix c'unük tüj apu riq'uin, nyixoyon c'a apu y nibij: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri ruchi-jay chikavüch richin que nkujoc-apu. Pero rija' nbij-pe chive: Man vetaman tüj ape' quixpu'u-vi.
26 Y rix nibila' c'a apu chin: Ja roj ri xojva' aviq'uin. Y ja pa tak bey richin ri katinamit, chiri' xabij-vi ri rutzij ri Dios.
27 Jac'a rija' nbij-pe chive: Xinbij yan chive que man vetaman tüj ape' quixpu'u-vi. Man utz tüj que nyixc'uje' viq'uin, rix banuy-itzel, nbij ri Ajaf.
28 Y tok nye'itz'et ri achi'a' ri quibini'an Abraham, Isaac, Jacob y conojel ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, que yec'o pa ruk'a' ri Dios, jari' tok ntoc ri ok'ej iviq'uin roma ri bis, nijach'ach'ej ivey roma xixyo'ox can.
29 Y nyepu'u c'a vinük chiri' pa norte, chiri' pa sur, chiri' pan oriente y chiri' pan occidente. Vinük ri quiyo'on cánima viq'uin. Y ri vinük ri' nyec'uje' c'a pa ruk'a' ri Dios. Rije' nyetz'uye' c'a apu chuvüch mesa.
30 Y chiri' yec'o c'a nc'uje' quik'ij y ri vocomi manak oc quik'ij, y yec'o c'a ri juis quik'ij vocomi, manak oc quik'ij nc'uje', xbij c'a ri Jesús.
31 Y chupan c'a chuka' ri k'ij ri', yec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y xquibij chin: Ri Herodes, ri rey, nrajo' ncarucamsaj. Catel c'a e chere' chanin, xquibij chin.

San Lucas 13:14-31 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

14 Pero ri achi ri más c'o ruk'ij chupa ri sinagoga ri', xcataj ruyowal roma ri Jesús xu'on chi xc'achoj ri ixok pa jun k'ij chi uxlanen; romari' ri achi ri más c'o ruk'ij xu'ij chique ri winak ri quimolon-qui' chiri': Ri semana ruc'uan waki' k'ij chi jojsamaj. Y chupa ri waki' k'ij ri' quixpe riq'uin ri Jesús chi jixc'achoj-e, y man quixoka ri k'ij re', roma k'ij chi uxlanen.
15 Pero ri Ajaf Jesús can ja' xu'ij che: Rix xa ca'i' ipalaj. ¿Manak como ye'isol ri iwacx o iquiej pa jun k'ij chi uxlanen, chi ne'iya' juba' quiya'?
16 Y ri ixok re', ru-familia can ri Abraham. Ri Satanás c'o yan dieciocho juna' ruximon-pe riq'uin ri yabil. ¿Man utz ta como chi raja' nic'achoj chupa jun k'ij chi uxlanen?
17 Cuando ri Jesús xu'ij quiri', conojel ri itzel yetz'eto richi, xeq'uix-ka. Pero ri ch'aka chic winak niquicot cánima, roma ri Jesús can nim rusamaj ri Dios ri nu'on.
18 Y Jesús xu'ij: ¿Anchique ta modo xtin-ij chirij ri ru-gobierno ri Dios? ¿Anchok riq'uin junan-wi?
19 Ren nin-ij chi junan riq'uin ri ija'tz' chi mostaza ri nutic can jun achi pa rulef. Cuando niq'uiy, can anche'l jun nim che' nitzu'n. Romari' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, ye'apon chuk'a' chi niqui'en quisoc.
20 Y Jesús xu'ij chuka': ¿Anchok riq'uin xtinjunumaj-wi ri ru-gobierno ri Dios?
21 Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri levadura ri neruc'ama-pe jun ixok y nuya' chupa oxi' paj harina y nuquiraj-ri' chupa ronojel, xcha' ri Jesús.
22 Y Jesús xutz'om chic bey chi napon pa tenemit Jerusalem. Y nutzijoj rutzij ri Dios pa tak nima'k y cocoj tak tenemit anchi' nik'ax-wi.
23 Y c'o jun ri xc'utun che ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, ¿je q'uiy como ri xquiecolotaj? Pero ri Jesús xa chique conojel xch'o'n-wi, y xu'ij:
24 Can titija' ik'ij tinimaj rutzij ri Dios. Ronojel ri niben rix, can pa ruchojmil tibana-wi chech ri Dios. Roma ri ruchi-jay ri anchi' jixk'ax-wi, yalan co'l oc rech. Y can je q'uiy ri winak xtiquijo' xquie'oc pa ruchi-jay ri', pero man je q'uiy ta xquietiquier xquie'oc.
25 Roma cuando ri Ajaf xticataj-pe y xtorutz'apij can ri ruchi-jay, rix ri man jani quixoc-apo riq'uin, xtic'ojc'a-apo ruchi-jay y xti'ij: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri ruchi-jay chakawech chi jojoc-apo. Pero raja' xtu'ij-pe chiwe: Man weta'n ta anchi' quixpe-wi.
26 Y rix xti'ij-apo che: Ja roj ri xojwa-xojuq'uia' awiq'uin. Y ja pa tak bey chi ri katenemit, chiri' xa'ij-wi rutzij ri Dios chake.
27 Pero raja' xtu'ij-pe chiwe: Xin-ij yan chiwe chi ren man weta'n ta anchi' quixpe-wi. Man utz ta chi jixc'ue' wiq'uin, rix ri jix banoy itzel tak ex, xticha' ri Ajaf.
28 Y cuando xquie'itzu' ri achi'a' ri quibinan Abraham, Isaac, Jacob y conojel ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, chi jec'o pa ru-gobierno ri Dios; c'ajari' xquixok' roma ri bis, xtijach'ach'ej iwey roma xquixleses-e.
29 Y xquiepe winak pa norte y pa sur, anchi' ntel-pe ri k'ij y anchi' nika-wi-ka ri k'ij, ri winak ri jinquiniman. Y ri winak re' can xquiec'ue' pa ru-gobierno ri Dios. Reje' xquiech'oquie' chuchi' mesa.
30 Y jec'o ri can manak oc quik'ij cami, chiri' can xtic'ue-wi quik'ij, y jec'o ri can yalan quik'ij cami, manak oc quik'ij xtic'ue', xcha' ri Jesús.
31 Y chupa chuka' ri k'ij ri', jec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Ri Herodes, ri gobernador, nrojo' jatrucamisaj. Catel-e we' ch'anin, xecha' che.
San Lucas 13 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 13:14-31 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

14 Pero ri ache principal chupan ri sinagoga xpa royoval ruma ri Jesús xuꞌon sanar ri ixok chupan jun kꞌij richin uxlanien; rumareꞌ ri ache reꞌ xuꞌej chica ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ: Ri semana rucꞌuan vakiꞌ kꞌij chi nkusamaj. Y chupan ri vakiꞌ kꞌij reꞌ quixpa chi nquixꞌan sanar, y man ja ta chupan jun kꞌij richin uxlanien.
15 Pero ri Ajaf Jesús xuꞌej cha: Ixreꞌ xa caꞌyeꞌ ipalaj. ¿Man came nquiꞌquir ta el ri iváquix o ri iquiej chupan jun kꞌij richin uxlanien, richin nquixꞌa chi ntiyaꞌ quiyaꞌ?
16 Ri jun ixok reꞌ rumáma can ri Abraham, y ri Satanás cꞌo dieciocho junaꞌ tuluc-pa. ¿Man otz ta came chi niꞌan sanar chupan jun kꞌij richin uxlanien?
17 Antok ri Jesús xuꞌej quireꞌ, quinojiel ri itziel ncaꞌtzꞌato richin xaꞌqꞌuix-ka. Pero ri nicꞌaj chic vinak niquicuot cánima, ruma ri Jesús nem samaj ri nuꞌon.
18 Y ri Jesús xuꞌej: ¿Choj-iqꞌuin junan ri ru-reino ri Dios? ¿Y choj-iqꞌuin niꞌan comparar?
19 Xa junan riqꞌuin ri ijaꞌtz richin ri mostaza ri xutic can jun ache pa rulief. Antok xqꞌuiy, can incheꞌl jun nem chieꞌ xuꞌon y ri chicop ri cꞌo quixicꞌ niquiꞌan quisuoc chukꞌaꞌ.
20 Y ri Jesús xuꞌej jeꞌ: ¿Choj-iqꞌuin niꞌan comparar ri ru-reino ri Dios?
21 Xa junan riqꞌuin ri levadura ri niruma-pa jun ixok y nuyaꞌ chupan oxeꞌ medida harina y nuxol-riꞌ chupan nojiel, xchaꞌ ri Jesús.
22 Y ri Jesús xutzꞌom chic bꞌay chi niꞌa pa tanamet Jerusalén. Y nutzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Dios pa tak nimaꞌk tanamet y pa tak aldeas pacheꞌ nakꞌax-ve.
23 Y cꞌo jun ri xcꞌutun cha ri Jesús, y xuꞌej cha: Ajaf, ¿man iqꞌuiy ta ri xcaꞌcolotaj? Pero ri Jesús chica quinojiel xchꞌo-ve, y xuꞌej:
24 Can titijaꞌ ikꞌij chi nquixuoc chupan ri puerta ri coꞌl-oc roch; ruma niꞌej cꞌa chiva chi iqꞌuiy cꞌa vinak xticajoꞌ xcaꞌuoc chupan ri puerta reꞌ, pero man xcaꞌtiquir ta xcaꞌuoc.
25 Y antok ri Ajaf xtipalaj-pa y xtalrutzꞌapij can ri puerta, ixreꞌ ri majaꞌ quixuoc riqꞌuin, xticꞌoscꞌa-apa y xtiꞌej-apa: Ajaf, Ajaf, tajakaꞌ ri puerta chakavach. Pero jajaꞌ xtuꞌej-pa chiva: Man vataꞌn ta pacheꞌ ix-patanak-ve.
26 Y ixreꞌ xtiꞌej-apa cha: Ojreꞌ ri xojvaꞌ y xkakun yaꞌ aviqꞌuin. Y pa tak bꞌay richin ri katanamit, chireꞌ xacꞌut-ve ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
27 Pero jajaꞌ xtuꞌej-pa chiva: Xinꞌej yan chiva chi inreꞌ man vataꞌn ta pacheꞌ ix-patanak-ve. Quixiel-el viqꞌuin, ruma ixreꞌ joꞌc itziel tak kax ri ntiꞌan, xticha-pa.
28 Y antok xquiꞌtzꞌat ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob y quinojiel ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, chi icꞌo pa ru-reino ri Dios; chireꞌ xquixuokꞌ y xtikꞌachꞌachꞌiej ivoray ruma xixcꞌujieꞌ can juviera.
29 Ruma xcaꞌpa vinak oriente, occidente, norte y sur ri in-quiniman. Ijejeꞌ xcaꞌbꞌatzꞌuyeꞌ chirij ri mesa pa ru-reino ri Dios.
30 Y nicꞌaj ri icꞌo pa ruqꞌuisbꞌal vacame, xcaꞌcꞌujieꞌ nabꞌayal y nicꞌaj ri icꞌo nabꞌayal vacame, xcaꞌcꞌujieꞌ pa ruqꞌuisbꞌal, xchaꞌ ri Jesús.
31 Y chupan ri mismo kꞌij reꞌ, icꞌo nicꞌaj achiꞌaꞌ fariseos ri xaꞌlka riqꞌuin ri Jesús, y xquiꞌej cha: Catiel-el vaveꞌ chaꞌnin, ruma ri Herodes nrajoꞌ ncaruquimisaj, xaꞌchaꞌ cha.

San Lucas 13:14-31 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

14 Yac'a ri achi ri principal chiri' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, sibilaj itzel xuna' chare ri Jesús ruma xuc'achojsaj ri ixok chupan ri uxlanibel k'ij. Rumari' ri achi principal xubij chique ri winek ri quimolon qui' chiri': Ronojel semana c'o waki' k'ij riche (rixin) chi yojsamej. Y chupan c'a ri k'ij ri', quixpe riq'ui ri Jesús riche (rixin) chi yixc'achojsex, y ma ya ta chupan jun uxlanibel k'ij, xcha'.
15 Yac'a ri Ajaf Jesús can yac'ari' tek xubij chare: Riyit xa ca'i' apalej. ¿Chi'ijujunal riyix la ma ye'iquir ta c'a el juba' ri iwáquix, ri iquiej pa jun uxlanibel k'ij, riche (rixin) chi yixbe chuya'ic quiya'?
16 C'a ta c'a re jun ixok re', ri can riy rumam ca ri Abraham. Y re ixok re' c'o chic wakxaklajuj juna' kasan chi yabil ruma ri Satanás. ¿La ma ruc'amon ta cami chi nic'achojsex chupan jun uxlanibel k'ij?
17 Tek ri Jesús rubin chic ka ri tzij ri', quinojel ri ye'etzelan riche (rixin) xeq'uix apo chuwech. Yac'a ri nic'aj chic winek sibilaj niquicot cánima, ruma ri Jesús ntajin chubanic nima'k tak samaj riche (rixin) ri Dios.
18 Y ri Jesús xubij c'a: ¿Achique rubanic xtinbij chrij ri rajawaren ri Dios? ¿Y achoj riq'ui njunumaj wi?
19 Riyin nbij c'a chi junan riq'ui ri ija'tz riche (rixin) ri mostaza ri nutic ka jun achi pa rulef. Tek niq'uiy, can achi'el jun ti alaj che' nuben. Rumari' ri aj xic' tak chicop ri yebe pa cak'ik', niquibanala' quisoc pa tak ruk'a'.
20 Y ri Jesús xubij c'a chuka': ¿Achoj riq'ui junan wi ri rajawaren ri Dios?
21 Xa can junan c'a riq'ui ri ch'om (levadura) ri nberuc'ama' pe jun ixok y nuya' ca chupan oxi' pajbel harina, y nuch'omirisaj ronojel, xcha' ri Jesús.
22 Y ri Jesús xuchop chic c'a el ri rubey chi nibe pa tinamit Jerusalem. Pero nabey xbek'ax na pe pa tak tinamit y pa tak aldeas riche (rixin) chi nutzijoj ri ruch'abel ri Dios.
23 Y c'o c'a jun ri xc'utun chare ri Jesús, y xubij chare: Ajaf, ¿ye q'uiy cami ri xquecolotej? Yac'a ri Jesús xa chique c'a quinojel xch'o wi, y xubij:
24 Can titija' c'a ik'ij yixoc pa ruchi' jay ri xa co'ol ruwech. Ruma sibilaj c'a ye q'uiy ri winek xticajo' xque'oc chupan ri ruchi' jay ri', pero ma xquecowin ta xque'oc.
25 Ruma tek ri Ajaf xtiyacatej pe y xtorutz'apij ca ruchi' ri jay, riyix ri ma jane yix oconek ta apo riq'ui, xquixsiq'uin (xquixoyon) c'a apo y xtibij: Ajaf, Ajaf, tajaka' ri ruchi' jay chkawech riche (rixin) chi yoj-oc apo, xquixcha'. Pero Riya' xtubij pe chiwe: Ma wetaman ta acuchi (achique) quixpe wi.
26 Y riyix xtibila' c'a apo chare: Yoj c'a riyoj ri xojwa' xojuc'ya' awuq'ui. Y ya ri pa tak c'aybel ri pa tak katinamit, chiri' xac'ut wi ri ruch'abel ri Dios.
27 Yac'a Riya' xtubij pe chiwe: Xinbij yan chiwe chi ma wetaman ta acuchi (achique) quixpe wi. Quixel el chinuwech riyix ri xa yix banoy tak etzelal, xticha' ri Ajaf.
28 Y tek xque'itz'et ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob y quinojel ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, chi yec'o pa rajawaren ri Dios chila' chicaj, yac'ari' tek xquixok' ruma bis, xtikach'ach'ej iwey ruma xixelesex ca.
29 Y xquepe c'a winek quere' pa jotol, quere' pa xulan, quere' pa relebel k'ij y quere' pa rukajbel k'ij. Winek ri quicukuban quic'u'x wuq'ui. Y ri winek ri' xquetz'uye' c'a apo ri pa mesa chupan ri rajawaren ri Dios.
30 Y c'o ri yec'o nabeyel ri xquecanaj c'a pa ruq'uisbel y c'o ri yec'o pa ruq'uisbel ri xquec'oje' pa nabey, xcha' ri Jesús.
31 Y chupan c'a chuka' ri k'ij ri', yec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'ui ri Jesús, y xquibij chare: Ri Herodes, ri aj k'atbel tzij, nrajo' yarucamisaj. Catel c'a el wawe' chanin, xecha' chare.

Lucas 13:14-31 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

14 Pero re ache re principal chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, camas itzel xuna' cha re Jesús roma xuc'achojsaj re ixok chupan re k'ij chin uxlanen. Mare' re ache re' xubij chique re vinak re quimalon-qui' chire': Ronojel semana c'o vaki' k'ij chin yojsamaj. Y chupan c'a re vaki' k'ij re' c'o modo yixpa riq'uin re Jesús chin yixc'achojsas, y mana-ta re k'ij chin uxlanen, xcha' chique.
15 Pero re Ajaf Jesús can jare' xubij cha: Yex xa ca'e' ipalaj. Roma yex ye'sol-a re ivacx, re iquiej chupan jun k'ij chin uxlanen, chin yixba chuyi'ic quiya', y más c'a re' xa je chicop manak can-ta quik'ij.
16 C'alapa' re jun ixok re', re can rey-rumam can re Abraham, ancha'l yex. Y re Satanás dieciocho juna' tuxim-va-pa. Mare' yen nimbij che can otz nic'achojsas chupan jun k'ij chin uxlanen.
17 Tak re Jesús rubin chic-ka re tzij re', conojel re ye'tzelan richin, xe'q'uex chach. Jac'a re nic'aj chic vinak camas niqui'cot cánma, roma re Jesús camas nem re rusamaj re Dios ntajin chubanic.
18 Y re Jesús xubij: ¿Andex como rubanic xtimbij chij re ru-gobierno re Dios? ¿Anchok riq'uin como xtinjonomaj-va?
19 Yen nimbij che junan riq'uin re semilla chin re mostaza re nutic jun ache pa rujuyu'. Tak niq'uiy, can ancha'l jun nema-che' nuban. Mare' re chicop c'o quixic' re ye'ba pa cak'ik', ye'bapon pa rue' y niquibanala' quisoc pa tak ruk'a'.
20 Y re Jesús xubij chuka': ¿Andex como xtimbij chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios? ¿Anchok riq'uin como xtinjonomaj-va?
21 Xa can junan c'a riq'uin re levadura re no'rc'ama-pa jun ixok y nuya' chupan oxe' pajbal harina muban, y can nuban che nuxol-ri' chupan ronojel, xcha' reJesús.
22 Y re Jesús xutz'am chic-a rubey chin niba pa tenemit Jerusalén. Pero nabey xbak'ax-pa pa tak nima'k y cocoj tenemit, chin nutzijoj re ruch'abal re Dios.
23 Y c'o jun xc'utun cha re Jesús, y xubij cha: Ajaf, ¿je q'uiy como re xque'colotaj? Pero re Jesús xa chique conojel xch'o-va, y xubij:
24 Can titija' ik'ij tinimaj re ruch'abal re Dios. Ronojel re niban yex, can ja re nika chach re Dios jare' re tibana'. Roma re ruchi-jay re anche' yixak'ax-va, camas co'ol-oc rach. Y camas je q'uiy vinak xtiquijo' xque'oc chupan re ruchi-jay re', pero man xque'tiquir-ta xque'oc.
25 Y tak re rajaf jay xtiyacataj-pa y xto'rtz'apij can re ruchi-jay, y yex re c'amaje-na quixoc-apo riq'uin, astapa' yex xticocaj-apo y xtibij: Ajaf, Ajaf, tajaka' re ruchi-jay chakavach chin che yojoc-apo aviq'uin. Pero reja' xtubij-pa chiva: Man ntaman-ta anche' quixpo-va.
26 Y yex xtibila-apo cha: Ja yoj re xojva-xojuq'uia' aviq'uin. Y ja pa tak bey chin re katenemit, chire' xabij-va re ruch'abal re Dios chaka.
27 Y reja' xtubij-pa chiva: Ximbij-yan chiva che man ntaman-ta anche' quixpo-va. Can man otz-ta che yixc'ue' viq'uin, yex xa yix banoy-etzelal, xticha' re Ajaf chiva.
28 Y tak xque'itz'at re achi'a' re quibini'an Abraham, Isaac, Jacob y conojel re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can re xbex profetas chique, che jec'o pa ruk'a' re Dios, jare' tak xquixok' y xquixbison, y can xtikach'ach'ej irovay roma xixlisas can.
29 Y xque'pa vinak re jec'o pa norte y sur, quire' chuka' xtiquiban re vinak re jec'o pan oriente y pan occidente. Y re vinak re' can quibanon confiar-qui' viq'uin. Y chuka' re vinak re' xque'c'ue' pa ruk'a' re Dios. Reje' xque'tz'uye-apo chach mesa.
30 Y chire' jec'o xtic'ue' quik'ij re vocame manak quik'ij, y jec'o re camas quik'ij vocame, jare' xa manak chic quik'ij xtic'ue', xcha' re Jesús.
31 Y chupan re mismo k'ij re', jec'o achi'a' fariseos xe'bapon riq'uin re Jesús, y xquibij cha: Re gobernador rubini'an Herodes nrajo' yatruquimisaj, mare' catel-a vova', cabiyin cha'nin, xe'cha' cha.