Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 6:48-70 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6:48-70 in GT:cak:Kaqchikel

48 Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen.
49 Ri ivati't-imama' ojer xquitij ri maná ri pa chakijlaj tz'iran ulef, pero ri maná, man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic.
50 Jac'a ri Pan ri niyo'on c'aslen ri nin-ij yin chive, chicaj kajnak-vi-pe, richin quiri' ri xtitijo richin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul.
51 Ja yin ri c'aslic Pan ri xika-pe chicaj. Xa achique na jun xtitijo ri Pan re', xtic'ase' richin jumul. Ri Pan c'a ri xtinya' yin che, ja ri nu-cuerpo ri xtinjach pa camic richin nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinak choch'ulef, xcha' ri Jesús.
52 Roma c'a ri', ri israelitas ri ec'o-apu chiri', xa niquich'olila-qui' y quire' niquibila' chiquivech: ¿Achel chi rija' nuya' ri ru-cuerpo chike richin nikatzuk-ki' che? yecha'.
53 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Kitzij-kitzij nin-ij chive: Si rix man nitzuk ta ivi' che ri nu-cuerpo y man nikum ta ri nuquiq'uel yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, can manak vi ic'aslen ri richin jumul.
54 Ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo y xtukum ri nuquiq'uel, can c'o chic ruc'aslen ri richin jumul, y yin xtinc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij.
55 Roma ri nu-cuerpo yin, jari' ri kitzij ninojsan ri ránima, y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij nelesan ruchakij-chi' ri ránima.
56 Ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo y xtukum ri nuquiq'uel, rija' xtic'uje' viq'uin y yin xquic'uje' riq'uin rija'.
57 Can achel yin rutakon-pe ri c'aslic Nata', y yin roma rija' c'o nuc'aslen, quiri' mismo ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo, voma yin xtic'uje' ruc'aslen.
58 Ri Pan ri nin-ij chive chi kajnak-pe chicaj, man junan ta riq'uin ri maná ri xquitij ri ivati't-imama' ojer, roma ri maná man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic. Jac'a ri nutzuk-ri' che ri Pan ri kajnak-pe chicaj, xtic'uje' ruc'aslen ri richin jumul.
59 Jare' ri xeru'ij ri Jesús richin xerutijoj ri quimolon-qui' pa sinagoga ri pa tinamit Capernaum.
60 Jac'a tok quic'axan chic ri xu'ij ri Jesús, eq'uiy chique ri yetzekle'en richin xqui'ij: C'ayef ri tzij xeru'ij. ¿Achique xtiniman richin? xecha'.
61 Jac'a ri Jesús reteman ri niquijasja' chiquivech ri yetzekle'en richin, y romari' xu'ij chique: ¿Caca' cami ivánima nu'on chive riq'uin ri xin-ij?
62 ¿Achique ta nibanataj iviq'uin xa ta yinitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol chi yitzolij chic e ri achique lugar yinc'o-vi na'ey?
63 Ri niyo'on ri c'aslen ri richin jumul, ja ri Espíritu y mana-ta ri cuerpo. Ri ch'abel ri achok riq'uin rix nutijon-vi, richin ruc'aslen ri ivánima ri nuq'uen-pe chive ri c'aslen ri richin jumul.
64 Pero ec'o chive ri man xtiquiya' ta cánima viq'uin. Quiri' xu'ij ri Jesús, roma reteman (achique, ajecu'x) man xtiquiya' ta cánima riq'uin, y ri jun ri xtijacho-e richin.
65 Y quire' chic xu'ij: Romari' achel ri nu'in chive, chi nis-ta jun xtipe viq'uin ri man ta samajnak chic ri Nata' pa ránima, xcha'.
66 Tok xquic'axaj quiri', eq'uiy chique ri yetzekle'en richin xetzolij can, man xquitzekle'ej ta chic.
67 Roma c'a ri', ri Jesús quire' xu'ij chique ri doce ru-discípulos: ¿Ja jun rix nijo' yixtzolij can?
68 Ri Simón Pedro quire' rutzolic rutzij xu'on: Ajaf, ¿achok chirij chic c'a jun xku'e-vi tok aviq'uin rat nilitaj-vi ch'abel ri richin c'aslen richin jumul?
69 Roj cukul kac'u'x y kaniman chi ja rat ri Jun ri rat takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, ri rat Ruc'ajol ri c'aslic Dios, xcha'.
70 Jac'ari' xu'ij ri Jesús chique: ¿Mana-ta yin mismo xicha'on ivichin ri rix doce c'a? Pero xa c'o jun itzel-vinak xel chive, xcha'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 6:48-70 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

48 Ri Vey c'a ri can niyo'on na vi c'aslen, ja yin.
49 Roma ri vey ri xubini'aj maná, ri xtij coma ri ojer tak ivati't-imama' ri xek'ax pa tz'iran ruvach'ulef, man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'.
50 Jac'a ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj nuben chique ri yetijon richin chi man xque'apon ta chupan ri camic ri richin jantape'.
51 Ja yin c'a ri Vey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri xtiquitej c'a re Vey re', xquec'ase' richin jantape'. Ri Vey c'a ri xtinya' yin chique can jac'a ri nuch'acul. Can xtapon-vi c'a pa camic richin chi nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef.
52 Y re vinek israelitas re', tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivech ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' chi rija' nuya' ri ruch'acul chike richin nikatej? yecha' c'a. Xa can xejalajo' c'a roma man junan ta quich'obonic.
53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi, chi vi xa man nitej ta ri nuch'acul y man nikun ta chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalex chi'icojol, ri c'aslen richin jantape' can man xtoc ta ivichin.
54 Ri can xtiquitej c'a ri nuch'acul yin y xtiquikun chuka' ri nuquiq'uel, can c'o-vi c'a ri quic'aslen richin jantape'. Y yin can xtinben c'a chique chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki', ri pa ruq'uisibel k'ij.
55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri kitzij Vey y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij Ya'; ri can niquiq'uen-pe c'aslen.
56 Ri can niquitej c'a ri nuch'acul yin y niquikun chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'uin. Rije' xquec'oje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.
57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' can c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y can que c'a chuka' ri' ri xquinquic'ul yin, can xquec'ase-vi voma yin.
58 Ri can kitzij Vey c'a, ri kajinek-pe chila' chicaj, ri Vey ri' can man junan ta riq'uin ri vey ri xubini'aj maná ri xquitej ri ojer tak ivati't-imama', roma ri vey ri xquitej rije' man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. Jac'a ri niquitej ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj xtic'oje' quic'aslen ri can richin jantape'.
59 Jac'are' ri xubij ri Jesús chique ri vinek israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
60 Y tok ri yetzekelben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xubij, e q'uiy c'a chique rije' ri xquibij: Yalan c'ayef ri xubij. Man k'alaj ta, vi ec'o ri xqueniman.
61 Y tok ri Jesús xutz'et ri niquich'ob pa tak cánima e q'uiy chique ri yetzekelben richin, rija' xubij c'a chique: ¿Achique roma tok rix nich'ob chi c'ayef richin xtinimex ri xinbij?
62 Vi ta yinitz'et yin ri xinalex chi'icojol chi yitzolin chila' riq'uin ri Dios ri acuchi in petenek-vi, ¿man ta cami yininimaj?
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri niyo'on. Ri ich'acul xa can man jun rejkalen. Y ri Espíritu ri niyo'on ri kitzij ic'aslen, jac'a ri ch'abel ri e nubin chic ka chive ri niyo'on.
64 Pero can c'a e q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, xcha' ri Jesús. Roma rija' can pa nabey c'a ri retaman chic pe achique vinek ri man xqueniman ta, y ri achique xtic'ayin-el richin.
65 Y ri Jesús xubij c'a: Roma ec'o c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, romari' tok yin nubin c'a chive chi ja ri vinek ri e cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquepe c'a viq'uin yin chinucanoxic, xcha'.
66 Roma c'a ri xubij ri Jesús, janíla c'a e q'uiy chique ri can quetzekelben richin, man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin c'a can.
67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rutijoxela': ¿Rix chuka' nivajo' yixbe can?
68 Y ri Simón Pedro xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, man jun chic achi'el rat, richin nikatzekelbej ta; roma ri ach'abel rat can nuya' c'aslen ri man q'uisel ta.
69 Roj can kacukuban kac'u'x aviq'uin y ketaman chi ja rat ri Cristo, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios.
70 Y ri Jesús xubij c'a: Man riq'uin c'a chi can ja yin ri xicha'on ivichin rix cablajuj, can c'o c'a jun ri itzel-vinek xc'ulun chi'icojol, xcha'.

San Juan 6:48-70 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

48 Ri Vüy ri nyo'on na vi c'aslen, ja yin.
49 Roma ri vüy ri xubini'aj maná, ri xc'ux coma ri ojer tak ixquin-imama' can ri xec'o pa tz'iran ruch'ulef, man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul.
50 Jac'a ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nbün cheque ri nyec'uxun richin que man nye'apon tüj chupan ri camic richin chi jumul.
51 Ja yin c'a ri Vüy ri c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri nquic'ux c'a ri Vüy re', nyec'ase' richin chi jumul. Ri Vüy c'a ri ninya' yin cheque ja ri nuch'acul. Napon-vi c'a pa camic richin que nuc'ün-pe c'aslen cheque ri vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef.
52 Y ri vinük israelitas re', tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivüch ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' que rija' nuya' ri ruch'acul cheke richin nkac'ux? nquibij c'a. Xa xejalajo' c'a roma man junan tüj quinojibül.
53 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij vi, que si xa man nic'ux tüj ri nuch'acul y man nitij tüj chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalüx chi'icojol, ri c'aslen richin chi jumul can man ntoc tüj ivichin.
54 Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, c'o-vi c'a ri quic'aslen richin chi jumul. Y yin ninbün c'a cheque que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki', pa ruq'uisbül k'ij.
55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri ketzij Vüy y ri nuquiq'uel jari' ri ketzij Ya', ri nquic'ün-pe c'aslen.
56 Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri nkabün quiq'uin. Rije' nyec'uje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.
57 Roma ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y quiri' c'a chuka' ri yinquic'ul yin, nyec'ase-vi voma yin.
58 Ri ketzij Vüy c'a, ri kajnük-pe chila' chicaj, ri Vüy ri' man junan tüj riq'uin ri vüy ri rubini'an maná ri xquic'ux ri ojer tak ixquin-imama' can, roma ri vüy ri xquic'ux rije' man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul. Jac'a ri nquic'ux ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nc'uje' quic'aslen ri richin chi jumul.
59 Jare' ri xbij ri Jesús cheque ri vinük israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
60 Entonces tok ri nyetzekleben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xbij, ye q'uiy c'a cheque rije' ri xquibij: Juis c'ayuf ri xbij. Man k'alüj tüj si yec'o ri nyetaken.
61 Entonces tok ri Jesús xutz'et ri nquinuc pa tak cánima ye q'uiy cheque ri nyetzekleben richin, rija' xbij c'a cheque: ¿Achique roma tok rix ninuc que c'ayuf richin xtinimüx ri xinbij?
62 Si ta nquinitz'et yin ri xinalüx chi'icojol que nquitzolij chila' riq'uin ri Dios ri ape' yin petenük-vi, ¿man ta comi nquinitakej?
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri nyo'on. Ri ich'acul xa man jun rakalen. Y ri Espíritu ri nyo'on ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri ye nubin chic ka chive ri nyo'on.
64 Pero ye q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij tüj cánima yinquitakej, xbij ri Jesús. Roma rija' pa nabey c'a retaman chic pe achique vinük ri man nyetaken tüj, y ri achique nc'ayin-e richin.
65 Y ri Jesús xbij c'a: Roma yec'o c'a chive rix ri man nurayij tüj cánima yinquitakej, romari' tok yin nubin c'a chive que ja ri vinük ri ye cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri nyepu'u c'a viq'uin yin chinucanoxic, xbij.
66 Roma c'a ri xbij ri Jesús, juis c'a ye q'uiy cheque ri nyetzekleben richin, man xquitzeklebej tüj chic. Xa xetzolij c'a can.
67 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri doce rachibila': ¿Rix chuka' nijo' nyixbe can?
68 Y ri Simón Pedro xbij c'a chin ri Jesús: Ajaf, man jun chic cachi'el rat, richin nkatzeklebej tüj, roma ri atzij rat nuya' c'aslen ri man nq'uis tüj.
69 Roj kayo'on kánima aviq'uin y ketaman que ja rat ri Cristo, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios.
70 Y ri Jesús xbij c'a: Stape' (Aunque) ja yin ri xincha'on ivichin rix doce, c'o c'a jun ri itzel-vinük xc'ulun chi'icojol, xbij.

San Juan 6:48-70 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

48 Ri Wey ri can niyo'n-wi c'aslen, ja ren.
49 Ri wey ri ni'ix maná che, ri xquitaj ri ojer iwati't-imama' pa tz'iran rech-ulef, man xtiquier ta xuya' quic'aslen chi ronojel tiempo.
50 Pero ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, can nitiquier nu'on chique ri yetijo richi chi can manak xquiecom chi ronojel tiempo.
51 Ja ren ri Wey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chicaj. Ri xquietijo ri Wey re', xquiec'ase' chi ronojel tiempo. Ri Wey ri xtinya' ren chique, can ja ri nuch'acul ri xtapon pa camic chi nuc'om-pe c'aslen chique ri winak ri jec'o chech-ulef.
52 Y cuando ri winak israelitas re' xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xquic'utuj-ka chiquiwech: ¿Anchique modo ri' chi raja' nuya' ri ruch'acul chake chi nakataj? yecha'. Y can xquitz'om-ka-qui' roma man junan ta niquinojij.
53 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi nin-ij chiwe, xa man nitaj ta ri nuch'acul y man nikum ta chuka' ri nuquiq'uiel ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, manak xtic'ue' ic'aslen chi ronojel tiempo.
54 Ri can xtiquitaj ri nuch'acul y xtiquikum chuka' ri nuquiq'uiel, can c'o-wi ri quic'aslen chi jumul. Y ren can xtin-en chique chi yec'astaj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij.
55 Roma ri nuch'acul ren jari' ri ketzij Wey y ri nuquiq'uiel jari' ri ketzij Ya'; ri can niquiya' c'aslen.
56 Ri can niquitaj ri nuch'acul y niquikum chuka' ri nuquiq'uiel, xe jun xtaka'an quiq'uin. Reje' xquiec'ue' wiq'uin ren y ren quiq'uin reje'.
57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe wichi y raja' can c'o-wi ri c'aslen riq'uin, ren chuka' c'o ri c'aslen ri' wiq'uin. Y quiri' chuka' ri xquiruc'on-ka ren, can xtic'ase-wi woma ren.
58 Ri can ketzij Wey, ri kajinak-pe chicaj, can man junan ta riq'uin ri wey ri ni'ix maná che ri xquitaj ri ojer iwati't-imama', roma ri wey ri xquitaj reje' man xtiquier ta xu'on chique chi xc'ue' ta quic'aslen chi ronojel tiempo. Pero ri niquitaj ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, xtic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta.
59 Jare' ri xu'ij ri Jesús chique ri winak israelitas ri quimolon-qui' chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, chiri' pa tenemit Capernaum.
60 Y cuando ri je-tzeklebeyon ri Jesús xquic'oxaj ri xu'ij, je q'uiy chique reje' xqui'ij: Yalan cuesta ri xu'ij. Man k'alaj ta xa jec'o ri xquieniman.
61 Y roma ri Jesús xutzu' ri niquinojij pa tak cánima ri je-tzeklebeyon richi, xu'ij chique: ¿Anchique roma rix man xka ta chiwech ri xin-ij?
62 ¿Y anchique xti'ij xa ta yinitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol chi yitzolaj-e chila' riq'uin ri Dios ri anchi' jin-petenak-wi?
63 Ja ri espíritu niyo'n ruc'aslen ri ich'acul, ri ich'acul xa can manak rakalen. Y ri Espíritu ri niyo'n ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri jenu'in chic chiwe.
64 Pero je q'uiy chiwe ri man niquijo' ta jinquinimaj, xcha' ri Jesús. Raja' quiri' xu'ij roma can reta'n-wi-pe anchique winak ri man xtiquinimaj ta, y ri ancu'x (anchique) xtic'ayin-e richi.
65 Y ri Jesús xu'ij: Jec'o chiwe rix ri man niquijo' ta jinquinimaj, romari' ren nu'in chiwe chi ja ri winak ri je-cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquiepe wiq'uin chi jinquicanoj, xcha'.
66 Roma quiri' xu'ij ri Jesús, je q'uiy chique ri can je-tzeklebeyon-wi, manak chic xquitzeklebej. Xa xetzolaj can chiquij.
67 Y ri Jesús xu'ij chique ri cablajuj discípulos: ¿Rix chuka' nijo' jixbe?
68 Y ri Simón Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, man jun chic anche'l ret, chi quiri' nakatzeklebej ta; roma ri atzij ret can nuya' c'aslen ri man niq'uis ta.
69 Roj can kayo'n kánima awiq'uin y keta'n chi ja ret ri Cristo, ri Ralc'ual ri c'aslic Dios.
70 Y ri Jesús xu'ij: Ja ren ri xicha'on iwichi rix ri cablajuj, pero jun chiwe rix oconak rusamajel ri itzel.
San Juan 6 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 6:48-70 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

48 Inreꞌ ri Simíta ri niyoꞌn cꞌaslien.
49 Ri ivateꞌt-imamaꞌ can, ja ri maná ri xquicꞌux ri pa desierto, y xaꞌcon.
50 Pero ri ketzij Simíta ri kajnak-pa chicaj, nuꞌon chica ri ncaꞌcꞌuxu richin chi man xcaꞌcon ta richin xa jun tiempo.
51 Inreꞌ ri Simíta ri niyoꞌn cꞌaslien ri xka-pa chicaj. Ri xcaꞌcꞌuxu cꞌa ri Simíta reꞌ, xcaꞌcꞌasieꞌ richin nojiel tiempo. Ri Simíta ri xtinyaꞌ inreꞌ, ja ri nu-cuerpo ri xtinyaꞌ chi nucꞌam-pa cꞌaslien chica ri vinak ri icꞌo choch-ulief.
52 Y antok ri vinak israelitas reꞌ xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús, xquitzꞌom-ka-quiꞌ chi tzij chiquivach, y niquiꞌej cꞌa: ¿Chica modo reꞌ chi jajaꞌ nuyaꞌ ri ru-cuerpo chika chi nakatej? ncaꞌchaꞌ.
53 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva: Xa man ntitej ta ri ru-cuerpo y man ntikun ta jeꞌ ri ruquiqꞌuiel ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, man xticꞌujieꞌ ta iviqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
54 Ri xtiquitej ri nu-cuerpo y xtiquikun jeꞌ ri nuquiqꞌuiel, cꞌo quiqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta. Y inreꞌ xtinꞌan chica chi ncaꞌcꞌastaj-el chiquicajol ri quiminakiꞌ pa ruqꞌuisbꞌal kꞌij.
55 Ruma ri nu-cuerpo inreꞌ jareꞌ ri ketzij Simíta y ri nuquiqꞌuiel jareꞌ ri ketzij Yaꞌ.
56 Ri niquicꞌux ri nu-cuerpo y niquikun jeꞌ ri nuquiqꞌuiel, joꞌc jun xtakaꞌan quiqꞌuin. Ijejeꞌ xcaꞌcꞌujieꞌ viqꞌuin inreꞌ y inreꞌ quiqꞌuin ijejeꞌ.
57 Ruma ja ri Nataꞌ ri takayuon-pa vichin ri cꞌas richin nojiel tiempo, inreꞌ jeꞌ incꞌas richin nojiel tiempo. Y ri nquirucꞌux inreꞌ, can xticꞌasieꞌ vuma inreꞌ.
58 Ri ketzij Simíta, ri kajnak-pa chicaj, man junan ta riqꞌuin ri maná ri xquicꞌux ri ivateꞌt-imamaꞌ, ruma ijejeꞌ xa xaꞌcon. Pero ri niquicꞌux ri ketzij Simíta ri kajnak-pa chicaj, xticꞌujieꞌ quiqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
59 Jareꞌ ri xuꞌej ri Jesús chica ri vinak israelitas ri quimaluon-quiꞌ chupan ri sinagoga, chireꞌ pa tanamet Capernaum.
60 Y antok ri ru-discípulos ri Jesús xcaꞌxaj ri xuꞌej, iqꞌuiy chiquivach ijejeꞌ xquiꞌej: Altíra cuesta ri xuꞌej. ¿Chica xticꞌaxan richin?
61 Y ri Jesús xa rataꞌn ri chica xquiꞌej-ka ri ru-discípulos, mareꞌ xuꞌej chica: ¿Man xka ta chivach ri xinꞌej?
62 ¿Y chica xtiꞌej xa ta ntitzꞌat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol chi nitzalaj-el chila ri pacheꞌ patanak-ve?
63 Ja ri Espíritu ri niyoꞌn cꞌaslien, ri i-cuerpo xa manak nuyaꞌ. Y ri Espíritu ri niyoꞌn ri ketzij cꞌaslien, ja ri chꞌabꞌal ri i-nuꞌeꞌn chic chiva.
64 Pero iqꞌuiy chivach ixreꞌ ri man nquinquinimaj ta, xchaꞌ ri Jesús. Jajaꞌ quireꞌ xuꞌej ruma rataꞌn-ve-pa chica vinak ri man xtiquinimaj ta, y ri chica xtijacho richin.
65 Y ri Jesús xuꞌej: Ruma cꞌa reꞌ nuꞌeꞌn chiva, chi man jun ruyuon xtipa viqꞌuin chi nquirunimaj, xa man ta ja ri Nataꞌ Dios ri xticꞌamo-pa richin, xchaꞌ.
66 Ruma quireꞌ xuꞌej ri Jesús, iqꞌuiy chiquivach ri ru-discípulos xa xaꞌtzalaj can chiquij y man chic xaꞌa ta chirij.
67 Y ri Jesús xuꞌej chica ri doce (cabꞌalajuj) discípulos: ¿Ixreꞌ jeꞌ ntivajoꞌ nquixꞌa?
68 Y ri Simón Pedro xuꞌej cha ri Jesús: Ajaf, ¿choj-iqꞌuin nkuꞌa-ve? Ruma joꞌc ri achꞌabꞌal atreꞌ nuyaꞌ cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
69 Ojreꞌ kaniman y kataꞌn chi atreꞌ ri Cristo, ri Rucꞌajuol ri cꞌaslic Dios.
70 Y ri Jesús xuꞌej: Inreꞌ ri xichoꞌn ivichin ixreꞌ ri ix doce (cabꞌalajuj), pero jun chivach ixreꞌ xuoc ri diablo riqꞌuin.

San Juan 6:48-70 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

48 Yin c'a riyin ri caxlan wey ri yiya'o ri c'aslen.
49 Tek ri iwati't imama' xek'ax chupan ri desierto, riye' xquitij ri caxlan wey ri xubini'aj maná, pero ma xuya' ta quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xa xecom.
50 Yac'a ri kas kitzij caxlan wey, ri kajnek pe chila' chicaj, nuben chique ri yetijo chi ma xque'apon ta chupan ri camic riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
51 Yin c'a riyin ri caxlan wey ri yiya'o c'aslen ri xika pe chila' chicaj. Ri xquetijo c'a re caxlan wey re', xquec'ase' riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Ri caxlan wey c'a ri xtinya' riyin chique can ya c'a ri nuch'acul, ri xtapon pa camic riche (rixin) chi nuya' quic'aslen ri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef.
52 Y ri winek israelitas ri', tek xquic'axaj ri xubij ri Jesús, xquichop c'a ch'a'oj chiquiwech ka riye' y niquibila' c'a: ¿Achique c'a rubanic ri' chi Riya' nuya' ri ruch'acul chake riche (rixin) chi nikatij? yecha'.
53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Kitzij wi nbij, wi xa ma nitij ta ri nuch'acul y ma nikum ta chuka' ri nuquiq'uel riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, man c'o ta ri ic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
54 Ri xtiquitij c'a ri nuch'acul y xtiquikum chuka' ri nuquiq'uel, c'o c'a ri quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Y riyin xquenc'asoj el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij.
55 Ruma ri nuch'acul yari' ri kitzij caxlan wey y ri nuquiq'uel yari' ri kitzij ya' ri can niya'o c'aslen.
56 Ri niquitij c'a ri nuch'acul y niquikum chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'ui. Riye' xquec'oje' wuq'ui riyin y riyin quiq'ui riye'.
57 Ri Tata'ixel ri yin takayon pe, can c'o wi ruc'aslen y ruma chuka' Riya' c'o nuc'aslen. Y can queri' c'a chuka' ri winek ri xquinquic'ul riyin, can xquec'ase' wi wuma riyin.
58 Ri kas kitzij caxlan wey, ri kajnek pe chila' chicaj, ma junan ta riq'ui ri maná ri xquitij ri iwati't imama', ruma riye' xquitij ri maná pero ma riq'ui wi ri', ma xec'ase' ta riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xa xecom. Yac'a ri niquitij ri kitzij caxlan wey ri kajnek pe chila' chicaj, xtic'oje' quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
59 Yac'are' ri xubij ri Jesús chique ri winek israelitas ri quimolon qui' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios chiri' pa tinamit Capernaum.
60 Y tek ri yetzekelben riche (rixin) ri Jesús quic'axan chic ka ri xubij, ye q'uiy c'a chique riye' ri xquibij: Can c'ayef (cuesta) ruc'uaxic ri xubij. ¿Achique ta c'a xtiniman re tzij re'? xecha' ka.
61 Y ri Jesús can retaman wi ri yetajin niquich'ob pa tak cánima ye q'uiy chique ri yetzekelben riche (rixin), rumari' xubij chique: ¿Achique ruma tek riyix nich'ob chi c'ayef (cuesta) riche (rixin) chi xtinimex ri xinbij?
62 Wi ta yinitz'et riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol chi yitzolin chila' riq'ui ri Dios ri acuchi (achique) yin petenak wi, ¿la ma yininimaj ta cami?
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ya ri ru'espíritu ri niya'o. Ri ich'acul xa majun rejkalen. Yac'a ri ch'abel ri ye nbin chic ka chiwe ye espíritu y ye c'aslen.
64 Pero c'a ye q'uiy na chiwe riyix ri ma yinquinimaj ta, xcha' ri Jesús. Queri' xubij ruma Riya' can pa rutiquiribel retaman chic pe achique winek ri ma xqueniman ta riche (rixin), y ri achique ri xtijacho el riche (rixin) pa quik'a' ri winek.
65 Y ri Jesús xubij c'a: Rumari' xinbij chiwe chi majun winek ri nicowin ta nipe wuq'ui, wi ma ya'on ta pe chare ruma ri Tata'ixel chi nucukuba' ruc'u'x wuq'ui.
66 Ruma c'a ri xubij ri Jesús, ye q'uiy c'a chique ri can yetzekelben riche (rixin), man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin ca.
67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rudiscípulos: ¿Riyix chuka' niwajo' yixbe ca? xcha' chique.
68 Y ri Simón Pedro xubij c'a chare ri Jesús: Ajaf, ¿achoj riq'ui ta c'a chic yojbe wi? Majun chic jun achoj riq'ui yojbe wi, ruma xaxu (xaxe) wi ri ach'abel riyit ri niya'o c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
69 Riyoj can kacukuban kac'u'x awuq'ui y ketaman chi yit c'a riyit ri Cristo, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios.
70 Y ri Jesús xubij c'a: Astape' can yin c'a riyin ri xicha'o iwuche (iwixin) riyix cablajuj, ma riq'ui wi ri', can c'o c'a jun itzel winek xel chicojol, xcha'.

Juan 6:48-70 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

48 Re vay re niyi'o c'aslen, ja yen.
49 Roma re vay re xubini'aj maná, re xquitaj re ivinak xe'c'ue' ajuer can, re xe'k'ax chupan re lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, man xtiquir-ta xuban chique che xc'ue-ta quic'aslen chin jumul.
50 Jac'a re katzij vay re kejnak-pa chila' chicaj, nuban chique re ye'tijo richin che man xque'bapon-ta chupan re camic chin jumul.
51 Ja yen re vay re niyi'o c'aslen, re xka-pa chila' chicaj. Re xque'tijo re vay re', xque'c'ase' nojel tiempo. Re vay re xtinya' yen chique can ja re nu-cuerpo. Can xtapon-va pa camic chin nuc'am-pa c'aslen chique re vinak re jec'o chach re ruch'ulef.
52 Y re kavinak israelitas re', tak xquic'axaj re xubij re Jesús, xquic'utula' chiquivach-ka reje': ¿Andex como re' che reja' nuya' re ru-cuerpo chaka chin nakataj? ye'cha'. Pero re vinak re' xe'jalajo' roma jun-va nubij la jun y jun-va nubij la jun.
53 Y re Jesús xubij chique: Can katzij-va, vo xa man nitaj-ta re nu-cuerpo y man nikum-ta chuka' re nuq'uiq'uel yen re xinalax chi'icojol, re c'aslen chin nojel tiempo can man xtoc-ta ivichin.
54 Re can xtiquitaj re nu-cuerpo y xtiquikum chuka' re nuq'uiq'uel, can c'o-va re quic'aslen re man xtiq'uis-ta. Y yen can xtimban chique che xque'c'astaj-a chiquicojol re anama'i' re pa ruq'uisibal k'ij.
55 Roma re nu-cuerpo yen, jare' re katzij vay, y re nuq'uiq'uel, jare' re katzij ya' re nuc'am-pa c'aslen.
56 Re ye'tijo re nu-cuerpo y ye'kumu chuka' re nuq'uiq'uel, xa jun xtakaban quiq'uin. Reje' xque'c'ue' viq'uin yen y yen quiq'uin reje'.
57 Roma ja re Nata' re takayom-pa vichin y reja' can c'o-va re c'aslen riq'uin, yen chuka' c'o re c'aslen re' viq'uin. Y quire' chuka' re xquinquic'ul yen, can xque'c'ase-va voma yen.
58 Re Jun re katzij vay, ja re kejnak-pa chila' chicaj, y re vay re' can man junan-ta riq'uin re vay re xubini'aj maná re xquitaj re ivinak xe'c'ue' ajuer can, roma re vay re xquitaj reje' man xtiquir-ta xuban chique che xc'ue-ta quic'aslen chin jumul. Jac'a re niquitaj re katzij vay re kejnak-pa chila' chicaj, xtic'ue' quic'aslen re man niq'uis-ta.
59 Jare' xubij re Jesús chique re kavinak israelitas re quimalon-qui' chupan re nema-jay re nibex sinagoga cha, re c'o chire' pa tenemit Capernaum.
60 Y re je'tzakatal chij re Jesús, tak quic'axan chic-ka re xubij, je q'uiy chique reje' xquibij: Camas c'ayef che nac'ul re xubij. Man k'alaj-ta vo xa jec'o re xque'niman.
61 Y tak re Jesús xutz'at re niquinojij pa tak cánma re je'tzakatal chij, reja' xubij chique: ¿Anchique roma tak yex ninojij che c'ayef xtinimax re ximbij?
62 Xe-ta yinitz'at yen re xinalax chi'icojol che yintzolaj chila' riq'uin re Dios re anche' yimpitinak-va, ¿la yininimaj-ta coma?
63 Re espíritu jare' re niyi'o c'aslen. Re i-cuerpo xa can man jun rajkalen, roma man nitiquir-ta nuya' c'aslen. Y re Espíritu re niyi'o re katzij c'aslen, ja re ch'abal re je'mbin chic-ka chiva.
64 Pero je q'uiy chiva yex re man xquinquinimaj-ta, xcha' re Jesús. Roma reja' can rutaman-va-pa anchique che vinak re man xque'niman-ta, y re anchique xtijacho richin.
65 Y re Jesús xubij: Roma jec'o chiva yex re man xquinquinimaj-ta, mare' tak yen nbin chic chiva che ja re vinak re je'cha'on roma re Nata' Dios, jare' re xque'pa viq'uin chinucanoxic, xcha'.
66 Roma quire' xubij re Jesús, camas je q'uiy chique re can que'tzake-va chij, man chic xe'tzake-ta chij. Xa xe'tzolaj can.
67 Y re Jesús xuc'utuj chuka' chaka yoj re yoj doce ru-discípulos: ¿Yex chuka' nijo' yixba?
68 Y re Simón Pedro xubij cha re Jesús: Ajaf, man jun chic ancha'l rat chin yojtzake-ta chij, roma re ach'abal rat can nuya' c'aslen re man niq'uis-ta.
69 Yoj kaniman y kataman che ja rat re Cristo, re Ruc'ajol re c'aslic Dios.
70 Y re Jesús xubij: Man riq'uin re' che can ja yen re xincha'o ivichin yex re yix doce, can c'o jun re itzel xel chi'icojol, xcha'.