Text copied!
CopyCompare
RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE - San Juan - San Juan 6

San Juan 6:11-55

Help us?
Click on verse(s) to share them!
11Ri Jesús xeruli'ej c'a ri vo'o' vüy re' y xumatioxij chin ri Dios. C'ateri' xujachala-e cheque ri rachibila', y ri achibila' xbequijachala' can cheque ri vinük ri ye tz'uyul. Y ri Jesús quiri' c'a chuka' xbün riq'uin ri ca'i' cür. Ri vinük xquic'ul c'a ri jaru' vüy y cür ri xcajo'.
12Y tok ye va'inük chic c'a jabel ri vinük ri', ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Timolo' c'a pe ronojel vüy y cür ri man xq'uis tüj, roma man ninjo' tüj c'a que c'o ta nyec'uje' can quiri'.
13Ri achibila' xbequimolo' c'a pe y xquinojsaj doce chacüch riq'uin ri man xq'uis tüj ruc'uxic, tok ye va'inük chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotüj can chin ri vo'o' tak vüy banun riq'uin cebada.
14Y ri vinük ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xbün ri Jesús, ri nk'alajrisan que ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Ketzij vi que ja achi re' ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo oyoben que npu'u-vi chuvüch ri ruch'ulef, xquibij.
15Ri Jesús ruyon c'a xtzolin-e pari' ri juyu', roma xunabej que ri vinük nyepu'u chuc'amic richin que nquibün qui-rey chin y rija' xa man nrajo' tüj.
16Y ri rachibila' ri Jesús xetzolij-ka chuchi-ya', tok xquitz'et que xkak'ij-ka.
17Rije' xe'oc c'a e pa jun canoa y quitz'amon c'a e bey richin que nyebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a lojc'an chic ruchi' ri ya'. Juis chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apon tüj quiq'uin.
18Y jari' tok xbetiquer-pe jun nimalüj cakik' pari' ri ya', jun cakik' ri juis ruchuk'a'. Y romari' ri ya' juis c'a nsilon.
19Y tok ye biyinük chic c'a jun vo'o' o vaki' (seis) kilómetros pari' ri ya', ri rachibila' xquitz'et chanin que ja ri Jesús ri petenük chirakün pari' ya' y nyeruk'i' yan c'a. Y rije' juis c'a xquixbij-qui'.
20Pero ri Jesús xbij c'a cheque: Man tixbij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xbij rija'.
21Ri rachibila' xcac'axaj c'a que ja na vi rija' ri Jesús, c'ateri' xquiya-ka cánima y riq'uin quicot xquic'ul-apu ri Jesús chupan ri canoa. Y jari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri nc'atzinej nye'apon-vi.
22Pa ruca'n k'ij, ri vinük ri c'a xec'uje' na can lojc'an ruchi-ya' ri jun xkak'ij can, c'a quimolon c'a qui'. Rije' quetaman c'a que xaxe ri rachibila' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'uje' can.
23Ri k'ij c'a ri', yec'o c'a canoas ri ye petenük pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri ape' xquic'ux-vi quivay ri vinük ri jun k'ij can, ri vüy ri xuya' ri Ajaf Jesús cheque, tok rumatioxin chic chin ri Dios.
24Y ri vinük ri', roma xquitz'et que ri Jesús xa man c'o tüj chic chiri' y ri rachibila' xa xetzolij yan, rije' chuka' xe'oc-e pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25Tok ri vinük re' xbequila' ri Jesús lojc'an ruchi-ya', xquibij c'a chin: ¿Jampe' xatobos chere'? xquibij.
26Pero ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük ri': Ketzij ninbij chive, que rix nquinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jabel xinojsala' ipan, y man roma tüj que xe'itz'et ri milagros ri nyek'alajrisan que yin ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin.
27Quixsamüj c'a, pero man richin tüj que nich'üc ri vüy ri xa nq'uis. Xa quixsamüj richin nich'üc ri vüy ri chi jumul c'o y nuya' ic'aslen ri man nq'uis tüj. Vüy ri ninya' chive yin ri xinalüx chi'icojol, roma ja yin xinrutük-pe ri Nata' Dios, richin ninbün ri samaj re', xbij.
28Y ri vinük ri' xquibij c'a chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri nka' chuvüch ri Dios que nkabün ta?
29Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri nka' chuvüch ri Dios que rix nibün ta, ja ri quinitakej yin ri xintak-pe roma rija'.
30Y ri vinük xquibij chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri ncatiquer nabün? Tabana' c'a jun milagro, richin quiri' nkatz'et y ncatkanimaj.
31Roma ri ojer tak kaxquin-kamama' can, tok xec'o chupan ri tz'iran ruch'ulef, ja ri vüy xubini'aj maná ri xuya' ri Moisés cheque richin xquic'ux. Cachi'el vi c'a ri nbij ri rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' nbij: Vüy c'a ri petenük chila' chicaj ri xuya' cheque richin xquic'ux. Y rat ¿ncatiquer comi nabün cachi'el xbün ri Moisés?
32Y ri Jesús xbij c'a cheque: Tivac'axaj c'a jabel ri ninbij chive: Ri vüy ri xpu'u chila' chicaj, man ja tüj c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri nyo'on chive ri ketzij Vüy richin chila' chicaj.
33Roma ri Vüy ri richin ri Dios, ja ri Jun ri petenük chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen cheque ri vinük, xbij cheque.
34Tok xcac'axaj quiri' ri vinük, xquibij c'a chin ri Jesús: Chi jumul c'a taya' ri Vüy re' cheke, xquibij.
35Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ja yin ri Vüy ri nquiyo'on c'aslen. Ri nuya' ránima viq'uin, man chic c'a nnum tüj ri ránima, roma ja yin ri nquinoc Ruvay ri nc'usan-e ruvayjül. Y chuka' ri nuya' ránima viq'uin, man nchaki'j tüj chic ruchi' ri ránima, roma ja yin ri nquinoc Ruya' ri nc'usan-e ri chakal ruchi'
36Pero cachi'el c'a ri nubin chive, que stape' (aunque) rix xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinbün yin iviq'uin, man c'a nquinitakej tüj.
37Conojel c'a ri nyepu'u chinucanoxic, nyenc'ul, y man jun bey nyenvetzelaj tüj e. Roma jare' ri ye rucha'on chic ri Nata'.
38Roma yin ri xinka-pe chila' chicaj man nusamaj tüj c'a yin ri nuc'amon-pe, man quiri' tüj. Yin xinka-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri rurayibül vi ri takayon-pe vichin.
39Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a que conojel ri ye rucha'on rija', ri nyecanon vichin yin, man ta c'a nyesatz can, y pa ruq'uisbül k'ij nyenc'asoj ta e chiquicojol ri caminaki'.
40Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, ja que conojel ri nyetz'eton ri nusamaj y nquiya' chuka' cánima viq'uin, tic'uje' c'a quic'aslen ri man nq'uis tüj, y nyenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbül k'ij, xbij ri Jesús.
41Ja ri vinük israelitas ri' nyexebexot chirij ri Jesús, roma rija' xbij: Ja yin ri Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj.
42Y nyequixebexa' c'a: ¿Man ja tüj c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quivüch ri rute-rutata'. Porque c'a cheke roj nbij-pe que rija' kajnük-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, nquibij.
43Pero ri Jesús xbij c'a cheque: Man quixxebexot-pe chuvij yin.
44Roma ri nyetaken vichin, xa ja ri samajnük chic ri Nata' Dios pa tak cánima, ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin ninbün c'a cheque ri nyetaken vichin que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbül k'ij.
45Y tz'iban c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, que conojel c'o c'a ri nc'ut chiquivüch roma ri Dios, quiri' ri nbij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri rutzij ri Nata' Dios y nretamaj, npu'u c'a chinucanoxic.
46Pero yin man ninbij tüj c'a que c'o ta jun vinük ri tz'eteyon richin ri Dios, man quiri' tüj. Xaxe yin ri yin petenük chila' chicaj riq'uin rija' ri yin tz'eteyon ruvüch ri Dios.
47Tivac'axaj na pe' jabel ri ninbij chive: Ri ntaken c'a vichin, c'o na vi ruc'aslen ri man nq'uis tüj.
48Ri Vüy ri nyo'on na vi c'aslen, ja yin.
49Roma ri vüy ri xubini'aj maná, ri xc'ux coma ri ojer tak ixquin-imama' can ri xec'o pa tz'iran ruch'ulef, man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul.
50Jac'a ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nbün cheque ri nyec'uxun richin que man nye'apon tüj chupan ri camic richin chi jumul.
51Ja yin c'a ri Vüy ri c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri nquic'ux c'a ri Vüy re', nyec'ase' richin chi jumul. Ri Vüy c'a ri ninya' yin cheque ja ri nuch'acul. Napon-vi c'a pa camic richin que nuc'ün-pe c'aslen cheque ri vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef.
52Y ri vinük israelitas re', tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivüch ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' que rija' nuya' ri ruch'acul cheke richin nkac'ux? nquibij c'a. Xa xejalajo' c'a roma man junan tüj quinojibül.
53Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij vi, que si xa man nic'ux tüj ri nuch'acul y man nitij tüj chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalüx chi'icojol, ri c'aslen richin chi jumul can man ntoc tüj ivichin.
54Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, c'o-vi c'a ri quic'aslen richin chi jumul. Y yin ninbün c'a cheque que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki', pa ruq'uisbül k'ij.
55Roma ri nuch'acul yin jari' ri ketzij Vüy y ri nuquiq'uel jari' ri ketzij Ya', ri nquic'ün-pe c'aslen.

Read San Juan 6San Juan 6
Compare San Juan 6:11-55San Juan 6:11-55