Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Mateo 27:8-63 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Mateo 27:8-63 in GT:cak:Kaqchikel

8 Romari' ri juyu' ri', c'a vacami ni'ix Juyu' richin Quic' che.
9 Y riq'uin ri' xbanataj ri rutz'iban can ri profeta Jeremías ojer. Rija' quire' xu'ij: Ri eriy-rumam can ri achi Israel xquimol-e ri treinta ruvech méra ri banon che plata, ri juba' rajil xquiya' rije' chuvech ri Jun ri nimalaj rakale'n.
10 Che ri' xquitoj-vi rujuyu' ri aj-banoy bojo'y, achel ru'in ri Ajaf chuve. Quiri' ru'in can ri profeta Jeremías.
11 Jac'a tok paban-apu ri Jesús chuvech ri gobernador, ri gobernador xuc'utuj che: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas? xcha'. Ja', achel ri na'ij, xcha' ri Jesús.
12 Jac'a tok yesujun-apu ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chirij ri Jesús, rija' man jun rutzolic quitzij xu'on.
13 Ri Pilato xu'ij che ri Jesús: ¿Man navac'axaj ta ri ajani chi sujunic niqui'en-pe chavij?
14 Pero ri Jesús man jun ch'abel xu'ij che ri Pilato. Y romari' ri gobernador can achique na xuna' che.
15 Ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri gobernador can nucol-vi-e jun preso; pero ja ri tinamit yec'utun-apu ri achique preso nicol-e.
16 Y chupan ri tiempo ri', c'o jun kajnak pa cárcel rubinan Barrabás, ri chi naj chi nakaj benak-vi rutzijol chi itzel chi achi.
17 Romari' ri Pilato quire' xuc'utuj-pe chique ri quimolon-apu-qui': ¿Achique ri nijo' chi nincol-e? ¿Ja ri Barrabás, o ja ri Jesús ri ni'ix chi takon-pe chucolic rutinamit ri Dios?
18 Rija' quiri' xuc'utuj chique, roma reteman chi xaxe roma eq'uiy yetzekle'en richin ri Jesús tok yekukut pa cánima xequijacha' pa ruk'a'.
19 Y quiri' tz'uyul ri Pilato pa rutz'uyubal ri nic'ojon-vi, tok ri rixayil quire' rutakon-e rubixic che: Man ja jun rat taju-apu-avi' quiq'uin ri vinak ri yec'utun rucamic ri chojmilaj achi ri'. Roma yin can nuxi'in-vi' xic'astaj roma c'o achic' xin-en chirij ri achi ri'. Quiri' ri rutakon-e rubixic ri rixayil ri Pilato.
20 Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, xquiya' quino'oj ri vinak, chi tiquic'utuj-apu che ri Pilato chi ja ri Barrabás ticol-e y ri Jesús ticamises.
21 Jac'ari' tok ri gobernador xuc'utuj chic pe jun bey chique: ¿Achique chique ri ca'i' ri nijo' chi nincol-e? xcha'. Ja ri Barrabás, xecha-apu.
22 Rija' xuc'utuj chic pe: ¿Y achique nin-en che ri Jesús, ri ni'ix chi takon-pe roma ri Dios chucolic rutinamit? xcha'. ¡Tirip chuvech cruz! xecha-apu conojel.
23 Y ri gobernador xu'ij-pe chique: Pero, ¿achique rumac rubanon chivech? Jac'a rije' xa más riq'uin cuchuk'a' xesiq'uin y xqui'ij-apu: ¡Tirip chuvech cruz! xecha'.
24 Tok ri Pilato xutz'et chi xa man yek'ilitaj ta ka ri vinak, roma xa más nicataj coyoval, rija' xuc'utuj juba' ya' richin xuch'aj ruk'a' chiquivech, y xu'ij: Yin man jun numac che ri rucamic ri jun chojmilaj achi re'. Can rix vi, achique na xti'en, xcha' chique.
25 Y conojel ri vinak xqui'ij: Pa kavi' c'a roj y pa quivi' ri ekami'al-kalc'ua'l tika-vi rucamic ri achi re', xecha'.
26 Jac'ari' tok ri Pilato xucol-e ri Barrabás, y xu'ij chi tich'ay ri Jesús. Tok banon chic ri xu'ij, jari' xujach-e richin tibajix chuvech cruz.
27 Jac'ari' tok ri soldados richin ri gobernador xquic'uaj ri Jesús pa nimajay ri nic'uje-vi ri gobernador, y xecoyoj-apu ri ch'aka' chic soldados chirij.
28 Tok quelesan chic e rutziak ri Jesús chirij, xquiya' jun tziek quiek chirij,
29 y xquiya-ka jun corona pa (rujolon, ruvi') banon che rakan tak xic'a'y c'o quiq'uixal, y xquiya' jun aj pa ruk'a' derecha. Jac'ari' richin yetze'en chirij, yexuque-apu chuvech y niqui'ij che: ¡Caquicot rat ri rat Rey quichin ri israelitas! yecha'.
30 Niquichubaj ri Jesús, niquimaj-e ri aj pa ruk'a' y niquipoj (rujolon, ruvi') che.
31 Tok xetane' chi yetze'en chirij, xquelesaj-e ri tziek quiek chirij, xquiya-e ri can rutziak vi, y xquic'uaj c'a e richin nequibajij chuvech cruz.
32 Tok ja ye'el-e chuchi' ri tinamit, xquic'ul jun achi rubinan Simón, aj pa tinamit Cirene. Ri soldados xqui'en che ri Simón chi tuc'uaj-e ru-cruz ri Jesús.
33 Y (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar rubinan Gólgota. Gólgota nu'ij tzij, lugar richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna.
34 Tok ec'o chic chiri', ri soldados xquiya' jun ch'amilaj vino ri yo'on c'ayilaj mirra riq'uin che ri Jesús, pero tok rija' rutojto'en chic, man xrojo' ta xutij.
35 Jac'a tok quibajin chic ri Jesús chuvech cruz, chi etz'anen xquijach-vi-e ri rutziak chiquivech, richin nibanataj ri ruch'abel ri profeta ojer tok xu'ij: Xquijachala' ri nutziak chiquivech; xqui'en etz'anen tzakoj chirij. Quiri' ru'in can.
36 Ri soldados etz'uyul chiri' quichajin-apu ri Jesús.
37 Xquibajij c'a jun pedazo tabla chutza'n e ri cruz ri nu'ij-vi ri achique roma nicamises ri Jesús. Chiri' nu'ij: JARE' RI JESUS RI REY QUICHIN RI ISRAELITAS.
38 Jac'ari' junan riq'uin ri Jesús xequibajij ca'i' elek'oma' chuvech qui-cruz y chi tak rutzalanen xequiya-vi.
39 Ri yek'ax chiri', yequibila' can tzij chupalaj ri Jesús, y niquisiquisa' can (quijolon, quivi') chuvech.
40 Y quire' niqui'ij can che: Rat ri na'ij chi (navulaj, navulij) racho ri Dios y chi oxi' k'ij napaba' chic jun bey, vacami tacolo-avi' ayon. Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, caka-pe chuvech la cruz, yecha'.
41 Quiri' mismo ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ri achi'a' fariseos y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, richin man jun ruk'ij niqui'en ri Jesús, quire' niquibila':
42 Rija' xerucol ch'aka' chic, pero man nitiquer ta nucol-ri' ruyon. Si kitzij chi rija' Rey richin ri tinamit Israel, tika-pe chuvech la cruz, c'ajari' xtikanimaj-apu.
43 Rija' nu'ij chi ruyo'on ránima riq'uin ri Dios, y si kitzij chi ri Dios nrojo' ri Jesús, vacami tucolo'. Roma ri Jesús nu'ij chi Ruc'ajol ri Dios, yecha'.
44 Quiri' mismo ri elek'oma' ri ebajin chuvech qui-cruz chi tak rutzalanen, yequibila-apu tzij che ri Jesús.
45 Tok xnic'ajar ri k'ij, xk'uk'umer ruvech ronojel ri roch'ulef, y c'a richin las tres xk'ak'ij xq'uis-e ri k'eku'n.
46 Richin cami las tres nik'ak'ij, ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Ri ch'abel ri' nu'ij tzij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique roma xinaya' can nuyon?
47 Ec'o chique ri ec'o-apu chiri' tok xquic'axaj ri xu'ij, niquibila': Re' ja ri profeta Elías nroyoj, yecha'.
48 Jun chique rije' cha'anin xeruc'ama-pe jun esponja, xumuba' pa jun ch'amilaj vino, y xuya' chutza'n jun aj richin xutz'ub ri Jesús.
49 Pero ri ch'aka' chic niqui'ij: Jun taya-vi, tikoyo'ej na, k'alaj c'a ri' xtipe ri Elías chucolic, xecha'.
50 Pero tok riq'uin ronojel ruchuk'a' ch'ovinak chic pe jun bey ri Jesús, jari' xujach ránima pa ruk'a' ri Dios y (xcom, xquen).
51 Jari' tok ri pinilaj tziek ri achok che jachon-vi rupan ri racho ri Dios xel pa ca'i'. Tixilil xpe pa ruvi' c'a chuxe' ka. Ri roch'ulef xsilon y ri chovon tak abaj xepax.
52 Ri quijul ri anima'i' xejakataj, y eq'uiy lok'olaj tak ralc'ua'l ri Dios riq'uin qui-cuerpo xeyac-pe ri achique lugar emukun-vi,
53 xe'el-pe chiri' pa camposanto, xe'oc-apu pa lok'olaj tinamit Jerusalem tok c'astajnak chic pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', y xetz'etetaj coma eq'uiy vinak.
54 Ri capitán y ri ec'o riq'uin richin quichajin ri Jesús, tok xquitz'et ri xu'on ri cobrakan, y ri xebanataj, jani na xquixi'ij-qui' y xquibila': Can kitzij chi ri achi re' Ruc'ajol ri Dios, xecha'.
55 Chiri' eq'uiy ixoki' yetzu'un-apu chi naj. Rije' c'a pa Galilea quitzekle'en-vi-pe ri Jesús y can quilin-vi-pe.
56 Chiquicojol rije' c'o ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y c'o ri quite' ri eruc'ajol ri Zebedeo.
57 Tok ja nika-ka ri k'ij chiri', c'o jun tzekle'ey richin ri Jesús (xapon, xebos) chiri', jun achi beyon rubinan José, aj pa tinamit Arimatea.
58 Rija' xbe-apu riq'uin ri Pilato ri gobernador richin xuc'utuj ru-cuerpo ri Jesús, y ri Pilato xu'ij chi tiyo'ox-pe che.
59 Xbe c'a ri José, xubolkotij-e ri cuerpo pa jun ch'ajch'oj tziek.
60 Jac'ari' xberuya' chupan jun jul ri c'a juba' tic'ot-apu chuvech jun juyu' ruyon abaj, ri ruc'oton ri José richin ru-panteón rija' mismo. Jac'ari' xubolkotij-apu jun mama setesic abaj chuchi' ri jul richin xutz'apij can, y xbe.
61 Jac'a ri María Magdalena y ri jun chic ixok mismo rubinan María, chi ca'i' xetz'uye' can chuvech ri jul ri xyo'ox-vi can ri Jesús.
62 Ri chuca'n k'ij, tok xk'ax yan ri k'ij chi ri israelitas niquibanala' rubanic ronojel ri nic'atzin chique chupan ri nimak'ij, jari' tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xequimolo-qui' chuvech ri Pilato ri gobernador.
63 Rije' quire' xqui'ij che: Nimalaj gobernador, roj nuka pa kavi' ri ru'in can ri Jesús tok c'a q'ues na. Ri tz'ucuy tzij ri' xu'ij chi xtic'astaj-pe chi rox k'ij.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Mateo 27 in GT:cak:Kaqchikel

San Mateo 27:8-63 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

8 Y romari' tok ri jun ulef ri' can c'a nibix na c'a Ulef richin Quic' chire. Can man jalatajinek ta c'a ri rubi'.
9 Riq'uin c'a ri' can xbanatej-vi ri rubin can ri Jeremías, ri jun ri can xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Rija' can rubin-vi c'a can: Y ri e riy-rumam can ri achin ri xubini'aj Israel, xquiq'uen c'a el ri juvinek-lajuj mero ri banon riq'uin sakipuek, mero ri xquiya' rije', roma xquibij chi jari' ri rajel ri rusamajel ri Dios.
10 Y ri mero ri' jari' ri xquiya' chuvech ri ulef ri richin ri banoy-bojo'y. Can achi'el vi rubin ri Ajaf chuve. Queri' c'a ri rubin can ri Jeremías.
11 Y ri Jesús can pa'el-vi c'a apo chuvech ri k'atoy-tzij rubini'an Poncio Pilato. Y ri k'atoy-tzij ri' xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chire. Y ri Jesús xubij: Ja', queri'. Can achi'el ri xabij, xcha' rija'.
12 Y tok ri Jesús can janíla vi c'a ri nibix-apo chirij coma ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' c'o quik'ij, rija' can man jun c'a ri nubij.
13 Ri Pilato can jac'ari' tok xubij chire ri Jesús: ¿Can man navac'axaj ta c'a ri niquibij ri vinek chavij richin yatquisujuj? Y rat can man jun nabij.
14 Pero ri Jesús can man jun c'a ch'abel ri xubij ta chire ri Pilato. Y romari' tok ri k'atoy-tzij ri' can achique la xuna', roma man jun bey rutz'eton ta chi jun vinek que ta ri' nuben.
15 Y ronojel c'a juna' pa ru-tiempo ri nimak'ij rubini'an pascua, ri k'atoy-tzij can nucol-vi c'a el jun chique ri ec'o pa cárcel. Rija' nucol c'a el ri preso ri nicajo' ri vinek chi nel-el.
16 Y chupan c'a ri tiempo ri', c'o c'a preso jun achin rubini'an Barrabás, jun achin ri can etaman-vi ruvech chi janíla itzel.
17 Y chique c'a ri vinek ri xbequimolo-qui' chiri', ri Pilato xubij-pe: ¿Achique c'a ri nivajo' rix chi yin nincol ta el chique rije'? ¿Nivajo' chi nincol-el ri Barrabás o ja ri Jesús ri nibix chuka' Cristo chire? xcha' rija'.
18 Ri Pilato can que vi c'a ri' ri xubij-pe, roma rija' can retaman-vi chi ri vinek ri' quiyo'on ri Jesús pa ruk'a', roma itzel niquina' chire chi janíla e q'uiy ri ye'ojkan richin.
19 Y ri Pilato tz'uyul c'a ri acuchi nuk'et-vi tzij, tok xapon c'a rutzijol riq'uin ri rubin-el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a el rubixic chire: Ri Jesús jun achin choj, romari' rat, man catoc cachibil ri ye'ajovan rucamic. Roma yin xinben jun itzel achic' roma ri Jesús. Que c'a ri' ri rutakon-el rubixic ri rixjayil ri Pilato.
20 Y ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xequich'ec c'a ri vinek richin chi tiquic'utuj c'a chi ja ri Barrabás ri ticol-el y ri Jesús ticamisex.
21 Y jac'a tok ri k'atoy-tzij xuc'utuj chic jun bey chique ri vinek ri' chi achique c'a chique che ca'i' ri xtucol-el, ri vinek ri' can jac'ari' xquibij: Ja ri Barrabás tacolo-el, xecha'.
22 C'ari' ri Pilato xuc'utuj c'a chique ri vinek: ¿Y achique c'a ri nibij rix chi yin ninben ta riq'uin ri Jesús, ri nibix chuka' Cristo chire? xcha' rija'. Can jac'ari' tok conojel xech'on-apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuvech cruz, xecha'.
23 Xpe c'a ri k'atoy-tzij xubij chique ri vinek: ¿Achique c'a rumac rubanon chivech? Pero ri vinek man yetane' ta ka. Xa riq'uin más uchuk'a' xech'on-apo y xquibij: Xa ticamisex chuvech cruz, xecha'.
24 Y tok ri Pilato xutz'et chi xa man jun chic c'a ri nitiquir nuben y ri vinek xa xquichop janíla niquiben, xpe rija' xberuc'ama-pe juba' ruya' y xuch'ej ruk'a' chiquivech conojel ri vinek ri', y xubij: Yin man jun numac chire ri rucamic re jun chojmilej achin re'. Ri' xa jac'a rix, xcha' chique.
25 Xepe conojel ri vinek xquibij c'a: Xa pa kavi' c'a roj y pa quivi' ri e kami'al-kac'ajol can, tika-vi ri rucamic re jun achin re', xecha'.
26 Jac'ari' tok ri k'atoy-tzij can chiquivech vi c'a ri vinek xucol-el ri Barrabás, jac'a chire ri Jesús xa nabey na c'a xutek ruch'ayic, c'ari' xujech-el richin chi ticamisex chuvech cruz.
27 Y ri soldados richin ri k'atoy-tzij ri' xquic'uaj c'a apo ri Jesús chupan ri palacio. C'ari' xecoyoj c'a conojel ri ch'aka' chic soldados, ri e cachibil. Xequimol c'a apo chirij ri Jesús.
28 Xepe ri soldados ri' xquelesaj c'a el ch'aka' rutziak ri Jesús, c'ari' xquiya' c'a jun tziek quek chirij can achi'el vi ri yequicusala' ri reyes.
29 Rije' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri janíla ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chire, y c'ari' xquiya' pa rujolon (ruvi') ri Jesús. Y xquiben chuka' chire ri Jesús chi xuchop jun aj ri pa rajquik'a'. Y riq'uin tze'en c'a tok yexuque' chuvech ri Jesús y niquibila' c'a: Caquicot c'a janíla, rat ri qui-Rey ri israelitas, yecha' c'a chire.
30 Can niquichubala' c'a chuka' ri Jesús y niquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' richin niquiboj pa rujolon (ruvi').
31 Y tok rije' xetane' c'a chi tze'en chirij, xquelesaj-el ri tziek ri quiyo'on-ka chirij. C'ari' xquiya-el ri can rutziak vi rija', y xquic'uaj c'a el richin chi nequibajij chuvech cruz.
32 Y jac'a tok quichapon-el elen chupan ri tinamit, xquic'ul jun achin; y ri achin ri' rubini'an Simón y rija' aj-Cirene. Xepe c'a ri soldados can xquiben-vi c'a chire ri achin ri' chi tuc'uaj-el ri ru-cruz ri Jesús.
33 Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' rubini'an Gólgota. Ri juyu' ri', Calavera chuka' yecha' chire.
34 Tok can ec'o chic c'a chiri', chire ri Jesús xquiya' c'a jun ch'amilej ruya'al-uva xolon riq'uin jun c'ayilej ak'on. Pero tok rija' xuna' ri xquiya' chire, man xrajo' ta.
35 Y tok ri soldados quibajin chic ri Jesús chuva ri cruz, xquiya' c'a pan etz'anen ri rutziak ri Jesús richin xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala-el chiquijujunal. Y riq'uin ri' can nibanatej c'a ri bin can roma ri jun ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Ri rusamajel c'a ri Dios can rutz'iban-vi can chirij ri Cristo: Xequijech ri nutziak y chuka' xequiya' pan etz'anen. Queri' ri rutz'iban can.
36 Ri soldados e tz'uyul c'a chiri' quichajin-apo ri Jesús.
37 Y chutza'n el ri cruz, rije' xquiya' c'a jun tz'alen ri tz'iban-el chuvech ri achique rumac ri Jesús, y romari' nicamisex. Chuvech ri tz'alen ri' nubij c'a: Ri Jesús jari' ri qui-Rey ri israelitas. Que c'a ri' ri nubij.
38 Y jac'a chuka' ri' tok ec'o e ca'i' elek'oma' ri yecamisex chuvech cruz. Jun c'a xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon (izquierda).
39 Ri vinek c'a ri yek'ax-el y ye'apon riq'uin ri Jesús, niquisilola-apo quijolon (quivi') chuvech, roma can man niquinimaj ta chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Y c'o chuka' ch'abel ri yequibila' can chire.
40 Ri vinek ri' niquibila' c'a can chire ri Jesús: Rat ri yabin chi navulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij naben chic jun bey, tacolo' c'a avi' ayon. Y vi ja rat ri Ruc'ajol ri Dios, caka-pe chuva la a-cruz, yecha' c'a can chire.
41 Y ja chuka' ch'abel ri' ri niquibila' ri principal-i' tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chirij ri ley, ri achi'a' fariseos y ri rijita'k tak achi'a' ri can c'o-vi janíla quik'ij, niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquivech:
42 Rija' can e q'uiy vi c'a xerucol, pero rija' man nitiquir ta nucol-ri'. Y vi can jac'a rija' ri Rey richin re tinamit Israel, tika' c'a pe chuva la ru-cruz y roj can xtikacukuba-vi kac'u'x riq'uin.
43 Rija' can xucukuba-vi ruc'u'x riq'uin ri Dios, y vi ri Dios can nrajo-vi re Jesús, tucolo' c'a. Roma re Jesús xa can rubin-vi: Ja yin c'a ri Ruc'ajol ri Dios. Can que vi c'a ri' rubin, xecha' ri achi'a' ri'.
44 Y ri elek'oma' ri e bajin chuvech qui-cruz cachibilan ri Jesús, can jac'a chuka' niquiben, achi'el ri ch'aka' chic. Can c'o chuka' niquibila-apo chire ri Jesús.
45 Y tok xnic'ajer c'a pe ri jun k'ij ri', jac'ari' tok xk'ekumer chi jun ruvach'ulef. Y ri k'eku'n ri' xq'uis c'a el ri las tres ri tikak'ij.
46 Jac'a ri pa tak las tres ri', jari' tok ri Jesús xch'on-pe riq'uin ronojel ruchuk'a' y xubij c'a: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel ri' nubij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can?
47 Y ec'o ri ec'o-apo chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xubij, xquibila' c'a: Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xecha' c'a.
48 Y can ja vi c'a ri' tok c'o c'a jun ri junanin xberuc'ama-pe jun achi'el bo'j ri nibix esponja chire, xumuba' pa jun ch'amilej ruya'al-uva. C'ari' xuya' ri esponja chutza'n jun aj, richin xuya' chire ri Jesús richin chi nich'uch'u-ka juba' ri nichaki'j ruchi'.
49 Pero ri ch'aka' ri ec'o-apo chiri' riq'uin ri Jesús, xquibij: Taya' can, xa tikoyobej na k'alaj ri' vi nipe ri Elías chucolic, xecha'.
50 Pero ri Jesús xa jac'ari' tok xch'on chic riq'uin ronojel ruchuk'a', y xujech c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios; xquen (xcom).
51 Y jac'ari' tok ri tziek ri achok iq'uin ch'aron-vi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa ca'i'. Xuchop-pe pa jotol c'a pa xulan ka. Chuka' ri ruvach'ulef can xsilon-vi c'a y ri abej xerajro' (xerekero') y xepax.
52 Ri jul ri e mukun-vi ri caminaki' xejakatej. Y e q'uiy c'a chique ri lok'olej tak ralc'ual ri Dios ri can e uxlavinek chic el, xec'astej,
53 y xebe'el-pe. Jac'a tok c'astajinek chic pe ri Jesús, jari' tok xetz'etetej chuka' rije'. Rije' xe'apon c'a ri pa lok'olej tinamit Jerusalem. Can chiquivech vi c'a e q'uiy ri xquic'utula-vi-qui'.
54 Ri achin Capitán y conojel ri ec'o chiri' quichajin-apo ri Jesús, tok quitz'eton chic ka ri xuben ri silonel (cab-raken), y quitz'eton chuka' chic ri ch'aka' chic ri xebanatej, rije' can janíla c'a xquixibij-qui' y xquibila' c'a: Can kitzij na vi chi re jun achin re' Ruc'ajol ri Dios, xecha'.
55 Y e q'uiy c'a ixoki' ri can quitzekelben-vi-pe ri Jesús tok xel-pe ri chiri' pa Galilea richin chi niquilij, rije' yetzu'un c'a apo, pero c'anej c'a ec'o-vi-el.
56 Y chiquicojol c'a conojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri rixjayil ri achin rubini'an Zebedeo; ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
57 Jac'a tok xkak'ij yan, c'o c'a jun tzekelbey richin ri Jesús ri xapon. Jun beyon aj pa tinamit Arimatea, rubini'an José.
58 Rija' xbe c'a riq'uin ri Pilato ri k'atoy-tzij y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús richin numuk. Y ri Pilato xubij c'a chi tijach-pe ri ruch'acul ri Jesús chire ri José.
59 Y ri José richin xuc'uaj-el ri ruch'acul ri Jesús, xberuc'ama' c'a pe, y c'ari' xubir-el (xuber-el) pa jun ch'ajch'ojilej tziek.
60 Ri José aj-Arimatea, xberuya' c'a can ri ruch'acul ri Jesús pa jun c'ac'a' jul, jun jul ri ruc'oton rija' chuvech jun juyu' ri xa can abej vi. Y tok rija' rutz'apen chic c'a can ri jul riq'uin jun nimalej setesic abej, xtzolin c'a.
61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubini'an chuka' María, can xetz'uye-vi c'a ri chuvech ri jul tok xmuk can.
62 Ri k'ij tok xmuk ri Jesús, ja k'ij chuka' ri' tok ri vinek niquibanala' chic rutzil ronojel ri xtic'atzin chique ri ruca'n k'ij, roma jari' napon ri uxlanibel-k'ij. Y pa ruca'n k'ij, tok ec'o chic chupan ri uxlanibel-k'ij, jari' tok ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquiben c'a chi xbequic'ulu-qui' chuvech ri Pilato ri k'atoy-tzij.
63 Rije' xbequibij c'a chire: Roj xoka' chikac'u'x chi tok ri Jesús can c'a q'ues na, xubij c'a chi xtic'astej-pe pa rox k'ij. Can que vi c'a ri' rubin can ri k'olonel ri'.

San Mateo 27:8-63 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

8 Y romari' tok ri jun ulef ri' rubini'an Ulef richin Quic' xbix chin. Man jalatajnük tüj c'a ri rubi'.
9 Riq'uin c'a ri' xbanatüj-vi ri rubin can ri Jeremías, ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Rija' rubin-vi c'a can: Y ri ye ruxquin-rumam can ri achi ri rubini'an Israel, xquic'ün c'a e ri treinta tumin ri banun riq'uin sakpük, tumin ri xquiya' rije', roma xquibij que jari' ri rajil ri rusamajel ri Dios.
10 Y ri tumin ri' jari' ri xquiya' chuvüch ri ulef ri richin ri banuy-bojo'y. Cachi'el vi rubin ri Ajaf chuve. Quiri' c'a ri rubin can ri Jeremías.
11 Y ri Jesús pa'ül-vi c'a apu chuvüch ri gobernador rubini'an Poncio Pilato. Y ri gobernador ri' xuc'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-rey ri israelitas? xbij chin. Y ri Jesús xbij: Ja', quiri'. Cachi'el ri xabij, xbij rija'.
12 Y tok ri Jesús juis vi c'a ri nbix-apu chirij coma ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' c'o quik'ij, rija' man jun c'a ri nbij.
13 Ri Pilato jari' tok xbij chin ri Jesús: ¿Man navac'axaj tüj c'a ri nquibij ri vinük chavij richin nquisujuj-pe chavij? Y rat man jun nabij.
14 Pero ri Jesús man jun c'a tzij ri xbij ta chin ri Pilato. Y romari' tok ri gobernador ri' xe' xuca'yej, roma man jun bey rutz'eton ta que jun vinük quiri' ta nbün.
15 Y ronojel c'a juna' pa ru-tiempo ri nimak'ij israelita rubini'an pascua, ri gobernador nucol-vi c'a e jun cheque ri yec'o pa cárcel. Rija' nucol c'a e ri preso ri ncajo' ri vinük que ntel-e.
16 Y chupan c'a ri tiempo ri', c'o c'a preso jun achi rubini'an Barrabás, jun achi ri etaman-vi ruvüch que juis itzel.
17 Y cheque c'a ri vinük ri xbequimolo-qui' chiri', ri Pilato xbij-pe: ¿Achique c'a ri nijo' rix que yin nincol ta e cheque rije'? ¿Nijo' que nincol-e ri Barrabás o ja ri Jesús ri nbix chuka' Cristo chin? xbij rija'.
18 Ri Pilato quiri' vi c'a ri xbij-pe, roma rija' retaman-vi que ri vinük ri' quiyo'on ri Jesús pa ruk'a', roma xa nyetajin nquetzelaj, roma juis ye q'uiy ri nyetzekleben richin.
19 Y ri Pilato tz'uyul c'a ape' nbün juzgar, tok xapon c'a rutzijol riq'uin ri rubin-e ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a e rubixic chin: Ri Jesús jun achi choj, romari' rat, man catoc cachibil ri ncajo' rucamic. Roma yin xinbün jun itzel achic' roma ri Jesús. Quiri' c'a ri rutakon-e rubixic ri rixjayil ri Pilato.
20 Y ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij, xequich'üc c'a ri vinük richin que tiquic'utuj c'a que ja ri Barrabás ri ticolotüj-e y ri Jesús ticamsüs.
21 Y ja tok ri gobernador xuc'utuj jun bey chic cheque ri vinük ri' chi achique c'a cheque ri ca'i' ri nucol-e, ri vinük ri' jari' xquibij: Ja ri Barrabás tacolo-e, xquibij.
22 C'ateri' ri Pilato xuc'utuj c'a cheque ri vinük: ¿Y achique ta ninbün yin chin ri Jesús, ri nbix chuka' Cristo chin? Tibij rix, xbij rija'. Jari' tok conojel xech'o-apu y xquibij: Ri Jesús xa ticamsüs chuvüch cruz, xquibij.
23 Xpu'u c'a ri gobernador xbij cheque ri vinük: ¿Achique c'a rumac rubanun chivüch? Pero ri vinük man nyetane' tüj ka. Xa riq'uin más cuchuk'a' xech'o-apu y xquibij: Xa ticamsüs chuvüch cruz, xquibij.
24 Y tok ri Pilato xutz'et que xa man jun chic c'a ri ntiquer nbün y ri vinük xa xquitz'om juis nquibün, xpu'u rija' xberuc'ama-pe ba' ruya' y xuch'üj ruk'a' chiquivüch conojel ri vinük ri', y xbij: Yin man jun numac chin ri rucamic ri jun chojmilüj achi re'. Ri' xa chivüch na vi rix achique nibanala' chin, xbij cheque.
25 Xepu'u conojel ri vinük xquibij c'a: Xa pa kavi' c'a roj y pa quivi' ri ye kami'al-kac'ajol can, tika-vi ri rucamic ri jun achi re', xquibij.
26 Jari' tok ri gobernador chiquivüch vi c'a ri vinük xucol-e ri Barrabás, jac'a ri Jesús xa xutük c'a chin nch'ay, c'ateri' xujüch-e richin que ticamsüs chuvüch cruz.
27 Y ri soldados richin ri gobernador ri' xquic'uaj c'a apu ri Jesús chupan ri palacio. C'ateri' xecoyoj c'a conojel ri ch'aka chic soldados, ri ye cachibil. Xequimol c'a apu chirij ri Jesús.
28 Xepu'u ri soldados ri' xquelesaj c'a e ch'aka rutziek ri Jesús, c'ateri' xquiya' c'a jun tziük cük chirij cachi'el vi ri nyequicusala' ri reyes.
29 Rije' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri juis ruq'uixal. Cachi'el jun corona xquibün chin, y c'ateri' xquiya' pa rujolon ri Jesús. Y xquibün chuka' chin ri Jesús que xutz'om jun aj pa rajquik'a' (pa ru-mano derecha). Y riq'uin tze'en c'a tok nyexuque' chuvüch ri Jesús y nquibila' c'a: Caquicot c'a juis, rat ri qui-rey ri israelitas, nquibij c'a chin.
30 Nquichubala' c'a chuka' ri Jesús y nquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' (ru-mano derecha) richin nquit'oy pa rujolon.
31 Y tok rije' xetane' c'a que tze'en chirij, xquelesaj-e ri tziük ri quiyo'on-ka chirij. C'ateri' xquiya-e ri rutziek vi rija', y xquic'uaj c'a e richin que nyequibajij chuvüch cruz.
32 Y ja tok nyetajin nye'el-e chupan ri tinamit, xquic'ul jun achi rubini'an Simón y rija' aj-Cirene. Xepu'u c'a ri soldados xquibün-vi c'a chin ri achi ri' que tuc'uaj-e ri ru-cruz ri Jesús.
33 Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' rubini'an Gólgota. Ri juyu' ri', Calavera chuka' nquibij chin.
34 Tok yec'o chic c'a chiri', chin ri Jesús xquiya' c'a jun ch'amilüj ruya'al-uva yojon riq'uin jun c'ayilüj ak'on. Pero tok rija' xuna' ri xquiya' chin, man xrajo' tüj xutij.
35 Y tok ri soldados quibajin chic ri Jesús chuvüch ri cruz, xquiya' c'a pan atz'anin chin xquitz'et achique ri nquich'acon ri rutziek ri Jesús chiquijujunal. Y riq'uin ri' nbanatüj c'a ri bin can roma ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Ri rusamajel c'a ri Dios rutz'iban-vi can pari' ri Cristo: Xequijüch ri nutziek y chuka' xequiya' pan atz'anin. Quiri' ri rutz'iban can.
36 Ri soldados ye tz'uyul c'a chiri' quichajin-apu ri Jesús.
37 Y chutza'n-e ri cruz, rije' xquiya' c'a jun tz'alün ri tz'iban-e chuvüch ri achique rumac ri Jesús, y romari' ncamsüs. Chuvüch ri tz'alün ri' nbij c'a: Ri Jesús jari' ri qui-rey ri israelitas. Quiri' c'a ri nbij.
38 Y jari' chuka' tok yec'o ye ca'i' elek'oma' ri nyecamsüs chuvüch cruz. Jun c'a xc'uje' pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Jesús y ri jun chic pa ruxocon (ru-izquierda).
39 Ri vinük c'a ri nyec'o-e y nye'apon riq'uin ri Jesús, nquisilola-apu quijolon chuvüch, roma man nquinimaj tüj que ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Y c'o chuka' tzij ri nyequibila' can chin.
40 Ri vinük ri' nquibila' c'a can chin ri Jesús: Rat ri ncabin que navulaj ri racho ri Dios y pan oxi' k'ij nabün chic jun bey, tacolo' c'a avi' ayon. Y si ja rat ri Ruc'ajol ri Dios, caka-ka-pe chuvüch la a-cruz, nquibij c'a can chin.
41 Y ja chuka' tzij ri' ri nquibila' ri más nimalüj tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ri achi'a' fariseos y ri rajatük tak achi'a' ri c'o-vi juis quik'ij, nquitze'ej c'a ri Jesús y nquibila' c'a chiquivüch:
42 Rija' ye q'uiy vi c'a xerucol, pero rija' man ntiquer tüj nucol-ri'. Y si ja rija' ri Rey richin ri tinamit Israel, tika-ka c'a pe chuvüch la ru-cruz richin quiri' roj nkaya-vi kánima riq'uin.
43 Rija' xuya-vi ránima riq'uin ri Dios, y si ri Dios nrajo-vi ri Jesús, tucolo' c'a. Roma ri Jesús xa rubin-vi: Ja yin c'a ri Ruc'ajol ri Dios. Quiri' vi c'a rubin, xquibij ri achi'a' ri'.
44 Y ri elek'oma' ri ye bajin chuvüch qui-cruz cachibilan ri Jesús, quiri' chuka' nquibün, cachi'el ri nquibanala' ri ch'aka chic. C'o chuka' nquibila-apu chin ri Jesús.
45 Y tok chi nic'aj k'ij c'a ri jun k'ij ri', jari' tok xk'ekumür-ka ronojel ri ruch'ulef. Y ri k'eku'n ri' xq'uis c'a e pa las tres ri xkak'ij.
46 Ja pa las tres ri', jari' tok ri Jesús xch'o-pe riq'uin ronojel ruchuk'a' y xbij c'a: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xbij. Y ri tzij ri' nbij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can?
47 Y yec'o ri yec'o-apu chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xbij, xquibila' c'a: Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xquibij c'a.
48 Y ja vi c'a ri' tok c'o c'a jun ri junanin xberuc'ama-pe jun bo'j cachi'el esponja, xumuba' pa jun ch'amilüj ruya'al-uva. C'ateri' xuya' ri esponja chutza'n jun aj, richin xuya' chin ri Jesús richin que nc'o ba' ri ruchakajal ruchi'.
49 Pero ri ch'aka ri yec'o-apu chiri' riq'uin ri Jesús, xquibij: Taya' can, xa tikoyobej na k'alüj ri' si npu'u ri Elías chucolic, xquibij.
50 Pero ri Jesús xa jari' tok xch'o chic riq'uin ronojel ruchuk'a', y xujüch c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios, xcom.
51 Y jari' tok ri c'ul ri achique chok q'uin ch'aron-vi ri rupan ri racho ri Dios xk'ach'itüj, y ca'i' xel. Xutz'om-pe pa jotol y hasta c'a pa xulan ka. Chuka' ri ruch'ulef xsilon-vi c'a y ri abüj xerekero' y xepax.
52 Ri jul ape' ye mukun-vi ri caminaki' xejakatüj. Y ye q'uiy c'a cheque ri lok'olüj tak ralc'ual ri Dios ri ye uxlanük chic e, xec'astüj,
53 y xebe'el-pe. Ja tok c'astajnük chic pe ri Jesús, jari' tok xetz'etetüj chuka' rije'. Rije' xe'apon c'a pa lok'olüj tinamit Jerusalén. Xquic'utula-vi c'a qui' chiquivüch ye q'uiy vinük.
54 Ri achi Capitán y conojel ri yec'o chiri' quichajin-apu ri Jesús, tok quitz'eton chic ka ri xbün ri cab-rakün, y quitz'eton chic chuka' ri ch'aka chic ri xebanatüj, rije' juis c'a xquixbij-qui' y xquibila' c'a: Ketzij na vi que ri jun achi re' Ruc'ajol ri Dios, xquibij.
55 Y ye q'uiy c'a ixoki' ri quitzekleben-vi-pe ri Jesús tok xel-pe chiri' pa Galilea richin que nquilij, rije' nyetzu'un c'a apu, pero c'anüj c'a yec'o-vi-e.
56 Y chiquicojol c'a conojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri rixjayil ri achi rubini'an Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
57 Ja tok xkak'ij yan, c'o c'a jun tzeklebey richin ri Jesús ri xapon. Jun beyon aj pa tinamit Arimatea, rubini'an José.
58 Rija' xbe c'a riq'uin ri Pilato ri gobernador y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús richin numuk. Y ri Pilato xbij c'a que tijach-pe ri ruch'acul ri Jesús chin ri José.
59 Y ri José richin xuc'uaj-e ri ruch'acul ri Jesús, xberuc'ama' c'a pe, y c'ateri' xumutz-e pa jun ch'ajch'ojilüj c'ul.
60 Ri José aj-Arimatea, xberuya' c'a ri ruch'acul ri Jesús pa jun c'ac'a' jul, jun jul ri ruc'oton rija' chuvüch jun juyu' ri xa abüj vi. Y tok rija' rutz'apin chic c'a can ri jul riq'uin jun nimalüj setesic abüj, xtzolij c'a.
61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubini'an chuka' María, xetz'uye-vi c'a chuvüch ri jul tok xmuk can.
62 Ri k'ij tok xmuk ri Jesús, ja k'ij chuka' ri' tok ri vinük nquibanala' chic ruc'ojlen ronojel ri nc'atzin cheque ri ruca'n k'ij, roma jari' napon ri k'ij richin uxlanen. Y pa ruca'n k'ij, tok yec'o chic chupan ri k'ij richin uxlanen, jari' tok ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquibün c'a que xbequic'ulu-qui' chuvüch ri Pilato ri gobernador.
63 Rije' xbequibij c'a chin: Roj xka-pe chikac'u'x que tok ri Jesús c'a c'üs, xbij c'a que nc'astüj-pe pa rox k'ij. Quiri' vi c'a rubin can ri ch'aconel ri', xquibij.

San Mateo 27:8-63 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

8 Romari' ri jun ulef ri' can c'a ni'ix Ulef richi Quic' che.
9 Y roma ri x-an chiri', can xbanataj-wi ri ru'in can ri Jeremías, ri jun achi ri xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios ojer can. Raja' ru'in can: Ri je ru-familia can ri Israel xquic'on-e ri treinta monedas de plata. Jari' ri mero ri xquiya' roma xqui'ij chi jari' rajil ri rusamajel ri Dios.
10 Y riq'uin ri mero ri' xquilok' ri ulef ri rubinan Richi ri Banoy-Bojo'y, can anche'l ru'in ri Ajaf chue. Quiri' ri ru'in can ri Jeremías.
11 Y cuando ri Jesús c'o chic apo chech ri Pilato, ri gobernador, ri Pilato xuc'utuj che ri Jesús: ¿Ja ret ri qui-Rey ri israelitas? xcha' che. Y ri Jesús xu'ij: Ja', can quiri-wi, anche'l ri xa'ij, xcha' raja'.
12 Y cuando ri Jesús yalan ni'ix-apo chirij chi nisujus coma ri nimalaj tak sacerdotes y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, raja' can man jun tzij ri nu'ij.
13 Romari' ri Pilato xu'ij che ri Jesús: ¿Can manak como nac'oxaj ronojel ri ni'ix chawij chi jatquisujuj?
14 Pero ri Jesús can man jun anchique xu'ij che ri Pilato. Romari' ri gobernador can xsatz-ka runo'j (xsach-ka ruc'u'x), roma man jun winak rutz'eton chi quiri' nu'on.
15 Y juna-juna' cuando napon ri pascua ri jun quinimak'ej ri israelitas, ri gobernador nusk'opij jun chique ri jec'o pa cárcel. Raja' nusk'opij-e ri niquijo' ri winak chi ntel-e.
16 Y chupa ri tiempo ri', c'o pa cárcel ri Barrabás, jun achi ri canconojel quieta'n rech chi yalan itzel.
17 Y ri Pilato xu'ij chique ri winak ri xbequimolo-qui' chiri': ¿Ancu'x (Anchique) chique ri ca'i' nijo' rix chi ninsk'opij-e? ¿Nijo' chi ninsk'opij-e ri Barrabás o ja ri Jesús ri ni'ix Cristo che? xcha' raja'.
18 Ri Pilato quiri' xu'ij-pe, roma raja' can reta'n chi ri winak ri' quijachon ri Jesús pa ruk'a', roma itzel niquitzu' chi can je q'uiy ri yetzekleben richi.
19 Y ri Pilato ch'ocol pa ru-lugar anchi' yeru'on juzgar ri winak, cuando c'o jun xapon riq'uin roma c'o anchique ru'in-e ri raxayil che. Ri raxayil rutakon-e rubixic che: Ri Jesús jun chojmilaj achi, romari' man taya' lugar chi nicamises. Roma ren ruyon itzel achic' xin-en chak'a' roma raja'. Quiri' rutakon-e rubixic ri raxayil.
20 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquiya' quino'j (quina'oj) ri winak chi tiquic'utuj-apo chi ja ri Barrabás tisk'opis-e y ri Jesús ticamises.
21 Y cuando ri gobernador xuc'utuj chic apo chique ri winak ri' chi ancu'x (anchique) chique ri ca'i' niquijo' reje' chi nulesaj-e, ri winak ri' xqui'ij: Ja ri Barrabás talesaj-e, xecha-apo.
22 Y ri Pilato xuc'utuj chique ri winak: ¿Y anchique nijo' rix chi nin-en ta riq'uin ri Jesús, ri ni'ix chuka' Cristo che? xcha' raja'. Can conojel xech'o'n-apo y xqui'ij: ¡Ticamises chech cruz! xecha'.
23 Y raja' xuc'utuj chic chique: ¿Anchique rumac rubanon chiwech? Pero ri winak man yetane' ta ka. Xa riq'uin más quichuk'a' yech'o'n-apo y niqui'ij: ¡Ticamises chech cruz! yecha-apo.
24 Y cuando ri Pilato xutzu' chi can man jun anchique nitiquier nu'on chi nucol ri Jesús y ri winak xa más peor niqui'en-apo, xuc'utuj juba' ruya' y ja' xuch'aj ruk'a' chiquiwech conojel ri winak ri', y xu'ij: Ren manak numac chirij ri rucamic ri jun chojmilaj achi re'. ¡Titzu' rix anchique niben che!
25 Y conojel winak niqui'ij: Pa kawi' roj y pa quiwi' ri kalc'ual tika ri rucamic, xecha-apo.
26 Ri gobernador xusk'opij-e ri Barrabás y chuka' xu'ij chi tich'ay ri Jesús, c'ajari' xujach-e chi ticamises chech cruz.
27 Y ri ru-soldados ri gobernador xquicusaj-apo ri Jesús chupa ri palacio. C'ajari' xequiwoyoj conojel ri ch'aka chic soldados y xquimol-qui' chirij ri Jesús.
28 Y ri soldados ri' xquilesaj-e rutziak ri Jesús, y xquiya' jun tziak quiak chirij, anche'l ri yequicusaj ri reyes.
29 Chuka' xquipach'uj jun k'ayis ri yalan ruq'uixal; y can anche'l jun corona xqui'en che, y xquiya' pa rujolon ri Jesús. Y xquiya' chuka' jun aj pa ruk'a' derecha y yexuquie' chech y yetze'n chirij cuando niqui'ij che: ¡Caquicot ret qui-Rey ri israelitas! yecha' che.
30 Can niquichubaj ri Jesús y niquimaj chuka' ri aj ri c'o pa ruk'a' chi niquich'ey pa rujolon che.
31 Y cuando reje' xetane-ka yetze'n chirij, xquilesaj-e ri tziak ri xquiya' reje' chirij, y xquiya-e ri can rutziak-wi raja', y xquic'uaj-e chi ne'bajix chech cruz.
32 Y cuando ya ye'el-e pa tenemit, xquic'ul jun achi; y ri achi re' aj-tenemit Cirene y rubinan Simón, y ri soldados xqui'en-wi che ri achi ri' chi tuc'uaj-e ru-cruz ri Jesús.
33 Y quiri' xe'apon chupa ri jun lugar rubinan Gólgota, ri ni'ix chuka' Calavera che.
34 Cuando jec'o chic chiri', xquiya' che ri Jesús jun ch'amilaj ruya'al-uva xolon riq'uin jun chic c'ayilaj ak'om. Pero cuando raja' xuna' anchique niquiya' che, man xrojo' ta.
35 Y cuando ri soldados quibajin yan ri Jesús chech ri cruz, xquilesaj suerte chirij ri rutziak chi niquina'ej anchique tziak ri niquic'uaj-e chiquijunal. Y quiri' can nibanataj ri bin can roma ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Ri samajel ri' rutz'iban can chirij ri Cristo: Xequijach nutziak y chuka' xquilesaj suerte chirij. Quiri' ri rutz'iban can.
36 C'ajari' xech'oquie-ka chiri' quichajin-apo ri Jesús.
37 Y chutza'n ri cruz, reje' xquiya' jun letrero anchi' nu'ij anchique roma nicamises ri Jesús. Ri letrero ri' nu'ij: Jare' ri Jesús qui-Rey ri israelitas.
38 Chuka' jec'o ca'i' elek'oma' ri xebajix chech cruz. Jun xyo'x-apo pa ru-derecha ri Jesús y ri jun chic pa ru-izquierda.
39 Ri winak ri yek'ax-e y ye'apon riq'uin ri Jesús, niquisiloj-apo quijolon chech, roma can man niquinimaj ta chi ja raja' ri Ralc'ual ri Dios. Y c'o chuka' itzel tzij ri yequi'ij can che.
40 Ri winak ri' niqui'ij che ri Jesús: Ret xa'ij chi nawulij (nawulaj) ri rocho ri Dios y pa oxi' k'ij napoba' chic jun mej (bey), tacolo-awi' ayon. Y xa ja ret ri Ralc'ual ri Dios, caka-pe chech la a-cruz, yecha' che.
41 Y quiri' chuka' niqui'en ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros chi ri ley, ri achi'a' fariseos y ri rijilaj tak achi'a' ri can c'o quik'ij, reje' yalan yetze'n-apo chirij ri Jesús y niqui'ij chiquiwech:
42 Raja' can je q'uiy xerucol, pero raja' cami man nitiquier ta nucol-ri' ruyon. Y xa can ketzij chi ja raja' qui-Rey ri israelitas, tika-pe chech la ru-cruz c'a y quiri' roj can xtakaya' kánima riq'uin.
43 Raja' can xuya' ránima riq'uin ri Dios, y xa ri Dios can nrojo' ri Jesús, tucolo' c'a. Roma ri Jesús can ru'in-wi: Ren jin Ralc'ual ri Dios. Quiri' xqui'ij ri achi'a' ri' chirij ri Jesús.
44 Y ri elek'oma' ri je-bajin chech qui-cruz riq'uin ri Jesús, can itzel chuka' yech'o'n-apo che ri Jesús.
45 Y pa nic'aj-k'ij che ri k'ij ri' ronojel ri rech-ulef xk'okumer-ka. Y ri k'eku'm ri' xq'uis-e c'a nak'ak'ij a las tres.
46 Y ja' la'k chupa ri hora ri' a las tres, ri Jesús xch'o'n riq'uin ronojel ruchuk'a' y xu'ij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri tzij ri' nu'ij: Nu-Dios, nu-Dios, ¿anchique roma xinamalij can?
47 Y jec'o jujun ri jec'o-apo chiri' chunakaj ri Jesús, cuando xquic'oxaj ri xu'ij, ja xqui'ij: Raja' ja ri Elías ri nroyoj, xecha'.
48 Y ja' c'o jun ri junanin xberuc'ama-pe jun esponja, xumuba' pa jun ch'amilaj ruya'al-uva, y xuya' ri esponja chutza'n jun aj, chi xuya' che ri Jesús chi nich'uch'u-ka juba' ránima.
49 Pero ri ch'aka ri jec'o-apo chiri' riq'uin ri Jesús, xqui'ij: Man junanchique taya' che; kayobej, k'alaj ri' xa noka ri Elías chi nucol, xecha'.
50 Pero ri Jesús ja' xch'o'n chic pe riq'uin ronojel ruchuk'a', xujach ri ránima y xcom-ka.
51 Y cuando raja' xcom, ri tziak ri yo'n-apo chi nujach rupa rocho ri Dios, xk'ach'itaj pa jotol c'a pa xulan ka. Chuka' ri rech-ulef can xsilon y ri abaj can xerakaro' y xepax.
52 Ri jul ri anchi' je-mukun-wi ri caminaki' xejakataj. Y je q'uiy chique ri ralc'ual ri Dios ri je caminak chic e, xec'astaj.
53 Y xebe'el-pe cuando ri Jesús c'astajinak chic chiquicojol ri caminaki', y xe'oc-apo pa tenemit Jerusalem ri can richi-wi ri Dios; y can je q'uiy winak xetz'eto quichi.
54 Y cuando ri capitán y conojel ri jec'o riq'uin chi niquichajij-apo ri Jesús, xquitzu' ri xu'on ri silonel (cab-rakan) y ri ch'aka chic ex ri xebanataj, can yalan xquixi'j-qui' y xqui'ij: Can ketzij-wi chi ri jun achi re' xa Ralc'ual ri Dios, xecha'.
55 Y je q'uiy ixoki' ri can quitzekleben-wi-pe ri Jesús cuando xel-pe pa Galilea y quilin-pe, reje' chinaj yetzu'n-apo.
56 Y chiquicojol ri ixoki' ri' c'o ri María Magdalena, ri María quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri raxayil ri achi rubinan Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
57 Cuando xkak'ij yan ka, c'o jun achi beyom xapon rubinan José; raja' can runiman chuka' ri Jesús, y aj-tenemit Arimatea.
58 Raja' xbe riq'uin ri gobernador Pilato chi nuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús chi numuk. Y ri Pilato xu'ij-e chi tijach-pe ri ruch'acul ri Jesús che ri José.
59 Y ri José xupis ri ruch'acul ri Jesús pa jun tziak ri can ch'ajch'oj.
60 Ri José can richi ka raja' ruc'oton jun jul c'ac'ac', y chiri' xberuya-wi ruch'acul ri Jesús. Ri jul ri' can c'oton chech jun nimalaj abaj ri can anche'l jun juyu'. Raja' xutz'apij can ri ruchi' ri jul che jun nimalaj abaj, y xtzolaj-e.
61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubinan chuka' María, xech'oquie' can chiri' chech jul cuando xmuk can.
62 Ri k'ij cuando xmuk ri Jesús, ja k'ij ri' cuando ri winak niquinaba' yan ronojel ri xtic'atzin chique ri ruca'n k'ij, roma ri k'ij chi uxlanen xa nitiquier yan ka. Y chupa ri k'ij chi uxlanen, ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xe'apon chech ri Pilato.
63 Reje' xbequi'ij che: Roj xoka pa kawi' chi cuando ri Jesús c'a q'ues, xu'ij chi xtic'astaj-pe pa rox k'ij. Can quiri' ru'in can ri jun tz'ucuy-tzij ri'.
San Mateo 27 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MATEO 27:8-63 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

8 Rumareꞌ ri jun ulief reꞌ hasta vacame cꞌa niꞌeꞌx Ulief richin Quicꞌ cha.
9 Riqꞌuin reꞌ nuꞌon cumplir ri ruꞌeꞌn can ri profeta Jeremías. Jajaꞌ ruꞌeꞌn can: Xquimol-el ri treinta monedas de plata, rajal ri altíra rakalien. Jareꞌ rajal xquiyaꞌ ri vinak israelitas.
10 Y cha ri miera reꞌ xquilokꞌ ri ulief ri rubꞌinan Richin ri Bꞌanoy-Bꞌajoꞌy, can incheꞌl ruꞌeꞌn ri Ajaf chuva. Quireꞌ ri ruꞌeꞌn can ri Jeremías.
11 Y ri Jesús paꞌl-apa choch ri gobernador. Y jajaꞌ xucꞌutuj cha ri Jesús: ¿Atreꞌ ri Qui-Rey ri israelitas? Y ri Jesús xuꞌej cha: Atreꞌ ncaꞌeꞌn, xchaꞌ cha.
12 Y antok ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar niquiꞌan-apa acusar, jajaꞌ man jun tzij ri xuꞌej.
13 Rumareꞌ ri Pilato xuꞌej cha ri Jesús: ¿Man navaxaj ta ri niquiꞌej-pa chavij chi ncatquiꞌan acusar?
14 Pero ri Jesús man jun tzij ri xuꞌej. Rumareꞌ ri gobernador can xchapataj.
15 Y juna-junaꞌ antok nalka ri namakꞌej Pascua, ri gobernador nutzokopij-el jun chiquivach ri icꞌo pa cárcel; ja ri nicajoꞌ ri vinak chi ntiel-el.
16 Y chupan ri tiempo reꞌ, cꞌo pa cárcel jun ache rubꞌinan Barrabás, jun ache ri quinojiel cataꞌn chi altíra itziel.
17 Y ri Pilato xuꞌej chica ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ: ¿Chica chiquivach ri icaꞌyeꞌ ntivajoꞌ ixreꞌ chi nitzokopij-el? ¿Ntivajoꞌ chi nitzokopij-el ri Barrabás o ja ri Jesús ri niꞌeꞌx Cristo cha?
18 Ri Pilato quireꞌ xuꞌej ruma jajaꞌ rataꞌn chi ri vinak reꞌ quiyoꞌn ri Jesús pa rukꞌaꞌ, ruma itziel niquitzꞌat.
19 Y antok ri Pilato tzꞌuyul pa tribunal, jareꞌ antok cꞌo jun xalka riqꞌuin ri rutakuon-pa ri raxjayil. Ri raxjayil ruꞌeꞌn-el cha: Ri Jesús jun ache choj, rumareꞌ man jun kax taꞌan cha. Ruma inreꞌ ruyuon itziel tak achicꞌ xinꞌan chakꞌaꞌ ruma jajaꞌ.
20 Pero ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar xaꞌcovin chiquij ri vinak, chi tiquicꞌutuj-apa chi ja ri Barrabás titzokopes-el y ri Jesús tiquimisas.
21 Y antok ri gobernador xucꞌutuj chic chica ri vinak chi chica chiquivach ri icaꞌyeꞌ nicajoꞌ ijejeꞌ chi nralasaj-el, ri vinak reꞌ xquiꞌej: Ja ri Barrabás tavalasaj-el, xaꞌchaꞌ.
22 Y ri Pilato xucꞌutuj chica ri vinak: ¿Chica niꞌan cha ri Jesús, ri niꞌeꞌx Cristo cha? Quinojiel xaꞌchꞌo-apa y xquiꞌej: ¡Tiꞌan crucificar!
23 Y ri gobernador xucꞌutuj chica: ¿Chica ruchꞌoꞌj rubꞌanun? Pero ri vinak man ncaꞌtanieꞌ ta ka. Xa riqꞌuin más quichukꞌaꞌ ncaꞌchꞌo-apa y niquiꞌej: ¡Tiꞌan crucificar!
24 Y antok ri Pilato xutzꞌat chi man jun chic kax nitiquir nuꞌon chi nucol ri Jesús, y ri vinak xa más altíra niquiꞌan-apa, xucꞌutuj jubꞌaꞌ ruyaꞌ y ja xuchꞌaj rukꞌaꞌ chiquivach quinojiel ri vinak reꞌ, y xuꞌej: Inreꞌ manak nuchꞌoꞌj chirij ri rucamic ri jun choj ache reꞌ. ¡Titzꞌataꞌ ixreꞌ chica ntiꞌan cha!
25 Y quinojiel ri vinak niquiꞌej: Pa kaveꞌ ojreꞌ y pa quiveꞌ ri kalcꞌual tika ri ruquiqꞌuiel, xaꞌcha-apa.
26 Entonces ri gobernador xutzokopij-el ri Barrabás y xuꞌej chi tichꞌay ri Jesús, cꞌajareꞌ xujach-el chi tiquimisas choch cruz.
27 Y ri ru-soldados ri gobernador xquicusaj-apa ri Jesús chupan ri palacio. Y xaꞌquimol quinojiel ri nicꞌaj chic soldados chirij ri Jesús.
28 Y ri soldados reꞌ xquicꞌan-el ri rutziak ri Jesús y xquiyaꞌ jun tziak quiak chirij.
29 Y xquiyaꞌ pa rujaluon jun corona ri pachꞌun cha jun kꞌayis ri altíra ruqꞌuixal. Y xquiyaꞌ jeꞌ jun aj pa rukꞌaꞌ derecha y ncaꞌxuquieꞌ choch y ncaꞌtzeꞌn chirij antok niquiꞌej cha: ¡Caquicuot, atreꞌ ri Qui-Rey ri israelitas!
30 Can niquichubꞌaj ri Jesús y niquimaj jeꞌ ri aj ri cꞌo pa rukꞌaꞌ chi niquibꞌuj pa rujaluon.
31 Y antok ijejeꞌ xaꞌtanie-ka chi ncaꞌtzeꞌn chirij, xquicꞌan-el ri tziak ri quiyoꞌn ijejeꞌ chirij, xquiya-el ri rutziak jajaꞌ, y xquicꞌuaj chi niquibꞌajij choch cruz.
32 Y antok ya ncaꞌiel-el pa tanamet, xquicꞌul jun ache aj-Cirene, ri Simón rubꞌeꞌ, y ri soldados xquiꞌan cha ri ache reꞌ chi tucꞌuaj ri cruz.
33 Y xaꞌbꞌaka chupan ri lugar rubꞌinan Gólgota. Ri tzij Gólgota nrajoꞌ nuꞌej: Rujaluon Quiminak (Calavera).
34 Antok icꞌo chic chireꞌ, xquiyaꞌ cha ri Jesús vinagre xaluon riqꞌuin jun cꞌayilaj akꞌuon. Pero antok jajaꞌ xunaꞌ ri chica niquiyaꞌ cha, man xrajoꞌ ta xukun.
35 Y antok ri soldados quibꞌajin chic ri Jesús choch ri cruz, xcalasaj suerte chirij ri rutziak chi niquijach chiquivach. Y riqꞌuin reꞌ nuꞌon cumplir ri bꞌeꞌn can ruma ri jun profeta ri xcꞌujieꞌ ojier can tiempo. Quireꞌ nuꞌej ri tzꞌibꞌan can: Xaꞌquijach ri nutziak chiquivach y xcalasaj suerte chirij. Quireꞌ ri rutzꞌibꞌan can.
36 Y ri soldados xaꞌtzꞌuye-ka chireꞌ, quichajin ri Jesús.
37 Y paroꞌ ri cruz, ijejeꞌ xquiyaꞌ jun letrero ri nuꞌej karruma niquimisas. Choch ri letrero reꞌ nuꞌej: JAREꞌ RI JESUS RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
38 Icꞌo icaꞌyeꞌ alakꞌomaꞌ ri xaꞌbꞌajix choch cruz riqꞌuin ri Jesús. Jun xyoꞌx pa ru-derecha y ri jun chic pa ru-izquierda.
39 Ri vinak ri ncaꞌkꞌax ri pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús niquisiluoj can quijaluon choch, y cꞌo tzij ri man otz ta ri ncaꞌquiꞌej can cha.
40 Ri vinak reꞌ niquiꞌej cha ri Jesús: Atreꞌ xaꞌej chi navulij ri templo y chi oxeꞌ kꞌij napabꞌaꞌ chic jun bꞌay, tacalo-aviꞌ ayuon. Y xa atreꞌ ri Rucꞌajuol ri Dios, caka-pa choch ri cruz, ncaꞌchaꞌ can cha.
41 Y quireꞌ jeꞌ niquiꞌan ri principales sacerdotes, ri achiꞌaꞌ escribas, ri achiꞌaꞌ fariseos y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, ijejeꞌ altíra ncaꞌtzeꞌn-apa chirij ri Jesús y niquiꞌej:
42 Jajaꞌ can iqꞌuiy xaꞌrucol, pero jajaꞌ man nitiquir ta nucol-riꞌ ruyuon. Xa jajaꞌ ri Qui-Rey ri israelitas, tika-pa choch ri cruz vacame cꞌa y can xtakanimaj.
43 Jajaꞌ can xucukubꞌaꞌ rucꞌuꞌx riqꞌuin ri Dios, y xa ri Dios can nrajoꞌ jajaꞌ, tucaloꞌ cꞌa. Ruma ri Jesús ruꞌeꞌn: Inreꞌ in Rucꞌajuol ri Dios. Quireꞌ xquiꞌej ri achiꞌaꞌ reꞌ chirij ri Jesús.
44 Y ri alakꞌomaꞌ ri i-bꞌajin choch qui-cruz riqꞌuin ri Jesús, can cꞌo tzij jeꞌ ri man otz ta ri ncaꞌquiꞌej-apa cha.
45 Y pa nicꞌaj-kꞌij, nojiel ri roch-ulief xuꞌon kꞌakuꞌn. Y ri kꞌakuꞌn reꞌ xqꞌuis-el hasta cꞌa a las tres ri nakakꞌij.
46 Y yan laꞌk a las tres, ri Jesús xurak ruchiꞌ y xuꞌej: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xchaꞌ. Y ri tzij reꞌ quireꞌ nuꞌej: Nu-Dios, Nu-Dios, ¿karruma xinayaꞌ can?
47 Y icꞌo jujun ri icꞌo-apa cierca ri Jesús, antok xcaꞌxaj ri xuꞌej, ja xquiꞌej: Jajaꞌ, ja ri Elías ri nrayuoj, xaꞌchaꞌ.
48 Y cꞌo jun ri chaꞌnin xbꞌarucꞌama-pa jun esponja, xumubꞌaꞌ chupan vinagre, y xuyaꞌ ri esponja chutzaꞌn jun aj, chi xuyaꞌ cha ri Jesús chi nutzꞌuꞌ.
49 Pero ri nicꞌaj chic ri icꞌo-apa ri pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús, xquiꞌej: Kayoꞌiej, katzꞌataꞌ xa nalka ri Elías chi nucol, xaꞌchaꞌ.
50 Pero ri Jesús xurak chic ruchiꞌ y ja xujach ri ru-espíritu.
51 Y antok jajaꞌ xcon, ri tziak ri choj cha jachuon-ve rupan ri templo xkꞌachꞌitaj pa nicꞌaj, cꞌa paroꞌ cꞌa chuxieꞌ ka. Can xuꞌon cubꞌrakan y ri abꞌaj xaꞌpax.
52 Ri jul ri pacheꞌ i-mukun-ve ri quiminakiꞌ xaꞌjakataj. Y iqꞌuiy chiquivach ri quiniman ri Dios ri i-quiminak chic el, xaꞌcꞌastaj-pa,
53 y xaꞌbꞌaꞌiel-pa. Antok ri Jesús cꞌastajnak chic chiquicajol ri quiminakiꞌ, xaꞌuoc chupan ri santa tanamet Jerusalén; y can iqꞌuiy xaꞌtzꞌato quichin.
54 Ri capitán y quinojiel ri icꞌo riqꞌuin chi niquichajij ri Jesús, xquitzꞌat ri xuꞌon ri cubꞌrakan y ri nicꞌaj chic kax ri xaꞌbꞌanataj, can altíra xquixiꞌij-quiꞌ y xquiꞌej: Can ketzij chi la ache la, can Rucꞌajuol ri Dios, xaꞌchaꞌ.
55 Y iqꞌuiy ixokiꞌ ri i-patanak chirij ri Jesús antok xiel-pa Galilea, y quilin-pa, ijejeꞌ chi-naj ncaꞌtzuꞌn-apa.
56 Y chiquicajol ri ixokiꞌ reꞌ, cꞌo ri María Magdalena, ri María quitieꞌ ri Jacobo y ri José, y ri raxjayil ri Zebedeo, ri quitieꞌ ri Jacobo y ri Juan.
57 Antok xkakꞌij-ka (después ri a las tres), cꞌo jun ache bꞌayuon xalka rubꞌinan José ri aj-Arimatea, jajaꞌ jun ru-discípulo ri Jesús.
58 Jajaꞌ xꞌa riqꞌuin ri Pilato chi xucꞌutuj ri ru-cuerpo ri Jesús. Y ri Pilato xuꞌej cꞌa chi tiyoꞌx-pa ri ru-cuerpo ri Jesús cha ri José.
59 Y ri José xubꞌol cꞌa jun tziak sak chirij ri ru-cuerpo ri Jesús.
60 Ri José can richin jajaꞌ rucꞌatuon jun jul cꞌacꞌacꞌ, y chireꞌ xbꞌaruya-ve ri ru-cuerpo ri Jesús. Ri jul reꞌ cꞌatuon choch jun nem abꞌaj. Jajaꞌ xutzꞌapij can ri ruchiꞌ ri jul cha jun nem abꞌaj y xꞌa.
61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubꞌinan jeꞌ María i-tzꞌuyul chireꞌ choch ri jul.
62 Ri kꞌij antok xmuk ri Jesús, ja kꞌij reꞌ antok ri vinak niquiꞌan yan nojiel ri xticꞌatzin chica chucaꞌn kꞌij, ruma ri kꞌij richin uxlanien ya nitiquir-ka. Y chupan ri kꞌij richin uxlanien, ri principales sacerdotes y ri achiꞌaꞌ fariseos xaꞌbꞌaka choch ri Pilato.
63 Ijejeꞌ xbꞌaquiꞌej cha: Ojreꞌ xalka pa kaveꞌ antok ri Jesús cꞌa cꞌas, xuꞌej chi xticꞌastaj-pa chi oxeꞌ kꞌij. Quireꞌ ruꞌeꞌn can ri jun aj-tzꞌakoy-tzij reꞌ.

San Mateo 27:8-63 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

8 Y rumari' tek ri jun ulef ri' can c'a nibix na c'a Ulef riche (rixin) Quic' chare. Can man c'a jalatajnek ta ri rubi'.
9 Riq'ui c'a ri' can xbanatej wi ri rubin ca ri profeta Jeremías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riya' can rubin wi c'a ca: Ri ye riy rumam ca ri achi ri Israel rubi', xquic'om c'a el ri juwinek lajuj sakapuek, puek ri xquiya' riye', ri xoc rajel ri rusamajel ri Dios.
10 Y ya puek ri' ri xquilok'bej ri ulef riche (rixin) ri aj banoy bojo'y, can achi'el ri xubij ri Ajaf chuwe. Queri' c'a ri rubin ca ri Jeremías.
11 Y ri Jesús pa'el c'a apo chuwech ri aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato. Y ri aj k'atbel tzij ri' xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chare. Y ri Jesús xubij c'a: Ja' (je), queri'. Can achi'el ri xabij, xcha'.
12 Ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij q'uiy c'a ri niquibij riche (rixin) chi yetzujun (yesujun) apo chrij ri Jesús, pero Riya' can majun c'a ch'abel ri xubij riche (rixin) chi nuto' ri'.
13 Ri Pilato can yac'ari' tek xubij chare ri Jesús: ¿Can ma nawac'axaj ta c'a ri niquibij ri winek chawij riche (rixin) chi yatquitzujuj (yatquisujuj)?
14 Pero ri Jesús can majun c'a ch'abel ri xubij ta chare ri Pilato. Y rumari' tek ri aj k'atbel tzij ri' xumey, ruma majun bey rutz'eton ta chi c'o ta jun winek ri que ta ri' nuben.
15 Y ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri aj k'atbel tzij can nrelesaj c'a el jun chique ri yec'o pa cárcel. Riya' nrelesaj c'a el ri preso ri nicajo' ri winek chi ntel el.
16 Y chupan c'a ri k'ij ri', c'o c'a jun achi tz'apel pa cárcel ri Barrabás rubi', jun achi ri can c'o rutzijol chi sibilaj itzel.
17 Y ri Pilato xubij c'a chique ri winek ri quimolon c'a qui' chiri': ¿Achique c'a ri niwajo' riyix chi riyin nwelesaj el? ¿Niwajo' chi nwelesaj el ri Barrabás o ya ri Jesús ri nibix chuka' Cristo chare? xcha' chique.
18 Ri Pilato can que wi c'a ri' ri xubij pe, ruma riya' can retaman wi chi ri winek ri' quiya'on ri Jesús pa ruk'a', ruma itzel niquina' chare chi sibilaj ye q'uiy ri yetzekelben riche (rixin).
19 Y ri Pilato tz'uyul c'a ri acuchi (achique) nuk'et wi tzij, tek xapon c'a rutzijol riq'ui ri rubin el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a el rubixic chare: Ri Jesús jun achi choj, rumari' riyit, ma catoc ta cachibil ri ye'ajowan niquicamisaj. Ruma riyin xinben jun achic' ri sibilaj ruc'ayewal ruma ri Jesús. Quec'ari' ri rutakon el rubixic ri rixjayil ri Pilato.
20 Yac'a ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquiya' c'a quina'oj ri winek riche (rixin) chi tiquic'utuj chi ya ri Barrabás ri trelesaj el y ri Jesús ticamisex.
21 Y yac'a tek ri aj k'atbel tzij xuc'utuj chic jun bey chique ri winek ri' chi achique c'a chique chi ye ca'i' ri nrelesaj el, ri winek ri' can yac'ari' xquibij: Ya ri Barrabás tawelesaj el, xecha'.
22 Yac'ari' tek ri Pilato xuc'utuj c'a chique ri winek: ¿Y achique c'a ri niwajo' chi nben chare ri Jesús, ri nibix chuka' Cristo chare? xcha' chique. Can yac'ari' tek quinojel xech'o apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuwech cruz, xecha'.
23 Xpe c'a ri aj k'atbel tzij xubij chique ri winek: ¿Achique c'a rumac rubanon chiwech? Pero riye' xa ma yetane' ta ka. Xa más xquirek apo quichi' y xquibij: Xa ticamisex chuwech cruz, xecha'.
24 Y tek ri Pilato xutz'et chi xa majun chic c'a ri nicowin ta nuben y ri winek xa sibilaj pa quichi' niquiben, xpe riya' xberuc'ama' pe juba' ruya' y xuch'ej ruk'a' chiquiwech quinojel ri winek ri', y xubij: Riyin majun numac chare ri rucamic re jun chojmilaj achi re'. Kas yix wi c'a riyix achique niben chare, xcha' chique.
25 Xepe c'a quinojel ri winek xquibij c'a: Xa can pa kawi' c'a riyoj y pa quiwi' ri kalc'ual tika wi rutojbalil ri rucamic re jun achi re', xecha'.
26 Yac'ari' tek ri aj k'atbel tzij xrelesaj c'a el ri Barrabás, yac'a ri Jesús xa xutek ruch'ayic, y c'ac'ari' xujech el riche (rixin) chi ticamisex chuwech cruz.
27 Y ri soldados riche (rixin) ri aj k'atbel tzij ri' xquic'uaj c'a apo ri Jesús chupan ri palacio. C'ac'ari' xequisiq'uij (xecoyoj) c'a quinojel ri nic'aj chic soldados, ri ye cachibil. Y xbequimolo' qui' chrij ri Jesús.
28 Xepe ri soldados ri' xquelesaj c'a el nic'aj rutziak ri Jesús, c'ac'ari' xquiya' jun tziek quek chrij can achi'el wi ri yequicusala' ri reyes.
29 Riye' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri c'o sibilaj ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chare, y c'ac'ari' xquiya' pa rujolon (ruwi') ri Jesús. Y xquiben chuka' chare ri Jesús chi xuchop jun aj riq'ui ri rajquik'a'. Y c'ac'ari' yetze'en c'a tek yexuque' chuwech ri Jesús y niquibila' c'a: Caquicot c'a, riyit ri qui-Rey ri israelitas, yecha' c'a chare.
30 Can niquichubala' c'a chuka' ri Jesús y niquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' riche (rixin) chi niquik'osij pa rujolon (ruwi').
31 Y tek riye' xetane' c'a chi yetze'en chrij, xquelesaj el ri tziek ri quiya'on chrij. C'ac'ari' xquiya' el ri can rutziak wi Riya', y xquic'uaj c'a el riche (rixin) chi nbequibajij chuwech cruz.
32 Y yac'a tek quichapon el elen chupan ri tinamit, xquic'ul jun achi aj Cirene, ri Simón rubi'. Xepe c'a ri soldados can xquiben c'a chare ri achi ri' chi xuc'uaj el ri rucruz ri Jesús.
33 Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' Gólgota rubi'. Gólgota ntel chi tzij rubakil rujolon (ruwi') caminek.
34 Tek can yec'o chic c'a chiri', xquiya' c'a chare ri Jesús jun ch'omilaj ruya'al uva xolon riq'ui jun c'ayilaj ak'om. Yac'a tek Riya' xuna' ri xquiya' chare, ma xrajo' ta xukum.
35 Y tek ri soldados quibajin chic ri Jesús chuwech cruz, xesaquin c'a chrij ri rutziak ri Jesús riche (rixin) chi xquijech chiquiwech. Y riq'ui ri' can xbanatej c'a ri bin ca ruma ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, tek xubij: Xequijech ri nutziak chiquiwech y chuka' xesaquin chrij. Queri' ri rutz'iban ca.
36 Ri soldados ye tz'uyul c'a chiri' quichajin apo ri Jesús tek c'o chuwech ri cruz.
37 Y pa ruwi' c'a ri cruz, riye' xquiya' c'a jun tz'alan ri tz'iban el chuwech ri achique mac ri niquibij riye' chi xuben ri Jesús, y rumari' nicamisex. Chuwech ri tz'alan ri' nubij c'a: YARE' RI JESÚS RI QUI-REY RI ISRAELITAS.
38 Y yac'ari' tek yec'o chic ye ca'i' alek'oma' ri xequibajij chuka' chuwech cruz. Jun xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon.
39 Ri winek c'a ri yek'ax el riq'ui ri Jesús, niquisiloj apo quijolon (quiwi') chuwech, y c'o chuka' pokon tak ch'abel ri yequibila' ca chare, ruma can ma niquinimaj ta chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios.
40 Ri winek ri' niquibila' c'a ca chare ri Jesús: Riyit ri yabin chi nawulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij napaba' chic jun bey, tacolo' c'a awi' ayon. Y wi yit c'a riyit ri Ruc'ajol ri Dios, caka pe chuwech la cruz, yecha' c'a ca chare.
41 Y can queri' chuka' ri ch'abel ri niquibila' ri principali' tak sacerdotes. Riye' y ri aj tz'iba', ri achi'a' fariseos y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquiwech:
42 Riya' can yec'o wi c'a ri xerucol, pero Riya' ma nicowin ta nucol el ri'. Y wi can ya c'a Riya' ri Rey riche (rixin) re katinamit Israel, tika c'a pe chuwech la cruz y riyoj can xtikanimaj c'a Riya'.
43 Riya' can xucukuba' wi ruc'u'x riq'ui ri Dios, y wi ri Dios can nrajo' wi re Jesús, tucolo' c'a. Ruma re Jesús xa can rubin wi: Yin c'a riyin ri Ruc'ajol ri Dios, chinek, xecha' ri achi'a' ri'.
44 Y ri alek'oma' ri ye bajin chuwech quicruz ri yec'o apo chuxquin ri Jesús, can queri' chuka' niquibila' apo, achi'el ri nic'aj chic.
45 Y tek xnic'ajer ri k'ij, yac'ari' tek xoc k'eku'm ronojel ri ruwach'ulef. Y ri k'eku'm ri' xq'uis c'a el c'a pa tak a las tres ri tikak'ij.
46 Y ya c'a hora ri' tek ri Jesús xurek ruchi' y xubij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel ri' ntel chi tzij: Nata' Dios, Nata' Dios, ¿achique c'a ruma tek xinamalij ca?
47 Y yec'o ri yec'o apo chiri' chunakajal ri Jesús, tek xquic'axaj ri xubij, xquibila' c'a: Riya' ya ri Elías ri nusiq'uij (nroyoj), xecha' c'a.
48 Y can yac'ari' tek c'o c'a jun ri junanin (anibel) xberuc'ama' pe jun esponja y xumuba' pa jun ch'omilaj ruya'al uva. C'ac'ari' xuya' chutza'n jun aj, riche (rixin) chi xuya' chare ri Jesús riche (rixin) chi nich'uch'u' ka juba' ri chaki'j chi' chare.
49 Yac'a ri nic'aj chic ri yec'o apo chiri' riq'ui ri Jesús, xquibij: Tikatzu' na c'a, k'alaj ri' wi nipe ri Elías chucolic, xecha'.
50 Yac'a ri Jesús yac'ari' tek riq'ui ruchuk'a' xurek ruchi', y xujech c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios; y xcom ka.
51 Y yac'ari' tek ri tziek ri achoj riq'ui jachon wi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa ca'i'. Xuchop pe c'a pa ruwi' y xbeq'uis c'a chuxe' ka. Chuka' ri ruwach'ulef can xsilon c'a y ri nima'k tak abej xepax.
52 Ri jul ri ye mukun wi ri caminaki' xejakatej. Y ye q'uiy c'a chique ri lok'olaj tak ralc'ual ri Dios ri ye caminek el xec'astej pe,
53 y xebe'el pe. Yac'a tek c'astajnek chic pe ri Jesús, yac'ari' tek xetz'etetej chuka' riye'. Y riye' xe'apon c'a chupan ri lok'olaj tinamit Jerusalem. Can chiquiwech wi c'a ye q'uiy ri xquic'ut wi qui'.
54 Ri quicapitán ri soldados y quinojel ri yec'o chiri' quichajin apo ri Jesús, tek quitz'eton chic ka ri xuben ri silonel, y quitz'eton chuka' chic ri nic'aj chic ri xebanatej, riye' can sibilaj c'a xquixibij qui' y xquibila' c'a: Can kitzij na wi chi re jun achi re' can Ruc'ajol wi ri Dios, xecha'.
55 Y ye q'uiy c'a ixoki' ri can c'a pa Galilea ye tzeketel wi pe chrij ri Jesús riche (rixin) chi niquinimaj niquilij, riye' yetzu'un c'a apo, xa yac'a chi c'anej yec'o wi el.
56 Y chiquicojol c'a quinojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y c'o chuka' apo ri rixjayil ri Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan.
57 Yac'a tek xoc pe ri ak'a', c'o c'a jun tzekelbey riche (rixin) ri Jesús ri xapon, jun beyon aj pa tinamit Arimatea, ri José rubi'.
58 Riya' xbe c'a riq'ui ri Pilato ri aj k'atbel tzij y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús chare riche (rixin) chi numuk. Y ri Pilato xubij c'a chi tijach pe ri ruch'acul ri Jesús chare ri José.
59 Y ri José xberuc'ama' c'a pe ri ruch'acul ri Jesús, y c'ac'ari' xubor pa jun sakilaj tziek.
60 Y xberuya' c'a ca pa jun jul riche (rixin) chi niya'ox (nya') caminek chupan. Ri jul ri' c'ac'ac', ri can riche (rixin) wi ka ri José tek ruc'oton chuwech jun nimabej. Y tek riya' rutz'apin chic ca ruchi' ri jul riq'ui ri nimalaj setesic abej ri tz'apebel ruchi' ri jul, c'ac'ari' xtzolin el.
61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok María chuka' rubi', can ye tz'uyul c'a apo chuwech ri jul tek xmuk ri Jesús.
62 Ri k'ij tek xmuk ri Jesús, ya k'ij chuka' ri' tek ri winek niquibanala' chic ruchojmil ronojel ri xtic'atzin chique ri pa ruca'n k'ij, ruma yari' napon ri uxlanibel k'ij. Y pa ruca'n k'ij, tek yec'o chic chupan ri uxlanibel k'ij, yac'ari' tek ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquiben c'a chi xbequic'ulu' qui' chuwech ri Pilato ri aj k'atbel tzij.
63 Riye' xbequibij c'a chare: Táta, riyoj xnatej chake chi tek ri Jesús can c'a q'ues na, xubij c'a chi xtic'astej pe ri pa rox k'ij. Can queri' wi c'a rubin ca ri k'olojel ri'.

Mateo 27:8-63 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

8 Y mare' re jun juyu' re' can c'a nibex Ulef chin Quic' cha, c'a chupan re tiempo re'.
9 Riq'uin re' can xbanataj-va re rubin can re Jeremías, re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Reja' ja quire' rubin can: Y re je rey-rumam can re ache xubini'aj Israel, xquilisaj-a treinta fichas re banon cha sakapuak, re mero re' xquiya' reje' roma xquibij che jare' re rajal re rusamajel re Dios.
10 Y re mero re' jare' re xquiya' chin xquilok' re rujuyu' re banoy-bojo'y. Can ancha'l-va rubin re Ajaf chua. Ja quire' rubin can re Jeremías.
11 Y re Jesús pa'al-apo chach re gobernador rubini'an Poncio Pilato. Y re gobernador re' xuc'utuj cha re Jesús: ¿Ja rat re qui-Rey re israelitas? Y re Jesús xubij: Ja', ja quire', can ancha'l re xabij.
12 Y re principal tak sacerdotes y re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, jun quichi' niquiban-apo chij re Jesús, pero reja' can man jun tzij nubij.
13 Re Pilato can jare' tak xubij cha re Jesús: Y can man naya-ta pa cuenta re niquibij re vinak chavij chin yatquisujuj. Y rat man jun tzij nabij.
14 Pero re Jesús cama-va jun tzij xubij cha re Pilato. Y mare' re gobernador re' can anchique-la xuna', roma man jun bey rutz'eton che jun vinak quire-ta nuban.
15 Y ronojel juna' tak napon re kanamak'ij yoj re yoj israelitas rubini'an pascua, can nilisas-a jun chique re presos re jec'o pa cárcel roma ja quire' re costumbre, y re gobernador ja re preso re niquic'utuj re vinak cha jare' re nulisaj-a libre.
16 Y chupan re tiempo re', c'o c'a jun ache rubini'an Barrabás re kejnak pa cárcel, y re jun ache re' can conojel je'atamayon rach che camas itzel ache.
17 Y tak xbequimola-qui' re vinak chire', re Pilato xubij-pa chique: ¿Y yex anchique chique reje' re nijo' che yen ninlisaj-a libre? ¿Nijo' che ninlisaj-a re Barrabás o ja re Jesús re nibex chuka' Cristo cha?
18 Re Pilato can quire-va xubij-pa, roma can rutaman-va che re vinak re' quiyi'on re Jesús pa ruk'a', roma camas itzel niquina' cha che camas je q'uiy vinak re ye'tzekelben richin.
19 Y re Pilato tz'uyul re anche' nuban-va juzgar, tak xapon rutzijol riq'uin re rubin-a re ruxayil cha. Y ja quire' re rutakon-a rubixic cha: Re Jesús jun ache re man jun mac rubanon, mare' rat, man catoc quichibil re ye'jovan niquiquimisaj. Roma yen rutzij re Jesús ximban jun itzel achic'.
20 Y re principal tak sacerdotes y re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, xquiya' quina'oj re vinak xaxe chin che tiquic'utuj-apo che ja re Barrabás re tilisas-a libre y re Jesús tiquimisas.
21 Y tak re gobernador xuc'utuj chic jun bey chique re vinak re' che anchique chique re je ca'e' re' re xtulisaj-a libre, re vinak re' can jare' tak xquibij: Ja re Barrabás nakajo' che talisaj-a libre.
22 C'are' re Pilato xuc'utuj chique re vinak: ¿Y andex nibij yex che yen nimban riq'uin re Jesús, re nibex chuka' Cristo cha? Y jare' tak conojel xe'ch'o-apo y xquibij: Re Jesús tiquimisas cho cruz.
23 Xpa re gobernador xubij chique re vinak: ¿Andex rumac rubanon chivach c'a? Pero re vinak man ye'tane-ta-ka. Xa más xquirak-apo quichi' y xquibij: Tiquimisas cho cruz.
24 Y tak re Pilato xutz'at che man jun chic cosa nitiquir nuban y re vinak camas niquiban, xpa reja' xbo'rc'ama-pa ba' ya' y xuch'aj ruk'a' chiquivach conojel re vinak re', y xubij chique: Camanak-va numac yen cha re rucamic re jun ache re' re man jun rumac. Re' xa jac'a yex yixc'o-va.
25 Xe'pa conojel re vinak xquibij: Pues pa kave' c'a yoj y pa quive' re kami'al-kajc'ual tika-va re rucamic re jun ache re', xe'cha'.
26 Y jare' tak re gobernador can chiquivach re vinak xulisaj-a libre re Barrabás, jac'a re Jesús antes che nujach-a pa quik'a' re ye'quimisan richin cho cruz, re Pilato xutak ruch'ayic re Jesús.
27 Y re soldados chin re gobernador re' xquic'uaj-apo re Jesús chupan re palacio. C'are' xe'cayoj conojel re nic'aj chic soldados, re quichibil-qui' quiq'uin. Can xe'quimol-apo chij re Jesús.
28 Xe'pa re soldados re' xquilisaj-a re rutziak re Jesús, y c'are' xquiya-ka jun tziak quiak chij can ancha'l-va re ye'quicusala' re reyes.
29 Reje' xquipach'uj chuka' jun k'ayis re camas ruq'uixal. Y xquiban ancha'l jun corona cha y c'are' xquiya' pa rujalom. Y chuka' xquiban cha re Jesús che xutz'am jun aj, y re ruk'a' re xtz'amo re aj, ja re rajquik'a', y can ye'xuque' chach. Y xquiban saludar can ancha'l niban saludar jun Rey, pero tak quire' niquiban xa chin burla, roma niquibij cha che rat yat qui-Rey re israelitas.
30 Niquichubaj chuka' rupalaj, y re aj re c'o pa ruk'a' niquilisaj-a chin niquich'ay pa rujalom.
31 Y tak xe'tane' che tza'n chij, xquilisaj-a re tziak re quiyi'on-ka chij. C'are' xquiya-a re can rutziak-va, y xquic'uaj-a chin che ne'quibajij cho cruz.
32 Y jac'a tak quitz'amon-a bey chin ne'quibajij re Jesús cho cruz xquic'ul jun ache, y re ache re' rubini'an Simón y reja' aj pa tenemit Cirene. Y re soldados can xquiban cha re ache re' che tuc'uaj-a re ru-cruz re Jesús.
33 Y xe'bapon c'a chupan re jun lugar rubini'an Gólgota. Re lugar re', Calavera chuka' ye'cha' cha.
34 Tak jec'o chic chire', xquiya' cha re Jesús jun ch'amalaj ruyi'al-uva xalon jun ak'om camas c'ay riq'uin. Pero tak reja' xutaj retal, man xrajo-ta xukum.
35 Y tak re soldados xquibajij-yan re Jesús cho cruz, xquitz'am rubanic sortear re rutziak chin xquitz'at andex che tziak re nuban-a tocar cada jun. Y riq'uin re' can nibanataj re bin can roma re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Re jun rusamajel re Dios can chij c'a re Cristo ch'ovenak-va can tak xubij: Xe'quijachala' re nutziak chiquivach y chuka' xquiban sortear. Quire' nubij re rutz'iban can.
36 Re soldados je'tz'uyul c'a chire' quichajin-apo re Jesús.
37 Y pa rue' re cruz xquiya' jun tz'alam y chach re tz'alam re' tz'iban-va re andex rumac re Jesús, y mare' niquimisas. Chach re tz'alam re' nubij: Re Jesús jare' re qui-Rey re israelitas.
38 Y ja chuka' re' tak jec'o je ca'e' elek'oma' re xe'quimisas cho cruz. Jun xya' pa rajquik'a' re Jesús y re jun chic pa ruxocon.
39 Re vinak re ye'k'ax re anche' c'o-va re Jesús, niquisiloj-apo quijalom chach, roma can man niquinimaj-ta che ja reja' re Ruc'ajol re Dios. Y chuka' c'o tzij re ye'quibila' can cha.
40 Y ja quire' re niquibij: Rat re yabin che navulaj re rachoch re Dios y pan oxe' k'ij napoba' chic jun bey, tacola' c'a-avi' ayon. Y vo xa ja rat re yat Ruc'ajol re Dios, caka-pa chach la a-cruz.
41 Y ja chuka' quire' niquiban re principal tak sacerdotes, re je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas, re achi'a' fariseos y re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, ye'tze'en chij re Jesús y niquibila' chiquivach:
42 Reja' can je q'uiy xe'rucol, pero vocame ni xe-ta reja' mismo man nitiquir-ta nucol-ri'. Y vo xa ja reja' re Rey kachin yoj re yoj israelitas, tika-pa chach la ru-cruz y yoj can xtakanimaj.
43 Reja' can xuban confiar-ri' riq'uin re Dios, y vo xa re Dios can nrajo' re Jesús, tucola' c'a. Roma re Jesús rubin: Ja yen re Ruc'ajol re Dios. Can quire-va rubin, xe'cha' re achi'a' re'.
44 Y re elek'oma' re junan je'bajin cho cruz riq'uin re Jesús, can ja chuka' quire' niquiban, ancha'l re nic'aj chic. Roma c'o chuka' tzij re niquibila-apo cha re Jesús.
45 Y ja tak xapon re nic'aj k'ij, jare' tak che jun ruch'ulef xk'ukumataj rach. Y re k'oko'm re' xq'uis-a c'a pa tak a las tres re tak'ak'ij.
46 Y como pa tak a las tres re tak'ak'ij chuka', jare' tak re Jesús cof xch'o y xubij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y re tzij re' ndel che tzij: Nu-Dios yen, nu-Dios yen, ¿anchique c'a roma tak xinamalij can?
47 Y jec'o re jec'o-apo chire' chunakaj re Jesús, tak xquic'axaj re xubij, xquibila': Reja' xa ja re Elías re nrayoj.
48 Y can jare' tak c'o jun re jonanin xba y xbo'rc'ama-pa jun ancha'l bo'j re nibex esponja cha, xumuba' chupan vinagre. C'are' xuya' re esponja chutza'n jun aj, chin xuya' cha re Jesús chin che otz ba' nuban-ka cha re nichake'j ruchi'.
49 Pero re nic'aj chic re jec'o-apo chire' riq'uin re Jesús, xquibij: Taya' k'ij cha, takatz'eta-na vo xa katzij che xtipa re Elías chucolic.
50 Pero re Jesús xa can jare' tak cof chic xch'o, y xujach re ránma pa ruk'a' re Dios, y xcom.
51 Y jare' tak re utzulaj tziak re anchok cha tason-va rupan re rachoch re Dios xel ca'e'. Xutz'am-pa pa rue' c'a charakan-ka. Chuka' xuban jun namalaj sananel y re aboj can xquijakala-qui'.
52 Re jul re anche' je'mukun-va re anama'i' xe'jakataj. Y je q'uiy chique re je rajc'ual re Dios re je quiminak chic-a, xe'c'astaj-pa,
53 y xe'be'el-pa. Jac'a tak xc'astaj-yam-pa re Jesús, jare' tak xe'tz'etetaj chuka' reje'. Reje' chuka' xe'bapon chupan re lok'olaj tenemit Jerusalén. Can chiquivach je q'uiy xquic'utula-va-qui'.
54 Re ache capitán y conojel re ru-soldados quichajin-apo re Jesús, y tak xquitz'at-yan re xuban re sananel, y chuka' xquitz'at-yan re nic'aj chic andex re xe'banataj, reje' camas xquixibij-qui' y xquibila': Can katzij-va che re jun ache re' Ruc'ajol re Dios.
55 Y je q'uiy ixoki' re can je'tzakatal-va-pa chij re Jesús tak xel-pa chire' pa Galilea chin niquivilij, reje' ye'tzu'um-pa chij re Jesús tak c'o cho cruz, pero c'ac'anaj c'a jec'o-va-a.
56 Y chiquicojol c'a conojel re ixoki' re' c'o-va re María Magdalena, re María re quite' re Jacobo y re José, y chuka' re ruxayil re ache rubini'an Zebedeo, re quite' re Jacobo y re Juan.
57 Jac'a tak xk'ak'ij-yan-ka, c'o c'a jun re xtzekelben richin re Jesús xapon. Re jun ache re' biyom y aj pa tenemit Arimatea, rubini'an José.
58 Reja' xba riq'uin re Pilato re gobernador y xbo'rc'utuj re ru-cuerpo re Jesús cha chin numuk. Y re Pilato xubij che tiya-a re ru-cuerpo re Jesús cha.
59 Y re José chin che xuc'uaj-a re ru-cuerpo re Jesús, xbo'rc'ama-pa, y c'are' xupis-a pa jun sábana ch'ajch'oj.
60 Re José xbo'rya' c'a can re ru-cuerpo re Jesús pa jun jul c'ac'a, re jun jul re' ja reja' re c'otoyon chach jun peña. Y tak reja' rutz'apin chic can ruchi' re jul riq'uin jun moma' aboj, c'ajare' tak xtzolaj.
61 Pero re María Magdalena y re jun chic ixok rubini'an chuka' María, can c'a xe'tz'uye-na can chach re jul re anche' xmuk-va can re Jesús.
62 Re k'ij tak xmuk re Jesús, ja k'ij chuka' re' tak re vinak niquibanala' chic rubanic ronojel re xtoc chique chin re ruca'n k'ij, roma jare' tak nitiquir-a re k'ij chin uxlanen. Y chupan re k'ij chin uxlanen, jare' tak re principal tak sacerdotes y re achi'a' fariseos xe'ba riq'uin re Pilato re gobernador.
63 Reje' xbequibij cha: Yoj xbeka chakac'o'x che tak re Jesús can c'a c'as che' xubij che pa rox k'ij xtic'astaj-pa chiquicojol re anama'i'. Can quire-va rubin can re jun aj-tz'ucuy-tzij re'.