Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 8:21-38 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 8:21-38 in GT:cak:Kaqchikel

21 Y ri Jesús xu'ij chique: Si quiri', ¿achique roma man jani (tik'ax, tino') chivech ri xin-ij?
22 Jac'ari' (xapon, xebos) ri Jesús pa Betsaida. Chiri' ec'o ec'amayon-pe jun ri man nitzu'un ta chuvech, y niquiquemelaj-qui' niquic'utuj favor che chi tuya' ruk'a' pa ruvi'.
23 Ri Jesús xuyukej c'a e ri man nitzu'un ta y xrelesaj-e chuchi' ri aldea. Xuchubaj c'a apu runak'-ruvech, y xuya' ruk'a' pa ruvi'. Jac'ari' xuc'utuj che si c'o nutz'et.
24 Tok ri man nitzu'un ta xujak ri runak'-ruvech, xu'ij: Yentz'et ri achi'a' achel tak che', pero yentz'et chi yebin, nicha'.
25 Jac'ari' tok ri Jesús xuya' chic apu ruk'a' chi tak runak'-ruvech ri man nitzu'un ta, y xu'on chi xtzu'un. Y can xtzu'un utz, chi naj chi nakaj jabel nutz'et ronojel.
26 C'ajari' xutak-e chiracho ri nitzu'un chic, y quire' xu'ij-e che: Man catek'ax-pe ri pan aldea, ni man tatzijoj chique ri ec'o chiri' ri xbanataj aviq'uin, xcha'.
27 Ri Jesús y ri ru-discípulos xebe ri pa tak aldeas ri ec'o pa ru-cuenta ri tinamit rubinan Cesarea ri ni'ix richin ri Felipe che. Tok ebenak pa bey, ri Jesús quire' c'a xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin niquinojij ri vinak? xcha'.
28 Rije' xqui'ij: Ec'o ye'in chi ja rat ri Juan ri Bautista. Ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Elías. Y ec'o ye'in chi rat jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can, xecha' ri discípulos.
29 Y rija' xuc'utuj chique: Jac'a chivech rix, ¿(yin achique, ayincu'x) yin? xcha'. Ri Pedro xu'ij-apu che: Ja rat ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, xcha'.
30 Y ri Jesús xu'ij chique chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi.
31 Ri Jesús jac'ari' xutz'uc-e rutzijosic chiquivech ri ru-discípulos chi rija' ri xtak-pe richin xalex chiquicojol, nic'atzin chi nik'ax chupan q'uiy k'axomal. Itzel xtitz'et coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, y coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés; xticamises, pero chi rox k'ij xtic'astaj-pe, xcha'.
32 Can k'alaj rubixic ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos, y tok ri Pedro xrac'axaj, xuc'uaj-e juba' quila' y xuch'olij.
33 Jac'a ri Jesús xtzu'un can chirij richin xerutz'et ri ch'aka' chic ru-discípulos y xu'ij che ri Pedro: ¡Catel-e chinuvech, rat Satanás! Roma ri nanojij xa junan riq'uin ri niquinojij ri vinak, y man nanojij ta ri achique nrojo' ri Dios.
34 Tok ri Jesús eroyon chic pe ri vinak y ri más chic ru-discípulos, quire' xu'ij chique: Si c'o jun nrojo' yirutzekle'ej, tuya' can juc'an ri nurayij rija', man tupokonaj nuk'asaj c'ayef voma yin, masque necamises, y quirutzekle'ej.
35 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen voma yin, y roma ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, can xtril-vi.
36 Roma, ¿achique utz nuq'uen-pe che jun vinak si nic'uje' ronojel beyomal richin ri roch'ulef riq'uin, y xa man nicolotaj ta?
37 Y, ¿achique chi beyomal nitiquer nuya' jun vinak pa ruq'uexel ri ránima richin nril ri c'aslen ri richin jumul? Man jun.
38 Roma ri xa xtiq'uix xtu'ij chiquivech ri aj-mac tak vinak itzel quic'aslen ri ec'o chupan ri tiempo re' chi yin runiman yin y ri nuch'abel, yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, tok xquipe chic jun bey riq'uin chic ruk'ij ri Nata', y epetenak ri lok'olaj ángeles chuvij, xquiq'uix xtin-ij chi ri jun ri' vichin yin.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 8 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 8:21-38 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

21 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Y achique c'a roma tok can c'a man jani nik'ax ta chivech?
22 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela', xe'apon c'a pa Betsaida. Y xc'an c'a pe jun achin moy chire. Y ri e c'amayon-pe richin re moy re' xquic'utuj utzil chire richin chi tuya' ruk'a' pa ruvi' richin ri achin moy nitiquir ta nitzu'un.
23 Xpe ri Jesús xuyukej-el ri achin moy y xuc'uaj-el c'a chuchi' ri ti tinamit. C'ari' ri Jesús xuya-apo ruchub ri chi tak runak'-ruvech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruvi' chuka'. C'ari' xuc'utuj chire vi c'o ri nutz'et.
24 Y tok ri moy xujek runak'-ruvech, xubij c'a: Ja'. Yentz'et ri achi'a'. Nintz'et chi achi'el e che'. Pero xa man e que ta chuka' ri', roma xa yebiyin, nicha' c'a.
25 Y ri Jesús xuya' chic c'a ri ruk'a' chi tak runak'-ruvech ri achin. Can xuben c'a chire ri achin chi xtzu'un. Y ri achin xtzu'un c'a jebel. Can jebel c'a yerutzu' ronojel; chi nej chi nakaj.
26 Y ri Jesús xutek c'a el ri achin richin tibe chirachoch. Rija' xubij c'a el chire: Man te'atzijoj na can ri pa tinamit. Man c'a catoc-apo, xa choj cabiyin chi'avachoch, xcha-el ri Jesús chire.
27 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xebe ri pa tak cocoj tinamit ri ec'o chiri' pa Cesarea richin ri Filipo. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rutijoxela': ¿In achique c'a yin, niquich'ob ri vinek? xcha' chique.
28 Y rije' xquibij chire: Ec'o ri yebin chi rat ja ri Juan ri Bautista. Ec'o ch'aka' chic niquibij chi ja rat ri Elías, ri jun ri xk'alajirisan ri xbix chire roma ri Dios ojer can. Y ec'o c'a chuka' ri yebin chi rat jun chique ri ch'aka' chic achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios chupan ri ojer can tiempo, xecha' chire ri Jesús.
29 Y rija' xuc'utuj chique ri rutijoxela': ¿Y rix achique nich'ob chuvij? xcha' chique. Y ri Pedro can jac'ari' xubij chire ri Jesús: Ja rat ri Cristo, xcha' chire.
30 Y ri Jesús xubij c'a chique chi man tiquitzijoj.
31 Y ri Jesús xuchop c'a ruc'utic chiquivech ri rutijoxela': Yin ri xinalex chi'icojol, c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal. Xquinetzelex coma ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Xquinetzelex coma ri principal-i' tak sacerdotes. Chuka' xquinetzelex coma ri etamanela' chirij ri ley. Y xquicamisex. Pero pa rox k'ij xquic'astej-pe, xcha' ri Jesús.
32 Y tok ri Jesús xubij c'a re ch'abel re' chique ri rutijoxela', can jebel vi k'alaj rubixic xuben chire. Can man xrevaj ta. Pero ri Pedro man xka' ta chuvech ri xubij ri Jesús, romari' xuc'uaj-el juba' quela', y xbechapon-pe chire.
33 Pero tok ri Jesús xrac'axaj queri', xupiscolij-ri' y xerutzu' ri ch'aka' chic rutijoxela'. Y c'ari' xubij chire ri Pedro: Man cac'oje-pe viq'uin rat Satanás, roma man utz ta ri nach'ob. Roma ri ach'obonic rat xa can junan riq'uin ri niquich'ob ri vinek y man nach'ob ta juba' achique c'a ri nrajo' ri Dios.
34 Y ri Jesús xeroyoj c'a pe ri vinek y ri ch'aka' chic rutijoxela'. Y rija' xubij c'a chique: Vi c'o jun nrajo' nitzekelben vichin, can tubana' c'a achi'el nuben jun ri benek chuxe' ru-cruz. Man nuben ta ri nurayij rija'. Man nupokonaj ta nuc'ovisaj tijoj-pokonal. Vi c'o c'a jun ri nich'obon quere', utz nipe viq'uin richin yirutzekelbej.
35 Roma vi yalan nupokonaj ri ruc'aslen re vave' chuvech re ruvach'ulef, xa man xtril ta c'a ruc'aslen richin jantape'. Jac'a ri man nupokonaj ta ri', stape' napon pa camic voma yin y roma ri utzilej ch'abel richin colotajic, can xtril ruc'aslen richin jantape'.
36 ¿Roma achique ta c'a nuq'uen-pe chire ri vinek vi nic'oje' ri beyomel richin ronojel re ruvach'ulef riq'uin y re vinek re' xa man nicolotej ta?
37 Y stape' janíla ta q'uiy ri beyomel c'o riq'uin ri vinek, can man nitiquir ta c'a nulok' ri c'aslen richin jantape'.
38 Man jun vinek c'a ri tiq'uix nuk'alajirisaj chi in runiman yin y ri nuch'abel. Man tiq'uix nubij queri' chique ri vinek richin re vacami, ri xa man niquinimaj ta ri Dios y can e aj-maqui' vi. Roma vi c'o jun ri niq'uix nubij queri' chique, yin chuka' ri xinalex chi'icojol xquiq'uix ninbij chi ri jun vinek ri' vichin yin. Queri' xtinben tok xquipe chic jun bey, y junan chic nuk'ij-nuc'ojlen riq'uin ri Nata' y e vachibilan-pe ri lok'olej tak ángeles.

San Marcos 8:21-38 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

21 Y ri Jesús xbij cheque: ¿Y achique c'a roma man jani nk'ax ta chive?
22 Y ri Jesús y rachibila' xe'apon c'a pa Betsaida. Y xquic'ün-pe jun achi moy chin ri Jesús. Y ri ye c'amayon-pe chin ri moy ri' xquic'utuj favor chin chin tuya' ruk'a' pari' richin ri achi moy ntiquer tüj ntzu'un.
23 Xpu'u ri Jesús xutz'om chuk'a' ri achi moy y xuc'uaj-e c'a chuchi' ri vit tinamit. Y ri Jesús xuya-apu ruchub chi tak runak'-ruvüch ri moy. Y chuka' xuya' ruk'a' pari'. Y xuc'utuj chin si nutzu'un.
24 Y tok ri moy xujük runak'-ruvüch, xbij: Ja'. Nyentz'et ri achi'a'. Nyentz'et que cachi'el ye che'. Pero xa man quiri' tüj roma xa nyebiyin, nbij.
25 Y ri Jesús xuya' chic ri ruk'a' chi tak runak'-ruvüch ri achi. Xbün c'a chin ri achi que xtzu'un utz. Y ri achi xtzu'un c'a jabel. Utz c'a xerutz'et-apu ronojel, chi nüj chi nakaj.
26 Y ri Jesús xutük-e ri achi richin tibe chiracho. Rija' xbij c'a chin: Man te'atzijoj pa tinamit. Man catoc-apu, xa choj cabiyin chi'avacho, xbij ri Jesús chin.
27 Y ri Jesús y ri rachibila' xebe pa tak k'os (aldea) ri yec'o chiri' pan ri lugar Cesarea richin ri Filipo. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Achique c'a yin, nquinuc ri vinük? xbij cheque.
28 Y rije' xquibij chin: Yec'o ch'aka nyebin que rat ja ri Juan Bautista. Y yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o c'a chuka' ri nyebin que rat jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios chupan ri ojer can tiempo, xquibij chin ri Jesús.
29 Y rija' xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Y rix achique ninuc pan nuvi'? xbij cheque. Y ri Pedro xbij chin ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, xbij chin.
30 Y ri Jesús xbij cheque que man tiquitzijoj.
31 Y ri Jesús xutz'om ruc'utic chiquivüch ri rachibila': Yin ri xinalüx chi'icojol, nc'atzin que nincusaj q'uiy pokonül. Y itzel yinquitz'et ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. Itzel yinquitz'et ri nimalüj tak sacerdotes. Chuka' itzel yinquitz'et ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y nquicamsüs. Pero pa rox k'ij nquic'astüj chic, xbij ri Jesús.
32 Y tok ri Jesús xbij ri tzij ri' cheque ri rachibila', jabel k'alüj ri rubixic xbün chin. Man xrevaj tüj. Pero ri Pedro man xka' tüj chin ri xbij ri Jesús, romari' xrelesaj-e ba' chiri', y xberuchapa-pe chin.
33 Pero ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xupiscolij-ri' y xerutz'et-apu ri ch'aka chic rachibila'. Y xbij chin ri Pedro: Man cac'uje-pe viq'uin rat itzel-vinük, roma man utz tüj ri nanuc. Roma xa cachi'el ri quinojibül ri vinük achajin junan riq'uin nquinuc ri vinük y man nanuc tüj cachi'el nrajo' ri Dios.
34 Y ri Jesús xeroyoj-pe ri vinük y ri ch'aka chic rachibila'. Y rija' xbij cheque: Achique c'a ri nrajo' nquirutzeklebej vichin, tubana' cachi'el nbün jun vinük benük chuxe' ru-cruz. Man nbün tüj ri nurayij rija'. Man nupokonaj tüj nuc'usaj pokonül. Si c'o jun ri nunuc quere' utz npu'u viq'uin chin nquirutzeklebej.
35 Roma si juis nupokonaj ri ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, xa man nril tüj ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nupokonaj tüj ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin y roma ri utzilüj tzij richin ri colonic, nril ruc'aslen richin chi jumul.
36 ¿Roma achique c'a nrelesaj chin ri vinük si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük ri' xa man ncolotüj tüj?
37 Y stape' (aunque) juis q'uiy ri beyomül ruchajin ri vinük, man ntiquer tüj nulok' ri c'aslen richin jumul.
38 Man jun vinük c'a tiq'uix nuk'alajrisaj que yin rutaken yin y que rutaken ri nutzij. Man tiq'uix nbij quiri' cheque ri vinük richin vocomi, ri xa man nquitakej tüj ri Dios y ye aj-maqui' vi. Roma si c'o jun ri nq'uix nbij quiri' cheque, yin chuka' ri xinalüx chi'icojol ninq'uix ninbij que ri jun vinük ri' vichin yin. Quiri' ninbün tok nquipu'u chic jun bey, y junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y ye vachibilan-pe ri lok'olüj tak ángeles.

San Marcos 8:21-38 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

21 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma man jani tiben entender ronojel ri'?
22 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon c'a pa Betsaida. Y xc'amer-pe jun achi moy chech. Y ri je-c'amayon-pe ri moy xquic'utuj favor che chi tuya' ruk'a' pa ruwi' chi quiri' ri achi moy nitiquier nitzu'n.
23 Xpe ri Jesús xutz'om ruk'a' ri achi moy y xuc'uaj-e c'a chuchi' ri tenemit. Ri Jesús xuya' ruchub chi tak rech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruwi' chuka'. Xuc'utuj che xa c'o nutzu'.
24 Y cuando ri moy xerujak ri rech, xu'ij: Ja'. Yentzu' ri achi'a'. Yentzu' chi je anche'l che', pero xa yebin, nicha'.
25 Y ri Jesús xuya' chic jun mej (bey) ruk'a' chi tak rech ri achi. Can xu'on che ri achi chi xtzu'n. Y ri achi xtzu'n jabel. Can jabel yerutzu' ronojel; chi naj y chunakaj.
26 Y ri Jesús xutak ri achi chi tibe chirocho. Raja' xu'ij che: Man catoc-apo pa tenemit, y man jun anchok che tatzijoj-wi re'. Xa choj jat (cabin) chi'awocho, xcha-e ri Jesús che.
27 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa tak cocoj tenemit ri jec'o chiri' pa Cesarea chi ri Filipo. Y pa bey ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jin ancu'x (anchique) ren, niqui'ij ri winak? xcha' chique.
28 Y reje' xqui'ij che: Jec'o ye'in chi ja ret ri Juan Bautista. Jec'o ch'aka chic niqui'ij chi ja ret ri Elías, ri jun ri xk'alajin ri x-ix che roma ri Dios ojer can tiempo. Y jec'ochuka' ri ye'in chi ret jat jun chic chique ri achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios chupa ri ojer can tiempo, xecha' che ri Jesús.
29 Y raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Y rix anchique ni'ij? xcha' chique. Y ri Pedro can ja' xu'ij che ri Jesús: Ja ret ri Cristo, ri takon-pe roma ri Dios, xcha' che.
30 Y ri Jesús xu'ij chique chi can man tiquitzijoj ri'.
31 Y ri Jesús xutz'om quitijoxic ri ru-discípulos y xu'ij: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nink'axaj na q'uiy sufrimiento. Itzel xquitz'et coma ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. Itzel xquitz'et chuka' coma ri nimalaj tak sacerdotes. Chuka' itzel xquitz'et coma ri maestros chi ri ley. Y can xquicamises, pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
32 Y cuando ri Jesús xu'ij ri tzij re' chique ri ru-discípulos, can k'alaj-wi rubixic xu'on che. Pero ri Pedro man xka ta chech ri xu'ij ri Jesús, romari' xuc'uaj-e juba' aparte, y cof xch'o'n che.
33 Pero cuando ri Jesús xuc'oxaj quiri', xutzalmayij-ri', xerutzu' ri ch'aka chic ru-discípulos y xu'ij che ri Pedro: Man cac'ue-pe wiq'uin ret Satanás, roma man utz ta ri nanojij. Roma ri nanojij ret xa can junan riq'uin ri niquinojij ri winak y man anche'l ta nrojo' ri Dios.
34 Y ri Jesús xeroyoj ri winak y ri ch'aka chic ru-discípulos. Y raja' xu'ij chique: Xa c'o jun nrojo' yirutzeklebej, can man tupokonaj-ri' nu'on sufrir, xa can tu'ona' anche'l can ruc'uan ru-cruz. Man tu'on ri nurayij raja'. Xa c'o jun nunojij nu'on quiri', can tipe wiq'uin y quirutzeklebej.
35 Roma xa c'o jun ri yalan nrojo' ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri', más que nicamises woma ren y roma ri utzilaj rutzij ri Dios, xticolotaj y can xtiril ruc'aslen ri man niq'uis ta.
36 Roma, ¿anchique ta nuch'ec jun winak xa nic'ue' ta ronojel ri beyomel ri c'o chech-ulef riq'uin y xa man nicolotaj ta?
37 Y más que yalan ta q'uiy ri beyomel c'o riq'uin ri jun winak, can man xtitiquier ta xtulok' ri c'aslen ri man niq'uis ta.
38 Man jun tiq'uix nuk'alajij chi can jinruniman ren y ri nutzij. Man tiq'uix nuk'alajij-ri' chiquiwech ri winak chi ri tiempo re' ri can je aj-mac y can man niquijo' ta niquinimaj ri Dios. Xa c'o jun niq'uix nuk'alajij-ri' chiquiwech reje' chi jinruniman ren ri xika-pe chicaj y xinalex chi'icojol, ren chuka' xquiq'uix xtin-ij chi ri jun winak ri' can wichi ren. Quiri' xtin-en cuando xquitzolaj chic pe jun mej (bey) junan quiq'uin ri lok'olaj tak ángeles y can junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' Dios.
San Marcos 8 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 8:21-38 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

21 Y ri Jesús xuꞌej chica: ¿Karruma majaꞌ tiꞌka pan iveꞌ (tiꞌan entender) nojiel reꞌ? xchaꞌ chica.
22 Después ri Jesús xalka cꞌa Betsaida. Y xcꞌamar-pa jun ache muoy choch. Y ri i-cꞌamayuon-pa ri muoy xquicꞌutuj favor cha chi tutzꞌamaꞌ ri nakꞌaroch.
23 Ri Jesús xutzꞌom rukꞌaꞌ ri ache muoy y xralasaj-el cꞌa chuchiꞌ ri aldea. Ri Jesús xuchubꞌaj ri nakꞌaroch ri muoy y xutzꞌom jeꞌ. Y xucꞌutuj cha xa cꞌo nutzꞌat.
24 Y antok ri muoy xujak ri nakꞌaroch, xuꞌej: Ncaꞌntzꞌat ri achiꞌaꞌ i-incheꞌl chieꞌ, pero ncaꞌntzꞌat chi xa ncaꞌin, nchaꞌ.
25 Y ri Jesús xutzꞌom chic jun bꞌay ri nakꞌaroch ri ache. Can xuꞌon cha ri ache chi xtzuꞌn. Y ri ache xtzuꞌn jaꞌal. Can jaꞌal cꞌa ncaꞌrutzꞌat nojiel; hasta ri icꞌo naj.
26 Y ri Jesús xutak cꞌa el ri ache chi tiꞌa chirachuoch. Jajaꞌ xuꞌej cꞌa el cha: Man catuoc chupan ri aldea, y man jun choj cha tatzijuoj-ve chupan ri aldea, xcha-el ri Jesús cha.
27 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌa pa tak aldeas ri icꞌo chupan ri Cesarea richin ri Filipo. Y pa bꞌay ri Jesús xucꞌutuj chica ri ru-discípulos: ¿In chica inreꞌ niquiꞌej ri achiꞌaꞌ? xchaꞌ chica.
28 Y ijejeꞌ xquiꞌej cha: Icꞌo ncaꞌeꞌn chi atreꞌ ri Juan el Bautista. Icꞌo nicꞌaj chic niquiꞌej chi atreꞌ ri Elías. Y icꞌo jeꞌ ri ncaꞌeꞌn chi atreꞌ at jun chic chiquivach ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, xaꞌchaꞌ cha ri Jesús.
29 Y jajaꞌ xucꞌutuj chica: ¿Y ixreꞌ, in chica inreꞌ ntiꞌej? Y ri Pedro xuꞌej cha ri Jesús: Atreꞌ ri Cristo, xchaꞌ cha.
30 Pero ri Jesús xuꞌon mandar chica chi man jun choj cha tiquiꞌej-ve chica jajaꞌ.
31 Y ri Jesús xutzꞌom cꞌa rutzijoxic chiquivach ri ru-discípulos, chi nicꞌatzin chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol nukꞌasaj qꞌuiy sufrimiento, y itziel xtitzꞌiet cuma ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, cuma ri principales sacerdotes, y cuma ri achiꞌaꞌ escribas; y xtiquimisas, pero chi oxeꞌ kꞌij xticꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
32 Y ri Jesús can jaꞌal kꞌalaj rutzijoxic ri tzij ri xuꞌej chica ri ru-discípulos. Y ri Pedro xucꞌuaj jubꞌaꞌ aparte ri Jesús y xuchꞌolij.
33 Pero antok ri Jesús xraꞌxaj quireꞌ, xtzuꞌn can chirij y xaꞌrutzꞌat ri nicꞌaj chic ru-discípulos y xuchꞌolij ri Pedro y xuꞌej cha: ¡Catiel-el chinoch Satanás! Ruma ri naꞌan pensar atreꞌ xa junan riqꞌuin ri niquiꞌan pensar ri vinak y man incheꞌl ta ri nrajoꞌ ri Dios.
34 Y ri Jesús xaꞌrayuoj ri vinak y ri ru-discípulos y xuꞌej chica: Vi xa cꞌo jun nrajoꞌ niꞌa chuvij, man tuꞌon ri nurayij jajaꞌ, y can tutzꞌamaꞌ y tucꞌuaj ri ru-cruz. Xa quireꞌ nuꞌon, otz tipa viqꞌuin chi niꞌa chuvij.
35 Ruma xa cꞌo jun ri altíra nrajoꞌ ri rucꞌaslien vaveꞌ ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri jun, mesque niquimisas vuma inreꞌ y ruma ri evangelio, can xticolotaj.
36 Ruma ¿chica nuchꞌec jun vinak xa nicꞌujieꞌ ta riqꞌuin nojiel ri bꞌayomal ri cꞌo choch-ulief y xa man nicolotaj ta?
37 Mesque altíra bꞌayomal cꞌo riqꞌuin, pero man nitiquir ta nulokꞌ ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
38 Ruma xa cꞌo jun ri niqꞌuix pa nu-cuenta y ruma ri nutzij chiquivach ri vinak richin ri tiempo vacame ri can aj-bꞌanoy-pecado y man nicajoꞌ ta niquinimaj ri Dios, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol can xtiqꞌuix jeꞌ pa ru-cuenta. Quireꞌ xtuꞌon antok xtipa chic jun bꞌay, junan chic ru-gloria riqꞌuin ri Rutataꞌ, i-richꞌilan-pa ri santos ángeles.

San Marcos 8:21-38 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

21 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Y achique c'a ruma tek can ma nik'ax ta chiwech ri nbij chiwe? xcha' ri Jesús.
22 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xe'apon c'a pa Betsaida. Y c'o c'a jun achi moy xbeya'ox (xbeya') chuwech. Y ri ye c'amayon pe ri moy ri', xquic'utuj utzil chare ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruwi' ri moy riche (rixin) chi nitzu'un.
23 Xpe ri Jesús xuchop el chuk'a' ri achi moy y xuc'uaj el c'a chuchi' ri aldea. C'ac'ari' ri Jesús xuya' apo ruchub (ruc'axej) chrij runak' ruwech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruwi'. C'ac'ari' tek xuc'utuj chare wi c'o ri nutz'et.
24 Y tek ri moy xujek runak' ruwech, xubij c'a: Ja' (je), yentz'et ri achi'a'. Ntz'et chi achi'el ye che'. Pero xa ma ye che' ta ruma xa can yebiyin, ncha'.
25 Y ri Jesús xuya' chic c'a ri ruk'a' chrij ri runak' tak ruwech ri achi y xuben c'a chare chi xtzu'un chic apo jun bey. Y yac'ari' tek ri achi xtzu'un chic jun bey achi'el ri rubanon ca. Can jabel c'a yerutzu' ronojel ri yec'o chi nej chi nakaj.
26 Y ri Jesús xutek c'a el ri achi chrachoch. Riya' xubij c'a el chare: Ma catoc ta pan aldea riche (rixin) chi nbe'atzijoj ca chiri', xa choj jet chawachoch, xcha' el ri Jesús chare.
27 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xebe ri pa tak aldea ri yec'o pa rucuenta ri tinamit Cesarea ri nibix chuka' riche (rixin) ri Felipe chare. Y pa bey, ri Jesús xuc'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique c'a riyin, niquibij ri winek? xcha' chique.
28 Y riye' xquibij chare: Yec'o ri yebin chi yit c'a riyit ri Juan ri Bautista. Yec'o nic'aj chic niquibij chi yit c'a riyit ri Elías. Y yec'o c'a chuka' ri yebin chi riyit yit jun chique ri nic'aj chic profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, xecha' chare ri Jesús.
29 Y Riya' xuc'utuj c'a chique ri rudiscípulos: ¿Yin achique c'a riyin nibij riyix? xcha' chique. Y ri Pedro can yac'ari' tek xubij: Yit c'a riyit ri Cristo, xcha' chare.
30 Y ri Jesús xuchilabej c'a chique chi majun achoj chare tiquitzijoj wi.
31 Y ri Jesús xuchop c'a rubixic chique ri rudiscípulos: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, c'o chi nk'axaj na q'uiy tijoj pokonal. Xquinetzelex cuma ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Xquinetzelex cuma ri principali' tak sacerdotes. Chuka' xquinetzelex cuma ri aj tz'iba'. Y xquicamisex. Yac'a ri pa rox k'ij xquic'astej pe, xcha' ri Jesús chique.
32 Y tek ri Jesús xubij c'a re ch'abel re' chique ri rudiscípulos, can jabel c'a k'alaj rubixic xuben chare. Yac'a ri Pedro ma xka ta chuwech ri xubij ri Jesús, rumari' xuc'uaj el juba' quela', y xbechapon pe chare.
33 Pero tek ri Jesús xrac'axaj queri', xupiscolij ri' y xerutzu' ri nic'aj chic rudiscípulos y c'ac'ari' xubij chare ri Pedro: Cabiyin quela' riyit Satanás, ruma ma utz ta ri nach'ob. Ruma ri nach'ob riyit xa can junan riq'ui ri niquich'ob ri winek y xa ma ya ta ri nrajo' ri Dios ri nach'ob.
34 Y ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri winek y ri rudiscípulos y Riya' xubij c'a chique: Wi c'o jun nrajo' yirutzekelbej, man c'a tupokonaj ta nuk'axaj tijoj pokonal. Xa can tubana' c'a achi'el nuben jun ri benak chuxe' jun cruz riche (rixin) chi nbecamisex. Ma nuben ta chic ri nurayij ka riya'. Wi c'o c'a jun nich'obo queri', utz chi nipe wuq'ui y quirutzekelbej c'a.
35 Ruma xabachique ri can nupokonaj ri ruc'aslen re wawe' chuwech re ruwach'ulef, xa ma xtril ta c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Yac'a ri ma nupokonaj ta ri ruc'aslen re wawe' choch'ulef, astape' ta na can napon pa camic wuma riyin y ruma ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic, can xtril c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
36 Ruma, ¿achique ta c'a nuc'om pe chare ri winek wi nic'oje' ri beyomel riche (rixin) ronojel re ruwach'ulef riq'ui y wi xa ma nicolotej ta?
37 Y astape' sibilaj q'uiy ri beyomel ri c'o riq'ui ri winek, xa can ma xticowin ta nulok' ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
38 Ruma wi jun winek niq'uix yiruk'alajsaj riyin y niq'uix nuk'alajsaj ri nuch'abel chique ri winek ri xa can ma yeniman ta chic chare ri Dios, winek ri can ye aj maqui' ri yec'o chuwech re ruwach'ulef re tiempo re', queri' chuka' riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol xquiq'uix xtinbij chi ri jun winek ri' wuche (wixin) riyin. Queri' xtinben tek xquipe chic jun bey, y junan chic nuk'ij nuc'ojlen riq'ui ri Nata' y ye wachibilan pe ri lok'olaj tak ángeles.

Marcos 8:21-38 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

21 Y re Jesús xubij chique: ¿Anchique roma tak can man k'axnak-ta pan ive'?
22 Re Jesús y chibil re ru-discípulos, xe'bapon pa Betsaida. Y xc'am-pa jun ache moy chach. Y re je'c'amayom-pa richin re moy re' xquic'utuj utzil cha che tuya' ruk'a' pa rue' che re ache moy nitiquir-ta nitzu'un.
23 Xpa re Jesús xuyukej-a chuk'a' re ache moy y xuc'uaj-a chuchi' re tenemit. C'are' re Jesús xuya-apo ruchub chuchi' tak nak'arach re moy. Y xuya' ruk'a' pa rue'. C'are' xuc'utuj cha vo xa c'o nutz'at.
24 Y tak re moy xujak re nak'arach, xubij: Ja'. Ye'ntz'at re achi'a'. Nintz'at che ancha'l che' je'pa'al. Pero xa man quire-ta, roma xa ye'biyin, xcha'.
25 Y re Jesús xuya' chic jun bey re ruk'a' chuchi' tak nak'arach re ache. Can xuban cha re ache che xtzu'un. Y re ache xtzu'un jabal. Can jabal ye'rutz'at ronojel, che naj che nakaj.
26 Y re Jesús xutak-a re ache chin tiba charachoch. Reja' xubij-a cha: Man catoc-apo pa tenemit chin man taya' rutzijol, xa choj cabiyin chavachoch, xcha-a re Jesús cha.
27 Re Jesús y re ru-discípulos xe'ba pa tak cocoj tenemit re jec'o chire' pa Cesarea chin re Filipo. Y po bey re Jesús xuc'utuj chique re ru-discípulos: ¿Yin anchique c'a yen niquinojij re vinak? xcha' chique.
28 Y reje' xquibij cha: Jec'o ye'bin che ja rat re Juan Bautista. Nic'aj chic niquibij che ja rat re Elías, re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Y jec'o chuka' re ye'bin che rat yat jun chique re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, xe'cha' cha re Jesús.
29 Y reja' xuc'utuj chique re ru-discípulos: Y yex, ¿andex ninojij chuij? Y re Pedro can jare' xubij cha re Jesús: Ja rat re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios.
30 Y re Jesús xubij chique che man jun anchok cha tiquibij-va che ja reja' re Cristo.
31 Y re Jesús xutz'am rutzijosic y ruc'utic chiquivach re ru-discípulos: Yen re xinalax chi'icojol, tiene que nink'asaj q'uiy tijoj-pokonal. Xquintzelas coma re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, coma re principal tak sacerdotes, y chuka' coma re achi'a' re je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas. Y xquinquimisas, pero pa rox k'ij xquinc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha' re Jesús.
32 Y tak re Jesús xubij re ch'abal re' chique re ru-discípulos, can jabal k'alaj rubixic xuban cha. Pero re Pedro man xka-ta chach re xubij re Jesús, mare' xujich'aj-a quiq'uin re nic'aj chic discípulos, y cof xch'o cha re Jesús.
33 Pero tak re Jesús xuc'axaj quire', xuposcolij-ri' y xe'rutzu' re nic'aj chic ru-discípulos. Y xubij cha re Pedro: Catel-a viq'uin rat Satanás, roma man otz-ta re nanojij. Roma re anojebal rat xa can junan quiq'uin re quinojebal re vinak y man nanojij-ta ba' andex re nrajo' re Dios.
34 Y re Jesús xe'rayoj-apo re vinak y re nic'aj chic ru-discípulos. Y xubij chique: Vo xa c'o jun nrajo' yinrutzekelbej, can tubana' ancha'l jun re binak chuxe' ru-cruz. Man tuban re nurayij reja'. Man tupokonaj nuk'asaj tijoj-pokonal. Vo xa c'o jun re ninojin quire', otz che nipa viq'uin chin yinrutzekelbej.
35 Roma vo xa camas nupokonaj re ruc'aslen vova' chach re ruch'ulef, xa man xtuvel-ta ruc'aslen re man niq'uis-ta. Jac'a re man nupokonaj-ta re ruc'aslen, astapa' xtiquimisas nutzij yen y roma re utzulaj ch'abal chin re Dios re nibex evangelio cha, jare' sí can xtuvel-va ruc'aslen re man niq'uis-ta.
36 Roma man jun cosa otz nuc'am-pa cha re vinak, xe-ta nic'ue' ronojel re biyomal chin re ruch'ulef riq'uin, y re vinak re' man nicolotaj-ta.
37 Astapa' camas biyomal c'o riq'uin re vinak, pero man nitiquir-ta nulok' re c'aslen re man niq'uis-ta.
38 Man jun vinak tiq'uex nutzijoj che yinruniman yen y re nuch'abal. Man tiq'uex nubij quire' chique re vinak re jec'o vocame, re xa man niquinimaj-ta re Dios y can je aj-maqui-va. Roma vo xa c'o jun re niq'uex nubij quire' chique, yen chuka' re xinalax chi'icojol xquinq'uex nimbij che re jun vinak re' che vichin yen. Quire' xtimban tak xquimpa chic jun bey, y junan chic nuk'ij riq'uin re Nata' y je vichibil-pa re lok'olaj tak ángeles.