Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 6:3-21 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 6:3-21 in GT:cak:Kaqchikel

3 Roma ri achi re' xa jun samajiy-che', ral ri María, quinimal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi, xecha'. Y ri vinak xa itzel xquina' che ri Jesús.
4 Pero ri Jesús quire' xu'ij chique ri vinak: Nis-ta jun profeta ri man ta niyo'ox ruk'ij, pero man coma ta ri aj-rutinamit, man coma ta ri (eralpachel, yaraj-c'uaxel) ni man coma ta ri aj pa racho, xcha' chique.
5 Y manak che'el xu'on jun milagro ri Jesús chiri' pa rutinamit, xaxe ca'i-oxi' yeyavej ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xu'on chi xec'achoj.
6 Ri Jesús can achique na xuna', roma ri ruvinak man niquinimaj ta achique rija'. Y xbe pa tak aldeas ri ec'o chiri' nakaj richin yerutijoj ri vinak.
7 Ri Jesús xeroyoj ri doce ru-discípulos, xerutak-e chi caca', y xu'on-e chique chi c'o quik'a' chi yequelesaj itzel tak espíritu.
8 Rija' xu'ij-e chique chi man jun achique tiquic'uaj richin ri quibey; xaxe ch'ami'y. Man tiquic'uaj morral, nis-ta pan, nis-ta méra pa tak (quipas, quic'an).
9 Xaxe quixajab tiquicusaj-e, y man tiquic'uaj jun chic solaj quitziak.
10 Y xu'ij-e chique: Xa achique na jay yixoc-vi, chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xquixel-pe chupan ri lugar ri'.
11 Pero si c'o jun lugar man xtic'ul ta ivech, y man xticajo' ta xtiquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, tok yixel-pe chiri', (tiquiraj, titota') can ri pokolaj pa tak ivakan chiquivech ri aj chiri', richin tiquina'ej chi man utz ta ri xqui'en. Jac'a yin kitzij nin-ij chive, chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra, xcha-e chique.
12 Xebe c'a ri discípulos, niquitzijoj chique ri vinak chi tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri quimac.
13 Q'uiy c'a itzel tak espíritu yequelesaj, y eq'uiy yeyavej niquiyala' can aceite olivo pa quivi' y yequic'achojrisaj can.
14 Ri rey Herodes xrac'axaj chi ri Jesús q'uiy rutzijol chiquicojol ri vinak, pero nu'ij chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', y romari' ocunak nimalaj uchuk'a' riq'uin richin nitiquer yerubanala' milagros. Quiri' ri nunojij ri Herodes.
15 Jac'a ch'aka' niqui'ij chi ri Jesús ja ri profeta Elías, ri xc'uje' ojer can. Ch'aka' chic niqui'ij chi jun profeta o jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can.
16 Tok ri rey Herodes xrac'axaj quiri', rija' nu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xin-ij yin chi xcumix-e (rujolon, ruvi'), y vacami xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'.
17 Ri Herodes quiri' nunojij, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan y xxim pa cadena ri pa cárcel. Quiri' xu'on che ri Juan, roma ri Herodes rubanon-ka rixayil che ri Herodías, rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes,
18 y ri Juan quire' ru'in che: Man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi abanon-ka avixayil che ri Herodías, rixayil ri animal. Quiri' ru'in che.
19 Romari' ri Herodías nikukut riq'uin royoval chirij ri Juan; can rurayin rucamic, pero man rilon ta achique nu'on richin nucamisaj.
20 Roma ri Herodes ruchajin utz ri Juan richin man jun achique ti'an che, roma reteman chi jun chojmilaj achi cha'on roma ri Dios. Y tok ri Herodes nrac'axaj ri nutzijoj ri Juan che, can man nril ta achique nu'on riq'uin ri ni'ix che, pero nika chuvech nrac'axaj.
21 Pero xuka c'a jun k'ij chi ri Juan nika pa ruk'a' ri Herodías, y ri' ja ri k'ij tok ri Herodes xu'on nimak'ij roma xuq'uis chic jun rujuna'. Ri Herodes xeroyoj ri nima'k tak quik'ij chupan ri ru-gobierno, ri e'uc'uay quichin ri soldados y ri vinak ri can c'o quik'ij pa departamento Galilea richin jun va'in.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 6 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 6:3-21 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

3 Roma re achin re', xa jare' ri samajiy-che' (ajanel), ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri rana' xa chikacojol roj ec'o-vi, xecha'. Romari' ri vinek can man juba' xquinimaj ta ri Jesús, roma rija' aj chiri' pa quitinamit.
4 Y ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Conojel c'a ri yek'alajirisan ri ch'abel ri bin chique roma ri Dios, man jun quik'ij; pero ri' xaxe chiquivech ri vinek aj pa rutinamit, chiquivech ri rach'alal y chiquivech chuka' ri aj pa rachoch, xcha' chique.
5 Y chupan ri rutinamit, ri Jesús man q'uiy ta c'a milagros xtiquir xuben. Xaxe oc ca'i-oxi' yava'i' ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xeruc'achojirisaj.
6 Y rija' can achique la c'a xuna' roma xerutz'et chi ri vinek ri aj chiri' pa rutinamit, chi xa can man xquicukuba' ta quic'u'x riq'uin. Rija' xbe c'a ri pa tak cocoj tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri rutinamit. Rija' can xuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek.
7 C'ari' ri Jesús xeroyoj c'a ri cablajuj rutijoxela'. Y chi caca' xuchop-el quitakic chubanic ri samaj, y xuya-el uchuk'a' chique richin chi yetiquir yequelesaj ri itzel tak espíritu.
8 Y rija' xubij c'a chuka' el chique chi xaxe ri quich'ame'y tiquic'uaj-el y man jun chic ri tiquic'uaj. Man tiquic'uaj pekes (morral), man tiquic'uaj vey y chuka' can man tiquic'uaj-el mero ri pa tak ruximbal-quipan; xa can man jun mero ri tiquic'uaj-el.
9 Man tiquicusaj-el ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj-el quixajab.
10 Ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri rutijoxela': Xabachique tinamit yixapon-vi; tok yixoc pa jun jay, chiri' quixc'oje-vi-ka. Xa can c'a ja tok yixel na pe chiri', utz niya' can ri jay ri xixc'oje-vi.
11 Y vi ta ri yixapon-vi, ri vinek man yixquic'ul ta jebel, y man nicajo' ta chuka' nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix chique, can quixel c'a pe ri chiri'. Y titotala' c'a can (tiquirala' c'a can) ri pokolaj ri c'o pa tak ivaken chiquivech ri vinek ri', richin tiquinabej chi man utz ta ri xquiben. Roma can ninbij-vi c'a chive, chi chupan ri k'ij tok xtibanatej ri k'atoj-tzij, ri ruc'ayeval c'a ri xtika' pa quivi' ri vinek ri xec'oje' pa tinamit Sodoma y Gomorra man can ta xtic'o ruvi', que chuvech ri xtika' pa quivi' ri vinek richin ri tinamit ri man xquixquic'ul ta jebel, xcha-el chique.
12 Y ri tijoxela' xebe c'a. Rije' xquibij c'a chique ri vinek chi titzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios.
13 Y ri tijoxela' q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quivi' e q'uiy yava'i' y xequic'achojirisala' can.
14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús janíla rutzijol chiquicojol ri vinek. Pero ri Herodes xubij-ka pa ránima chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astej-pe chiquicojol ri caminaki', y romari' tok c'o uchuk'a' pa ruk'a' richin q'uiy ri nitiquir yerubanala', xcha-ka rija'.
15 Pero ec'o c'a chique ri vinek ri xquibij chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y ec'o ch'aka' chic xquibij chi rija' jun achin ri nik'alajirisan ri nibix chire roma ri Dios y chuka' xquibij chi rija' jun chique ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios chupan ri ojer can tiempo.
16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Re Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rukul, y vacami c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki', nicha' c'a.
17 Roma xa can jac'a ri rey Herodes ri xbin chi techap-pe ri Juan. Y c'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes queri' xuben roma ri ixok ri c'o riq'uin; ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y ri Herodes can ruc'amon c'a ka ri ixok ri'.
18 Ri Juan xchap c'a roma jari' ri rubin chire ri Herodes. Rija' rubin c'a chire: Man utz ta abanon chi ac'amon-ka ri Herodías ri rixjayil ri avach'alal Felipe.
19 Ri Herodías can rajovan-vi c'a rucamisan ri Juan roma itzel nuna' chire, pero man pa ruk'a' ta c'a rija' c'o-vi, romari' man tiquirinek ta.
20 Ri rey Herodes can retaman-vi c'a chi ri Juan jun chojmilej y lok'olej achin richin ri Dios; y nuxibij c'a ri' chuvech. Can man ruyo'on ta c'a k'ij richin c'o ta ruc'ulvachin. Rija' can jebel c'a nrac'axaj tok ri Juan nubij ri ruch'abel ri Dios chire. Pero rija' man nich'obotej ta c'a chuvech ri achique ruc'amon chi nuben. Man riq'uin ri', rija' can jebel vi c'a nrac'axaj ri nibix chire.
21 Y ri k'ij c'a ri oyoben roma ri Herodías richin nika' ri Juan pa ruk'a', xapon c'a. Chupan ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna', xuya' jun va'in y xeroyoj c'a ri k'atoy tak tzij ri ec'o pa ruk'a', xeroyoj ri e uc'uey quichin ri achi'a' banoy tak oyoval y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o janíla quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea.

San Marcos 6:3-21 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

3 Roma ri achi re', xa jare' ri samajiy-che' (carpintero), ral ri María, quinimal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri rana' xa chikacojol roj yec'o-vi, xquibij. Romari' ri vinük nixta ba' xquitakej tüj ri Jesús, roma rija' aj-chiri' pa quitinamit.
4 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük ri': Conojel c'a ri nyek'alajrisan ri tzij ri bin cheque roma ri Dios, man ni jun c'a quik'ij pa quitinamit pero ri' xaxe chiquivüch ri vinük aj pa rutinamit, chiquivüch ri roxpochel y chiquivüch chuka' ri aj pa racho, xbij cheque.
5 Y chupan ri rutinamit, ri Jesús man q'uiy tüj milagros xtiquer xbün. Xaxe oc ca'i-oxi' yava'i' ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xeruc'achojrisaj.
6 Y rija' xsatz ruc'u'x roma xerutz'et que ri vinük ri aj chiri' pa rutinamit, que xa man xquiya' tüj cánima riq'uin. Rija' xbe c'a pa tak cocoj tinamit ri yec'o-pe chunakaj ri rutinamit. Rija' xuc'ut c'a ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük.
7 C'ateri' ri Jesús xeroyoj c'a ri doce rachibila'. Y xuya' quisamaj y xerutük-e chin ri samaj, y xuya' cuchuk'a' quik'ij cheque chin nyetiquer nyequelesaj ri itzel tak espíritu.
8 Y rija' xbij c'a chuka' cheque que xaxe ri quich'ami'y tiquic'uaj-e y man jun chic tiquic'uaj. Man tiquic'uaj vit ya'l achique nquiya-e chupan, man tiquic'uaj vüy, nixta tumin tiquic'uaj.
9 Man tiquicusaj-e ca'i' quitziek. Pero utz que nquicusaj-e quixajab.
10 Ri Jesús xbij chuka' cheque ri rachibila': Achique na tinamit nyixapon-vi tok nyixoc pa jun jay, chiri' quixc'uje-vi hasta que nyixel-e chupan ri tinamit ri'.
11 Y tok nyixapon-vi quiq'uin ri vinük y man ncajo' tüj nyixoc pa cacho chin nyixc'uje' quiq'uin chin nitzijoj ri rutzij ri Dios cheque, y man xcajo' tüj ncac'axaj ri rutzij ri Dios ri nitzijoj rix cheque, quixel-e chiri' y titotala' can ri pokolaj ri c'o pa tak ivakün chiquivüch ri vinük richin tiquitz'et man utz tüj xquibün. Ninbij chive, que chupan ri k'ij chin ri juicio pari' ri ruch'ulef, ri castigo nobos más nim pari' ri vinük ri man nyixquic'ul tüj utz, que chuvüch ri xc'ulachij ri tinamit Sodoma y Gomorra, xbij cheque.
12 Y ri rachibila' ri Jesús xebe c'a. Rije' xquibij c'a cheque ri vinük que tiquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios.
13 Y ri rachibila' q'uiy itzel tak espíritu xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quijolon ye q'uiy yava'i', y xequic'achojrisaj can.
14 Ri rey rubini'an Herodes xrac'axaj c'a que ri Jesús jaru' la rutzijol petenük chiquicojol ri vinük. Pero ri Herodes xbij-ka pa ránima: Ri Jesús re' xa ri Juan Bautista xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', y roma c'a ri' c'o ruchuk'a' ruk'ij y ntiquer nyerubanala' milagros, xbij-ka ri Herodes.
15 Pero ch'aka vinük xquibij que ri Jesús xa ja ri' ri Elías. Y yec'o ch'aka chic xquibij que rija' jun achi ri nk'alajrisan ri nbix chin roma ri Dios y chuka' xquibij que rija' jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios chupan ri ojer can tiempo.
16 Pero tok ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xbij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintük chuk'upixic rukul, y vocomi xc'astüj chic pe chiquicojol ri caminaki', xbij c'a.
17 Roma xa ja ri rey Herodes ri xbin que titz'om-pe ri Juan. Y c'ateri' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ri Herodes quiri' xbün roma ri ixok ri c'o riq'uin, ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri ruchak' ri Herodes. Y ri Herodes ruc'amon c'a ka ri ixok ri'.
18 Ri Juan xtz'amatüj-pe roma ri xbin chin ri Herodes: Man utz tüj abanun que ac'amon-ka ri avixnan, ri ixok Herodías, xa rixjayil ri achak' Felipe.
19 Ri ixok Herodías xrajo' xcamsaj ri Juan roma itzel nuna' chin, pero xa roma man pa ruk'a' tüj rija' c'o-vi, romari' man tiquernük tüj riq'uin.
20 Ri rey Herodes retaman-vi que ri Juan jun achi utz, choj ruc'aslen y lok'olüj chin ri Dios. Y nuxbij-ri' chuvüch. Más que nbün cuenta nuchajij chin man nijun nuc'ulachij. Rija' xa jabel utz ri nrac'axaj ri rutzij ri Dios ri nbij ri Juan chin. Pero rija' man xunucun tüj achique ri c'uluman que nbün.
21 Y ri ixok Herodías royoben chic ri k'ij chin ntzak ri Juan pa ruk'a'. Y xapon ri k'ij tok ri rey Herodes xtz'aküt chic jun juna' y xbün jun nimak'ij y xuya' jun va'in. Y xeroyoj ri achi'a' ri c'o quik'ij ri nyesamüj riq'uin rija' y ri achi'a' ri nquibün mandar pa quivi' ri nyebanun oyoval y ri achi'a' ri c'o q'uiy quik'ij chiquicojol ri vinük aj-Galilea.

San Marcos 6:3-21 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

3 Ri achi re', xa jare' ri carpintero, ri ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri je rana' xa chikacojol roj jec'o-wi, xecha'. Romari' ri winak can man xquinimaj ta ri Jesús, roma raja' xa aj-chiri' chuka'.
4 Y ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, xe ri winak pa rutenemit, ri rach'alal y ri jec'o pa rocho ri can man jun ruk'ij niqui'en che, xcha' chique.
5 Y chupa ri rutenemit, ri Jesús man q'uiy ta milagros xu'on. Xe jujun oc yawa'i' xuya' ruk'a' pa quiwi' chi xec'achoj.
6 Y raja' can anchique la xuna' roma xerutzu' chi ri winak ri aj-chiri' pa rutenemit, xa can man xquiya' ta cánima riq'uin. Raja' xbe pa cocoj tak tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri rutenemit. Raja' xuc'ut rutzij ri Dios chiquiwech ri winak.
7 Después ri Jesús xeroyoj ri cablajuj discípulos. Y chi caca' chi caca' xerutak-e chi ne'quibana' ri samaj, y xuya-e uchuk'a' chique chi yetiquier yequilesaj ri itzel tak espíritus.
8 Y raja' xu'ij chuka' chique chi xe quich'ami'y tiquic'uaj-e y man jun chic anchique tiquic'uaj. Man tiquic'uaj quichim, man tiquic'uaj wey y chuka' can man tiquic'uaj qui-mero pa tak ruximbel-quipa; xa can man jun mero ri xtic'atzin chique.
9 Man tiquic'uaj-e ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj-e quixajab.
10 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri ru-discípulos: Ri tenemit anchi' jixapon-wi; cuando jixoc pa jun jay, chiri' quixc'ue-wi-ka. Xa c'aja' ri jixel-pe chiri', ja' xtiya' can ri jay ri anchi' xixc'ue-wi.
11 Y xa ri anchi' jixapon-wi, ri winak man utz ta niquic'ul iwech y man niquijo' ta chuka' niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nitzijoj rix chique, can ja' quixel-pe chiri'. Y titota' can ri pokolaj ri c'o pa tak iwakan chiquiwech ri winak ri', chi tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en. Roma ren can nin-ij chiwe, chi chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi', que chech ri castigo ri xtika pa quiwi' ri winak ri xec'ue' pa tenemit Sodoma y Gomorra, xcha-e chique.
12 Y ri discípulos xebe. Reje' xqui'ij chique ri winak chi tiquiya' can ri quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios.
13 Ri discípulos q'uiy itzel tak espíritus ri xequilesaj. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quiwi' je q'uiy yawa'i' y xequic'achojrisaj can.
14 Y ri rey Herodes can xuc'oxaj chi ri Jesús yalan rutzijol chiquicojol ri winak. Pero ri Herodes xu'ij-ka pa ránima chi ri Jesús, xa ja ri Juan Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', y romari' c'o ri uchuk'a' pa ruk'a' chi q'uiy ri nitiquier yeru'on, xcha-ka raja'.
15 Pero jec'o winak xqui'ij chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y jec'o ch'aka chic xqui'ij chi raja' jun achi ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios, y chuka' xqui'ij chi raja' jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios chupa ri ojer can tiempo.
16 Pero cuando ri rey Herodes xuc'oxaj ri niqui'ij ri winak, xu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintak rukupixic rukul, y cami xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', nicha'.
17 Ri rey Herodes quic'amon-ka-qui' riq'uin ri Herodías, y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y romari' ri Herodes xu'ij chi titz'om ri Juan, tiyo'x pa cárcel y tixime' che cadena.
18 Quiri' xu'on ri Herodes che ri Juan, roma ri Juan xu'ij che: Man utz ta chi abanon-ka awaxayil che ri Herodías, roma raja' xa raxayil ri awach'alal Felipe.
19 Romari' ri Herodías can rurayin chi rucamisan yan ta ri Juan roma can itzel nutzu', pero man pa ruk'a' ta raja' c'o-wi, romari' man tiquirinak ta riq'uin.
20 Ri rey Herodes can reta'n-wi chi ri Juan jun chojmilaj y lok'olaj achi chech ri Dios, y can nuxi'j-ri' chech. Can ruchajin chi quiri' man jun anchique tuc'ulumaj pa ruk'a' ri Herodías. Raja' can jabel nuc'oxaj cuando ri Juan nutzijoj rutzij ri Dios che. Pero can man nril ta anchique nu'on.
21 Y ri k'ij ri yoben roma ri Herodías chi nika ri Juan pa ruk'a', xapon chupa ri k'ij cuando ri rey Herodes xtzakon jun chic rujuna'. Raja' xuya' jun wa'in y xeru'on invitar ri achi'a' ri c'o quik'ij ri yesamaj pa ru-gobierno, xeroyoj ri qui-jefes ri soldados y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o yalan quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea.
San Marcos 6 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 6:3-21 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

3 ¿Man ja ta came va ri carpintero, ral ri María, y ri i-ruchakꞌ ja ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón? ¿Man icꞌo ta cꞌa jeꞌ ri ranaꞌ kiqꞌuin? xaꞌchaꞌ. Y rumareꞌ ri vinak man xquinimaj ta y xpa quiyoval chirij ri Jesús.
4 Y ri Jesús xuꞌej chica: Jun profeta joꞌc ri rutanamit, ri rachꞌalal y ri pa rachuoch niquiꞌan cha chi man jun rakalien, xchaꞌ chica.
5 Y man jun milagro xuꞌon ri Jesús pa rutanamit. Xa nicꞌaj-oc ri ncaꞌyavaj ri xuyaꞌ rukꞌaꞌ pa quiveꞌ chi xaꞌruꞌon sanar.
6 Y jajaꞌ can xchapataj ruma ri vinak xa man xquinimaj ta. Y xꞌa cꞌa pa tak aldeas ri icꞌo cierca ri rutanamit chi nucꞌut ri ruchꞌabꞌal ri Dios chiquivach ri vinak.
7 Después xaꞌrayuoj ri doce (cabꞌalajuj) discípulos. Y chi cacaꞌ chi cacaꞌ xaꞌrutak-el, y xuyaꞌ autoridad chica chi ncaꞌtiquir ncaꞌquilasaj itziel tak espíritus.
8 Y jajaꞌ xuꞌej chica chi joꞌc quichꞌameꞌy tiquicꞌuaj y man jun chic chica tiquicꞌuaj. Man tiquicꞌuaj qui-buolsa, ni simíta, ni qui-miera pa tak ximbꞌal-quipan.
9 Man tiquicusaj-el caꞌyeꞌ quitziak. Pero otz chi niquicusaj-el quixajabꞌ.
10 Y ri Jesús xuꞌej-el chica ri ru-discípulos: Xa chica-na jay pacheꞌ nquixuoc-ve, chireꞌ quixcꞌujie-ve-ka y cꞌajaꞌ antok nquixiel-pa chupan ri tanamet, cꞌajareꞌ xtiyaꞌ can ri jay ri pacheꞌ xixcꞌujie-ve.
11 Y ri pacheꞌ nquixbꞌaka-ve, xa man nquixquiꞌan ta recibir y man nicajoꞌ ta nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri ntitzijuoj ixreꞌ chica, quixiel-pa chireꞌ y titotaꞌ can ri pokolaj ri cꞌo pa tak ivakan chiquivach ri vinak reꞌ, chi quireꞌ niquitzꞌat chi man otz ta ri xquiꞌan. Inreꞌ can ketzij cꞌa ri niꞌej chiva, chi chupan ri kꞌij antok ri vinak xcaꞌan juzgar ruma ri Dios, ri vinak richin ri tanamet pacheꞌ man xixcꞌul ta, más nem ri castigo ri xtika pa quiveꞌ, que choch ri xtiyoꞌx pa quiveꞌ ri vinak ri xaꞌcꞌujieꞌ pa tanamet Sodoma y Gomorra, xcha-el chica.
12 Y ri discípulos xaꞌa. Ijejeꞌ xquiꞌej chica ri vinak chi titzalaj-pa cánima riqꞌuin ri Dios y tiquibꞌanaꞌ ri nrajoꞌ jajaꞌ.
13 Ri discípulos qꞌuiy itziel tak espíritus ri xaꞌquilasaj. Y xquiyaꞌ aceite de olivo pa quiveꞌ iqꞌuiy ncaꞌyavaj y xaꞌquiꞌan sanar.
14 Y ri rey Herodes xraꞌxaj ri nuꞌon ri Jesús chiquicajol ri vinak. Mareꞌ ri Herodes xuꞌej-ka: Ri Juan el Bautista xa xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, y rumareꞌ cꞌo qꞌuiy poder riqꞌuin, xchaꞌ.
15 Pero icꞌo vinak xquiꞌej chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y icꞌo nicꞌaj chic xquiꞌej chi jajaꞌ jun profeta o jun chiquivach ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo.
16 Antok ri Herodes xraꞌxaj ri niquiꞌej ri vinak, xuꞌej: Ri ache reꞌ xa ja ri Juan el Bautista ri xinꞌej chi xcꞌamar-el rujaluon, y vacame xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, xchaꞌ.
17 Ruma xa ja mismo ri rey Herodes ri xꞌeꞌn chi xtzꞌam ri Juan, xyoꞌx pa cárcel y xtzꞌam cha cadena (yariena). Ri Herodes quireꞌ xuꞌon, ruma quicꞌamun-quiꞌ riqꞌuin ri Herodías, ri xa raxjayil ri Felipe ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Herodes.
18 Ruma ri Juan xuꞌej cha ri Herodes: Man otz ta chi abꞌanun avaxjayil cha ri Herodías, ruma jajaꞌ xa raxjayil ri Felipe ri achakꞌ-animal-aviꞌ riqꞌuin.
19 Rumareꞌ ri Herodías can nrajoꞌ nuquimisaj ri Juan ruma royoval chirij, pero man riluon ta cheꞌl nuꞌon cha.
20 Ruma ri rey Herodes rataꞌn chi ri Juan jun utzulaj ache y choj rucꞌaslien choch ri Dios, mareꞌ nuxiꞌij-riꞌ choch. Can ranun cha chi otz chajin chi quireꞌ man jun kax nuꞌon pasar. Jajaꞌ can jaꞌal nraꞌxaj antok ri Juan nutzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Dios cha. Pero ri Herodes man niril ta chica nuꞌon.
21 Pero ri kꞌij ri royoꞌien ri Herodías chi nika ri Juan pa rukꞌaꞌ, xalka chupan ri kꞌij antok ri Herodes xuqꞌuis chic jun rujunaꞌ. Jajaꞌ xuꞌon jun namakꞌej y xuyaꞌ jun nem vaꞌen y xaꞌruꞌon invitar ri gobernadores ri ncaꞌsamaj chupan ri ru-gobierno, y xaꞌrayuoj ri qui-jefes ri soldados y xaꞌrayuoj jeꞌ ri achiꞌaꞌ principales chiquicajol ri aj-Galilea.

San Marcos 6:3-21 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

3 Ruma re achi re', xa yare' ri aj samajel chrij che', ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri ye rana' xa yec'o chkacojol, xecha'. Rumari' ri winek can ma xquinimaj ta ri Jesús, ruma Riya' aj chiri' pa quitinamit.
4 Y ri Jesús xubij c'a chique ri winek ri': Majun c'a jun profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri man ta jun ruk'ij. Quinojel can c'o wi quik'ij, xa yac'a chi ma niya'ox (nya') ta quik'ij pa tak quitinamit, ni cuma ri cach'alal y ni cuma chuka' ri aj pa cachoch, xcha' chique.
5 Ri Jesús ma q'uiy ta c'a milagros xuben chupan ri tinamit ri xq'uiy wi Riya'. Xaxu (xaxe wi) oc ca'i' oxi' yawa'i' ri xuya' ruk'a' pa quiwi' y queri' xeruc'achojsaj.
6 Y Riya' can xumey ruma xerutz'et chi ri winek ri aj chiri' pa rutinamit, xa can ma niquinimaj ta. Riya' xbe c'a ri pa tak aldea ri yec'o pe chunakajal ri rutinamit, y xuc'ut c'a ri ruch'abel ri Dios chiquiwech ri winek.
7 C'ac'ari' ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri cablajuj discípulos. Y chi caca' xuchop el quitakic chubanic ri samaj, y xuya' el k'atbel tzij pa quik'a' riche (rixin) chi yecowin yequelesaj ri itzel tak espíritu.
8 Y Riya' xubij c'a chuka' el chique chi xaxu (xaxe) wi ri quich'ame'y tiquic'uaj el y majun chic ri tiquic'uaj el. Ma tiquic'uaj ta ya'l, ma tiquic'uaj ta caxlan wey y chuka' can ma tiquic'uaj ta el quirajil ri pa tak ximibel quipan.
9 Ma tiquicusaj ta el ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj el ri quixajab.
10 Ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri discípulos: Xabachique ta na tinamit ri yixapon wi; tek yixoc pa jun jay, chiri' quixc'oje' wi ka. Xa can c'a ya tek yixel pe chupan ri tinamit ri', c'ac'ari' utz chi niya' ca ri jay ri xixc'oje' wi.
11 Y ri acuchi (achique) yixapon wi, wi ri winek ma nicajo' ta yixquic'ul, y ma nicajo' ta chuka' niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj riyix chique, can quixel c'a pe chiri', y titotala' (tiquirala') ca ri pokolaj ri c'o chiwaken chiquiwech ri winek ri', riche (rixin) tiquetamaj chi ma utz ta ri xquiben. Ruma can nbij wi c'a chiwe, chi chupan ri k'ij tek xtibanatej ri k'atoj tzij, más xtik'ax wi c'a ruwi' ri ruc'ayewal ri xtika pa quiwi' ri winek riche (rixin) ri tinamit ri can ma xquixquic'ul ta, que chuwech ri Sodoma y Gomorra, xcha' el chique.
12 Y ri discípulos xebe c'a. Riye' xquibij c'a chique ri winek chi titzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios.
13 Y ri discípulos q'uiy c'a itzel tak espíritu ri xequelesala'. Y chuka' xquiyala' aceite pa quiwi' ye q'uiy yawa'i' y xequic'achojsaj ca.
14 Y ri rey Herodes can xrac'axaj c'a chi ri Jesús sibilaj rutzijol c'o chiquicojol ri winek. Ri Herodes xubij c'a ka pa ránima chi ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki', y rumari' tek c'o uchuk'a' pa ruk'a' riche (rixin) chi q'uiy ri nicowin yerubanala', xcha' ka ri Herodes.
15 Pero yec'o c'a chique ri winek ri xquibij chi ri Jesús xa ya ri Elías. Y yec'o nic'aj chic xquibij chi Riya' jun achi profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios y chuka' xquibij chi Riya' jun chique ri achi'a' ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
16 Yac'a tek ri rey Herodes xrac'axaj c'a ri', xubij: Ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaq'uixic rujolon (ruwi'), ri xc'astej pe chiquicojol ri caminaki'.
17 Ruma chi xa can ya c'a ri rey Herodes ri xbin chi tichapatej ri Juan. Y c'ac'ari' xuya' pa cárcel y xxime' pa cadena. Ruma ri Herodes ruc'amon ka ri Herodías rixjayil ri Felipe, y ri Felipe ri' xa can rach'alal ri Herodes.
18 Y ri Juan rubin chare ri Herodes: Ma utz ta abanon chi ac'amon ka rixjayil ri awach'alal.
19 Y ri Herodías can rajowan wi c'a chi rucamisan ta ri Juan ruma itzel nuna' chare, pero ma cowinek ta.
20 Ruma ri rey Herodes can retaman wi c'a chi ri Juan can choj wi y jun lok'olaj achi riche (rixin) ri Dios; y rumari' can nuxibij c'a ri' chuwech ri Juan. Can ma ruya'on ta c'a k'ij riche (rixin) chi c'o ta ruc'ulwachin. Ri Herodes can jabel wi c'a nrac'axaj tek ri Juan nutzijoj ri ruch'abel ri Dios chare. Xa yac'a chi ma nich'obotej ta c'a chuwech ri achique ruc'amon chi nuben. Pero ma riq'ui wi ri', riya' can jabel wi c'a nrac'axaj ri nibix chare.
21 Y ri k'ij c'a ri oyoben ruma ri Herodías riche (rixin) chi nika ri Juan pa ruk'a', xoka c'a. Chupan ri k'ij tek ri rey Herodes xtz'aket chic jun rujuna', ri Herodes ri' xuya' jun wa'in y xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri aj k'atbel tak tzij ri yec'o pa ruk'a', xerusiq'uij (xeroyoj) chuka' ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri soldados y xerusiq'uij (xeroyoj) ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri aj Galilea.

Marcos 6:3-21 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

3 Roma re ache re' xa carpintero, ral re María, quich'alal re Jacobo, re José, re Judas y re Simón. Y re je rana' xa chakacojol yoj jec'o-va, xe'cha'. Mare' re vinak can man ba' xquinimaj re Jesús, roma reja' aj-chire' pa quitenemit.
4 Y re Jesús xubij chique re vinak re': Conojel re rusamajela' re Dios re nibex profetas chique, man jun quik'ij, pero re' xaxe chiquivach re vinak re jec'o pa rutenemit, chiquivach re ruch'alal y chiquivach chuka' re ru-familia, roma chiquivach re nic'aj chic vinak c'o quik'ij, xcha' chique.
5 Y chupan re rutenemit, re Jesús man q'uiy-ta milagros xuban roma re ruvinak cama-va xquinimaj-ta. Xaxe-oc ca'e-oxe' yava'i' re xuya' ruk'a' pa quive' chin xe'ruc'achojsaj.
6 Y reja' can anchique-la xuna' roma xe'rutz'at che re vinak chire' pa rutenemit, xa can man xquiban-ta confiar-qui' riq'uin. Reja' xba c'a pa tak cocoj tenemit re jec'o chunakaj re rutenemit. Reja' can xuc'ut re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak.
7 C'are' re Jesús xe'rayoj re je doce ru-discípulos. Y che ca'ca' che ca'ca' xutz'am-a quitakic chubanic re samaj, y xuya-a poder chique chin ye'tiquir ye'quilisaj re itzel tak espíritu.
8 Y reja' xubij-a chuka' chique che xaxe re quich'ama'y tiquic'uaj-a y man tiquic'uaj-a jun chic cosa. Man tiquic'uaj-a quiya'l, man tiquic'uaj-a vay y chuka' man tiquic'uaj-a mero pa tak ximibal-quipan.
9 Man tiquicusaj-a ca'e' quitziak. Pero re quixajab otz che niquicusaj-a.
10 Re Jesús xubij-a chuka' chique: Xabanchique tenemit yixapon-va, tak yixoc pa jun jay, chire' quixc'ue-va-ka. Xa c'aja tak yixel-pa chire', otz niya' can re jay re anche' xixc'ue-va.
11 Y vo xa re anche' yixapon-va, re vinak man otz-ta ic'ulic niquiban y man niquijo-ta chuka' niquic'axaj re ruch'abal re Dios re nitzijoj yex chique, quixel-pa chire'. Y titavaj can re pokolaj re c'o pa tak ivakan chiquivach re vinak re', chin tiquitamaj che man otz-ta re xquiban chiva. Roma yen can katzij nimbij chiva, che chupan re k'ij tak xtibanataj re juicio, re vinak re xe'c'ue' pa tenemit Sodoma y Gomorra, man can-ta xtak'ax rue' re castigo xtika pa quive' que chach re xtika pa quive' re vinak chin re tenemit re man otz-ta ic'ulic xtiquiban, xcha-a chique.
12 Y re discípulos xe'ba. Reje' xquibij chique re vinak che tijalataj quic'aslen chach re Dios.
13 Y re discípulos q'uiy itzel tak espíritu re xe'quilesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quive' je q'uiy yava'i' y xe'quic'achojsala' can.
14 Y re Rey Herodes xuc'axaj che re Jesús camas elinak rutzijol chiquicojol re vinak. Pero re Herodes xubij-ka pa ránma che re Jesús xa ja re Juan Bautista re xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', y mare' tak c'o poder pa ruk'a' chin q'uiy milagros nitiquir ye'rubanala', xcha-ka reja'.
15 Pero jec'o nic'aj chic chique re vinak re xquibij che re Jesús xa ja re Elías. Y jec'o nic'aj chic xquibij che reja' jun profeta, re ancha'l re profetas re xe'c'ue' ajuer can.
16 Pero tak re Rey Herodes xuc'axaj re', xubij: Re Jesús xa ja re Juan Bautista re xintak rutzaq'uisic rujalom, y vocame xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha'.
17 Roma ja re Rey Herodes re xbin che tiquitz'ama-pa re Juan. C'are' xuya' pa cárcel y xuxim che cadena. Re Herodes quire' xuban roma re ixok rubini'an Herodías re c'o riq'uin, xa ruxayil re Felipe re ruch'alal re Herodes. Y re Herodes can quic'uan-va-qui' riq'uin re Herodías.
18 Re Juan xtz'am roma rubin cha re Herodes: Man otz-ta abanon roma aconak-ka avxayil re Herodías re ruxayil re avch'alal rubini'an Felipe.
19 Re Herodías can rujovan-va c'a ruquimisan re Juan roma itzel nuna' cha, pero man pa ruk'a-ta reja' c'o-va, mare' man tiquirnak-ta.
20 Re Rey Herodes can rutaman che re Juan jun lok'olaj ache y choj ruc'aslen chach re Dios, y nuxibij-ri' chach. Can man ruyi'on-ta k'ij chin che c'o-ta cosas ruc'alvachin. Reja' can jabal nuc'axaj tak re Juan nubij re ruch'abal re Dios cha. Pero reja' man ninojitaj-ta chach re andex ruc'amon che nuban.
21 Y xapon re k'ij re yaben roma re Herodías chin nika re Juan pa ruk'a'. Chupan re k'ij tak re Rey Herodes xtz'akater chic jun rujuna', xe'rayoj conojel re ye'bano gobernar re jec'o pa ruk'a', xe'rayoj re je ec'uay quichin re soldados y xe'rayoj chuka' re achi'a' re c'o más quik'ij chiquicojol re aj-Galilea, chin jun va'in.