Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Marcos 5:21-31 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 5:21-31 in GT:cak:Kaqchikel

21 Xe'oc c'a e ri Jesús y ri ru-discípulos pa canoa richin xek'ax chic apu juc'an ruchi' ri lago. Jac'a tok (xe'apon, xe'ebos) juc'an, eq'uiy vinak ri xuquimolo-qui' riq'uin. Y rija' chuchi' ri ya' xc'uje-vi.
22 Y c'o c'a jun achi rubinan Jairo ri can c'o ruk'ij chupan ri sinagoga ri xjel-apu chiri', y tok xutz'et ri Jesús, ja xbexuque' chuvech.
23 Rija' riq'uin quemelal quire' nu'ij che: Ri numi'al xe chic nijilo. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nic'achoj y nic'ase' can, xcha'.
24 Xbe c'a ri Jesús chirij ri achi, y eq'uiy vinak etzekleyon-e richin, y can niquipitz'ila' ebenak.
25 Pero c'o c'a jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel roma jun yabil.
26 Ri ixok re' q'uiy c'ayef ruk'asan roma ri jalajoj aj-k'omanela' benak-vi; ronojel ruméra ruq'uison chic, y man jun ak'on rutaken ri yabil, xa más nuya-pe ruchuk'a' ri yabil chirij.
27 Tok ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús, xjel-apu chirij chiquicojol ri vinak y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak.
28 Quiri' xu'on roma quire' ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj.
29 Y xe quiri' xu'on ri ixok, jari' xtane' chi nibin ri ruquiq'uel. Can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruk'axomal.
30 Ri Jesús can jari' xuna' chi c'o uchuk'a' xel-e riq'uin. Xtzu'un c'a can chirij chiquicojol ri vinak, y xu'ij: ¿Achique (xtz'amo, xchapon) pe ri nutziak? xcha'.
31 Ri ru-discípulos xqui'ij che: Rat natz'et chi la vinak yatquipitz'ila' epetenak, ¿y c'a najo' navetemaj (achique, acu'x) xuya-apu ruk'a' chavij? xecha'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos 5 in GT:cak:Kaqchikel

San Marcos 5:21-31 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

21 Y ri Jesús y ri rutijoxela', xe'oc chic c'a el pa canoa richin chi xek'ax c'a la juc'an chic ruchi-ya'. Y tok xe'apon yan c'a la juc'an chic ruchi-ya', janíla e q'uiy vinek ri xquimol-apo-qui' riq'uin. Rija' chunakaj c'a ri nima-ya' xc'oje-vi.
22 Xapon c'a chuka' jun achin rubini'an Jairo. Re achin c'a re' c'o jun rusamaj chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Jac'a rija' ri achi'el tata'aj chiri'. Y tok ri Jairo xutz'et-apo ri Jesús, can jari' xbexuque' chuvech ri Jesús.
23 Y c'ari' rija' xubij c'a chire ri Jesús: Ri ti numi'al yava', y niquen yan (nicom yan). Tabana' c'a utzil te'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nicolotej chuvech ri camic y nic'ase' can, xcha' ri achin. Y ri achin ri' can janíla c'a xuc'utuj utzil chire ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe c'a. Y e q'uiy chuka' vinek xetzeke-el chiquij. Y roma can janíla e q'uiy vinek, can man utz ta c'a yebiyin.
25 Y chiquicojol c'a ri vinek ri' benek c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan c'a cablajuj juna' ri nibiyin ruquiq'uel y man tanel ta.
26 Rija' rutijon c'a pokon roma benek chic quiq'uin q'uiy ak'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel ru-mero; y pa ruq'uexel chi utz ta juba', ri ruyabil xa más xuben.
27 Re ixok re' c'o c'a rac'axan-pe chirij ri Jesús. Rija' benek c'a chuka' chiquicojol ri vinek ri ec'o can chirij ri Jesús, y jac'ari' tok xberuchapa' can juba' ri rutziak ri Jesús.
28 Roma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'uin ta ninchop-el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj-el, cha'inek c'a pa ránima ri ixok ri'.
29 Y can jac'ari' xtane' nibiyin ri ruquiq'uel. Rija' can xuna' c'a chi xc'achoj chire ri ruyabil ri ruc'ulvachin.
30 Ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojirisaj riq'uin ri uchuk'a' ri c'o riq'uin. Romari' xtzu'un chirij, y xubij chique ri vinek: ¿Achique xchapon re nutziak? xcha'.
31 Pero ri tijoxela' xquibij c'a chire: Rat navajo' navetamaj achique xchapon ri atziak, pero re vave' c'ayef richin navetamaj. Ye'atz'et chi re vinek yatquipitz', y rat nac'utuj: ¿Achique ri xichapon? yacha', xecha' ri tijoxela' chire ri Jesús.

San Marcos 5:21-31 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

21 Y ri Jesús y rachibila' xe'oc chic e pa canoa richin que xec'o c'a la lojc'an chic ruchi' ri lago Galilea. Y tok xe'apon yan la lojc'an chic ruchi' ri ya, juis ye q'uiy vinük ri xquimol-qui' riq'uin. Rija' chunakaj ri mar xc'uje-vi.
22 Xapon c'a chuka' jun achi rubini'an Jairo. Ri achi ri' c'o jun rusamaj chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Ja rija' jun nabey chiquivüch ri samajel chiri'. Y tok ri Jairo xutz'et-apu ri Jesús, jari' xbexuque' chuvüch ri Jesús.
23 Y c'ateri' rija' xbij c'a chin ri Jesús: Ri alaj numi'al yava', y ya ja ncom. Tabana' favor taya' ri ak'a' pari' richin ncolotüj chuvüch ri camic y nc'ase' can, xbij ri achi. Y juis xuc'utuj favor chin ri Jesús.
24 Y ri Jesús xbe c'a. Y ye q'uiy chuka' vinük xebe-e chiquij. Y roma juis q'uiy vinük, man nyebiyin tüj utz roma quipitz'-qui'.
25 Y c'o jun ixok benük chiquicojol ri vinük yava' riq'uin chi ntel ruquiq'uel ya ruc'uan doce juna'.
26 Y rija' ya mani chic riq'uin ri k'oxomül roma benük quiq'uin q'uiy ak'omanela' roma xuq'uis rutumin. Y xa man jun nuc'ach'ojrisaj. Xa más jumul nbün c'a.
27 Ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús ri nyerubün cheque ri yeva'i', y xbobos chirij ri Jesús y xc'o chiquicojol ri vinük ri yec'o can chirij ri Jesús, y rija' xbetz'ama' ba' ri rutziek ri Jesús.
28 Roma ri ixok ri' rubin pa ránima: Xa riq'uin ta ba' nintz'om rutziek ri Jesús yin nquic'achoj-e, rubin pa ránima ri ixok ri'.
29 Y jari' c'a chanin xc'achoj ri ruyabil. Rija' xuna' c'a que xc'achoj can ri ruyabil ri ruchajin.
30 Ri Jesús chanin c'a xuna' que c'o jun xuc'achojrisaj riq'uin ri ruchuk'a' ruk'ij ri ruchajin. Romari' xtzu'un chirij y xerutz'et conojel, y xbij cheque ri vinük: ¿Achique xutz'amon-pe ri nutziek?, xbij.
31 Pero ri achi'a' ri rachibila' xquibij c'a chin: Rat najo' navetamaj achique ri xtz'amon ri atziek, pero ri' man nabün tüj porque ri vinük ncatquipitz' rat, y rat nac'utuj: ¿Achique ri xintz'amon? ri xquibij chin ri Jesús ri xquitzeklebej.

San Marcos 5:21-31 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

21 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc chic pa canoa chi xek'ax chic juc'an ruchi-ya'. Y cuando xe'apon yan ri juc'an chic ruchi-ya', yalan je q'uiy winak ri xquimol-qui' riq'uin. Raja' chunakaj ri choy (ya') xc'ue-wi.
22 Y chiri' xapon-wi chuka' jun achi rubinan Jairo. Ri achi re' c'o jun rusamaj chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Ja raja' ri encargado chiri'. Y cuando ri Jairo xutzu-apo ri Jesús, can ja' xbexuquie' chech.
23 Y raja' xu'ij che ri Jesús: Ri numi'al niyawaj y ya nicom. Tabana' favor aya' ri ak'a' pa ruwi' chi nicolotaj chech ri camic y can xtic'ase', xcha' ri achi. Y ri achi ri' can yalan xuc'utuj favor che ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe-wi riq'uin ri achi, y je q'uiy chuka' winak xquitzeklebej-e, romari' man utz ta chic yebin, xa can niquipitz' ri Jesús je-benak.
25 Y chiquicojol ri winak ri' benak chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil. Ri ixok ri' c'o yan cablajuj juna' ri nibin ruquiq'uiel y man nitane' ta.
26 Raja' yalan rubanon-pe sufrir roma benak yan quiq'uin q'uiy winak ri yek'oman, xuq'uis yan chuka' ronojel ri ru-mero y man jun utz rilon, xa más niyori-ka benak.
27 Ri ixok ri' c'o ruc'oxan-pe chirij ri Jesús. Raja' benak chuka' chiquicojol ri winak ri je-benak chirij ri Jesús, y raja' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús y xutz'om-apo juba' ri rutziak.
28 Roma ri ixok ri' can ru'in-ka pa ránima: Xa riq'uin ta nintz'om-apo juba' ri rutziak ri Jesús, nitane-ka nuyabil, ru'in-ka raja' pa ránima.
29 Y can ja' xtane' ri nibin ri ruquiq'uiel. Raja' can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil.
30 Ri Jesús can ch'anin xuna' chi c'o jun xc'achoj roma ri uchuk'a' ri c'o riq'uin; romari' xtzu'n can chirij, y xu'ij chique ri winak: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo ri nutziak? xcha'.
31 Pero ri ru-discípulos xqui'ij che: Ret nac'utuj ancu'x (anchique) ri xtz'amo awichi, pero we' manak xtana'ej, roma can je q'uiy ri winak jatquipitz', xecha' ri discípulos che ri Jesús.
San Marcos 5 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN MARCOS 5:21-31 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

21 Y ri Jesús xuoc chic chupan ri barco chi xakꞌax jucꞌan chic ruchiꞌ ri mar. Y antok xalka, altíra iqꞌuiy vinak ri xquimol-quiꞌ chirij. Jajaꞌ chuchiꞌ ri mar xcꞌujie-ve.
22 Y xalka jun ache rubꞌinan Jairo, ri jun principal chupan ri sinagoga. Y antok xutzꞌat-apa ri Jesús, ja xbꞌaxuquieꞌ chukul rakan,
23 y altíra xuꞌon rogar choch ri Jesús y xuꞌej cha: Ri numiꞌal niyavaj y ya nicon. Catam-pa y taꞌyaꞌ ri akꞌaꞌ paroꞌ chi nuꞌon sanar y can xticꞌasieꞌ, xchaꞌ ri ache.
24 Y ri Jesús can xꞌa cꞌa riqꞌuin ri ache, y iqꞌuiy vinak xaꞌa chirij, rumareꞌ niquipitzꞌ ri Jesús i-bꞌanak.
25 Pero jun ixok ri cꞌo doce (cabꞌalajuj) junaꞌ ri ntiel ruquiqꞌuiel y man nitanieꞌ ta, ruma jun yabꞌil,
26 altíra rubꞌanun-pa sufrir ruma bꞌanak quiqꞌuin qꞌuiy doctores, y ya xuqꞌuis nojiel ri ru-miera y man jun otz ranun cha, xa más peor ranun cha.
27 Ri ixok reꞌ raxan-pa chirij ri milagros ri ncaꞌruꞌon ri Jesús y bꞌanak chiquicajol ri vinak ri i-bꞌanak chirij ri Jesús. Jajaꞌ xjiel-apa chirij ri Jesús y xutzꞌom-apa ri rutziak,
28 ruma nuꞌej pa ránima: Xa ta riqꞌuin nitzꞌom-apa jubꞌaꞌ ri rutziak, ja niꞌan sanar.
29 Y chaꞌnin xtanieꞌ ri ruquiqꞌuiel ri ntiel. Y xunaꞌ chi xuꞌon sanar riqꞌuin ri ruyabꞌil.
30 Ri Jesús can chaꞌnin xunaꞌ chi cꞌo jun xuꞌon sanar ruma ri poder ri xiel riqꞌuin; rumareꞌ xtzuꞌn can chirij, y xuꞌej chica ri vinak: ¿Chica xtzꞌamo ri nutziak?
31 Y ri ru-discípulos xquiꞌej cha: Natzꞌat chi iqꞌuiy vinak ncatquipitzꞌ y atreꞌ naꞌej: ¿Chica xitzꞌamo? xaꞌchaꞌ ri discípulos cha ri Jesús.

San Marcos 5:21-31 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

21 Y ri Jesús y ri discípulos xe'oc chic c'a el pa jucu' y xek'ax c'a juc'an chic ruchi' ya'. Y tek xe'apon, sibilaj c'a ye q'uiy winek ri xquimol apo qui' riq'ui. Riya' chuchi' c'a ri choy xc'oje' wi.
22 Xapon c'a chuka' jun achi ri Jairo rubi'. Ri achi c'a ri' jun chique ri principali' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y tek riya' xutz'et apo ri Jesús, can yac'ari' xbexuque' xbemaje' chuwech.
23 Y c'ac'ari' xubij chare ri Jesús: Ri ti numi'al yawa', y ya xa juba' ma nicom ka. Tabana' c'a jun utzil jaya' ri ak'a' pa ruwi' riche (rixin) chi nic'achoj y ma nicom ta, xcha'. Y riya' can xuc'utula' c'a utzil chare ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe wi c'a. Y can sibilaj ye q'uiy c'a winek ri xetzeke' el chrij. Y rumari' niquipitz'ila' c'a qui' chrij, ye benak.
25 Y chiquicojol c'a ri winek ri' benak c'a chuka' jun ixok ri c'o jun ruyabil riche (rixin) ic' chare. Ri ixok ri' c'o chic c'a cablajuj juna' ri ma tanel ta ri ruquiq'uel.
26 Riya' rutijon c'a pokon ruma benak chic quiq'ui q'uiy ajk'omanela' y xuq'uis yan chuka' ronojel rurajil; y ma xc'achoj ta juba' chare ri ruyabil, xa más xnimatej.
27 Ri ixok ri' c'o c'a rac'axan pe chrij ri milagros ri yeruben ri Jesús. Riya' benak c'a chuka' chiquicojol ri winek ri yec'o ca chrij ri Jesús, y yac'ari' tek xberuchapa' ca juba' ri rutziak ri Jesús.
28 Ruma ri ixok ri' can rubilon c'a pe pa ránima: Xa riq'ui ta nchop el juba' rutziak ri Jesús, yic'achoj.
29 Y can xu (xe) wi xuchop rutziak ri Jesús, can yac'ari' xk'atak'o ri ruquiq'uel. Riya' can xuna' c'a chi xc'achoj chare ri ruyabil ri ruc'ulwachin.
30 Y ri Jesús can chanin c'a xuna' chi c'o jun xuc'achojsaj riq'ui ri uchuk'a' ri xel el riq'ui. Rumari' xtzu'un chrij, y xubij chique ri winek: ¿Achique c'a xchapo nutziak chuwij? xcha'.
31 Y ri discípulos xquibij c'a chare: Riyit nawajo' nawetamaj achique xchapo ri atziak, pero re wawe' ma xtawetamaj ta. Ye'atz'et chi re winek yatquipitz', y riyit nac'utuj: ¿Achique xichapo?

Marcos 5:21-31 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

21 Y re Jesús y re ru-discípulos xe'oc chic-a pa canoa chin xe'k'ax c'a juc'an chic ruchi' re lago. Y tak xe'bapon la juc'an chic ruchi-lago, camas je q'uiy vinak re xquimol-apo-qui' riq'uin. Reja' chunakaj c'a re lago xc'ue-va.
22 Xapon chuka' jun ache rubini'an Jairo. Re ache re' c'o jun rusamaj chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Jac'a reja' re c'o más ruk'ij chire'. Y tak re Jairo xutz'at-apo re Jesús, can jare' xbexuque' chach.
23 Y c'are' reja' xubij cha re Jesús: Re numi'al niyavaj, y nicom-yan. Tabana' utzil ta'ya' re ak'a' pa rue' chin nicolotaj chach re camic y nic'ase' can, xcha' re ache. Y re ache re' camas xuc'utuj utzil cha re Jesús.
24 Y re Jesús xba chij. Y je q'uiy chuka' vinak xe'tzake-a chiquij. Y roma camas je q'uiy vinak, can man otz-ta ye'biyin.
25 Y chiquicojol re vinak re' binak chuka' jun ixok re c'o jun ruyabil. Re ixok re' doce juna' re nibiyin ruq'uiq'uel y man tanal-ta.
26 Reja' rutijon pokan roma binak chic quiq'uin q'uiy doctores y xuq'uis-yan chuka' ronojel ru-mero, chin che nic'achoj-ta, pero re ruyabil xa más niyori'.
27 Re ixok re' c'o c'a ruc'axam-pa chij re Jesús. Reja' binak chuka' chiquicojol re vinak re jec'o can chij re Jesús, y jare' tak xbo'rtz'ama' can ba' rutziak re Jesús.
28 Roma re ixok re' can rubim-pa pa ránma che xa riq'uin xquintiquir xte'ntz'ama' can ba' rutziak re Jesús, can yinc'achoj, cha'inak pa ránma re ixok re'.
29 Y can jare' xtane' re nibiyin ruq'uiq'uel. Reja' can xuna' che xc'achoj cha re ruyabil re ruc'alvachin.
30 Re Jesús cha'nin c'a xuna' che c'o jun xuc'achojsaj riq'uin re poder c'o riq'uin. Mare' xtzu'un can chij y xubij chique re vinak: ¿Anchique xtz'amo re nutziak? xcha'.
31 Pero re discípulos xquibij cha: Rat najo' natamaj anchique xtz'amo re atziak, pero re vova' c'ayef chin natamaj. Ya'tz'at che re vinak yatquipitz' y rat nac'utuj: ¿Anchique re xintz'amo? xe'cha' re discípulos cha re Jesús.