Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 6:2-32 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 6:2-32 in GT:cak:Kaqchikel

2 Ec'o c'a jujun achi'a' fariseos chiri', ri quire' xqui'ij chique ri discípulos: Ri ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yixtajin riq'uin, roma vacami k'ij richin uxlanen, xecha'.
3 Pero ri Jesús quire' rutzolic quitzij xu'on ri fariseos: ¿Nis-ta ri xu'on ri David y ri ebenak chirij ri ojer can, tok yevayijan chiri', man ibanon ta leer?
4 Ri David xoc pa racho ri Dios, xuq'uen-apu ri pan ri sujun chic chuvech ri Dios, xutij, y ja jun chique ri ebenak chirij xuya-vi, masque ru-ley ri Dios nu'ij chi xaxe ri sacerdotes israelitas c'o quik'a' che.
5 Jac'ari' xu'ij chic chique: Ri Rajaf ri sábado ri k'ij richin uxlanen, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha'.
6 Pa jun chic sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús xoc-apu pa sinagoga, y yerutijoj ri quimolon-qui'. Chiri' c'o jun ri caminak ruk'a' derecha.
7 Jac'a ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos xe niquitz'et-apu ri Jesús, k'alaj ri' si nu'on chi nic'achoj ri niyavej chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, richin quiri' c'o roma niquisujuj.
8 Pero ri Jesús reteman ri niquinojij conojel ri achi'a' ri', romari' xu'ij che ri achi caminak ruk'a': Cacataj y cak'ax-pe pa nic'aj, xcha'. Xcataj c'a pe ri achi, y xpa'e' ri achique lugar xbix-vi che roma ri Jesús.
9 Jari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ec'o chiri': Yin c'o ninjo' ninc'utuj chive: ¿Achique ri más ruyuken-ri' riq'uin ru-ley ri Dios chi ni'an chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen? ¿Ja ri utz o ja ri man utz ta? ¿Ja ri nicol jun vinak chuvech ri camic o nicamises? xcha'.
10 Nich'icch'ot ruvech chique conojel ri quimolon-qui' chiri', jac'ari' xu'ij che ri achi caminak ruk'a': Tayuku' la ak'a', xcha' che. Can quiri' na vi xu'on ri achi, y ja xc'achoj ri ruk'a'.
11 Pero ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos, jani na coyoval xcataj, y niquic'utula' chiquivech achique ta yetiquer niqui'en che ri Jesús.
12 Chupan tak ri k'ij ri', ri Jesús xjote-e chuvech jun juyu' richin nerubana' orar; junak'a' xch'o riq'uin ri Dios pan oración.
13 Jac'a tok xsakar-pe, xeroyoj-apu ri yetzekle'en richin, xerucha' doce chiquicojol, y xu'ij apóstoles chique.
14 Xucha' ri Simón, ri xu'ij Pedro che; xucha' ri Andrés ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Simón; xerucha' ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ni'ix celadores chique,
16 ri Judas ri quichak'-quinimal qui' riq'uin ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xticataj chirij ri Jesús.
17 Jac'ari' xxule-pe chuvech ri juyu' junan quiq'uin ri ru-apóstoles, y xuc'uje-ka pa jun tak'aj ulef ri quimolon-vi-qui' ch'aka' chic ru-discípulos y man juba' ta oc chi vinak. Ec'o aj pa jalajoj tak lugares richin ri Judea, ec'o aj-Jerusalem, y ec'o aj chunakaj ri mar ri c'o-vi ri tinamit Tiro y ri tinamit Sidón. Conojel re' epetenak richin niquic'axaj ri Jesús, y richin yec'achojrises-e riq'uin ri quiyabil.
18 Ri niquik'asaj k'axomal pa quik'a' itzel tak espíritu, ri Jesús yerelesaj ri espíritu ri' quiq'uin.
19 Y conojel niquitij quik'ij (niquitz'om, niquichop) apu, roma rija' c'o uchuk'a' ntel riq'uin ri nic'achojrisan quichin conojel.
20 Jac'ari' tok ri Jesús xerutz'et ri yetzekle'en richin y xu'ij chique: Utzulaj tzij nu'on ri Dios chive rix ri man jun oc ichajin, roma rix, rix ruvinak ri ru-gobierno rija'.
21 Rix ri nivayijan ivánima vacami, utzulaj tzij nu'on ri Dios chive, roma xtinojses ivánima riq'uin ri nirayij. Rix ri yixok' vacami, utzulaj tzij nu'on ri Dios chive, roma xtujal ri ivok'ej riq'uin tze'en.
22 Utzulaj tzij xtu'on ri Dios chive rix tok ri vinak itzel yixquitz'et, tok yixquelesaj-pe chiquicojol, tok yixquiya' chi q'uix, y tok itzel yech'o chivij roma iniman ri nubi' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol.
23 Quixropin roma yixquicot tok quiri' xti'an chive, roma ri chicaj c'o jun nimalaj rajil-ruq'uexel xtiyo'ox chive. Quiri' nin-ij chive, roma ri vinak ri itzel yixquitz'et rix vacami, ri cati't-quimama' rije' quiri' mismo xqui'en-e chique ri profetas ojer.
24 Jac'a rix beyoma', ¡tok'ex ivech! Roma xaxe chupan re c'aslen choch'ulef xquixquicot-vi.
25 Rix ri c'o ronojel chivech vacami, ¡tok'ex ivech! Roma xtuka jun k'ij tok xtik'asaj vayijal. Rix ri jabel yixtze'en vacami, ¡tok'ex ivech! Roma xtuka jun k'ij tok xquixok' roma bis.
26 Rix, tok utz itzijol niqui'en conojel, ¡tok'ex ivech! Roma ri quite-quitata' ri vinak ri' utz quitzijol xqui'en-e ri xquik'ebaj-qui' chi eru-profetas ri Dios ojer.
27 Jac'a rix ri iyo'on ixiquin riq'uin ri yitajin chubixic, nin-ij c'a chive: Que'ijo' ri itzel yixquitz'et, y tibana' utz chique ri man yixcajo' ta.
28 Ri yeyok'on ivichin, titzolij ruvech quitzij riq'uin utzulaj tak tzij, y tibana' orar pa quivi' ri yebano k'eban tzij chivij.
29 Ri niyo'on jutz'aj k'a' chi'ak'o'tz, taya' chic apu ri jun ak'o'tz chuvech, y ri nimajo-e jun atziak manak más rajil, man tapokonaj naya-e jun ri más c'o rajil che.
30 Xa achique na jun ri c'o nuc'utuj chave, man taq'ueq'uej naya-e che, y ri c'o numaj-e chave, man chic tac'utuj che chi nutzolij chave.
31 Y achel nika chivech rix chi can ta utz quino'oj niqui'en ri vinak iviq'uin, quiri' mismo tibana' rix chique.
32 Roma si xaxe ri yixcajo' rix ri ye'ijo', ¿achique utz nik'alajin iviq'uin? Man jun. Roma xa quiri' mismo niqui'en ri man quiniman ta ri Dios, xaxe ri ye'ojo'on quichin ri yecajo'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 6 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 6:2-32 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

2 Romari' tok ec'o achi'a' fariseos xquibij chique ri rutijoxela' ri Jesús: ¿Achique c'a roma rix ye'ibil re trigo pan ik'a' re k'ij re'? Re k'ij re', k'ij richin uxlanen y man utz ta richin niban samaj, xecha'.
3 Pero ri Jesús xch'on-apo chique, y xubij: ¿Can man jun bey cami itz'eton ri jun tzij ri tz'ibatel can chirij ri xquiben ri David y ri e rachibil, chupan ri ojer can tiempo, tok janíla xenum?
4 Ri David xbe chucanoxic vey chiri' pa rachoch ri Dios, y can ja ri lok'olej tak caxlan-vey ri xbejach-pe chire. Rija' xutej ri lok'olej tak caxlan-vey ri', y xuya' chuka' chique ri e benek riq'uin. Y man riq'uin ri', man mac ta ri xquiben. Y ri' xaxe ri sacerdotes c'o quik'a' chire, xcha' ri Jesús.
5 Y ri Jesús xubij chuka' chique ri achi'a' fariseos: Ri Rajaf ri k'ij richin uxlanen ja yin, ri xinalex chi'icojol, xcha'.
6 Pa jun chic c'a k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri rutijoxela' xebe pa jun nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, y xuchop c'a quitijoxic ri quimolon-qui' chiri'. Y chiquicojol ri vinek ri quimolon-qui' chiri', c'o c'a jun achin ri chaki'j ri rajquik'a'.
7 Roma c'a ri' ec'o chique ri etamanela' chirij ri ley y ec'o chuka' achi'a' fariseos ri quitzuliben ri Jesús, k'alaj ri' vi nuc'achojirisaj ri achin, richin queri' niquisujuj chi ri Jesús xsamej chupan ri jun uxlanibel-k'ij ri'.
8 Pero ri Jesús jebel retaman ri ye'ajin chuch'obic re etamanela' y re achi'a' fariseos re'. Y ri Jesús xubij chire ri achin chaki'j ri ruk'a': Cak'ax-pe ri chiri' pa nic'aj. Y ri achin can jari' xyacatej-pe ri acuchi tz'uyul-vi, y xbepa'e' acuchi ri xbix-vi chire roma ri Jesús.
9 Xpe c'a ri Jesús xubij chique ri vinek ri ec'o chiri': Vacami ninvajo' c'a ninc'utuj chive: ¿Más cami ruc'amon niban ri utz pa jun uxlanibel-k'ij o ri itzel? ¿Ri nicol jun vinek chuvech ri camic o ri nicamisex? ¿Achique nich'ob rix? xcha'.
10 Y ri Jesús xerutzu' c'a conojel ri quimolon-qui' chiri'. Xch'on chire ri achin ri yava' ruk'a', y xubij: Tayuku' la ak'a'. Y ri achin can xe xuyuk ri ruk'a' achi'el ri xbix chire roma ri Jesús, can jari' xchojmir can ri ruk'a'.
11 Pero ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos ri ec'o-apo chiri', xe'oyover. Y re achi'a' re' niquitzula-qui', y niquic'utula' chuka' chiquivech achique niquich'ob niquiben chire ri Jesús.
12 Y jun k'ij, ri Jesús xbe c'a pa ruvi' ri juyu' richin xberubana' orar. Y junak'a' c'a xc'ase' richin xch'on riq'uin ri Dios pan oración.
13 Y chupan c'a ri nimak'a' ruca'n k'ij, rija' xeroyoj ri achi'a' ri can yetzekelben-vi richin. Chiquicojol c'a re achi'a' re', xerucha' e cablajuj, y xubij apóstoles chique.
14 Ri e cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xubij chuka' Pedro chire, ri Andrés ri rach'alal ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol jun achin rubini'an Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' quibini'an celadores,
16 ri Judas ri rach'alal ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richin ri Jesús.
17 Y jac'ari' tok ri Jesús y ri e ru-apóstoles xeka-pe pa ruvi' ri juyu', y xebec'oje-ka quiq'uin ri ch'aka' chic tijoxela' chiri' pa jun tak'aj. Y chiri' janíla chuka' vinek quimolon-qui'. Ec'o vinek e petenek pa tinamit Jerusalem y pa ch'aka' chic tinamit ri ec'o pa Judea, y ec'o chuka' e petenek c'a quela' chuchi-mar, ri c'a quela' pa Tiro y Sidón. Ec'o c'a chique re vinek re' e petenek richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj ri Jesús, y ec'o c'a e petenek richin yec'achojirisex-el roma ri Jesús.
18 Y ec'o c'a chuka' vinek ri ec'o pa pokonal pa quik'a' ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin. Xe'elesex chuka' el ri itzel tak espíritu ri' roma ri Jesús.
19 Y conojel ri vinek e yava'i' nicajo' c'a niquichop-apo ri rutziak ri Jesús, roma rija' c'o uchuk'a' riq'uin richin nuc'achojirisaj ronojel ruvech yabil.
20 Y can jac'ari' tok ri Jesús xerutzu' ri rutijoxela' y xubij chique: Jebel ruva-ik'ij rix ri meba' ivánima chuvech ri Dios, roma can yixoc-vi pa rajavaren o pa ruk'a' rija'.
21 Jebel ruva-ik'ij rix ri ninum ri ivánima chuvech ri Dios, roma ri Dios xtuben c'a chive chi xtich'uch'u' ri ivánima. Jebel ruva-ik'ij rix ri nok' ri ivánima chuvech ri Dios, roma ri Dios xtujel ri ivok'ej riq'uin tze'en.
22 Jebel ruva-ik'ij chuka' rix ri yixetzelex coma ri vinek, rix ri yixquelesaj-pe chiquicojol, rix ri yixyok', rix ri itzel yixtz'et roma ja ri nubi' yin ri iniman, y ronojel ruvech tijoj-pokonal re' nicoch' voma yin ri xinalex chi'icojol.
23 Y tok xtic'ulvachij ronojel re', can quixquicot c'a janíla, y quixropin chuka' roma quicoten, roma nim rajel-ruq'uexel xtic'ul chila' chicaj. Roma xa can que chuka' ri' ri pokonal ri xquic'ovisala' ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios, ojer can. Rije' xquic'ovisala' pokonal pa quik'a' ri cati't-quimama' re vinek re ye'etzelan ivichin rix vacami.
24 Y rix beyoma', tok'ex c'a ivech, roma xic'ovisaj yan jun c'aslen janíla jebel chuvech re ruvach'ulef. Jac'a ri k'ij ri e petenek chivij man e que ta chic ri'.
25 Rix chuka' ri yixva' jebel, tok'ex ivech, roma xtapon c'a ri k'ij tok xtitej vayjal. Rix ri jebel yixtze'en vacami, tok'ex ivech, roma xtapon ri k'ij tok xtoc ri ok'ej iviq'uin, roma ri bis.
26 Y rix xa tok'ex c'a ivech tok ninimirisex ik'ij coma ri vinek ri can man e richin ta ri Dios. Roma ri quite-quitata' rije' xa xquiya' quik'ij ri xebin chi e k'alajirisey ruch'abel ri Dios y xa man que ta ri'.
27 Pero rix ri ixc'o vave' viq'uin vacami, ri can yinivac'axaj-vi, tivac'axaj c'a re xtinbij chive: Can que'ivajo' c'a ri ye'etzelan ivichin, y xaxe ri utz tibana' chique ri vinek ri yec'ulula'an ivichin.
28 Tic'utuj c'a chire ri Dios chi yerurtisaj ta ri vinek ri yerayin itzel pan ivi', y chuka' man que'imestaj ri pan i-oración ri yebanon chive chi nic'ovisaj tijoj-pokonal.
29 Y vi c'o c'a jun yixch'ayon, man c'a tiya' ruq'uexel chire. Utz c'a chi niya' chic ivi' pa ruk'a' jun bey. Y vi c'o c'a chuka' jun vinek numej-el jun ak'u', man c'a tabisoj naya' chuka' el jun chic atziak chire.
30 Xabachique c'a vinek ri c'o nuc'utuj chave, taya' chire ri nrajo'. Y vi c'o jun vinek ri c'o numej-el chave, man jun bey chic c'a tach'ojij chire.
31 Y rix utz tibana' quiq'uin ri vinek, roma rix man c'a nika' ta chivech chi ri vinek itzel quina'oj iviq'uin.
32 Y vi rix xaxe ri vinek ri ye'ajovan ivichin ri ye'ivajo', man c'ayef ta. Roma xabachique vinek nitiquir nibanon queri'. Can que chuka' ri' ri vinek janíla e itzel, yecajo' ri ye'ajovan quichin rije'.

San Lucas 6:2-32 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

2 Romari' tok yec'o achi'a' fariseos xquibij cheque ri rachibila' ri Jesús: ¿Achique c'a roma rix nibiyila' ri trigo pan ik'a' ri k'ij re'? Ri k'ij re', k'ij richin uxlanen y man utz tüj richin nban samaj, xquibij.
3 Pero ri Jesús xch'o-apu cheque, y xbij: ¿Man jun bey comi itz'eton ri jun tzij ri tz'iban can pari' ri xquibün ri rey David y ri ye rachibil, chupan ri ojer can tiempo, tok juis xenum quipan?
4 Ri David xbe chucanoxic vüy chiri' pa racho ri Dios, y xa ja ri lok'olüj tak caxlan-vüy ri xbejach-pe chin. Rija' xuc'ux ri lok'olüj tak caxlan-vüy ri', y xuya' chuka' cheque ri ye benük chirij. Y man riq'uin tüj ri', man mac tüj ri xquibün. Y ri' xaxe ri sacerdotes c'o quik'a' chin, xbij ri Jesús.
5 Y ri Jesús xbij chuka' cheque ri achi'a' fariseos: Ri Rajaf ri k'ij richin uxlanen ja yin, ri xinalüx chi'icojol, xbij.
6 Pa jun chic c'a k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri rachibila' xebe pa jun jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, y xutz'om c'a quitijoxic ri quimolon-qui' chiri'. Y chiquicojol ri vinük ri quimolon-qui' chiri', c'o c'a jun achi ri chaki'j ri rajquik'a' (ru-mano derecha).
7 Roma c'a ri' yec'o cheque ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y yec'o chuka' achi'a' fariseos ri nquinachaj-apu ri Jesús, k'alüj ri' si nuc'achojrisaj ri achi, richin quiri' nquisujuj que ri Jesús xsamüj chupan ri jun k'ij richin uxlanen ri'.
8 Pero ri Jesús jabel retaman ri nyetajin nquinuc ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos ri'. Y ri Jesús xbij chin ri achi chaki'j ri ruk'a': Cac'o-pe chiri' pa nic'aj. Y ri achi jari' xcatüj-pe ape' tz'uyul-vi, y xbepa'e' ape' ri xbix-vi chin roma ri Jesús.
9 Xpu'u c'a ri Jesús xbij cheque ri vinük ri yec'o chiri': Vocomi ninjo' c'a ninc'utuj chive: ¿Más comi c'uluman nban ri utz pa jun k'ij richin uxlanen o ri itzel? ¿Ri ncol jun vinük chuvüch ri camic o ri ncamsüs? ¿Achique ninuc rix? xbij.
10 Y ri Jesús xerutz'eta' c'a conojel ri quimolon-qui' chiri'. Xch'o chin ri achi ri yava' ruk'a', y xbij: Tayuku' la ak'a'. Y ri achi xaxe xuyuk ri ruk'a' cachi'el ri xbix chin roma ri Jesús, xa jari' xchojmir can ri ruk'a'.
11 Pero ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos ri yec'o-apu chiri', xcatüj coyoval. Y ri achi'a' re' nquitz'etela-qui', y nquic'utula' chuka' chiquivüch achique nquinuc nquibün chin ri Jesús.
12 Y jun k'ij, ri Jesús xbe c'a pari' ri juyu' richin xberubana' orar. Y junak'a' c'a xc'ase' richin xtzijon riq'uin ri Dios pan oración.
13 Y chupan c'a ri cumaj yan ruca'n k'ij, rija' xeroyoj ri achi'a' ri nyetzekleben-vi richin. Chiquicojol c'a ri achi'a' ri', xerucha' ye doce, y xbij apóstoles cheque.
14 Ri ye doce ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xbij chuka' Pedro chin, y ri Andrés ri ye quichak'-qui', ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol jun achi rubini'an Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' quibini'an cananistas,
16 ri Judas ri ruchak' ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richin ri Jesús.
17 Y jari' tok ri Jesús y ri ye ru-apóstoles xeka-pe pari' ri juyu', y xebec'uje-ka quiq'uin ri ch'aka chic achibila' chiri' pa jun tak'aj. Y chiri' juis vinük chuka' quimolon-qui'. Yec'o vinük ye petenük pa tinamit Jerusalén y pa ch'aka chic tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Judea, y yec'o chuka' ye petenük c'a cala' chuchi-mar, ri c'a cala' pa tinamit Tiro y Sidón. Yec'o c'a cheque ri vinük re' ye petenük richin ncac'axaj ri rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús, y yec'o c'a ye petenük richin nyec'achojrisüs-e roma ri Jesús.
18 Y yec'o c'a chuka' vinük ri yec'o pa pokonül pa quik'a' ri itzel tak espíritu ri yec'o quiq'uin. Xe'elesüs chuka' e ri itzel tak espíritu ri' roma ri Jesús.
19 Y conojel ri vinük ye yava'i' ncajo' c'a nquitz'om-apu ri rutziek ri Jesús, roma rija' c'o ruchuk'a' riq'uin richin nuc'achojrisaj ronojel ruvüch yabil.
20 Y jari' tok ri Jesús xerutz'et-apu ri rachibila' y xbij cheque: Jabel iquicot rix ri meba' ivánima chuvüch ri Dios, roma nyixoc-vi pa ruk'a' rija'.
21 Jabel iquicot rix ri ninum ri ivánima chuvüch ri Dios, roma ri Dios nbün c'a chive que nquicot ri ivánima. Jabel iquicot rix ri ntok' ri ivánima chuvüch ri Dios, roma ri Dios nujül ri ivok'ej riq'uin tze'en.
22 Jabel iquicot chuka' rix ri nyixetzelüs coma ri vinük, rix ri nyixquikotaj-pe chiquicojol, rix ri nyixyok', rix ri itzel nyixtz'et roma ja ri nubi' yin ri itaken, y ronojel ruvüch pokonül re' nicoch' voma yin ri xinalüx chi'icojol.
23 Y tok nc'ulachij ronojel re', quixquicot c'a juis, y quixropin chuka' roma quicot, roma nim rajil-ruq'uexel nic'ul chila' chicaj. Roma quiri' chuka' ri pokonül ri xquic'usala' ri achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios, ojer can. Rije' xquic'usala' pokonül pa quik'a' ri quixquin-quimama' can ri vinük ri nye'etzelan ivichin rix vocomi.
24 Y rix beyoma', juya' ivüch c'a, roma xic'usaj yan jun c'aslen juis jabel chuvüch ri ruch'ulef. Jac'a ri k'ij ri ye petenük chivij man ye quiri' tüj chic.
25 Rix chuka' ri nyixva' jabel, juya' ivüch, roma napon c'a ri k'ij tok nitij vayjül. Rix ri jabel nyixtze'en vocomi, juya' ivüch, roma napon ri k'ij tok ntoc ri ok'ej iviq'uin, roma ri bis.
26 Y rix xa juya' ivüch tok ninimirsüs ik'ij coma ri vinük ri xa man ye richin tüj ri Dios. Roma ri quixquin-quimama' can rije' xa xquiya' quik'ij ri xebin que ye k'alajrisüy rutzij ri Dios y xa man quiri' tüj.
27 Pero rix ri rixc'o chere' viq'uin vocomi, ri nquinivac'axaj-vi, tivac'axaj c'a ri ninbij chive: que'ijo' c'a ri nye'etzelan ivichin, y xaxe ri utz tibana' cheque ri vinük ri nyec'ulula'an ivichin.
28 Tic'utuj c'a chin ri Dios que nyerubün bendecir ri vinük ri nyerayin itzel pan ivi', y chuka' man que'imestaj pan i-oración ri nyebanun chive que nic'usaj pokonül.
29 Y si c'o c'a jun nyixch'ayon, man c'a tiya' ruq'uexel chin. Utz c'a que niya' chic ivi' pa ruk'a' jun bey. Y si c'o c'a chuka' jun vinük numüj-e jun atziek ri cachi'el coton, man c'a tabisoj naya' chuka' e jun chic atziek chin.
30 Achique na c'a vinük ri c'o nuc'utuj chave, taya' chin ri nrajo'. Y si c'o jun vinük ri c'o numüj-e chave, man jun bey chic c'a tach'ojij chin.
31 Y rix utz tibana' quiq'uin ri vinük, roma rix man nka' ta chivüch c'a que ri vinük itzel quina'oj iviq'uin.
32 Y si rix xaxe ri vinük ri nyejo'on ivichin ri nye'ijo', man c'ayuf tüj. Roma achique na vinük ntiquer nbanun quiri'. Quiri' chuka' ri vinük juis ye itzel, nyequijo' ri nyejo'on quichin rije'.

San Lucas 6:2-32 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

2 Romari' jujun achi'a' fariseos xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Anchique roma rix ye'ibil ri trigo pa ik'a' ri k'ij re'? Ri k'ij re', chi uxlanen y man utz ta chi ni'an samaj, xecha'.
3 Pero ri Jesús xch'o'n-apo chique, y xu'ij: ¿Can man jun mej (bey) como itz'eton rix ri jun tzij ri tz'iban can chirij ri xu'on ri David y ri je raxbil, chupa ri ojer can tiempo, cuando xnum quipa y manak quiway?
4 Ri David xbe chucanoxic wey chiri' pa rocho ri Dios, y can ja ri lok'olaj tak pan ri xbeyo'x-pe che. Raja' xutaj ri pan ri', y xuya' chuka' chique ri je-benak riq'uin. Pero man mac ta ri xqui'en, más que ri pan ri' xe ri sacerdotes c'o modo yetijo, xcha' ri Jesús.
5 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri achi'a' fariseos: Ri Rajaf ri k'ij chi uxlanen ja ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xcha'.
6 Pa jun chic k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y xutz'om quitijoxic ri quimolon-qui' chiri'. Y chiquicojol ri winak chiri', c'o-apo jun achi chaki'j ri ruk'a' derecha.
7 Romari' jec'o-apo maestros chi ri ley y achi'a' fariseos xe niquitzu-apo ri Jesús xa xtic'achoj ri achi chaki'j ruk'a', chi quiri' niquisujuj chi ri Jesús xsamaj chupa ri jun k'ij chi uxlanen.
8 Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos. Y ri Jesús xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Cacataj y capa'e' pa nic'aj. Y ri achi can ja' xcataj-pe anchi' ch'ocol-wi, y xbepa'e' anchi' ri x-ix-wi che roma ri Jesús.
9 Xpe ri Jesús xu'ij chique ri winak ri jec'o chiri': Cami ninjo' ninc'utuj chiwe: ¿Más como nuc'ul ni'an ri utz pa jun k'ij chi uxlanen o ri man utz ta? ¿Ri nicol jun winak chech ri camic o nicamises? ¿Anchique ninojij rix? xcha'.
10 Y Jesús xerutzu' conojel ri quimolon-qui' chiri'. Xch'o'n che ri achi ri yawa' ruk'a', y xu'ij: Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xe xuyuk ri ruk'a' anche'l ri x-ix che roma ri Jesús, can ja' utz xu'on can ri ruk'a'.
11 Pero ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri', xcataj quiyowal. Y can ja' xquic'utula-ka chiquiwech anchique niqui'en che ri Jesús.
12 Y jun k'ij, ri Jesús xbe parui' jun juyu' chi xberu'ona' orar. Y jun ak'a' xc'ase' chi xch'o'n riq'uin ri Dios pa oración.
13 Y chupa ri nimak'a' ruca'n k'ij, raja' xeroyoj ri achi'a' ri can yetzekleben-wi richi. Chiquicojol ri achi'a' re', xerucha' je cablajuj y xu'ij apóstoles chique.
14 Ri je cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xu'ij chuka' Pedro che, ri Andrés ri rach'alal ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ralc'ual jun achi rubinan Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix celadores chique,
16 ri Judas ri rach'alal ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richi ri Jesús.
17 Cuando ri Jesús y ri je ru-apóstoles xeka-pe parui' ri juyu', y xebec'ue-ka quiq'uin ri ch'aka chic discípulos pa jun li'an ulef, chiri' chuka' je q'uiy winak quimolon-qui'. Jec'o winak je-petenak pa tenemit Jerusalem y pa ch'aka chic tenemit ri jec'o pa Judea, y jec'o chuka' je-petenak c'a chuchi' ri mar, ri pa Tiro y Sidón. Jec'o chique ri winak re' je-petenak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús, y jec'o je-petenak chi yec'achojrises riq'uin quiyabil roma ri Jesús.
18 Y jec'o chuka' winak ri yalan niqui'en sufrir pa quik'a' itzel tak espíritus. Romari' xe'leses ri itzel tak espíritus roma ri Jesús.
19 Y conojel ri winak ri yeyawaj niquijo' niquitz'om-apo ri rutziak ri Jesús, roma raja' c'o uchuk'a' riq'uin chi nulesaj-e ronojel rech yabil.
20 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos y xu'ij chique: Can quixquicot rix ri nina' chi c'o necesidad pa iwánima chech ri Dios, roma can iwichi-wi rix ri ru-gobierno raja'.
21 Can quixquicot rix ri ninum ri iwánima chech ri Dios, roma raja' xtuya' ronojel chiwe chi quiri' man chic xtinum-pe ri iwánima. Can quixquicot rix ri ntok' ri iwánima chech ri Dios, roma ri Dios xtujal ri iwok'ej riq'uin tze'n.
22 Can quixquicot chuka' rix ri itzel jixtz'et coma ri winak, rix ri jixkotex-pe chiquicojol, rix ri ni'ix itzel tak tzij chiwe, rix ri itzel jixtz'et roma ja nubi' ren ri iniman, y rix ri can ronojel rech etzelal ri ni'an chiwe woma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol.
23 Y cuando xtic'ulumaj ronojel re', can quixquicot, y can quixropin chuka', roma can nim ri ruq'uiexel xtiyo'x chiwe chicaj. Roma xa can quiri' ri sufrimiento ri xquina' pa quic'aslen ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. Reje' xquina' ri sufrimiento pa quik'a' ri cati't-quimama' ri winak ri itzel jixquitzu' cami.
24 Y rix beyoma', juya' (juyu') iwech, roma xixquicot yan riq'uin jun c'aslen yalan utz chech-ulef. Pero ri k'ij ri je-petenak chiwij man je quiri' ta chic.
25 Rix chuka' ri jixwa' jabel, juya' (juyu') iwech, roma xtapon ri k'ij cuando yalan xtinum ipa y man jun ex xtiwil chi xtitaj. Rix ri jabel jixtze'n cami, juya' (juyu') iwech, roma xtapon ri k'ij cuando xquixok' roma bis.
26 Y juya' (juyu') iwech cuando ri winak utz yech'o'n chiwij y ri winak ri' xa man je richi ta ri Dios. Roma ri quite-quitata' reje' utz xech'o'n chiquij ri winak ri xe'in chi niquik'alajij rutzij ri Dios y xa man quiri' ta.
27 Pero rix ri jixc'o we' wiq'uin cami, ri yinic'oxaj-pe, tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Can quie'ijo' ri itzel yetz'eto iwichi, y can utz tibana' quiq'uin ri man jixquijo' ta.
28 Tic'utuj che ri Dios chi quieru'ona' bendecir ri winak ri yerayin itzel pa iwi', y chuka' man quie'imestaj pa i-oración ri niquitz'uc tzij chiwij.
29 Y xa c'o jun jixruch'ey, man titzolej ruq'uiexel che. Utz chi niya' chic iwi' pa ruk'a' jun mej (bey). Y xa c'o chuka' jun winak numaj-e ri jun itziak ri ik'u'n, can tiya' lugar che chi nuc'uaj jun chic itziak.
30 Xabachique (Xama'anchique) winak ri c'o nuc'utuj chiwe, tiya' che ri nrojo'. Y xa c'o jun winak ri c'o numaj-e chiwe, man chic tich'ojij che.
31 Y rix utz tibana' quiq'uin ri winak, roma rix man nika ta chiwech ri winak itzel quino'j (quina'oj) iwiq'uin.
32 Y xa rix xe ri winak ri jixquijo' xe ri' ye'ijo', man cuesta ta. Roma xabachique (xama'anchique) winak nitiquier nu'on quiri'. Xa can quiri' chuka' niqui'en ri winak yalan je itzel.
San Lucas 6 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 6:2-32 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

2 Rumareꞌ nicꞌaj achiꞌaꞌ fariseos xquiꞌej chica ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Karruma nquixsamaj chupan ri kꞌij richin uxlanien? Reꞌ xajan.
3 Pero ri Jesús xchꞌo-apa chica y xuꞌej: ¿Man jun came bꞌay ibꞌanun leer ri tzꞌibꞌan can chirij ri xuꞌon ri David y ri i-rachꞌil chupan ri ojier can tiempo antok xnem-pa quipan?
4 Ri David xuoc pa rachuoch ri Dios y can ja ri sagrada simíta ri xiruma-pa. Jajaꞌ xucꞌux ri simíta reꞌ y xuyaꞌ jeꞌ chica ri i-bꞌanak riqꞌuin; pero man pecado ta ri xquiꞌan, mesque ri simíta reꞌ joꞌc ri sacerdotes ri ncaꞌcꞌuxu, xchaꞌ ri Jesús.
5 Y xuꞌej jeꞌ chica: Ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, Rajaf ri kꞌij richin uxlanien.
6 Chupan jun chic kꞌij richin uxlanien, ri Jesús xuoc ri pa sinagoga y ncaꞌrutijuoj ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ. Y chiquicajol ri vinak, cꞌo jun ache chakeꞌj ri rukꞌaꞌ derecha.
7 Y icꞌo achiꞌaꞌ escribas y achiꞌaꞌ fariseos niquitzꞌat-apa ri Jesús y quiyoꞌien chi xa xtuꞌon sanar ri ache, chi quireꞌ niquiꞌan acusar chi xsamaj chupan jun kꞌij richin uxlanien.
8 Pero ri Jesús rataꞌn chic ri niquiꞌan pensar ri achiꞌaꞌ reꞌ. Mareꞌ xuꞌej cha ri ache chakeꞌj ri rukꞌaꞌ: Capalaj y capiꞌieꞌ pa nicꞌaj. Y ri ache ja xpalaj-pa ri pacheꞌ cꞌo-ve y xpiꞌieꞌ.
9 Xpa ri Jesús xuꞌej chica ri vinak ri icꞌo chireꞌ: Nivajoꞌ cꞌa nicꞌutuj chiva: ¿Chica ri más otz niꞌan chupan jun kꞌij richin uxlanien, ja ri otz o ja ri man otz ta? ¿Ri nicuol jun vinak choch ri camic o niquimisas? xchaꞌ chica.
10 Y ri Jesús xaꞌrucaꞌyiej quinojiel ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, y xuꞌej cha ri ache ri chakeꞌj jun rukꞌaꞌ: Tayukuꞌ la akꞌaꞌ. Y ri ache xuyuk ri rukꞌaꞌ incheꞌl ri xꞌeꞌx cha ruma ri Jesús, y ja otz xuꞌon ri rukꞌaꞌ.
11 Pero ri achiꞌaꞌ escribas y ri achiꞌaꞌ fariseos ri icꞌo-apa chireꞌ xyacataj quiyoval. Y ja niquicꞌutuj chiquibꞌil-quiꞌ chi chica niquiꞌan cha ri Jesús.
12 Y jun kꞌij ri Jesús xꞌa paroꞌ jun juyuꞌ chi xbꞌarubꞌanaꞌ orar. Y jun akꞌaꞌ xchꞌoꞌ riqꞌuin ri Dios.
13 Y chupan ri macꞌajan ri chucaꞌn kꞌij, jajaꞌ xaꞌrayuoj ri ru-discípulos. Chiquicajol ri achiꞌaꞌ reꞌ, xaꞌruchaꞌ doce (cabꞌalajuj) y xuꞌej apóstoles chica.
14 Ri i-doce (cabꞌalajuj) ri xaꞌruchaꞌ ri Jesús, ja ri Simón ri xuꞌej jeꞌ Pedro cha, ri Andrés ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri rucꞌajuol ri Alfeo, ri Simón ri cꞌo quiqꞌuin ri achiꞌaꞌ ri niꞌeꞌx Zelotes chica,
16 ri Judas ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xcꞌayin richin ri Jesús.
17 Y antok ri Jesús y ri ru-apóstoles xaꞌka-pa paroꞌ ri juyuꞌ, y xaꞌbꞌacꞌujie-ka quiqꞌuin ri nicꞌaj chic discípulos chupan jun lugar liꞌan, chireꞌ jeꞌ iqꞌuiy vinak quimaluon-quiꞌ. Icꞌo i-patanak Jerusalén y nicꞌaj chic tanamet ri icꞌo Judea, y icꞌo i-patanak Tiro y Sidón ri icꞌo chuchiꞌ ri mar. Ri vinak reꞌ i-patanak chi nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri nutzijuoj ri Jesús, y chi ncaꞌan sanar riqꞌuin ri quiyabꞌil.
18 Y xaꞌan jeꞌ sanar ri altíra niquiꞌan sufrir pa quikꞌaꞌ ri itziel tak espíritus ri icꞌo quiqꞌuin.
19 Y quinojiel ri vinak ri ncaꞌyavaj nicajoꞌ niquitzꞌom-apa ri Jesús, ruma jajaꞌ cꞌo poder riqꞌuin y ncaꞌruꞌon sanar quinojiel ri ncaꞌyavaj.
20 Y ri Jesús xaꞌrucaꞌyiej ri ru-discípulos y xuꞌej chica: Can jaꞌal quixquicuot ixreꞌ ri ix puobra, ruma can ivichin ri ru-reino ri Dios.
21 Can jaꞌal quixquicuot ixreꞌ ri ntikꞌasaj viꞌjal, ruma ri Dios xtuyaꞌ nojiel chiva. Can jaꞌal quixquicuot ixreꞌ ri nquixuokꞌ vacame, ruma ri Dios xtucꞌax ri ivokꞌiej riqꞌuin tzeꞌn.
22 Can jaꞌal quixquicuot ixreꞌ ri itziel nquixtzꞌiet cuma ri vinak, y nquixquilasaj-pa chiquicajol, y niquiꞌan cha ri ibꞌeꞌ chi man jun rakalien ruma iniman ri nubꞌeꞌ inreꞌ, y nojiel roch itziel ri niquiꞌan chiva ruma ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol.
23 Y antok xtibꞌanataj nojiel reꞌ, quixtzeꞌn y quixquicuot, ruma nem ri rucꞌaxiel ri xtiyoꞌx chiva chicaj. Ruma quireꞌ ri sufrimiento ri xquikꞌasaj ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, pa quikꞌaꞌ ri cateꞌt-quimamaꞌ ri vinak ri itziel nquixquitzꞌat vacame.
24 Pero juyeꞌ ivach ixreꞌ bꞌayomaꞌ, ruma xixquicuot yan ri choch-ulief.
25 Juyeꞌ ivach ixreꞌ ri nquixvaꞌ jaꞌal vacame, ruma xtikꞌasaj viꞌjal. Juyeꞌ ivach ixreꞌ ri jaꞌal nquixtzeꞌn vacame, ruma xquixuokꞌ ruma bꞌis.
26 Y juyeꞌ ivach antok quinojiel ri vinak otz ncaꞌchꞌoꞌ chivij. Ruma ri cateꞌt-quimamaꞌ ijejeꞌ otz xaꞌchꞌoꞌ chiquij ri falsos profetas.
27 Pero chiva ixreꞌ ri nquinivaxaj, niꞌej cꞌa: Quiꞌivajoꞌ ri iv-enemigos; tibꞌanaꞌ otz chica ri itziel nquixquitzꞌat;
28 ticꞌutuj cha ri Dios chi caꞌrubꞌanaꞌ bendecir ri vinak ri nquixquiꞌan maldecir; y tibꞌanaꞌ orar pa qui-cuenta ri niquikꞌabꞌaj tzij chivij.
29 Y xa cꞌo jun nuyaꞌ jutzꞌaj kꞌaꞌ cha ri akꞌoꞌtz, xa tayaꞌ chic apa ri jun chic lado choch. Y xa cꞌo jun numaj-el ri a-capa ri akꞌuꞌn, xa tayaꞌ chic can jun atziak cha.
30 Chica-na ri cꞌo nucꞌutuj chava, tayaꞌ cha ri nrajoꞌ. Y xa cꞌo jun ri cꞌo numaj-el chava, man chic cꞌa tacꞌutuj cha chi nutzoliej-pa chava.
31 Y incheꞌl ri ntivajoꞌ ixreꞌ chi ri vinak niquiꞌan chiva, quireꞌ jeꞌ tibꞌanaꞌ quiqꞌuin ijejeꞌ.
32 Ruma xa ja ri ncaꞌjoꞌn ivichin, xa jareꞌ nquiꞌvajoꞌ, ¿cꞌo came rucꞌaxiel xtiyoꞌx chiva? Ruma quireꞌ jeꞌ mismo niquiꞌan ri man quiniman ta ri Dios, joꞌc ri ncaꞌjoꞌn quichin jareꞌ ri ncaꞌcajoꞌ.

San Lucas 6:2-32 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

2 Yac'ari' tek yec'o c'a achi'a' fariseos ri xquibij chique ri ye rudiscípulos ri Jesús: ¿Achique ruma riyix ye'ibil re trigo pan ik'a' re k'ij re'? Re k'ij re', uxlanibel k'ij y xajan chi niban samaj, xecha'.
3 Yac'a ri Jesús xch'o apo chique, y xubij: ¿La majun bey c'a isiq'uin ta ri tz'ibatal ca chrij ri xquiben ri David y ri ye rachibil ri ojer ca, tek sibilaj xenum?
4 Ri David xbe chucanoxic wey chiri' pa rachoch ri Dios, y can ya ri lok'olaj tak caxlan wey ri xbejach pe chare. Riya' xutij ri lok'olaj tak caxlan wey ri', y xuya' chuka' chique ri ye benak riq'ui. Pero ma riq'ui wi ri', ma mac ta ri xquiben, astape' ri caxlan wey ri' xaxu (xaxe) wi ri sacerdotes yetijo, xcha' ri Jesús.
5 Y ri Jesús xubij chuka' chique ri achi'a' fariseos: Yin c'a riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol ri yin Rajaf ri uxlanibel k'ij.
6 Pa jun chic c'a uxlanibel k'ij, ri Jesús y ri rudiscípulos xebe pa jun jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, y xuchop c'a quitijoxic ri quimolon qui' chiri'. Y chiquicojol ri winek ri quimolon qui' chiri', c'o c'a jun achi ri chaki'j ri rajquik'a'.
7 Rumac'ari' yec'o chique ri aj tz'iba' y yec'o chuka' achi'a' fariseos ri quitzuliben apo ri Jesús, k'alaj ri' wi nuc'achojsaj ri achi, riche (rixin) chi queri' niquitzujuj (niquisujuj) chi ri Jesús xsamej chupan ri jun uxlanibel k'ij ri'.
8 Yac'a ri Jesús jabel retaman ri yetajin chuch'obic ri aj tz'iba' y ri achi'a' fariseos. Y ri Jesús xubij chare ri achi ri chaki'j ri ruk'a': Cac'oje' pe pa nic'aj. Y ri achi can yac'ari' xyacatej pe ri acuchi (achique) tz'uyul wi, y xbepa'e' acuchi (achique) ri xbix wi chare ruma ri Jesús.
9 Xpe c'a ri Jesús xubij chique ri winek ri yec'o chiri': Wacami nwajo' c'a nc'utuj chiwe: ¿La más cami ruc'amon chi niban utzil pa jun uxlanibel k'ij o xa ya ri etzelal? ¿Ri nicol jun winek chuwech ri camic o ri nicamisex? ¿Achique nich'ob riyix? xcha' chique.
10 Y ri Jesús xerutzu' c'a quinojel ri quimolon qui' chiri'. Xch'o chare ri achi ri chaki'j ruk'a', y xubij: Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xu (xe) wi xuyuk ri ruk'a' achi'el ri xbix chare ruma ri Jesús, can yac'ari' xchojmir ca ri ruk'a'.
11 Yac'a ri aj tz'iba' y ri achi'a' fariseos ri yec'o apo chiri', xyacatej coyowal y niquic'utula' chuka' chiquiwech achique niquiben chare ri Jesús riche (rixin) chi niquicamisaj.
12 Y c'o c'a jun k'ij, tek ri Jesús xbe c'a pa ruwi' ri juyu' riche (rixin) chi xberubana' orar. Y junak'a' c'a xc'ase' riche (rixin) chi xch'o riq'ui ri Dios pan oración.
13 Y chupan c'a ri nimak'a' chare ri ruca'n k'ij, Riya' xerusiq'uij (xeroyoj) ri achi'a' ri can yetzekelben wi riche (rixin). Chiquicojol c'a ri achi'a' ri', xerucha' ye cablajuj, y xubij apóstoles chique.
14 Ri ye cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ya ri Simón ri xubij chuka' Pedro chare, ri Andrés ri rach'alal ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé,
15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri jun achi ri Alfeo rubi', ri Simón ri c'o quiq'ui ri jumoc achi'a' ri celadores nibix chique,
16 ri Judas ri rach'alal ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin el riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek.
17 Y yac'ari' tek ri Jesús y ri ye ru'apóstoles xexule' pe ri pa ruwi' ri juyu', y xe'oc'oje' ka quiq'ui ri nic'aj chic discípulos pa jun li'on. Y chiri' ye q'uiy chuka' winek quimolon qui'. Yec'o winek ye petenak pa tinamit Jerusalem y pa nic'aj chic tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Judea, y yec'o chuka' ye petenak c'a quela' chuchi' mar, ri c'a quela' pa tinamit Tiro y Sidón. Yec'o c'a chique ri winek ri' ye petenak riche (rixin) chi niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj ri Jesús, y yec'o c'a ye petenak ruma nicajo' chi yec'achojsex el chare ri quiyabil ruma ri Jesús.
18 Y yec'o c'a chuka' winek ri yec'o pa pokonal pa quik'a' ri itzel tak espíritu ri yec'o quiq'ui. Xe'elesex chuka' el ri itzel tak espíritu ri' ruma ri Jesús.
19 Y quinojel ri winek ye yawa'i' nicajo' c'a niquichop apo ri rutziak ri Jesús, ruma Riya' c'o uchuk'a' riq'ui riche (rixin) chi yeruc'achojsaj quinojel.
20 Y can yac'ari' tek ri Jesús xerutzu' ri ye rudiscípulos y xubij chique: Jabel ruwa'ik'ij riyix ri yix pobres, ruma iwuche (iwixin) c'a riyix ri' ri rajawaren ri Dios.
21 Jabel ruwa'ik'ij riyix ri yixnum wacami, ruma ri Dios xtuben c'a chiwe chi xquixnoj na chi utz. Jabel ruwa'ik'ij riyix ri yixok', ruma ri Dios xtuben chiwe chi ma xquixok' ta chic y xa xquixbetze'en.
22 Jabel ruwa'ik'ij chuka' riyix tek yixetzelex cuma ri winek, y yixquelesaj pe chiquicojol, yixyok', chuka' itzel yixtz'et ruma yin iniman riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol.
23 Y tek xtic'ulwachij ronojel ri', xa quixquicot c'a, y can tic'oje' nimalaj quicoten iwuq'ui, ruma chi nim rajel ruq'uexel ri xtic'ul chila' chicaj. Ruma xa can queri' chuka' ri tijoj pokonal ri xquik'axaj ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riye' xquik'axala' tijoj pokonal pa quik'a' ri cati't quimama' ri winek ri ye'etzelan iwuche (iwixin) riyix wacami.
24 Y riyix beyoma', juyi' oc iwech, ruma xik'axaj yan jun c'aslen sibilaj jabel chuwech re ruwach'ulef. Yac'a ri k'ij ri ye petenak chiwij ma ye que ta chic ri'.
25 Riyix chuka' ri yixwa' jabel, juyi' oc iwech, ruma xtapon c'a ri k'ij tek xtitij wayjal. Riyix ri jabel yixtze'en wacami, juyi' oc iwech, ruma xtapon ri k'ij tek xquixbe'ok' ruma bis.
26 Y riyix xa juyi' oc c'a iwech tek ninimirisex ik'ij cuma ri winek ri xa ma ye riche (rixin) ta ri Dios. Ruma can queri' chuka' xquiben ri quite' quitata' riye', ruma ri quite' quitata' riye' xquinimirisaj quik'ij ri xebin chi ye profetas y xa ma kitzij ta chi ye profetas.
27 Yac'a riyix ri can niwac'axaj wi ri nuch'abel, tiwac'axaj c'a re xtinbij chiwe: Can que'iwajo' c'a ri ye'etzelan iwuche (iwixin), y tibana' utzil chique ri winek ri itzel niquina' chiwe.
28 Tic'utuj c'a chare ri Dios chi yeruben ta bendecir ri winek ri yerayin itzel pan iwi', y tibana' chuka' orar pa quiwi' ri yek'aban tzij chiwij.
29 Y wi c'o c'a jun xupak'ij juc'an apalej chi k'a', xa taya' chic apo ri juc'an apalej chuwech. Y wi c'o c'a chuka' jun winek numej el achaqueta, can man c'a tapokonaj ta naya' el chuka' ri jun chic atziak chare.
30 Xabachique c'a winek ri c'o nuc'utuj chawe, taya' chare ri nrajo'. Y wi c'o jun winek ri c'o numej el chawe, majun bey chic c'a tach'ojij ta chare.
31 Achi'el niwajo' riyix chi ri winek utz niquiben iwuq'ui, can quec'ari' tibana' riyix quiq'ui riye'.
32 Y wi riyix xaxu (xaxe wi) ye'iwajo' ri winek ri ye'ajowan iwuche (iwixin), majun ri más ta chic rejkalen ri yixtajin chubanic. Ruma chi xa can queri' chuka' niquiben ri winek ri ma quiniman ta ri Dios, riye' yecajo' ri ye'ajowan quiche (quixin).

Lucas 6:2-32 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

2 Mare' jec'o chique re achi'a' fariseos xquibij chique re ru-discípulos re Jesús: ¿Anchique roma yex ye'ch'up rue' re trigo? Re k'ij re', k'ij chin uxlanen y xajan chin ye'banala' quire', xe'cha'.
3 Pero re Jesús xch'o-apo chique y xubij: Yex can ibanon leer re tz'iban can chij re xquiban re David y re ruchibil ajuer can, tak camas xch'umun quipan.
4 Re David xba chucanoxic vay chire' pa rachoch re Dios, y ja re lok'olaj tak xcana-vay re xe'beya-pa cha. Re xcana-vay re' xaxe re sacerdotes re ye'tijo richin. Pero reja' xutaj, y chuka' xuya' chique re je'binak riq'uin. Pero astapa' reje' quire' xquiban manak quimac xel chach re Dios, xcha' re Jesús.
5 Y re Jesús xubij chique re achi'a' fariseos: Re Rajaf re k'ij chin uxlanen ja yen re xinalax chi'icojol. Roma pa nuk'a' yen c'o-va chin nimbij andex otz che niban chupan re k'ij re'.
6 Chupan jun chic k'ij chin uxlanen, re Jesús y re ru-discípulos xe'ba pa jun nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, y xutz'am c'a ruc'utic re ruch'abal re Dios chiquivach re quimalon-qui' chire'. Y chiquicojol re vinak re' c'o jun ache chake'j jun ruk'a', y ja re rajquik'a' re chake'j.
7 Mare' jec'o chique re achi'a' je'atamayon re ley quichin re israelitas y jec'o chuka' achi'a' fariseos ye'tz'eto-apo chin re Jesús, a ver vo xa nuc'achojsaj re ache, chin quire' niquisujuj che re Jesús xsamaj chupan re k'ij chin uxlanen.
8 Pero re Jesús rutaman re niquinojij pa tak cánma re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas y re achi'a' fariseos. Y re Jesús xubij cha re ache chake'j ruk'a': Catak'ax-pa vova' pa nic'aj. Y re ache xbeyacataj-pa re anche' tz'uyul-va, y xbepa'e' anche' xbex-va cha roma re Jesús.
9 Xpa re Jesús xubij chique re vinak re jec'o chire', che chupan jun k'ij chin uxlanen ja re utzulaj tak banabal re más ruc'amon che niban y mana-ta re itzel tak banabal. Y chuka' re más ruc'amon ja che nacol jun vinak chach re camic y man naya-ta k'ij cha che nicom, xcha' chique.
10 Y re Jesús xe'rutzu' conojel re quimalon-qui' chire'. Y chiquivach reje' xch'o cha re ache chake'j ruk'a', y xubij: Tayuku' la ak'a'. Y re ache can xe xuyuk re ruk'a' ancha'l re xbex cha roma re Jesús, can jare' xc'achoj re ruk'a'.
11 Pero re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas y re achi'a' fariseos re jec'o-apo chire', xyacataj quiyoval. Y niquibila' chiquivach anchique niquinojij niquiban cha re Jesús.
12 Y jun k'ij re Jesús xba pa rue' jun loma chin xbo'rbana' orar. Y jun ak'a' xuban orar chin xch'o riq'uin re Dios.
13 Y tak xsakar-ka ruca'n k'ij, reja' xe'rayoj re achi'a' re can ye'tzekelben-va richin. Chiquicojol re achi'a' re', xe'rucha' je doce, y xubij chique che ye'oc apóstoles.
14 Re je doce re xe'rucha' re Jesús, ja re Simón re xubij chuka' Pedro cha, re Andrés re ruch'alal re Simón, re Jacobo, re Juan, re Felipe, re Bartolomé,
15 re Mateo, re Tomás, re Jacobo re ruc'ajol jun ache rubini'an Alfeo, y re jun Simón re c'o quiq'uin re achi'a' re je richin re jun partido nibex cananista chique,
16 re Judas re ruch'alal re Jacobo, y re Judas Iscariote re xjacho chin re Jesús.
17 Y jare' tak re Jesús y re ru-apóstoles xe'ka-pa pa rue' re loma y xe'bec'ue-ka quiq'uin re nic'aj chic discípulos chire' pa jun lugar li'on. Y chire' camas chuka' vinak quimalon-qui'. Jec'o vinak je'pitinak pa tenemit Jerusalén y nic'aj chic tenemit re jec'o chupan re Judea, y jec'o chuka' je'pitinak c'a chuchi-mar quila pa Tiro y Sidón. Jec'o chique re vinak re' je'pitinak chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios re nutzijoj re Jesús, y jec'o chuka' ye'yavaj je'pitinak chin ye'c'achojsas-a roma re Jesús.
18 Y jec'o chuka' vinak re niquitaj pokan pa quik'a' re itzel tak espíritu. Re Jesús xe'rulisaj-a chuka' re itzel tak espíritu re'.
19 Y conojel re vinak re ye'yavaj niquijo' niquitz'am-apo re rutziak re Jesús, roma re vinak niquitz'at che c'o poder riq'uin chin nuc'achojsaj ronojel rach yabil.
20 Y xpa re Jesús xe'rutzu' re ru-discípulos y xubij chique: Otz-ibanoj yex re meba' ivánma chach re Dios, roma can yixoc-va pa ruk'a' re Dios.
21 Otz-ibanoj yex re nich'umun ipan espiritualmente, roma re Dios xtuban chiva che xtich'uch'o' re ivánma. Otz-ibanoj yex re ndok' ivánma chach re Dios, roma xtuban chiva che man chic xquixok'-ta, xa xquixtze'en.
22 Otz-ibanoj yex re itzel yixtz'et coma re vinak, y chuka' re yixquilisaj-pa chiquicojol re anche' niquimol-va-qui' chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, yex re yixyok', yex re itzel yixtz'et roma iniman re nuch'abal, y ronojel tijoj-pokonal re' nicoch' xa voma yen re xinalax chi'icojol.
23 Y camas quixqui'cot, can quixropin y quixtzoq'uin tak yixtajin chuk'asasic ronojel re', roma nem rajal-ruq'uixel xtic'ul chila' chicaj. Roma quire' chuka' re tijoj-pokonal re xquik'asaj re je rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Reje' xquik'asala' tijoj-pokonal pa quik'a' re cate't-quimoma' re vinak re ye'tzelan ivichin yex vocame.
24 Y yex biyoma', can tivok'ex ivach, roma xik'asaj-yan jun c'aslen camas otz chach re ruch'ulef. Jac'a re k'ij re je'pitinak chivij man chic quire-ta.
25 Yex chuka' re camas otz yixva', tivok'ex ivach, roma xtapon re k'ij tak manak chic ivay xtivel. Yex re yixtze'en vocame, tivok'ex ivach, roma xtapon re bis iviq'uin y xtuban chiva che xquixok'.
26 Y yex re camas ik'ij niya' coma re vinak re man quitaman-ta rach re Dios, xa tivok'ex ivach. Roma re vinak re' xa ja re man je rajc'ual-ta re Dios re niquiya' quik'ij, can ancha'l xquiban re quivinak xe'c'ue' ajuer can, xa xquiya' quik'ij re vinak re xe'bin che ja reje' re je rusamajela' re Dios re xquibini'aj profetas, y xa man je katzij-ta profetas.
27 Pero yex re yixc'o vova' viq'uin re yinic'axaj, tic'axaj re xtimbij chiva: Can que'ijo' re vinak re man otz-ta yixquitz'at, y re vinak re man otz-ta yixquitz'at xaxe re otz tak cosas tibana' chique.
28 Tibana' orar pa quive' re vinak re ye'rayin itzel tak cosas chivij, chin che nuya' ru-bendición re Dios pa quive', y chuka' can tibana' orar pa quive' re vinak re ye'quitz'uc tzij chivij.
29 Y vo xa c'o jun nich'ayo avichin, man taya' ruq'uixel cha, xa taya-avi' chin yach'ay chic jun bey. Y vo xa c'o jun vinak numoj-a jun atziak, man tapokonaj re atziak xmoj-a chavach, xa taya' chic-a re ak'u' cha.
30 Xabanchique vinak c'o jun cosa nuc'utuj chava, taya' cha re nrajo'. Y vo xa c'o jun vinak c'o jun cosa numoj-a chavach, man jun bey chic c'a talisaj chach.
31 Y ancha'l re nijo' che re vinak niquiban iviq'uin yex, quire' chuka' tibana' yex quiq'uin reje'.
32 Y vo xa yex xaxe re vinak re ye'jovan ivichin jare' re camas ye'jo', man otz-ta roma man jun rajkalen chach re Dios. Roma quire' chuka' niquiban re vinak re man quitaman-ta rach re Dios.