Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 5:7-38 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 5:7-38 in GT:cak:Kaqchikel

7 Romari' riq'uin quik'a' xecoyoj-apu ri ch'aka' chic (cachbil, cach'il) ri ec'o-apu chupan ri jun chic canoa richin yequito', y xepe c'a ri ch'aka' chiquito'ic. Chi ca'i' canoas juba' ma yebe chuxe' ya' roma xequinojsaj riq'uin quer.
8 Jac'a tok ri Simón Pedro xutz'et chi jun milagro ri xbanataj, xxuque-ka chuvech ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, más utz quinaya' can, roma yin xa yin jun achi aj-mac.
9 Quiri' xu'ij ri Simón, roma riq'uin xquiya-qui' jani na quer chiquik'a', can achique na xuna' rija', y quiri' mismo conojel ri ebenak riq'uin.
10 Ja jun ri Jacobo y ri Juan, achique na xquina' riq'uin ri xbanataj. Rije' eruc'ajol ri Zebedeo, y (erachbil, jerach'il) ri Simón. Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Simón: Man taxi'ij-avi'. Roma ja vacami nitiquer-e chi rat xtavetemaj xque'acanoj tzekle'ey vichin, xcha' che.
11 Jac'ari' xequiq'uen-pe ri canoas chuchi' ya', xquiya' can ronojel y xquitzekle'ej-e ri Jesús.
12 Tok ri Jesús c'o pa jun tinamit, c'o jun achi q'uisnak rij riq'uin ri yabil lepra xberuc'utu-ri' chuvech. Ri achi re' xe xutz'et ri Jesús, xxuque-ka, xuya-ka nic'aj-ruvech pan ulef, y riq'uin quemelal xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'.
13 Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri achi.
14 Ri Jesús xu'ij che: Man jun achok che tatzijoj-vi ri xbanataj aviq'uin, xa choj cabin, te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés, richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic, xcha-e che.
15 Pero xa más xbe rutzijol ri Jesús, y jani na eq'uiy nequimolo-qui' riq'uin richin niquic'axaj ri nuc'ut rija', y richin yec'achoj riq'uin ri quiyabil.
16 Jac'a rija' can ni'e-vi pa tak chakijlaj tz'iran ulef richin nerubana' orar.
17 Jun k'ij tok ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' riq'uin, ec'o achi'a' fariseos y achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés etz'uyul-apu chiri'. Chique ri achi'a' re', ec'o epetenak pa tak aldeas richin ri Galilea, pa tinamit Jerusalem, y pa ch'aka' chic tinamit richin ri Judea. Y ri Jesús c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin richin nu'on chi yec'achoj ri yeyavej.
18 Pero c'o jun ri caminak ruk'a-rakan ri uc'uan-apu chuvech jun varo'el coma achi'a'. Rije' xquitij quik'ij chi xquicusaj-apu ri niyavej pa jay richin nequiya' chuvech ri Jesús,
19 pero man niquil ta achique niqui'en richin niquicusaj-apu, roma man juba' ta oc ri quimolon-apu-qui' chiri'. Romari' xejote' pa ruvi' ri jay, xquelesaj-e juba' ruvi', y quiri' cotz'ol ri niyavej chuvech ri varo'el xquikasaj-ka chuvech ri Jesús chiquicojol ri vinak.
20 Tok ri Jesús xutz'et chi ri achi'a' riq'uin ronojel cánima quic'amon-apu ri caminak ruk'a-rakan, rija' xu'ij che: Ri amac xe'an yan perdonar, xcha'.
21 Jac'a ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ri achi'a' fariseos quire' niqui'ij pa tak cánima chirij ri Jesús: ¿Achique chi achi re' ri itzel nich'o chuvech ri Dios? Roma xaxe ri Dios nibano perdonar mac, yecha' pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús xuna'ej ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' xu'ij chique: ¿Achique c'a ri ninojij pa tak ivánima rix?
23 ¿Achique c'a ri más man c'ayef ta richin nin-ij che re jun re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el?
24 Pero richin nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Nin-ij c'a chave: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che.
25 Can jari' xpa'e' ri caminak ruk'a-rakan chiquivech ri quimolon-qui' chiri', xuc'ol-e ri ruvaro'el ri achok chuvech cotz'oban-vi-pe, y nuya' ruk'ij ri Dios xtzolij-e chiracho.
26 Conojel ri xetz'eto, jani na satznak cánima xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixi'in-qui' niqui'ij: Vacami xekatz'et milagros ri man jun bey etz'eton, yecha'.
27 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi c'uluy impuestos rubinan Leví tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'.
28 Xcataj c'a pe ri Leví, xuya' can ronojel, y ja xutzekle'ej.
29 Chupan tak ri k'ij ri' rija' xu'on jun nimalaj ruquil-vey chiracho roma ri Jesús, y eq'uiy c'uluy tak impuestos y ch'aka' chic vinak ri ec'o-apu chuchi' mesa riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos.
30 Y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos ri ec'o-apu chiri', xa quire' (niquich'ojij, niquich'ojoquij) apu chique ri discípulos: ¿Achique roma rix yixva' y nikum iya' quiq'uin la c'uluy impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? yecha'.
31 Pero ri Jesús xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej.
32 Quiri' mismo yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
33 Ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley quire' xqui'ij che ri Jesús: Ri ru-discípulos ri Juan q'uiy (mul, paj) niqui'en coch'on vayijal, y quiri' mismo ri yetzekle'en kichin roj fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat xaxe yeva' y yequikumula' ya', xecha' che.
34 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique ni'ij rix? ¿La c'o cami che'el ni'en chique ri ec'o pa jun c'ulubic chi man yeva' ta, tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Manak.
35 Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol, ja chupan tak ri k'ij ri' xtiqui'en coch'on vayijal.
36 Y quire' chic jun ejemplo xu'ij chique ri quimolon-qui': Man jun vinak nuk'at-ka jun tziek c'ac'ac' richin nrelesaj-e jun c'ojobel riq'uin richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma si quiri' nu'on, xa nuq'uis ruk'ij ri c'ac'ac' tziek, y ri tziek ri nuc'ojoj che, man juba' xtuc'ul-ri' riq'uin ri c'ac'ac' c'ojobel.
37 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un. Roma ri c'ac'ac' vino xa yerubojij-e ri tz'un, y niq'uis-e ri vino, y ri tz'un man jun chic xquec'atzin-vi.
38 Ri ruchojmil, ja chi ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' yeyaque' utz.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 5 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 5:7-38 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

7 Romari' re achi'a' chapoy tak quer re' xquiben-apo retal chique ri ch'aka' chic cachibil ri ec'o pa jun chic canoa, richin quepe chiquito'ic. Y ri cachibil can xepe na vi chiquito'ic. Y ri ca'i' canoas xequinojisaj chi quer. Romari' re ca'i' canoas re' yebe yan chuxe' ya'.
8 Y tok ri Simón ri nibix chuka' Pedro chire, xutz'et chi jun milagro ri xbanatej quiq'uin ri quer, rija' xbexuque' chuvech ri Jesús, y xubij chire: Ajaf, yin xa in jun achin aj-mac, man ruc'amon ta c'a chi yac'oje-pe viq'uin, rat ri janíla ak'ij-ac'ojlen.
9 Quere' xubij ri Simón roma rija' man jun bey rutz'eton chi que ta re' nibanatej. Y can que chuka' ri' conojel ri e benek riq'uin. Rije' can achique la xquina' tok xquitz'et chi janíla quer xequichop ri k'ij ri'.
10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri e rachibil ri Simón, ri e ruc'ajol ri jun achin rubini'an Zebedeo, can achique la xquina' tok xquitz'et ri xbanatej. Romari' ri Jesús xubij chire ri Simón: Man c'a tisach ac'u'x roma ri xatz'et. Re rubanon-pe at jun achin chapoy-quer, pero re xtibe-apo, xtavetamaj chuka' xque'achop vinek, richin queri' yinquitzekelbej.
11 Y re achi'a' chapoy tak quer re' xequiq'uen-pe ri qui-canoas c'a chuchi' ri ya'. Re achi'a' re' xquiya' can ri quisamaj y xquitzekelbej-el ri Jesús.
12 Y tok ri Jesús xapon c'a pa jun tinamit, xapon c'a jun achin riq'uin, jun achin yava' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Re achin re', can xe xutz'et ri Jesús, xbexuque' chuvech y xulucuba-ka ri rujolon (ruvi') chuvech. Y xubij chire ri Jesús: Ajaf, yin vetaman chi yatiquir yinac'achojirisaj chire re nuyabil, pero man vetaman ta achique nanojij pa nuvi', xcha'.
13 Y ri Jesús can jari' xuchop-apo ri achin yava' riq'uin ri lepra y xubij chire: Ninvajo' chi yac'achoj. Tiq'uis c'a el re yabil re' chavij, xcha' chire. Y can xe xubij quere' ri Jesús, can jari' xq'uis-el ri ru-lepra ri achin.
14 Ri Jesús xuchilabej c'a el chire re achin re' chi man tutzijoj chique ri vinek ri xbanatej riq'uin. Y xubij chuka' el chire: Vacami xa choj cabiyin pa rachoch ri Dios, richin queri' te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote. Y can taya' c'a ri nubij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés. Chupan ri vuj ri' nubij ri nic'atzin chi naya' rat, richin nak'alajirisaj chi at ch'ajch'oj chic, xcha-el chire.
15 Pero ri Jesús más c'a xbiyin rutzijol, y janíla c'a vinek niquimol-qui' riq'uin. Ec'o c'a vinek ri yepe riq'uin, nicajo' nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios. Y ec'o c'a ch'aka' chic nicajo' chi yec'achojirisex-el roma rija'.
16 Y rija' jac'a ri pa tz'iran ruvach'ulef nibe-vi, richin chi nuben orar.
17 Y jun c'a k'ij, ec'o c'a achi'a' fariseos y ec'o chuka' etamanela' chirij ri ley ri xbequic'ulu-qui' ri acuchi c'o-vi ri Jesús. Ec'o c'a chique rije' ri e petenek c'a quela' pa tak tinamit ri ec'o pa Galilea. Ec'o e petenek pa tinamit Jerusalem y pa ch'aka' chic tinamit ri ec'o pa Judea. Re etamanela' y re fariseos c'a re' e tz'uyul-apo chiquicojol ri vinek ri ye'ac'axan ri ruch'abel ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquivech. Y ri Jesús can c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, richin yeruc'achojirisaj ri yava'i'.
18 Y c'o c'a jun achin siquirinek uc'uan-apo coma achi'a' chuvech ri ruvarabel. Y rije' xcajo' c'a xe'oc-apo pa jay c'a riq'uin ri Jesús, richin niquiya' ri quiyava' chuvech.
19 Pero re achi'a' re' man xetiquir ta xe'oc-apo chupan ri jay, roma janíla e q'uiy vinek quimolon-qui' chiri'. Romari' rije' xquich'ob chi xejote' pa ruvi' ri jay, y xquisol ri ruvi'. Y c'ari' xquikasaj-ka ri varabel ri acuchi li'an-vi-el ri achin siquirinek. Re yava' re' can c'a chuvech ri Jesús xbec'oje-vi-ka, chiri' chiquicojol ri vinek.
20 Y tok ri Jesús xutz'et chi ri achi'a' ri e uc'uayon-apo ri achin yava', can quicukuban-vi quic'u'x riq'uin rija', xubij chire ri achin yava': Ri amac xecuyutej.
21 Can xe xcac'axaj re ch'abel re' ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos, re achi'a' re' can jari' xquichop niquich'ob-ka: ¿Achique c'a achin re'? ¿Y achique roma tok nuben chi ja rija' ri Dios? ¿Roma achique ta c'a vinek nicuyun mac? Man jun. Xaxe ri Dios ri nicuyun mac, yecha' c'a pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús jebel retaman ri niquich'ob ri etamanela', y retaman chuka' ri niquich'ob ri achi'a' fariseos. Romari' rija' xubij chique: ¿Achique c'a roma tok rix nich'ob quere'?
23 Roma vi yin yitiquir ninben chire re jun achin siquirinek re', richin nibiyin-el y nibe, ¿yitiquir ta cami ninbij chuka' chire chi nincuy rumac? ¿Achique nibij rix?
24 Vacami c'a, richin chi rix nivetamaj chi yin ri xinalex chi'icojol can c'o uchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac, titz'eta' c'a, xcha' rija'. Y jari' tok ri Jesús xubij chire ri achin siquirinek: Ninbij c'a chave: Cayacatej, tac'uaj-el la avarabel y cabiyin chi'avachoch, xuche'ex roma ri Jesús.
25 Y ri achin siquirinek, can jari' xpa'e-el. Can chiquivech conojel vinek ri quimolon-qui' chiri' xpa'e-el rija'. Y xuc'ol-el ri ruvarabel ri acuchi cotz'oban-vi-pe, y xbe. Y rija' janíla c'a nuya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios ri xtzolin-el chirachoch.
26 Y conojel ri vinek ri quimolon-qui' chiri', xsach quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton ta chi queri' nibanatej. Re vinek c'a re' janíla xquiya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios, y quixibin-qui' niquibij: Chupan re jun k'ij re' xekatz'et milagros ri man jun bey e tz'eton.
27 Ri Jesús xel c'a pe chiri', y xutz'et c'a jun achin moloy-alcaval. Re achin re' rubini'an Leví, y tz'uyul pa jun ch'aquet, nuc'ul can ri alcaval ri nitoj can. Y ri Jesús xubij chire: Quinatzekelbej.
28 Y jac'ari' tok rija' xbeyacatej-pe ri acuchi tz'uyul-vi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xrojkaj-el ri Jesús.
29 Y c'a juba' ri', ri achin rubini'an Leví xuben c'a jun nima-va'in pa rachoch, jun nima-va'in ri can richin vi ri Jesús, pero chuka' xeroyoj ri moloy tak alcaval y chuka' ch'aka' chic vinek. Y conojel c'a re' junan e tz'uyul ri pa mesa riq'uin ri Jesús y ri rutijoxela'.
30 Y ec'o c'a etamanela' chirij ri ley y ec'o chuka' achi'a' fariseos ri ec'o-apo chiri'. Y re etamanela' y re fariseos re', q'uiy c'a tzij yequibila-apo chiquij ri rutijoxela' ri Jesús. Yequibila' c'a apo chique: ¿Achique roma tok rix yixva-yixuc'ya' quiq'uin re moloy tak alcaval y re ch'aka' chic vinek ri xa e aj-maqui'? yecha'.
31 Pero ri Jesús xubij chique ri achi'a' fariseos y ri etamanela': Jun ak'omanel man ja ta ri e utz ri yerak'omaj. Rija' yerak'omaj ri c'o quiyabil.
32 Y romari' yin man xipe ta chiquicanoxic vinek ri choj quic'aslen. Yin xipe chiquicanoxic ri aj-maqui', ri nic'atzin chi nitzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xcha' ri Jesús.
33 Y ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chirij ri ley xquic'utuj chire ri Jesús: ¿Achique roma tok ri rutijoxela' ri Juan can quicha'on k'ij richin man yeva' ta, richin yequibanala' oraciones chire ri Dios? Y can que chuka' ri' niquiben ri quitijoxela' ri achi'a' fariseos, pero ri atijoxela' rat man que ta ri' niquiben, xa yeva-ye'uc'ya', xecha' chire.
34 Y ri Jesús xubij chique: ¿Achique nibij rix? ¿Ruc'amon cami chi rix niben chi man yeva' ta ri e oyon pa jun c'ulubic, tok xa c'a c'o na ri ala' c'a ruc'ulubic quiq'uin? Man ruc'amon ta.
35 Pero xtapon ri k'ij tok re ala' re' xtelesex-el chiquicojol, y jari' tok xtiquiben chi man yeva' ta, richin niquiben orar.
36 Chuka' ri Jesús xrucusaj re jun c'ambel-tzij re' chiquivech: Man jun vinek nelesan jun c'ojobel chire jun tziek c'ac'a', y c'ari' nucusaj ta richin nuc'ojoj jun tziek ri xa ri'j chic. Roma vi c'o jun ri nibanon queri', c'ayef. Roma can nuretz-ka ri tziek c'ac'a' richin nrelesaj jun c'ojobel, y re c'ojobel re' xa man nuq'uen ta ri jun rutziak ri xa ri'j chic.
37 Y que chuka' ri' man jun niyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un c'ojlibel ri xa ucusan chic. Roma vi queri' niban, y ri tz'un xa man niyukuk ta chic, ri tz'un nibojbo' y niq'uis-el ri vino chupan. Y ri tz'un chuka' man jun chic nic'atzin-vi.
38 Pero chupan jun c'ac'a' c'ojlibel, utz niyaque' c'ac'a' vino, roma can c'a niyukuk na jebel y man nibojbo' ta. Ri vino can niyaque' c'a jebel chupan.

San Lucas 5:7-38 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

7 Romari' ri achi'a' tz'amoy tak cür re' xquibün-apu retal cheque ri ch'aka chic cachibil ri yec'o pa jun chic canoa, richin quepu'u chiquito'ic. Y ri cachibil xepu'u na vi chiquito'ic. Y ri ca'i' canoas xequinojsaj chi cür. Romari' ri ca'i' canoas re' jubama nyebe-ka chuxe' ri ya'.
8 Y tok ri Simón ri nbix chuka' Pedro chin, xutz'et que jun milagro ri xbanatüj quiq'uin ri cür, rija' xbexuque' chuvüch ri Jesús, y xbij chin: Ajaf, yin xa yin jun achi aj-mac, man c'uluman tüj c'a que ncac'uje-apu viq'uin, rat ri juis ak'ij.
9 Quere' xbij ri Simón roma rija' man jun bey rutz'eton que quere' ta nbanatüj. Y quiri' chuka' conojel ri ye benük chirij. Rije' xe' xquica'yej c'a tok xquitz'et que juis cür xequitz'om ri k'ij ri'.
10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri ye rachibil ri Simón, ri ye ruc'ajol ri jun achi rubini'an Zebedeo, xe' xquica'yej tok xquitz'et ri xbanatüj. Romari' ri Jesús xbij chin ri Simón: Man tisatz ac'u'x c'a roma ri xatz'et. Ri rubanun-pe rat jun achi tz'amoy-cür, pero ri nbe-apu chikavüch, navetamaj chuka' ncatoc tz'amoy tak vinük, richin quiri' yinquitzeklebej.
11 Y ri achi'a' tz'amoy tak cür re' xequic'ün-pe ri qui-canoas c'a chuchi' ri ya'. Ri achi'a' re' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús.
12 Y tok ri Jesús xapon c'a pa jun tinamit, xapon c'a jun achi riq'uin, jun achi yava' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Ri achi re', xe xutz'et ri Jesús, xbexuque' chuvüch y xulucuba-ka ri rujolon chuvüch. Y xbij chin ri Jesús: Ajaf, yin vetaman que ncatiquer nquinac'achojrisaj riq'uin ri nuyabil, pero man vetaman tüj achique nanuc pa nuvi', xbij.
13 Y ri Jesús jari' xutz'om-apu ri achi yava' riq'uin ri lepra y xbij chin: Ninjo' que ncac'achoj. Tiq'uis c'a e ri yabil re' chavij, xbij chin. Y xe xbij quiri' ri Jesús, jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri achi.
14 Ri Jesús xuchilabej c'a e chin ri achi ri' que man tutzijoj cheque ri vinük ri xbanatüj riq'uin. Y xbij-e chin chuka': Vocomi xa choj cabiyin pa racho ri Dios, richin quiri' te'ac'utu-avi' chuvüch ri sacerdote. Y taya' c'a ri nbij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés. Chupan ri vuj ri' nbij ri nc'atzin que naya' rat, richin nak'alajrisaj chiquivüch ri vinük que rat ch'ajch'oj chic, xbij-e chin.
15 Pero ri Jesús más c'a xbiyin rutzijol, y juis c'a vinük nquimol-qui' riq'uin. Yec'o c'a vinük ri nyepu'u riq'uin, ncajo' ncac'axaj ri rutzij ri Dios. Y yec'o c'a ch'aka chic ncajo' que nyec'achojrisüs-e roma rija'.
16 Y rija' ja pa tz'iran ruch'ulef nbe-vi, richin que nbün orar.
17 Y jun k'ij c'a, yec'o c'a achi'a' fariseos y yec'o chuka' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri xbequic'ulu-qui' ri ape' c'o-vi ri Jesús. Yec'o c'a cheque rije' ri ye petenük c'a cala' pa tak tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Galilea. Yec'o ye petenük pa tinamit Jerusalén y pa ch'aka chic tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Judea. Ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri fariseos ri' ye tz'uyul-apu chiquicojol ri vinük ri nye'ac'axan ri rutzij ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquivüch. Y ri Jesús c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, richin nyeruc'achojrisaj ri yava'i'.
18 Y c'o c'a jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul ruc'uan-apu chuvüch ruvarabül coma achi'a'. Y rije' xcajo' c'a xe'oc-apu pa jay c'a riq'uin ri Jesús, richin nquiya-apu ri quiyava' chuvüch.
19 Pero ri achi'a' ri' man xetiquer tüj xe'oc-apu chupan ri jay, roma juis ye q'uiy vinük quimolon-qui' chiri'. Romari' rije' xquinuc que xejote' pari' ri jay, y xquisol ri ruvi'. Y c'ateri' xquikasaj-ka ri varabül ri ape' li'an-vi-e ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul. Ri yava' ri' c'a chuvüch ri Jesús xbec'uje-vi-ka, chiri' chiquicojol ri vinük.
20 Y tok ri Jesús xutz'et que ri achi'a' ri ye uc'uayon-apu ri achi yava', quiyo'on cánima riq'uin rija', xbij chin ri achi yava': Ri amac xecuyutüj.
21 Xe xcac'axaj ri tzij ri' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos, ri achi'a' ri' jari' xquitz'om nquinuc-ka: ¿Achique c'a achi re'? ¿Y achique roma tok nbün que ja rija' ri Dios? ¿Roma achique ta c'a vinük ncuyun mac? Man jun. Xaxe ri Dios ri ncuyun mac, nquibij c'a pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús jabel retaman ri nquinuc ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, y retaman chuka' ri nquinuc ri achi'a' fariseos. Romari' rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma tok rix ninuc quere'?
23 Roma si yin nquitiquer ninbün chin ri jun achi re' ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, richin nbiyin-e y nbe, ¿nquitiquer ta comi ninbij chuka' chin que nincuy rumac? ¿Achique nibij rix?
24 Vocomi c'a, richin que rix nivetamaj que yin ri xinalüx chi'icojol c'o vuchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac, titz'eta' c'a, xbij rija'. Y jari' tok ri Jesús xbij chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: Ninbij c'a chave: Cacatüj, tac'uaj-e la avarabül y cabiyin chi'avacho, xbij ri Jesús.
25 Y ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, jari' xpa'e-e. Chiquivüch conojel vinük ri quimolon-qui' chiri' xpa'e-e rija'. Y xuc'ol-e ri ruvarabül ri ape' cotz'oban-vi-pe, y xbe. Y rija' juis c'a nuya' ruk'ij ri Dios ri xtzolij-e chiracho.
26 Y conojel ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xsatz quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton tüj que quiri' nbanatüj. Ri vinük re' c'a juis xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixbin-qui' nquibij: Chupan ri jun k'ij re' xekatz'et milagros ri man jun bey ye tz'eton.
27 Ri Jesús xel c'a pe chiri', y xutz'et c'a jun achi moloy-alcaval. Ri achi re' rubini'an Leví, y tz'uyul pa jun ch'acüt, nuc'ul can ri alcaval ri ntojox can. Y ri Jesús xbij chin: Quinatzekelebej.
28 Y jari' tok rija' xbecatüj-pe ri ape' tz'uyul-vi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xutzeklebej ri Jesús.
29 Y c'ate ba' ri', ri achi rubini'an Leví xbün c'a jun nima-va'in pa racho, jun nima-va'in ri richin vi ri Jesús, pero chuka' xeroyoj ri moloy tak alcaval y chuka' ch'aka chic vinük. Y conojel c'a ri' junan ye tz'uyul chuvüch mesa riq'uin ri Jesús y ri rachibila'.
30 Y yec'o c'a etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y yec'o chuka' achi'a' fariseos ri yec'o-apu chiri'. Y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri fariseos ri', q'uiy c'a tzij nyequibila-apu chiquij ri rachibila' ri Jesús. Nyequibila' c'a apu cheque: ¿Achique roma tok rix nyixva' y nitij ya' quiq'uin ri moloy tak alcaval y ri ch'aka chic vinük ri xa ye aj-maqui'? nquibij.
31 Pero ri Jesús xbij cheque ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: Jun ak'omanel man ja tüj ri ye utz ri nyerak'omaj. Rija' nyerak'omaj ri c'o quiyabil.
32 Y romari' yin man xinpu'u tüj chin nyencanoj vinük ri choj quic'aslen. Yin xinpu'u chin nyencanoj ri aj-maqui', ri nc'atzin que ntzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xbij ri Jesús.
33 Y ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Achique roma tok ri rachibila' ri Juan quicha'on k'ij richin man nyeva' tüj, richin nyequibanala' oraciones chin ri Dios? Y quiri' chuka' nquibün ri cachibila' ri achi'a' fariseos, pero ri avachibila' rat man quiri' tüj nquibün, xa nyeva', xquibij chin.
34 Y ri Jesús xbij cheque: ¿Achique nibij rix? ¿C'uluman comi que rix nibün que man nyeva' tüj ri ye oyon pa jun c'ulubic, tok xa c'a c'o na ri ala' c'ulubel quiq'uin? Man c'uluman tüj.
35 Pero napon ri k'ij tok ri ala' re' ntelesüs-e chiquicojol, y jari' tok nquibün que man nyeva' tüj richin nquibün orar.
36 Chuka' ri Jesús xucusaj ri jun ejemplo re' chiquivüch: Man jun vinük nrelesan jun c'ojobül chin jun tziük c'ac'a', y c'ateri' nucusaj ta richin nuc'ojoj jun tziük ri xa tziek' chic. Roma si c'o jun ri nbanun quiri', c'ayuf. Roma nukupij-ka ri tziük c'ac'a' richin nrelesaj jun c'ojobül, y ri c'ojobül re' xa man nuc'ün tüj ri jun rutziek ri xa tziek' chic.
37 Y quiri' chuka' man jun nyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un c'ojlibül ri xa tziek' chic. Roma si quiri' nban, y ri tz'un xa man nyukuk tüj chic, ri tz'un nbojbo' y ntix-e ri vino chupan. Y ri tz'un chuka' man jun chic nc'atzin-vi.
38 Pero chupan jun c'ac'a' c'ojlibül, utz nyaque' c'ac'a' vino, roma c'a nyukuk na jabel y man nbojbo' tüj. Ri vino nyaque' c'a jabel chupan.

San Lucas 5:7-38 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

7 Romari' ri achi'a' re' xqui'en-apo señas chique ri caxbil ri jec'o pa jun chic canoa, chi quie'oto'n. Y ri ch'aka chic can xepe-wi chi xeto'n. Y ri ca'i' canoas xequinojisaj riq'uin ri quer. Romari' ri canoas can ya yebe chuxe' ya' roma calal ri quer.
8 Y cuando ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, xutzu' chi jun milagro ri xbanataj quiq'uin ri quer, raja' xbexuquie' chech ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, ren xa jin jun achi aj-mac, man utz ta chi jac'ue-pe wiq'uin, roma ret can nim-wi ak'ij.
9 Quiere' xu'ij ri Simón roma raja' man jun mej (bey) rutz'eton chi quiere' nibanataj. Y can quiri' chuka' xquina' conojel ri je-benak riq'uin. Reje' can anchique la xquina' cuando xquitzu' chi can q'uiy quer xquiya-pe-qui' ri k'ij ri'.
10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri jec'o riq'uin ri Simón, ri je ralc'ual ri jun achi rubinan Zebedeo, can anchique la xquina' cuando xquitzu' ri xbanataj. Romari' ri Jesús xu'ij che ri Simón: Man tisatz ano'j (tisach ac'u'x) roma ri xatzu'. Ri rubanon-pe jat jun achi elesey-quer pa ya', pero ri tiempo chakawech apo, xtatemaj chuka' anchique modo ye'ach'ec winak riq'uin ri nutzij, chi quiri' jinquitzeklebej.
11 Y ri achi'a' re' xequic'om-pe qui-canoas c'a chuchi-ya'. Y reje' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús.
12 Y cuando ri Jesús xapon pa jun tenemit, xapon jun achi riq'uin, ri achi ri' niyawaj riq'uin ri jun yabil rubinan lepra. Ri achi, can xe xutzu' ri Jesús, xbexuquie' chech y xulucuba-ka ri rujolon c'a pa ulef y xu'ij che: Ajaf, ren weta'n chi jatiquier nalesaj nuyabil, pero man weta'n ta anchique nanojij pa nuwi', xcha'.
13 Y ri Jesús can ja' xutz'om-apo ri achi y xu'ij che: Ninjo' chi jac'achoj. Tiq'uis-e ayabil, xcha' che. Y can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja' xq'uis-e ri ru-lepra ri achi.
14 Ri Jesús xuchelebej che ri achi re' que man tutzijoj chique ri winak ri xbanataj riq'uin. Y xu'ij chuka' che: Cami xe ac'utu-awi' chech ri sacerdote pa rocho ri Dios. Y can taya' ronojel ri nu'ij chupa ri ru-ley ri Moisés. Chiri' nu'ij anchique nic'atzin naya', chi nak'alajij-awi' chi jat ch'ajch'oj chic, xcha-e che.
15 Pero ri Jesús más xel-ka rutzijol roma ri milagro ri', y q'uiy winak niquimol-qui' riq'uin. Jec'o winak yepe riq'uin roma niquijo' niquic'oxaj rutzij ri Dios. Y jec'o ch'aka chic niquijo' yec'achojrises-e roma raja'.
16 Y raja' pa tak tz'iran rech-ulef nibe-wi, chi nu'on orar.
17 Y jun k'ij cuando ri Jesús nuc'ut rutzij ri Dios, jec'o jujun achi'a' fariseos y jujun maestros chi ri ley. Jec'o chique reje' ri je-petenak pa tak tenemit ri jec'o pa rech-ulef Galilea. Jec'o je-petenak pa tenemit Jerusalem y pa ch'aka chic tenemit ri jec'o pa Judea. Reje' je-ch'ocol-apo chiquicojol ri winak ri niquic'oxaj-apo rutzij ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquiwech. Y ri Jesús can c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, chi yec'achoj ri yawa'i' roma.
18 Y jec'o jujun achi'a' quic'uan-apo jun achi ri can siquirinak ruch'acul, li'an-e chech jun ch'at. Y reje' xquijo' xe'oc-apo pa jay c'a riq'uin ri Jesús, chi niquiya' ri quiyawa' chech.
19 Pero ri achi'a' re' man xetiquier ta xe'oc-apo, roma can je q'uiy winak quimolon-qui' chiri'. Romari' reje' xquinojij xejote' parui' ri jay, y xquic'on-e juba' ri rui'. Y c'ajari' xquikasaj-ka ri achi li'an chech ri ch'at. Ri yawa' re' can c'a chech ri Jesús xbeka-wi-ka, chiri' chiquicojol ri winak.
20 Y cuando ri Jesús xutzu' chi ri achi'a' ri je-uc'uayon-apo ri achi yawa', can quiyo'n-wi cánima riq'uin raja', xu'ij che ri achi yawa': Ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj).
21 Can xe xquic'oxaj ri tzij re' ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos, can ja' xquinojij-ka: ¿Anchique c'a achi re'? ¿Y anchique roma nu'on chi ja raja' ri Dios? ¿Roma anchique ta winak nitiquier nucoch' (nucuy) mac? Man jun. Xe ri Dios nitiquier nu'on quiri', yecha' pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús reta'n utz ri niquinojij ri maestros chi ri ley, y reta'n chuka' ri niquinojij ri achi'a' fariseos. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix ninojij quiere'?
23 Roma xa ren yitiquier nin-en che ri jun achi re' chi nibin-e, ¿yitiquier como nin-ij chuka' che chi nincoch' (nincuy) rumac? ¿Anchique ni'ij rix?
24 Cami c'a, chi rix nitemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can c'o uchuk'a' wiq'uin chi nincoch' (nincuy) mac, titzu' c'a, xcha' raja'. Y ja' xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Nin-ij chawe: Cacataj, tac'uaj-e la ach'at y jat (cabin) chi'awocho, xuche'x roma ri Jesús.
25 Y ri achi, can ja' xpa'e' chiquiwech conojel winak ri quimolon-qui' chiri', xuc'ol-e ri ch'at ri anchi' xcotz'e-wi-pe, y xbe. Y raja' can nuya' ruk'ij ri Dios cuando xtzolaj-e chirocho.
26 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma man jun mej (bey) quitz'eton ta chi quiri' nibanataj. Ri winak re' can xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixi'n-qui' niqui'ij: Chupa ri jun k'ij re' xekatzu' milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton.
27 Ri Jesús xel-pe chiri', y xutzu' jun achi moloy-impuesto. Ri achi re' Leví rubi', y ch'ocol pa jun ch'aquet, numol ri impuesto ri nitoj can. Y ri Jesús xu'ij che: Quinatzeklebej.
28 Y ja' xbecataj-pe ri anchi' ch'ocol-wi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xutzeklebej ri Jesús.
29 Y ri achi ri' xu'on jun nimak'ej pa rocho roma ri Jesús. Chuka' xeroyoj q'uiy moloy tak impuestos y ch'aka chic winak. Y conojel je-ch'ocol chuchi' mesa riq'uin ri Jesús y quiq'uin ru-discípulos.
30 Y jec'o maestros chi ri ley y jec'o chuka' achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri'. Y ri maestros y ri fariseos re', q'uiy tzij yequi'ij-apo chiquij ri ru-discípulos ri Jesús. Yequi'ij-apo chique: ¿Anchique roma rix jixwa-jixuq'uia' quiq'uin ri moloy-impuestos y ri ch'aka chic winak ri xa je aj-mac? yecha'.
31 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' fariseos y ri je maestros chi ri ley: Jun ri nik'oman man ja' ta ri je utz ri yeruk'omaj. Raja' yeruk'omaj ri yeyawaj.
32 Y quiri' chuka' ren man xipe ta chiquicanoxic winak ri choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. Ren xipe chiquicanoxic ri can c'o quimac, chi niquiya' can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios, xcha' ri Jesús.
33 Y ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley xquic'utuj che ri Jesús: ¿Anchique roma ri ru-discípulos ri Juan can quicha'on k'ij chi niqui'en ayuno y oración? Y can quiri' chuka' niqui'en ri qui-discípulos ri achi'a' fariseos, pero ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en, xa yewa-ye'uq'uia', xecha' che.
34 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Jixtiquier como niben chique ri je-banon invitar pa jun c'ulubic chi niquimalij ri wa'in, cuando xa c'a c'o chiquicojol ri ala' ri xc'ule'? Man utz ta.
35 Pero xtapon ri k'ij cuando ri ala' re' xtileses-e chiquicojol, y c'ajari' xtiqui'en ayunar.
36 Chuka' ri Jesús xucusaj ri jun ejemplo re' chiquiwech: Man jun winak nuretz-ka jun tziak c'ac'ac' chi nuc'ojoj (nut'is) jun tziak ri xa can tzia'k' chic; roma xa nu'on quiri', man utz ta nu'on che ri tziak c'ac'ac' roma nuretz. Y chuka' jun tziak c'ac'ac' man nuc'uaj ta ri' riq'uin jun ri xa tzia'k' chic.
37 Y quiri' chuka' man jun niyo'n c'ac'ac' vino chupa jun tz'um yacbel-ya' ri xa ucusan chic. Roma xa quiri' nu'on, man utz ta; roma ri tz'um ucusan chic man nuyuk ta chic ri'; ri tz'um nibojbo' (nichiquitaj) y ri vino xtiq'uis-e chupa. Y ri tz'um chuka' man jun chic xtic'atzin-wi.
38 Pero chupa jun c'ac'ac' yacbel-ya', utz niyaquie' c'ac'ac' vino, roma c'a nuyuk-ri' jabel y man nibojbo' (nichiquitaj) ta. Ri vino can niyaquie' jabel chupa.
San Lucas 5 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 5:7-38 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

7 Rumareꞌ xquiꞌan-apa señas chica ri cachꞌil ri icꞌo chupan ri jun chic barco, chi ncaꞌpa chi ncaꞌquitoꞌ. Ri cachꞌil xaꞌpa y ri caꞌyeꞌ barcos xaꞌquinojsaj chi car. Rumareꞌ ri barcos reꞌ xa jubꞌaꞌ ma ncaꞌa chuxieꞌ yaꞌ.
8 Y antok ri Simón Pedro xutzꞌat ri xbꞌanataj, jajaꞌ xxuquieꞌ choch ri Jesús, y xuꞌej cha: Ajaf, inreꞌ xa in jun ache pecador, man otz ta chi ncacꞌujie-pa viqꞌuin.
9 Can ruma ri qꞌuiy car ri xaꞌquitzꞌom ri kꞌij reꞌ, ri Simón y ri i-bꞌanak riqꞌuin, can xquixiꞌij-quiꞌ,
10 y quireꞌ mismo xquiꞌan ri Jacobo y ri Juan, ri i-rucꞌajuol ri Zebedeo, ri icꞌo riqꞌuin ri Simón. Rumareꞌ ri Jesús xuꞌej cha ri Simón: Man taxiꞌij-aviꞌ ruma ri xatzꞌat. Desde vacame xcaꞌcanuj vinak chi nquinquinimaj.
11 Y ri achiꞌaꞌ reꞌ xaꞌquicꞌam-pa ri qui-barcos cꞌa chuchiꞌ ri yaꞌ, xquiyaꞌ can ri quisamaj y xaꞌa riqꞌuin ri Jesús.
12 Y antok ri Jesús cꞌo chupan jun tanamet, xalka jun ache riqꞌuin ri cꞌo ri yabꞌil lepra chirij. Ri ache reꞌ joꞌc xutzꞌat ri Jesús, ja xxuquie-ka choch y xulucubꞌa-ka ri rujaluon cꞌa pan ulief y nucꞌutuj favor, xuꞌej cha: Ajaf, xa navajoꞌ, cꞌo cheꞌl nquinaꞌan sanar.
13 Ri Jesús ja xuyuk-apa ri rukꞌaꞌ y xutzꞌom-apa ri ache y xuꞌej cha: Nivajoꞌ chi ncacꞌachoj. Tiqꞌuis-el ri yabꞌil reꞌ chavij, xchaꞌ cha. Y joꞌc xuꞌej quireꞌ ri Jesús, ja xqꞌuis-el ri yabꞌil lepra chirij ri ache.
14 Y ri Jesús xuꞌon mandar cha chi man tutzijuoj chica ri vinak ri xbꞌanataj riqꞌuin. Y xuꞌej jeꞌ cha: Vacame choj caꞌin, acꞌutu-aviꞌ choch ri sacerdote, y tayaꞌ ri nuꞌej chupan ri ru-ley ri Moisés, chi quireꞌ nikꞌalajin chiquivach chi at otz chic vacame, xcha-el cha.
15 Pero ri Jesús más cꞌa xꞌa rutzijoxic, y qꞌuiy vinak niquimol-quiꞌ riqꞌuin ruma nicajoꞌ nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios y ruma nicajoꞌ chi ncaꞌan sanar ruma jajaꞌ.
16 Y jajaꞌ niꞌa pacheꞌ manak vinak, chi nuꞌon orar.
17 Y jun kꞌij antok ri Jesús nucꞌut ri ruchꞌabꞌal ri Dios, i-tzꞌuyul-apa nicꞌaj achiꞌaꞌ fariseos y nicꞌaj maestros richin ri ley. Icꞌo chiquivach ijejeꞌ ri i-patanak pa tak aldeas ri icꞌo chupan Galilea, icꞌo i-patanak pa tanamet Jerusalén y icꞌo i-patanak nicꞌaj chic tanamet ri icꞌo Judea. Y ri Jesús can cꞌo ri ru-poder ri Ajaf Dios riqꞌuin chi ncaꞌruꞌon sanar ri ncaꞌyavaj.
18 Y icꞌo nicꞌaj achiꞌaꞌ quicꞌamun-pa jun ache ri paralítico ru-cuerpo, choch jun camilla. Y ijejeꞌ xcajoꞌ ta xaꞌuoc pa jay cꞌa riqꞌuin ri Jesús, chi niquiyaꞌ ri ache paralítico choch.
19 Pero ri achiꞌaꞌ reꞌ man xaꞌtiquir ta xaꞌuoc, ruma iqꞌuiy ri vinak quimaluon-quiꞌ chireꞌ. Mareꞌ xaꞌjotie-el paroꞌ ri jay, y xquicꞌan-el jubꞌaꞌ ri ruveꞌ. Y xquikasaj-ka ri camilla ri cꞌo ri ache ri paralítico ru-cuerpo choch, cꞌa choch ri Jesús xbꞌaka-ve-ka, chireꞌ chiquicajol ri vinak.
20 Y antok ri Jesús xutzꞌat chi ri achiꞌaꞌ ri i-cꞌamayuon-pa quicukubꞌan quicꞌuꞌx riqꞌuin, ja xuꞌej cha ri ache ri paralítico ru-cuerpo: Ache, ri a-pecados xaꞌan perdonar.
21 Entonces ri achiꞌaꞌ escribas y ri achiꞌaꞌ fariseos ja xquiꞌan-ka pensar: ¿Chica cꞌa ache va? ¿Y karruma nuꞌon chi jajaꞌ ri Dios, ruma joꞌc ri Dios nibꞌano perdonar pecados?
22 Ri Jesús can rataꞌn ri niquiꞌan pensar ri achiꞌaꞌ reꞌ, mareꞌ xuꞌej chica: ¿Karruma quireꞌ ntiꞌej pa tak ivánima?
23 ¿Chica ri más fácil, niꞌej: Ri a-pecados niꞌan perdonar, o niꞌej: Capalaj y caꞌin?
24 Vacame cꞌa, chi ntivatamaj chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol can cꞌo poder riqꞌuin chi nuꞌon perdonar pecados, (jareꞌ antok ri Jesús xuꞌej cha ri ache paralítico): Chava atreꞌ niꞌej: Capalaj, tavucꞌuaj ri a-camilla y caꞌin chavachuoch, xchaꞌ cha.
25 Chaꞌnin xpalaj chiquivach quinojiel ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, xucꞌol-el ri camilla ri choj choch cotzꞌobꞌan-ve-pa, y xꞌa chirachuoch, nuyaꞌ cꞌa rukꞌij ri Dios.
26 Y quinojiel ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, can xaꞌchapataj, y xquiyaꞌ rukꞌij ri Dios, y quixiꞌin-quiꞌ niquiꞌej: Chupan va jun kꞌij va xaꞌkatzꞌat milagros ri man jun bꞌay katzꞌatuon.
27 Después ri xbꞌanataj, ri Jesús xiel-pa chireꞌ y xutzꞌat jun ache maloy-impuestos. Ri ache reꞌ rubꞌinan Leví, y tzꞌuyul choch jun chꞌacat chi numol ri impuestos ri ncaꞌtuoj can. Y ri Jesús xuꞌej cha: Joꞌ viqꞌuin.
28 Y jajaꞌ xpalaj-pa ri pacheꞌ tzꞌuyul-ve, xuyaꞌ can nojiel ri cꞌo chireꞌ, y xꞌa riqꞌuin ri Jesús.
29 Y ri Leví xuꞌon jun namakꞌej pa rachuoch richin ri Jesús. Xaꞌrayuoj iqꞌuiy ri maloy-impuestos y nicꞌaj chic vinak. Y quinojiel icꞌo chirij ri mesa riqꞌuin ri Jesús y quiqꞌuin ri ru-discípulos.
30 Y ri achiꞌaꞌ escribas y ri achiꞌaꞌ fariseos qꞌuiy tzij niquiꞌej-apa chiquij ri discípulos. Niquiꞌej-apa chica: ¿Karruma ixreꞌ nquixvaꞌ quiqꞌuin ri maloy-impuestos y quiqꞌuin ri vinak ri aj-bꞌanoy-pecado niꞌeꞌx chica?
31 Pero ri Jesús xuꞌej chica ri achiꞌaꞌ fariseos y ri achiꞌaꞌ escribas: Ri man ncaꞌyavaj ta man nicꞌatzin ta jun doctor chica, xa ja ri ncaꞌyavaj.
32 Inreꞌ man xipa ta chi ncaꞌnvayuoj ri choj quicꞌaslien choch ri Dios, xa ja ri cꞌo qui-pecados, chi nitzalaj-pa cánima riqꞌuin ri Dios y niquiꞌan ri nrajoꞌ jajaꞌ, xchaꞌ chica.
33 Entonces ri achiꞌaꞌ fariseos y ri achiꞌaꞌ escribas xquiꞌej cha ri Jesús: ¿Karruma ri ru-discípulos ri Juan el Bautista qꞌuiy mul niquiꞌan ayuno y oración, y quireꞌ jeꞌ niquiꞌan ri qui-discípulos ri achiꞌaꞌ fariseos, pero ri a-discípulos atreꞌ man quireꞌ ta niquiꞌan, xa siempre ncaꞌvaꞌ? xaꞌchaꞌ cha.
34 Y ri Jesús xuꞌej chica: ¿Acaso nquixcovin ntiꞌan chi niquiꞌan ayuno ri i-bꞌanun invitar pa jun cꞌulubꞌic antok xa cꞌa cꞌo ri alaꞌ ri xcꞌulieꞌ chiquicajol?
35 Pero xtalka ri kꞌij antok ri alaꞌ reꞌ xtalasas-el chiquicajol, cꞌajareꞌ xtiquiꞌan ayuno.
36 Ri Jesús xucusaj jeꞌ jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chiquivach: Man jun nralasaj-el jun cꞌojobꞌal cha jun tziak cꞌacꞌacꞌ chi nucꞌojobꞌiej jun tziak ri xa tziaꞌk chic; ruma xa nuꞌon quireꞌ, man otz ta nuꞌon cha ri tziak cꞌacꞌacꞌ ruma nurakꞌachꞌij. Y quireꞌ jeꞌ jun tziak cꞌacꞌacꞌ man otz ta nuꞌon riqꞌuin jun ri xa tziaꞌk chic.
37 Y man jun niyoꞌn cꞌacꞌacꞌ vino chupan jun tzꞌun yacbꞌal-yaꞌ ri xa tziaꞌk chic. Ruma xa quireꞌ niꞌan cha, ri tzꞌun xa man nuyuk ta chic riꞌ; ri tzꞌun xa nikꞌachꞌitaj y ja niqꞌuis-el ri vino chupan. Y ri tzꞌun jeꞌ man jun chic xticꞌatzin-ve.
38 Pero chupan jun cꞌacꞌacꞌ tzꞌun yacbꞌal-yaꞌ, otz niyaquieꞌ cꞌacꞌacꞌ vino, ruma ri tzꞌun reꞌ cꞌa nuyuk-riꞌ jaꞌal y man nikꞌachꞌitaj ta. Ri vino niyaquieꞌ jaꞌal chupan.

San Lucas 5:7-38 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

7 Rumari' ri achi'a' chapoy tak car ri' xquiben apo retal chique ri nic'aj chic cachibil ri yec'o pa jun chic jucu', riche (rixin) chi quepe chiquito'ic. Y ri cachibil can xepe na wi chiquito'ic. Y ri ca'i' jucu' xequinojsaj chi car. Rumari' ri ca'i' jucu' ri' xa juba' ma yebe ka chuxe' ya'.
8 Y tek ri Simón ri nibix chuka' Pedro chare, xutz'et chi jun milagro ri xbanatej ruma sibilaj q'uiy car xbequiya' pe qui', riya' xbexuque' chuwech ri Jesús, y xubij chare: Ajaf, riyin xa yin jun achi aj mac, ma yin ruc'amon ta (ma takal ta chuwij) chi yac'oje' pe wuq'ui, ruma chi riyit can c'o ak'ij ac'ojlen, xcha'.
9 Queri' xubij ri Simón, ruma riya' majun bey rutz'eton ta chi que ta ri' nibanatej. Y can queri' chuka' quinojel ri ye benak riq'ui. Riye' can xquixibij qui' tek xquitz'et chi ye q'uiy car xequichop ri k'ij ri'.
10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri ye rachibil ri Simón, ri ye ruc'ajol ri jun achi ri Zebedeo rubi', can xquixibij qui' tek xquitz'et ri xbanatej. Rumari' ri Jesús xubij chare ri Simón: Man c'a taxibij ta awi' ruma ri xatz'et. Re rubanon pe, yit jun achi chapoy car, yac'a ri xtibe apo, xtawetamaj chuka' xque'ach'ec pe winek, riche (rixin) chi queri' yinquitzekelbej.
11 Y ri achi'a' chapoy tak car ri' xequic'om pe ri quijucu' c'a chuchi' ri ya'. Ri achi'a' ri' xquiya' ca ri quisamaj y xquitzekelbej el ri Jesús.
12 Y tek ri Jesús xapon c'a pa jun tinamit, xapon c'a jun achi riq'ui, ri c'o jun itzel yabil chrij, y ri yabil ri' lepra rubi'. Ri achi ri', can xu (xe) wi xutz'et ri Jesús, xbexuque' chuwech y xujupuba' c'a ka ri rupalej c'a pan ulef y xuc'utuj utzil chare ri Jesús, y xubij c'a: Ajaf, wi riyit nawajo' yinac'achojsaj chare re nuyabil, can yic'achoj wi c'a ri', ruma riyin wetaman chi riyit can yacowin wi, xcha'.
13 Y ri Jesús can yac'ari' xuchop apo ri achi ri c'o ri itzel yabil chrij y xubij chare: Nwajo' chi yac'achoj. Tiq'uis c'a el re yabil re' chawij, xcha' chare. Y can xu (xe) wi xubij queri' ri Jesús, can yac'ari' xq'uis el ri lepra chrij ri achi.
14 Ri Jesús xuchilabej c'a el chare ri achi ri' chi majun achoj chare tutzijoj wi ri xbanatej riq'ui. Y xubij chuka' el chare: Wacami xa choj jac'utu' awi' chuwech ri sacerdote, y can taya' c'a ri ofrenda ri rajawaxic chi naya', achi'el nubij chupan ri rutz'iban ca ri Moisés, riche (rixin) chi queri' nak'alajsaj c'a awi' chiquiwech chi yit ch'ajch'oj chic, xcha' el chare.
15 Pero ri Jesús más c'a xbe rutzijol, y sibilaj ye q'uiy winek niquimol qui' riq'ui. Yec'o c'a winek ri yepe riq'ui riche (rixin) chi niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios. Y yec'o c'a nic'aj chic nicajo' chi yec'achojsex el ruma Riya'.
16 Y Riya' ya c'a ri pa desierto nibe wi riche (rixin) chi nuben orar.
17 Y xapon c'a jun k'ij, tek yec'o c'a achi'a' fariseos y yec'o chuka' achi'a' ri q'uiy quetaman chrij ri ley, ri xbequic'ulu' qui' ri acuchi (achique) c'o wi ri Jesús. Yec'o c'a chique riye' ri ye petenak c'a quela' pa tak tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Galilea. Yec'o ye petenak pa tinamit Jerusalem y pa nic'aj chic tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Judea. Ri achi'a' ri' ri q'uiy quetaman chrij ri ley y ri fariseos c'a ri', ye tz'uyul apo chiquicojol ri winek ri ye'ac'axan ri ruch'abel ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquiwech. Y ri Jesús can c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'ui, riche (rixin) chi yeruc'achojsaj ri yawa'i'.
18 Y c'o c'a jun achi siquirnek uc'uan apo cuma ca'i' oxi' achi'a' chuwech ri ruwarabel. Y riye' xcajo' c'a xe'oc ta apo pa jay c'a riq'ui ri Jesús, riche (rixin) chi niquiya' ri quiyawa' chuwech.
19 Pero ri achi'a' ri' ma xecowin ta xe'oc apo chupan ri jay, ruma sibilaj ye q'uiy winek ri quimolon qui' chiri'. Rumari' riye' xquich'ob chi xejote' pa ruwi' ri jay, y xquelesaj el juba' ruwi' ri jay. Y chiri' xquikasaj wi ka ri achi siquirnek c'o el chuwech ri ruwarabel. Y c'a chuwech ri Jesús xbeka wi ka, chiri' pa quinic'ajal ri winek.
20 Y tek ri Jesús xutz'et chi ri achi'a' ri ye uc'uayon apo ri achi siquirnek chi can quicukuban wi quic'u'x riq'ui Riya', xubij chare ri achi siquirnek: Ri amac xecuyutej yan.
21 Can xu (xe) wi xquic'axaj ri aj tz'iba' y ri achi'a' fariseos ri ch'abel ri xubij ri Jesús, ri achi'a' ri' can yac'ari' xquichop niquich'ob ka: ¿Achique c'a chi achi re'? ¿Y achique ruma tek nuben chi can ya Riya' ri Dios? ¿Ruma achique ta chic jun ri nicuyu mac? Majun chic jun. Xaxu (xaxe) wi ri Dios ri nicuyu mac, yecha' c'a pa tak cánima.
22 Yac'a ri Jesús can jabel retaman ri niquich'ob ka. Rumari' Riya' xubij chique: ¿Achique c'a ruma tek riyix nich'ob queri' pa tak iwánima?
23 Wacami tibij na c'a chuwe: ¿Achique cami ri más c'ayef (cuesta) rubanic nich'ob riyix? ¿La ya cami ri nbij chare ri achi re' chi ri rumac xecuyutej yan, o ya ri nbij chare: Cayacatej y cabiyin el?
24 Wacami c'a, riche (rixin) chi riyix niwetamaj chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol can c'o k'atbel tzij pa nuk'a' riche (rixin) chi ncuy mac, titz'eta' c'a. Y ri Jesús xubij chare ri achi siquirnek: Nbij c'a chawe: Cayacatej, tac'uaj el la awarabel y cabiyin chawachoch, xcha' chare.
25 Y ri achi siquirnek, can yac'ari' tek xyacatej anej chiquiwech quinojel ri winek ri quimolon qui' chiri'. Y xuc'ol el ri ruwarabel ri acuchi (achique) cotz'oban wi pe, y xbe. Y riya' nuya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri Dios ri xtzolin el chrachoch.
26 Y quinojel ri winek ri quimolon qui' chiri', xquimey, ruma majun bey quitz'eton ta chi que ta ri' nibanatej. Ri winek c'a ri' sibilaj c'a xquiya' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios, y quixibin qui' niquibij: Chupan re jun k'ij re' xekatz'et milagros ri majun bey ye tz'eton ta, xecha'.
27 Ri Jesús xel c'a el chiri', y xutz'et c'a jun achi ri c'utuy alcawal. Ri achi ri' Leví rubi', y tz'uyul c'a acuchi (achique) yetoj wi ca ri alcawal. Y xpe ri Jesús xubij chare: Quinatzekelbej.
28 Y yac'ari' tek riya' xbeyacatej pe ri acuchi (achique) tz'uyul wi, xuya' ca ronojel ri c'o chiri', y xutzekelbej el ri Jesús.
29 Y c'o c'a jun k'ij ri Leví xuben c'a jun nimawa'in pa rachoch, jun nimawa'in ri can riche (rixin) wi ri Jesús, pero chuka' xerusiq'uij (xeroyoj) ri ye c'utuy tak alcawal y chuka' nic'aj chic winek. Y quinojel c'a ri' junan ye tz'uyul ri pa mesa riq'ui ri Jesús y ri rudiscípulos.
30 Y yec'o c'a aj tz'iba' y yec'o chuka' achi'a' fariseos ri yec'o apo chiri'. Y ri aj tz'iba' y ri fariseos ri', yexebexot (yexebeloj) c'a chiquij ri ye rudiscípulos ri Jesús. Yequibila' c'a chique: ¿Achique ruma tek riyix yixwa' yixuc'ya' quiq'ui ri ye c'utuy tak alcawal y quiq'ui nic'aj chic winek ri xa ye aj maqui'? xecha' chique.
31 Yac'a ri Jesús xubij chique ri achi'a' fariseos y ri aj tz'iba': Jun ajk'omanel ma ye ta ri ye utz ri yerak'omaj. Riya' yerak'omaj ri yawa'i'.
32 Riyin ma xipe ta chiquicanoxic winek ri choj quic'aslen. Riyin xipe chiquicanoxic ri aj maqui', ri rajawaxic chi nitzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios, xcha' ri Jesús.
33 Y ri achi'a' fariseos y ri aj tz'iba' xquic'utuj chare ri Jesús: ¿Achique ruma tek ri ye rudiscípulos ri Juan can c'o k'ij niquichajij tek can ma yewa' ta, riche (rixin) chi yequibanala' oraciones chare ri Dios? Y can queri' chuka' niquiben ri kadiscípulos riyoj, yac'a ri adiscípulos riyit ma que ta ri' niquiben, xa yewa' ye'uc'ya', xecha' chare.
34 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique nibij riyix? ¿la utz cami chi man ta yewa' ri xesiq'uix (xe'oyox) pa jun c'ulanen tek xa c'a c'o na apo quiq'ui ri achijlon ri xa c'a xc'ule'? Ma utz ta.
35 Pero xtapon na ri k'ij tek re achijlon re' xtelesex el chiquicojol, y yac'ari' tek ma xquewa' ta riche (rixin) chi xtiquiben orar.
36 Ri Jesús xucusaj chuka' re jun c'ambel tzij re' chiquiwech: Majun chuka' winek nibano chi nucusaj ta jun c'ojobel c'ac'ac' riche (rixin) chi nuc'ojoj jun tziek ri xa ri'j chic. Ruma wi c'o jun ri nibano queri', ma utz ta. Ruma can nuretz (nutzer) ka ri tziek c'ac'ac' riche (rixin) chi nrelesaj jun c'ojobel chare, y ri c'ojobel ri' xa ma numej ta ri' riq'ui jun rutziak ri xa ri'j chic.
37 Y queri' chuka' majun niya'o ta c'ac'ac' ruya'al uva chupan jun tz'um yabel ya' ri xa ri'j chic. Ruma wi queri' niban, y ri tz'um xa ma niyukuk ta chic, xa nirakaro' y niq'uis el ri ruya'al uva chupan. Y chuka' ri tz'um ri' majun chic nic'atzin wi.
38 Yac'a jun c'ac'ac' tz'um yabel ya', utz niyaque' ri c'ac'ac' ruya'al uva chupan, ruma chi ri ruya'al uva y ri tz'um niquito' qui'.

Lucas 5:7-38 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

7 Mare' re achi'a' tz'amoy tak car xquiban-apo quik'a' chiquivach re nic'aj chic quichibil re jec'o pa jun chic canoa, chin que'pa chiquito'ic. Y can xe'po-va chiquito'ic. Y re ca'e' canoas xe'quinojsaj riq'uin re car re xe'quitz'am. Mare' re ca'e' canoas ba-ta chic ye'ba chuxe' ya'.
8 Y tak re Simón re nibex chuka' Pedro cha, xutz'at che jun milagro re xbanataj, reja' xbexuque' chach re Jesús, y xubij cha: Ajaf, yen xa yin jun ache aj-mac, man ruc'amon-ta che yac'ue-pa viq'uin, roma camas ak'ij.
9 Quire' xubij re Simón roma reja' man jun bey rutz'eton che quire-ta nibanataj. Y ja quire' chuka' xquina' re ruchibil re je'binak riq'uin. Reje' xsatz quic'o'x tak xquitz'at che camas je q'uiy car xe'quitz'am re k'ij re'.
10 Re Jacobo y re Juan re je ruc'ajol re jun ache rubini'an Zebedeo, y chibil chuka' re Simón c'o quiq'uin, reje' xsatz quic'o'x tak xquitz'at re xbanataj. Mare' re Jesús xubij cha re Simón: Man tisatz ac'o'x roma re xatz'at. Re rubanom-pa yat jun ache tz'amoy-car, pero vocame mana-ta chic car re xca'tz'am, xa xtatamaj chuka' xca'tz'am vinak chin ye'tzake' chuij.
11 Y re achi'a' tz'amoy tak car xe'quic'am-pa re qui-canoas chuchi-ya', xquiya' can re quisamaj y xe'ba chij re Jesús.
12 Y tak re Jesús xapon pa jun chic tenemit, xapon jun ache riq'uin, re c'o jun yabil chij re rubini'an lepra. Re ache re', can xe xutz'at re Jesús, xbexuque' chach y xukasaj-ka re nic'aj-rach c'a pan ulef. Y xubij cha re Jesús: Ajaf, yen ntaman che yatiquir yinac'achojsaj cha re nuyabil, pero man ntaman-ta andex nanojij pa nue', xcha'.
13 Y re Jesús can jare' xutz'am-apo re ache c'o lepra chij y xubij cha: Ninjo' che yac'achoj. Tiq'uis-a re yabil re' chavij. Y can xe xubij quire' re Jesús, can jare' xq'uis-a re lepra chij re ache.
14 Re Jesús xubij-a cha re ache re' che man tutzijoj chique re vinak che xac'achoj. Y xubij-a chuka' cha: Vocame choj cabiyin pa rachoch re Dios, chin ta'c'utu-avi' chach re sacerdote. Y taya' re ofrenda re nubij chupan re libro re rutz'iban can re Moisés. Chupan re libro re' nubij re nic'atzin che naya' rat, chin quire' niquitamaj che yat ch'ajch'oj chic, xcho'x-a re ache.
15 Pero re Jesús can chak binak rutzijol, y camas vinak ne'quimalo-qui' riq'uin. Jec'o vinak re ye'bapon riq'uin, chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios. Y jec'o nic'aj chic ye'bapon riq'uin niquijo' che ye'c'achojsas-a cha re quiyabil.
16 Y reja' jac'a chupan re lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, chire' nibo-va, chin no'rbana' orar.
17 Y jun k'ij, jec'o achi'a' fariseos y chuka' re je'atamayon re ley quichin re israelitas xbequic'ulu-qui' anche' c'o-va re Jesús. Jec'o chique reje' re je'pitinak pa tak tenemit re jec'o chupan re Galilea. Jec'o je'pitinak pa tenemit Jerusalén y nic'aj chic tenemit re jec'o chupan re Judea. Re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas y re fariseos, je'tz'uyul-apo chiquicojol re vinak re niquic'axaj re ruch'abal re Dios re nuc'ut re Jesús chiquivach. Y re Jesús can c'o ru-poder re Ajaf Dios riq'uin, chin ye'ruc'achojsaj re ye'yavaj.
18 Y c'o c'a jun ache siquirnak ru-cuerpo ec'uan-apo chach camilla coma jun ca'e-oxe' achi'a'. Y reje' xquijo-ta xe'oc-apo pa jay anche' c'o-va re Jesús, chin niquiya' re yava' chach.
19 Pero re achi'a' re' man xe'tiquir-ta xe'oc-apo chupan re jay, roma camas je q'uiy vinak quimalon-qui' chire'. Mare' reje' xe'jote' pa rue' re jay, y xquivop rue'. Y re anche' xquivop-va-ka, can ja re anche' c'o-va re Jesús. Y chire' xquikasaj-va-ka re yava' chach ru-camilla. Re yava' re' can c'a chach re Jesús xbeka-va-ka, chire' chiquicojol re vinak.
20 Y tak re Jesús xutz'at che reje' can quibanon confiar-qui' riq'uin reja', xubij cha re ache siquirnak ru-cuerpo: Re amac xe'cuyutaj.
21 Y re achi'a' je'atamayon re ley quichin re israelitas y re achi'a' fariseos, can xe xquic'axaj re xubij re Jesús, xquitz'am runojexic: ¿Anchique che ache re'? ¿Y anchique roma nuban che can ja reja' re Dios? ¿Anchique vinak nucuy amac? Man jun. Xaxe re Dios re nucuy amac, ye'cha' pa tak cánma.
22 Pero re Jesús can rutaman re niquinojij re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas, y rutaman chuka' re niquinojij re achi'a' fariseos. Mare' reja' xubij chique: ¿Anchique roma yex ninojij quire'?
23 Roma vo xa yen yintiquir nimban cha re jun ache re' re siquirnak ru-cuerpo, chin che nibiyin-a y niba, can yintiquir chuka' nimbij cha che nincuy rumac.
24 Y vocame, chin che yex nitamaj che yen re xinalax chi'icojol can c'o poder pa nuk'a' chin che nincuy mac, titz'eta' c'a, xcha' chique. Y jare' tak re Jesús xubij cha re ache siquirnak ru-cuerpo: Chava rat nimbij-va: Cayacataj y tac'uaj-a la a-camilla y cabiyin cha'vachoch.
25 Y chiquivach conojel vinak re quimalon-qui' chire' xpa'e-a re ache siquirnak ru-cuerpo. Y xuc'uaj-a re ru-camilla re anche' li'en-va-pa. Y re ache xtzolaj-a charachoch, nuya' ruk'ij re Dios.
26 Y conojel re vinak re quimalon-qui' chire', xsatz quic'o'x, roma man jun bey quitz'eton che quire-ta nibanataj. Re vinak re' camas xquiya' ruk'ij re Dios, y xquibij: Chupan re jun k'ij re' xe'katz'at milagros re man jun bey je'katz'eton-ta. Pero tak reje' xquibij quire', quixibin-qui'.
27 Tak re Jesús xel-pa chire', xutz'at jun ache molay-impuestos. Re ache re' rubini'an Leví, y tz'uyul chach jun ch'acat, y ja cha reja' nitoj-va can re impuestos. Y re Jesús xubij cha: Jo' chuij.
28 Y xe xuc'axaj quire' xbeyacataj-pa anche' tz'uyul-va, y xuya' can ronojel cosas re c'o chire' y xtzake-a chij re Jesús.
29 Y c'a ba' tibanataj-va quire', re ache rubini'an Leví xuban jun namak'ij charachoch. Y re namak'ij re' can chin-va re Jesús, pero chuka' xe'rayoj re nic'aj chic molay tak impuestos y chuka' nic'aj chic vinak. Y conojel c'a re vinak re' junan xe'tz'uye-apo chach mesa riq'uin re Jesús y chuka' re ru-discípulos.
30 Y jec'o achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas y jec'o chuka' achi'a' fariseos re jec'o-apo chire' chiquicojol. Y re achi'a' re' q'uiy tzij ye'quibila-apo chique re ru-discípulos re Jesús. Y xquic'utuj chique: ¿Anchique roma tak yex yixva-yixuq'uia' quiq'uin re achi'a' molay tak impuestos y quiq'uin chuka' la aj-maqui'? ye'cha'.
31 Pero re Jesús xubij chique re achi'a' fariseos y re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas: Jun doctor mana-ta re je otz ye'ruk'omaj. Reja' ye'ruk'omaj re c'o quiyabil.
32 Y mare' yen man ximpa-ta chiquicanoxic vinak re choj quic'aslen. Yen ximpa chiquicanoxic re c'o quimac, re nic'atzin che nijalataj quic'aslen chach re Dios, xcha' re Jesús.
33 Y re achi'a' fariseos y re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas, xquic'utuj cha re Jesús: ¿Anchique roma tak re ye'tzekelben chin re Juan can quicha'on k'ij chin niquiban ayuno y oración? Y can quire' chuka' niquiban re ye'tzekelben quichin re achi'a' fariseos, pero re a-discípulos rat man quire-ta niquiban, xa ye'va-ye'uq'uia', xe'cha' cha.
34 Y re Jesús xubij chique: Re je'banon invitar pa jun c'ulubic siempre ye'va', y yex man ruc'amon-ta niban chique che man ye'va-ta, roma re ala' xc'ule' c'o quiq'uin. Y quire' chuka' niquiban re nu-discípulos, reje' ye'qui'cot roma yinc'o quiq'uin.
35 Pero xtapon re k'ij tak re ala' re' xtilisas-a chiquicojol, y c'ajare' tak xtiquiban ayuno.
36 Chuka' re Jesús xucusaj re jun ejemplo re' chiquivach: Man jun vinak nicusan jun tziak c'ac'a, chin nuc'ajoj jun tziak re tzia'k chic. Roma vo xa c'o jun re nibano quire', c'ayef. Roma tiene que nuratz re tziak c'ac'a chin nulisaj jun c'ojobal, y re c'ojobal re' xa man nuc'am-ta re jun tziak re tzia'k chic.
37 Y quire' chuka' man jun vinak niyi'o c'ac'a vino chupan jun tz'um tzia'k chic chin nuyac-apo. Roma re tz'um tzia'k chic man chic nuyuk-ta-ri', mare' vo xa niyac c'ac'a vino chupan re tz'um re' nurokch'ij-ri' y nitix-a re vino c'o chupan. Y re tz'um re' manak chic ndoc-va.
38 Pero chupan jun c'ac'a tz'um, otz niyac c'ac'a vino chupan, roma re tz'um re' nuyuk-ri' y man nurokch'ij-ta-ri'.