Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 3:4-25 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 3:4-25 in GT:cak:Kaqchikel

4 Ri nutzijoj ri Juan, ja achel ri rutz'iban can ri profeta Isaías ojer, ri quire' nu'ij: Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun ri xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, Utz-utz tichojmij-apu.
5 Ronojel sivan nic'atzin chi yenojses; Chi ch'uti'k chi nima'k tak juyu' quekases. Ri cotocak tak bey, choj ti'an chique, Y ri cujcak tak bey, li'an ti'an chique.
6 Y conojel vinak xtiquitz'et ri achique nu'on ri Dios richin nicolon. Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías.
7 Y ri Juan quire' nu'ij chique ri nequimolo-qui' riq'uin richin ye'an-e bautizar: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi quixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu?
8 Rix nic'atzin nik'alajin iviq'uin chi kitzij ijalon ino'oj y iyo'on can ri mac. Y man iyon titz'uc-ka runojixic pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'.
9 Jac'a rix xa rix achel ri che' ri yo'on chic apu icaj chirij ri quixe'; xa achique na che' xe xa man nuya' ta utzulaj ruvech, nichoy-e y nic'ak pa k'ak', xcha' ri Juan.
10 Jac'ari' tok ri quimolon-apu-qui' xquic'utuj che: Si quiri', ¿achique nic'atzin chi nika'an? xecha'.
11 Y ri Juan xu'ij chique: Ri c'o ca'i' rutziak, tuya' jun che ri manak rutziak. Y ri c'o pan riq'uin, tuya' che ri manak oc nutij, xcha' chique.
12 Quiri' mismo ec'o jujun c'uluy tak impuestos xe'eka riq'uin ri Juan richin ye'an-e bautizar, ri quire' xquic'utuj che: Tijonel, y roj, ¿achique nic'atzin chi nika'an? xecha'.
13 Ri Juan xu'ij chique: Rix man tic'utuj ruvi' ri impuestos, xaxe ri bin chive, xe ri' tic'utuj, xcha'.
14 (Chuka', ka) ec'o soldados ri quire' xquic'utuj-apu che ri Juan: Y roj, ¿achique nic'atzin chi nika'an? xecha'. Rija' xu'ij chique: Man roma ta chi rix soldados ye'imajla' qui-cosas ri vinak, ni man jun achique tik'ebaj chiquij, y ticuker ic'u'x riq'uin ri ajani nich'ec, xcha' ri Juan.
15 Ri israelitas coyo'en chi nik'alajin chiquivech achique chi achi ri Juan, y niquibila' pa tak cánima chi riq'uin juba', ja rija' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios.
16 Jac'a ri Juan quire' xu'ij chique conojel ri ec'o-apu chiri': Can kitzij na vi chi yin pa ya' yixin-en-vi bautizar. Pero c'o Jun xtipe ri más c'o ruk'ij y más c'o uchuk'a' pa ruk'a' que chinuvech yin. Rija' riq'uin ri Lok'olaj Espíritu y riq'uin k'ak' xquixru'on bautizar. Y nis-ta chusolic ximibel ruxajab, man nuc'ul ta chi ja yin yibano.
17 Rija' rubanon chic rubanic richin yerelesaj-e ri yeniman ri Dios chiquicojol ri man yeniman ta, achel tok jun achi ruc'uan chic jun che' pa ruk'a' richin nuc'ak pa cak'ik' ri ru-trigo ch'eyon chic. Rija' xtuyec ri trigo, jac'a ri (ruxeq'uelal, rupuxq'uil) xtuporoj chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup, xcha' ri Juan.
18 Riq'uin ch'abel achel re' y riq'uin q'uiy chic más ri xubila', ri Juan xutzijoj ri utzulaj ruch'abel ri Jesucristo chique ri vinak.
19 C'o c'a jun k'ij ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xch'olix roma ri Juan, roma ri Herodes rubanon-ka rixayil che ri Herodías rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes, y (chuka', ka) roma ch'aka' chic itzel tak no'oj ri rubanalo'n.
20 Y pa ruvi' ri' ri Herodes xutz'apij ri Juan pa cárcel.
21 Tok ri Juan yeru'on bautizar ri vinak, ja jun ri Jesús x-an bautizar, y tok ri Jesús najin riq'uin oración chiri', xjakataj ri rocaj.
22 Y ri Lok'olaj Espíritu can k'alaj achel ru-cuerpo jun paloma ri xka-pe pa ruvi'. Y xc'axataj jun kulaj petenak c'a chicaj ri quire' xu'ij: Ja rat ri Nuc'ajol; yin can yatinjo' y niquicot vánima aviq'uin, xcha' ri ch'abel ri'.
23 Jun cami treinta rujuna' ri Jesús chiri' tok (xutz'om, xuchop) ri samaj ri yo'on-pe che roma ri Dios. Chiquivech ri vinak, ri Jesús xa ruc'ajol ri José. Y ri José ruc'ajol can ri Elí.
24 Ri Elí re', ruc'ajol can ri Matat, y ri Matat ruc'ajol can ri Leví, y ri Leví ruc'ajol can ri Melqui, y ri Melqui ruc'ajol can ri Jana, y ri Jana ruc'ajol can jun chic achi xubinaj José.
25 Ri José re', ruc'ajol can ri Matatías, y ri Matatías ruc'ajol can ri Amós, y ri Amós ruc'ajol can ri Nahum, y ri Nahum ruc'ajol can ri Esli, y ri Esli ruc'ajol can ri Nagai.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 3 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 3:4-25 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

4 Y can jac'a riq'uin ri Juan xbanatej-vi ri rubin can ri Dios chire ri jun rusamajel ri xc'oje' ojer can. Re rusamajel c'a re' xubini'aj Isaías. Y ri rutz'iban can ri Isaías, que c'a re' ri nubij: C'o c'a jun achin ri xtic'oje' pa tz'iran ruvach'ulef, y ja rija' ri xtitzijon ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri xque'apon riq'uin. Y xtubila' c'a chique: Tichojmirisala' rubey ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf.
5 Y richin c'a nichojmirisex jun bey, can nic'atzin c'a chi yenojisex ri sivan. Nic'atzin chuka' yejos-ka ri juyu'. Ri xotoxek tak bey, choj tiban chique. Y ri cujquek tak bey, lik' c'a chuka' tiban chique.
6 Y conojel c'a vinek xtiquitz'et ri colotajic ri nuya' ri Dios, nicha' chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Isaías.
7 Y que c'a ri', tok ye'apon ri vinek riq'uin ri Juan richin yeban-el bautizar, rija' nubij c'a chique: Ix achi'el itzel tak cumatzi', ri yixanmej chuvech ri ruc'ayeval, roma nivajo' yixcolotej chuvech ri ruc'ayeval ri xtutek-pe ri Dios, re chikavech apo. ¿Achique c'a xyo'on rutzijol chive chi quere' tibana'?
8 Rix nic'atzin c'a chi nic'ut chi can kitzij nitzolej-pe ic'u'x riq'uin ri Dios. Y man tich'ob-ka chi can xe roma ri ix riy-rumam can ri Abraham, can ta romari' xquixcolotej, man que ta ri'. Roma can ta ri Dios nrajo', rija' yeruben ta riy-rumam ri Abraham chique re abej re ye'itz'et vave'.
9 Ri ruc'ayeval ri nuya' ri Dios nipe yan. Rija' xtuben c'a achi'el nuben jun achin ri c'o chic ri iquej pa ruk'a' richin chi yerukasaj ri che' ri xa man niquiya' ta utzilej quivech. Y ronojel c'a ri che' ri xquerukasaj, xqueruq'uek pa k'ak', xcha' ri Juan.
10 Y can jac'ari' tok ri vinek ri ye'ac'axan-apo richin ri Juan, xquic'utuj chire: ¿Achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha'.
11 Y ri Juan xubij c'a chique ri xec'utun-apo: Achique c'a chive rix ri c'o ca'i' rutziak, tuya' jun chire ri manek rutziak. Y xabachique c'a chuka' chive rix c'o ta vey riq'uin, tuya' c'a chuka' chire ri man jun nutej, xcha' chique.
12 Y chiri' riq'uin ri Juan, ec'o c'a chuka' apo ca'i-oxi' achi'a' ri e moloy tak alcaval. Re achi'a' c'a re' xe'apon richin yeban bautizar. Y re achi'a' chuka' re' xquic'utuj chire ri Juan: Tijonel, xecha' chire. Y roj ¿achique ri ruc'amon chi nikaben? xecha'.
13 Ri Juan xubij chique: Xaxe c'a ri alcaval ri bin chive roma ri k'atbel-tzij, can xe ri' tic'utuj chique ri vinek. Man c'a tiya' ruvi'.
14 Can jac'a chuka' ri' tok e ca'i-oxi' soldados ri e apovinek riq'uin ri Juan, xquic'utuj-apo chire: Y roj ¿achique ruc'amon chi nikaben? xecha'. Ri Juan xubij chique: Man c'a que'ivelesala' qui-cosas ri vinek, can roma ri c'o k'atbel-tzij pan ik'a'. Ni man achique que'ik'abala' chiquij vinek. Y ticuker c'a ka ic'u'x riq'uin ri mero nich'ec, xcha' ri Juan.
15 Y ri vinek ri ec'o c'a apo riq'uin ri Juan, can coyoben c'a chi ri Juan c'o ta ri nubij, roma niquibila' c'a pa tak cánima chi riq'uin juba' ja ri Juan jari' ri Cristo, pero xa man ja ta rija'.
16 Roma c'a ri' ri Juan xubij chique ri vinek ri e apovinek riq'uin: Rix nitz'et chi yin yixinben bautizar riq'uin ya'. Pero c'o c'a Jun ri xtipe re chikavech apo, ri xquixruben bautizar riq'uin ri Lok'olej Espíritu y riq'uin k'ak'. Re Jun c'a re xtipe, janíla nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Xa man achi'el ta oc yin. Roma yin man ruc'amon ta richin ninsol ri ruximbal ri ruxajab, roma rija' nim ruk'ij y nim ruchuk'a'.
17 Y can achi'el c'a jun achin tok nujosk'ij ri ru-trigo pan era. Rija' nic'atzin jun che' c'o ca'i' o oxi' rutza'n chire, richin queri' nuq'uek chuva-cak'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri runak' ri trigo nic'oje' can, pero ri páxa nuc'uaj-el cak'ik'. Y ja ri runak' ri trigo, jari' ri nuyec, y ri páxa nuporoj. Can que c'a ri' xtuben ri Jun ri xtipe, xcha' ri Juan. Ri Jun ri xtipe c'o chic k'atbel-tzij pa ruk'a', richin nuk'et tzij pa quivi' ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. Ri vinek c'a ri yeniman richin, xqueruc'uaj chila' chicaj. Jac'a ri vinek ri man yeniman ta richin, xquerutek chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup.
18 Q'uiy tzij c'a re que tak re' xerucusaj ri Juan richin xutzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic chique ri vinek.
19 Ri Juan xubij c'a chire ri k'atoy-tzij rubini'an Herodes, chi man utz ta ri rubanon, roma rija' ruc'amon-ka ri rixjayil ri rach'alal, rubini'an Felipe. Re ixok re' rubini'an Herodías. Ri Juan xunataj c'a ri' chire ri Herodes, y xerunataj chuka' ch'aka' chic rumac ri e rubanalon.
20 Y ri Herodes xnimer c'a ruvi' ri rumac, roma xutz'apej ri Juan pa cárcel.
21 Y c'o c'a ri xbanatej tok najin ri bautismo quichin ri vinek y xban chuka' bautizar ri Jesús. Tok ri Jesús najin c'a che oración, jari' tok xjakatej ri caj.
22 Y ri Lok'olej Espíritu can tz'etel-vi ri xka-pe pa ruvi' ri Jesús. Can achi'el jun paloma ri xka-pe pa ruvi' rija'. Y xac'axatej chuka' chi nibix-pe chire chila' chicaj: Ja rat ri Nuc'ajol, janíla yatinvajo', y aviq'uin rat nucukuban-vi nuc'u'x.
23 Chupan ri tiempo ri', ri Jesús c'o la'ek juvinek-lajuj rujuna'. Can jac'ari' tok xuchop ri rusamaj. Y chiquivech ri vinek, ri Jesús ruc'ajol ri José. Ri José ruc'ajol can ri Elí.
24 Y re Elí re', ruc'ajol can ri Matat, y ri Matat ruc'ajol can ri Leví, y ri Leví ruc'ajol can ri Melqui, y ri Melqui ruc'ajol can ri Jana, y ri Jana ruc'ajol can jun chic achin rubini'an José.
25 Y re José re', ruc'ajol can ri Matatías, y ri Matatías ruc'ajol can ri Amós, y ri Amós ruc'ajol can ri Nahum, y ri Nahum ruc'ajol can ri Esli, y ri Esli ruc'ajol can ri Nagai.

San Lucas 3:4-25 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

4 Y ja riq'uin ri Juan xbanatüj-vi ri rubin can ri Dios chin ri jun rusamajel ri xc'uje' ojer can. Ri rusamajel c'a re' rubini'an Isaías. Y ri rutz'iban can ri Isaías tok xch'o pari' que nc'atzinej que ri vinük nquichojmirsaj ri quic'aslen, quere' c'a ri nbij: C'o c'a jun achi ri nc'uje' pa tz'iran ruch'ulef, y ja rija' ri ntzijon ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük ri nye'apon riq'uin. Y nubila' c'a cheque: Tichojmirsala' rubey ri ic'aslen, roma ya ja nobos-vi ri Ajaf.
5 Y richin c'a nchojmirsüs jun bey, nc'atzin c'a que nyenojsüs ri sivan. Nc'atzin chuka' nvulüx-ka ri juyu'. Ri xotoxük tak bey, choj tiban cheque. Y ri cojcük tak bey, tak'aj c'a chuka' tiban cheque.
6 Y conojel c'a vinük nquitz'et ri colonic ri nuya' ri Dios, nbij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Isaías.
7 Y quiri' c'a, tok nye'apon ri vinük riq'uin ri Juan richin nyeban-e bautizar, rija' nbij c'a cheque: Rix rix cachi'el itzel tak cumütz, ri nyixanmüj chuvüch ri castigo, roma nijo' nyixcolotüj chuvüch ri castigo ri nutük-pe ri Dios, ri chikavüch apu. ¿Achique c'a xyo'on rutzijol chive que quere' tibana'?
8 Rix nc'atzin c'a que nc'ut que ketzij nitzolij-pe ic'u'x riq'uin ri Dios. Y man tinuc-ka que xe roma ri rix ruxquin-rumam can ri Abraham, romari' nyixcolotüj ta rix, man quiri' tüj. Roma ri Dios nrajo' ta, rija' nyerubün ta ye ruxquin-rumam can ri Abraham cheque ri abüj ri nye'itz'et chere'.
9 Ri pokonül ri nuya' ri Dios npu'u yan. Rija' nbün c'a cachi'el nbün jun achi ri c'o chic ri icüj pa ruk'a' richin que nyerukasaj ri che' ri xa man nquiya' tüj utzilüj quivüch. Y ronojel c'a ri che' ri nyerukasaj, nyerutorij pa k'ak', xbij ri Juan.
10 Y jari' tok ri vinük ri nye'ac'axan-apu richin ri Juan, xquic'utuj chin: ¿Achique c'a ri c'uluman que nkabün? xquibij.
11 Y ri Juan xbij c'a cheque ri xec'utun-apu: Achique c'a chive rix ri c'o ca'i' rutziek, tuya' jun chin ri jun manak rutziek. Y achique na c'a chuka' chive rix c'o ta vüy ruchajin, tuya' c'a chuka' chin ri man jun nuc'ux-ka, xbij cheque.
12 Y chiri' riq'uin ri Juan, yec'o c'a chuka' apu ca'i-oxi' achi'a' ri ye moloy tak alcaval. Ri achi'a' c'a re' xe'apon richin nyeban bautizar. Y ri achi'a' re' chuka' xquic'utuj chin ri Juan: Maestro, xquibij chin. Y roj ¿achique ri c'uluman que nkabün? xquibij.
13 Ri Juan xbij cheque: Xaxe c'a ri alcaval ri bin chive roma ri ley, xe ri' tic'utuj cheque ri vinük. Man c'a tic'usaj ruvi'.
14 Jari' chuka' tok ye ca'i-oxi' soldados ri ye apon riq'uin ri Juan, xquic'utuj-apu chin: Y roj ¿achique c'uluman que nkabün? xquibij Ri Juan xbij cheque: Man que'ivelesala' c'a qui-cosas ri vinük, roma ri c'o autoridad pan ik'a'. Nixta man que'ik'abala' achique chiquij vinük. Y ticukür c'a ka ivánima riq'uin ri jani' tumin nich'üc, xbij ri Juan.
15 Y ri vinük ri yec'o c'a apu riq'uin ri Juan, coyoben c'a que ri Juan c'o ta ri nbij, roma nquibila' c'a pa tak cánima que riq'uin ba' ja ri Juan jari' ri Cristo, pero xa man ja tüj rija'.
16 Roma c'a ri' ri Juan xbij cheque ri vinük ri nye'apon riq'uin: Rix nitz'et que yin nyixinbün bautizar riq'uin ya'. Pero c'o c'a Jun ri npu'u ri chikavüch apu, ri nyixrubün bautizar riq'uin ri Lok'olüj Espíritu y riq'uin k'ak'. Ri Jun c'a ri npu'u, juis nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Xa man cachi'el tüj oc yin. Roma yin man c'uluman tüj richin ninsol ri ruximbal ri ruxajab, roma rija' nim ruk'ij y nim ruchuk'a'.
17 Y cachi'el c'a jun achi tok nujosk'ij ri ru-trigo. Rija' nc'atzin jun che' c'o ca'i' o oxi' rutza'n chin, richin quiri' nutorij chuvüch-cakik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri runak' ri trigo ncanaj can, pero ri rij nuc'uaj-e cakik'. Y ja ri runak' ri trigo, jari' ri nuyüc, y ri rij nuporoj. Quiri' c'a nbün ri Jun ri npu'u, xbij ri Juan. Ri Jun ri npu'u c'o chic autoridad pa ruk'a', richin nbün mandar pa quivi' ri vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef. Ri vinük c'a ri nyetaken richin, nyeruc'uaj chila' chicaj. Jac'a ri vinük ri man nyetaken tüj richin, nyerutük chupan ri k'ak' ri man jun bey nchup.
18 Q'uiy c'a tzij cachi'el re' xerucusaj ri Juan richin xutzijoj ri utzilüj tzij richin colonic cheque ri vinük.
19 Ri Juan xbij c'a chin ri gobernador rubini'an Herodes, que man utz tüj ri rubanun, roma rija' ruc'amon-ka ri rixjayil ri ruchak', rubini'an Felipe. Ri ixok re' rubini'an Herodías. Ri Juan xuc'uxla'aj c'a ri' chin ri Herodes, y xeruc'ut chuka' ch'aka chic rumac ri ye rubanalun.
20 Y ri Herodes xnimür c'a ruvi' ri rumac, roma xutz'apij ri Juan pa cárcel.
21 Y c'o c'a ri xbanatüj tok ntajin ri bautismo cheque ri vinük y xban chuka' bautizar ri Jesús. Tok ri Jesús ntajin c'a chubanic ri oración, jari' tok xjakatüj ri caj.
22 Y ri Lok'olüj Espíritu tz'etetül-vi ri xka-pe pari' ri Jesús. Cachi'el jun paloma ri xka-pe pari' rija'. Y xac'axatüj chuka' que xbix-pe chin chila' chicaj: Ja rat ri Nuc'ajol, juis ncatinjo', y aviq'uin rat nucukuban-vi nuc'u'x.
23 Chupan ri tiempo ri', ri Jesús c'o la'ük treinta rujuna'. Jari' tok xutz'om ri rusamaj. Y chiquivüch ri vinük, ri Jesús ruc'ajol ri José. Ri José ruc'ajol can ri Elí.
24 Y ri Elí re', ruc'ajol can ri Matat, y ri Matat ruc'ajol can ri Leví, y ri Leví ruc'ajol can ri Melqui, y ri Melqui ruc'ajol can ri Jana, y ri Jana ruc'ajol can jun chic achi rubini'an José.
25 Y ri José re', ruc'ajol can ri Matatías, y ri Matatías ruc'ajol can ri Amós, y ri Amós ruc'ajol can ri Nahum, y ri Nahum ruc'ajol can ri Esli, y ri Esli ruc'ajol can ri Nagai.

San Lucas 3:4-25 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

4 Y can riq'uin ri Juan xbanataj-wi ri ru'in can ri Dios che ri jun rusamajel ri xc'ue' ojer can. Ri samajel re' Isaías rubi'. Ri rutz'iban can raja' nu'ij: C'o jun achi ri xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef, y ja raja' ri xtitzijon rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin. Y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf.
5 Can nic'atzin chi yenojises ri siwan. Y chuka' yewulix ri juyu'. Ri xotoxak tak bey, can choj ti'an chique. Y ri cujquic tak bey, lik' chuka' ti'an chique.
6 Y conojel winak xtiquitzu' ri nu'on ri Dios chi jojrucol, nicha' chupa ri rutz'iban can ri Isaías.
7 Y cuando ye'apon ri winak riq'uin ri Juan chi ye'an-e bautizar, raja' nu'ij chique: Jix anche'l itzel tak cumetz, roma ninojij chi xe riq'uin ri bautismo jixcolotaj chech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios chakawech apo. ¿Ancu'x (Anchique) x-in chiwe chi quiere' niben?
8 Rix nic'atzin nic'ut chi can ketzij niya' can ri imac y niben ri nrojo' ri Dios. Y man ti'ij rix chi can xe roma jix ru-familia can ri Abraham, can romari' jixcolotaj, man quiri' ta. Roma xa ta ri Dios nrojo' yeru'on ru-familia ri Abraham chique ri abaj ri ye'itzu' we', nitiquier nu'on.
9 Ri castigo ri nuya' ri Dios nipe yan. Raja' xtu'on anche'l nu'on jun achi ri c'o chic ri iquiaj pa ruk'a' chi yerukasaj ri che' ri xa man utz ta quiwech niquiya'. Y conojel ri che' ri xquierukasaj, xquieruya' pa k'ak', xcha' ri Juan.
10 Y ri winak xquic'utuj che ri Juan: ¿Anchique nic'atzin naka'an cami? xecha'.
11 Y Juan xu'ij chique ri xec'utun-apo: Xa c'o jun chiwe rix c'o ca'i' rutziak, tuya' jun che ri manak rutziak. Y xabachique (xama'anchique) chuka' chiwe rix c'o ruway, tuya' chuka' che ri man jun ruway, xcha' chique.
12 Y chiri' riq'uin ri Juan, jec'o-apo chuka' jujun achi'a' ri je moloy-impuesto. Ri achi'a' re' xe'apon chi ye'an bautizar. Y chuka' ri achi'a' re' xquic'utuj che ri Juan: Maestro, xecha' che. Y roj ¿anchique nic'atzin naka'an? xecha'.
13 Y Juan xu'ij chique: Xe ri impuesto ri ru'in ri gobierno, can xe ri' tic'utuj chique ri winak. Man tic'utuj más.
14 Y chuka' jujun soldados xquic'utuj-apo che: Y roj ¿anchique nic'atzin naka'an? xecha'. Ri Juan xu'ij chique: Man timaj ri ex quichi ri winak, xe roma c'o uchuk'a' pa ik'a'. Man jun anchique quie'ik'abaj chiquij winak. Y can quixquicot riq'uin ri nich'ec, xcha' ri Juan.
15 Y ri winak ri jec'o-apo riq'uin ri Juan, can quiyoben chi raja' c'o ta anchique ri nu'ij, roma reje' niqui'ij pa tak cánima chi ja ri Juan jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, pero xa man ja' ta raja'.
16 Romari' ri Juan xu'ij chique ri winak ri jec'o-apo riq'uin: Rix nitzu' chi ren jixinben bautizar che ya'. Pero c'o c'a Jun ri xtipe chuij ren, ri xquixru'on bautizar riq'uin ri Espíritu Santo y che k'ak'. Ri Jun ri xtipe, yalan nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Can man anche'l ta oc ren. Romari' can man nuc'ul ta chi ja ren yisolo ri ruximbel ruxajab, roma raja' nim ruk'ij y nim ruchuk'a'.
17 Raja' can xtu'on anche'l nu'on jun achi cuando nujosk'ij ru-trigo anchi' nuch'ey-wi. Raja' nic'atzin jun ruche' ri c'o ca'i-oxi' rutza'n, chi quiri' nuq'uiak chech quiek'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri trigo nic'ue' can, pero ri ruk'ayisal nuc'uaj-e quiek'ik'. Y ja ri trigo, jari' ri nuyec, y ri ruk'ayisal nuporoj. Can quiri' xtu'on ri Jun ri xtipe, raja' c'o chic uchuk'a' pa ruk'a' chi yeru'on juzgar ri winak. Ri yeniman, xquieruc'uaj chicaj. Pero ri man yeniman ta, xquierutak chupa ri k'ak' ri manak xtichup.
18 Q'uiy tzij anche'l re' xerucusaj ri Juan chi xutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique ri winak.
19 Ri Juan xuch'olij ri rey Herodes, roma man utz ta ri rubanon, chi quic'uan-qui' riq'uin ri Herodías; y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe rach'alal ri Herodes. Jari' ri xu'ij ri Juan che ri Herodes, y xerunataj chuka' ch'aka chic rumac ri jerubanon.
20 Y ri Herodes man xka ta chech ri x-ix che, can xnimer-ka más rumac, roma xutz'apij ri Juan pa cárcel.
21 Y cuando najin ri bautismo chique ri winak, x-an chuka' bautizar ri Jesús. Y cuando ri Jesús nu'on orar, ja' xjakataj ri rocaj.
22 Y ri Espíritu Santo can xtz'et chi xka-pe pa ruwi' ri Jesús, can anche'l jun paloma. Y ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Ja ret jat Walc'ual, yalan jatinjo', y niquicot wánima awiq'uin, xcha-pe ri Dios.
23 Cuando ri Jesús xutz'om ri rusamaj, c'o la'k jun treinta rujuna'. Y chiquiwech ri winak, ri Jesús ralc'ual ri José. Ri José ralc'ual can ri Elí.
24 Y ri Elí re', ralc'ual can ri Matat, y ri Matat ralc'ual can ri Leví, y ri Leví ralc'ual can ri Melqui, y ri Melqui ralc'ual can ri Jana, y ri Jana ralc'ual can jun chic achi ri José chuka' rubi'.
25 Y ri José re', ralc'ual can ri Matatías, y ri Matatías ralc'ual can ri Amós, y ri Amós ralc'ual can ri Nahum, y ri Nahum ralc'ual can ri Esli, y ri Esli ralc'ual can ri Nagai.
San Lucas 3 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 3:4-25 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

4 Y riqꞌuin ri Juan xbꞌanataj-ve ri incheꞌl rutzꞌibꞌan can ri profeta Isaías. Quireꞌ nuꞌej: Cꞌo jun ache ri xticꞌujieꞌ chupan jun lugar desierto, y jajaꞌ xturak cꞌa ruchiꞌ chi xtuꞌej chica ri vinak ri xcaꞌbꞌaka riqꞌuin: Tichojmij-apa rubꞌiey ri Ajaf, y can choj tibꞌanaꞌ cha.
5 Can nicꞌatzin chi xcaꞌnojsas nojiel sivan. Y xcaꞌvulex jeꞌ nojiel juyuꞌ. Ri cotocak tak bꞌay, can choj xtiꞌan chica. Y ri cujcak tak bꞌay, liꞌan xtiꞌan chica.
6 Y quinojiel vinak xtiquitzꞌat ri nuꞌon ri Dios chi nkojrucol. Quireꞌ nuꞌej chupan ri rutzꞌibꞌan can ri Isaías.
7 Y antok ri vinak ncaꞌlka riqꞌuin ri Juan chi ncaꞌruꞌon-el bautizar, xuꞌej chica: ¡Ixreꞌ xa ix incheꞌl cumatz! ¿Chica xꞌeꞌn chiva chi nquixcolotaj choch ri castigo ri xtutak-pa ri Dios ri chakavach-apa?
8 Ixreꞌ nicꞌatzin nticꞌut chi can ketzij nitzalaj-pa ivánima riqꞌuin ri Dios y ntiꞌan ri nrajoꞌ jajaꞌ. Y man tiꞌan-ka pensar ixreꞌ chi ruma ix rumáma can ri Abraham, rumareꞌ nquixcolotaj, man quireꞌ ta. Inreꞌ niꞌej chiva chi ri Dios nicovin ncaꞌruꞌon rumáma ri Abraham aún chica ri abꞌaj ri icꞌo vaveꞌ.
9 Ri castigo ri nuyaꞌ ri Dios ya nipa. Jajaꞌ xtuꞌon incheꞌl nuꞌon jun ache ri cꞌo chic ri icaj pa rukꞌaꞌ chi ncaꞌrukasaj quinojiel ri chieꞌ ri man otz ta quivach niquiyaꞌ, y xcaꞌruyaꞌ pa kꞌakꞌ.
10 Y ri vinak xquicꞌutuj cha ri Juan: ¿Chica nakaꞌan? xaꞌchaꞌ.
11 Y jajaꞌ xuꞌej chica ri xaꞌcꞌutun-apa: Xa cꞌo jun cꞌo caꞌyeꞌ rutziak, tuyaꞌ jun cha ri manak rutziak. Y xa cꞌo jun cꞌo nutej, tuyaꞌ cha ri manak nutej, xchaꞌ chica.
12 Y riqꞌuin ri Juan, xalka jeꞌ nicꞌaj achiꞌaꞌ ri i-maloy-impuestos chi ncaꞌan bautizar. Y ri achiꞌaꞌ reꞌ xquicꞌutuj cha ri Juan: Maestro, ¿chica nakaꞌan? xaꞌchaꞌ.
13 Y jajaꞌ xuꞌej chica: Joꞌc ri impuestos ri ruꞌeꞌn ri gobierno, joꞌc reꞌ ticꞌutuj chica ri vinak. Man ticꞌutuj más.
14 Y nicꞌaj soldados xquicꞌutuj jeꞌ apa cha: Y ojreꞌ, ¿chica nakaꞌan? xaꞌchaꞌ. Ri Juan xuꞌej chica: Man timaj ri kax quichin ri vinak ruma cꞌo autoridad pan ikꞌaꞌ. Ni man tikꞌabꞌaj tzij chiquij ri vinak. Y quixquicuot riqꞌuin ri ntichꞌec, xchaꞌ chica.
15 Y ri vinak ri icꞌo-apa riqꞌuin ri Juan, can quiyoꞌien chi nuꞌej ri chica jajaꞌ, ruma ijejeꞌ niquiꞌej pa tak cánima chi ri Juan jareꞌ ri Cristo.
16 Rumareꞌ ri Juan xuꞌej chica ri vinak: Inreꞌ, yaꞌ ri nicusaj chi nquixꞌan bautizar, pero cꞌo Jun ri xtipa chuvij inreꞌ, ri xquixruꞌon bautizar riqꞌuin ri Espíritu Santo y riqꞌuin kꞌakꞌ. Ri Jun ri xtipa, cꞌo nojiel poder riqꞌuin que chinoch inreꞌ. Y nixta nucꞌul chi inreꞌ niquir ri ximbꞌal-roch ri ruxajabꞌ.
17 Ri Jun ri xtipa cꞌo jun incheꞌl horqueta pa rukꞌaꞌ y xtujoskꞌij ri ru-trigo pa ru-lugar. Y xtumol ri runakꞌ ri trigo y xtuyac. Y ri qꞌuin xtuyaꞌ pa kꞌakꞌ ri man nichup ta.
18 Qꞌuiy tzij incheꞌl reꞌ xaꞌrucusaj ri Juan chi xutzijuoj ri utzulaj ruchꞌabꞌal ri Dios chica ri vinak.
19 Ri Juan xuchꞌolij ri gobernador Herodes, ruma man otz ta rubꞌanun, chi rucꞌamun-ka ri Herodías, ri xa raxjayil ri Felipe ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Herodes. Y xaꞌrunataj jeꞌ nicꞌaj chic ruchꞌoꞌj ri i-rubꞌanun.
20 Y ri Herodes xa xnimar-ka más ruveꞌ ri ruchꞌoꞌj ruma xutzꞌapij ri Juan pa cárcel.
21 Y antok ncaꞌan bautizar iqꞌuiy vinak, xꞌan jeꞌ bautizar ri Jesús, y ri Jesús nuꞌon orar, y ri rocaj xjakataj,
22 y ri Espíritu Santo can xtzꞌiet chi xka-pa paroꞌ, incheꞌl jun paluomix. Y jareꞌ antok cꞌo Jun ri xchꞌo-pa chicaj y xuꞌej: Atreꞌ ri at Nucꞌajuol; altíra ncanvajoꞌ y niquicuot vánima aviqꞌuin. Quireꞌ ri xuꞌej-pa.
23 Antok ri Jesús xutzꞌom ri rusamaj, cꞌo laꞌk treinta rujunaꞌ. Y chiquivach ri vinak, ri Jesús rucꞌajuol ri José. Ri José rucꞌajuol can ri Elí.
24 Y ri Elí rucꞌajuol can ri Matat, y ri Matat rucꞌajuol can ri Leví, y ri Leví rucꞌajuol can ri Melqui, y ri Melqui rucꞌajuol can ri Jana, y ri Jana rucꞌajuol can jun chic ri José jeꞌ rubꞌeꞌ.
25 Y ri José rucꞌajuol can ri Matatías, y ri Matatías rucꞌajuol can ri Amós, y ri Amós rucꞌajuol can ri Nahum, y ri Nahum rucꞌajuol can ri Esli, y ri Esli rucꞌajuol can ri Nagai.

San Lucas 3:4-25 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

4 Y can ya c'a riq'ui ri Juan xbanatej wi ri rutz'iban ca ri profeta Isaías, jun chique ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Quec'are' ri rutz'iban ca: C'o c'a jun achi ri xtic'oje' pa desierto. Y riya' xturek c'a ruchi' riche (rixin) chi xtubij chique ri winek ri xque'apon riq'ui: Tichojmirisaj apo rubey ri Ajaf y can choj tibana' chare.
5 Y riche (rixin) c'a chi nichojmirisex jun bey, can nic'atzin c'a chi yenojsex ri jul. Nic'atzin chuka' yejunumex ri tanatek. Ri xotoxek tak bey, choj niban chique. Y ri cujquek tak bey, li'an c'a chuka' niban chique.
6 Y quinojel c'a ri winek xtiquitz'et c'a ri xtuben ri Dios riche (rixin) chi yecolotej, nicha' chupan ri wuj ri rutz'iban ca ri Isaías.
7 Y tek ri winek ye'apon riq'ui ri Juan ruma nicajo' chi yeban el bautizar ruma riya', riya' nubij c'a chique: Riyix xa yix achi'el itzel tak cumatz ruma niwajo' yixanmej chuwech ri ruc'ayewal. ¿Achique xbin chiwe chi utz yixanmej chuwech ri ruc'ayewal ri xtutek pe ri Dios re chkawech apo?
8 Riyix nic'atzin c'a chi nic'ut chi can kitzij nitzolin pe ic'u'x riq'ui ri Dios. Y man c'a tich'ob ta ka chi can xu (xe) wi ruma chi yix ralc'ual ca ri Abraham, chi ruma ta ri' xquixcolotej, ma que ta ri'. Ruma xa ta ri Dios nrajo', Riya' can nicowin wi nuben ralc'ual ri Abraham chique re abej re ye'itz'et wawe'.
9 Ri ruc'ayewal ri nuya' ri Dios xa nipe yan. Riya' can xtuben achi'el nuben jun achi ri c'o chic ri iquej pa ruk'a' riche (rixin) chi xqueruchoy ri che' ri xa ma yewachin ta jabel. Y ronojel c'a ri xqueruchoy el, xqueruq'uek pa k'ak', xcha' ri Juan.
10 Y can yac'ari' tek ri winek ri ye'ac'axan apo riche (rixin) ri Juan, xquic'utuj chare: ¿Achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha'.
11 Y ri Juan xubij c'a chique ri xec'utun apo: Achique c'a chiwe riyix ri c'o ca'i' rutziak, tuya' jun chare ri majun rutziak. Y xabachique c'a chuka' chiwe riyix ri c'o wey riq'ui, tuya' c'a chuka' ruway ri xa majun ruway, xcha' chique.
12 Y yec'o c'a chuka' apo riq'ui ri Juan, ca'i' oxi' achi'a' ri ye c'utuy tak alcawal riche (rixin) chi yeban el bautizar. Y xepe c'a ri achi'a' ri' xquic'utuj chare ri Juan: Tijonel, y riyoj, ¿achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha' chare.
13 Ri Juan xubij chique: Xaxu (xaxe wi) c'a ri alcawal ri bin chiwe ruma ri aj k'atbel tzij, can xu (xe) wi ri' tic'utuj chique ri winek. Man c'a tic'utuj ta más.
14 Can yac'a chuka' ri' tek yec'o ca'i' oxi' soldados ri ye aponak riq'ui ri Juan, xquic'utuj apo chare: Y riyoj, ¿achique c'a ri ruc'amon chi nikaben? xecha'. Ri Juan xubij c'a chique: Man c'a que'iwelesala' ta quicosas ri winek, ma ruma ta chi c'o k'atbel tzij pan ik'a'. Ni ma tik'abaj ta tzij chiquij ri winek riche (rixin) chi c'o niwelesaj chique. Xa quixquicot c'a riq'ui ri irajil ri nich'ec, xcha' ri Juan.
15 Y ri winek ri yec'o c'a apo riq'ui ri Juan, can coyoben c'a chi ri Juan nubij ta chique chi achique c'a ri' riya', ruma riye' niquibila' c'a pa tak cánima chi riq'ui juba' chi ri Juan yari' ri Cristo.
16 Rumac'ari' ri Juan xubij chique ri winek ri ye aponak riq'ui: Riyin pa ya' yixinben wi bautizar. Pero c'o c'a jun achi ri xtipe re chkawech apo, ri xquixruben bautizar riq'ui ri Lok'olaj Espíritu y riq'ui k'ak'. Ri Jun c'a ri xtipe, can más wi nim ruk'ij y can más wi nim ruchuk'a' que chinuwech riyin. Rumari' riyin ma yin ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi nquir ri ruximbel ri ruxajab.
17 Y ri Jun c'a ri xtipe, can ruchojmirisan chic ri' riche (rixin) chi nuben achi'el nuben jun achi tek nujosk'ij ri rutrigo pan era, ri can c'o chic jun horqueta pa ruk'a' riche (rixin) chi nuq'uek chuwacak'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri trigo ri nuchayuj ca ri', yari' ri numol y nuyec. Yac'a ri raken ri trigo ri nuc'uaj el cak'ik', xa nuporoj pa k'ak' ri majun bey nichuptej ta. Can quec'ari' xtuben ri jun achi ri xtipe, xcha' ri Juan.
18 Q'uiy c'a tzij ri achi'el re' ri xerubij ri Juan riche (rixin) chi xerupixabaj ri winek, tek xutzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
19 Chuka' ri Juan xchapon chare ri Herodes, ri jun chique ri ye caji' aj k'atbel tak tzij chupan ri tiempo ri' y xubij chare: Riyit ma utz ta abanon ruma ac'amon ka ri Herodías, rixjayil ri awach'alal Felipe, xcha' chare. Y ma xu (xe) ta wi ri' ri xubij chare, xa can xerunataj chuka' ri nic'aj chic rumac ri ye rubanalon ri Herodes.
20 Y ri Herodes xa xnimatej c'a anej más ri rumac, ruma xutz'apij ri Juan pa cárcel.
21 Y xc'ulwachitej c'a chi tek ntajin yeban bautizar ri winek, xban chuka' bautizar ri Jesús. Y tek ri Jesús ntajin c'a chi oración, yac'ari' tek xjakatej ri caj.
22 Y ri Lok'olaj Espíritu can tz'etetel wi ri xka pe pa ruwi' ri Jesús. Can achi'el jun palomax ri xka pe pa ruwi' Riya'. Y yac'ari' tek c'o jun ch'abel ri xpe chila' chicaj y xubij: Yit c'a riyit ri Nuc'ajol y can sibilaj yatinwajo', y can nucukuban wi nuc'u'x awuq'ui, xcha' ri ch'abel ri'.
23 Chupan ri tiempo ri', ri Jesús c'o achi'el xa juwinek lajuj rujuna'. Can yac'ari' tek xuchop ri rusamaj. Y pa quic'u'x ri winek chi ri Jesús can ruc'ajol wi ri José. Ri José ruc'ajol ca ri Elí.
24 Y ri Elí, ruc'ajol ca ri Matat, y ri Matat ruc'ajol ca ri Leví, y ri Leví ruc'ajol ca ri Melqui, y ri Melqui ruc'ajol ca ri Jana, y ri Jana ruc'ajol ca jun chic achi ri José rubi'.
25 Y ri José, ruc'ajol ca ri Matatías, y ri Matatías ruc'ajol ca ri Amós, y ri Amós ruc'ajol ca ri Nahum, y ri Nahum ruc'ajol ca ri Esli, y ri Esli ruc'ajol ca ri Nagai.

Lucas 3:4-25 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

4 Y re Dios can xuban-va re rubin can cha re Isaías, re rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha, y re rutz'iban can reja' nubij quire': Xtic'ue' c'a jun ache chupan jun lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, y ja reja' re xtitzijon re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak re xque'bapon riq'uin. Y xtubila' chique: Tichojmersaj rubey re ic'aslen, roma re Ajaf xa can nipa-yan.
5 Y tak nichojmersas jun bey, nic'atzin che ye'muk re sivan, ye'kasas re lomas, re ruyalon vuelta nic'atzin che choj niban cha, y re tinitak li'on niban cha.
6 Y conojel vinak xtiquitamaj che c'o Jun re xtitiquir yojrucol chach re kamac, y re Jun re' riq'uin re Dios pitinak-va, quire' nubij chupan re libro re rutz'iban can re profeta Isaías re rusamajel re Dios.
7 Y quire' c'a nubij re Juan chique re vinak re ye'bapon riq'uin chin che ye'ban-a bautizar: Yex can yix ancha'l itzel tak cumatz re yixnumaj chach re ruyoval re Dios re nika pan ive', roma nijo' yixcolotaj chach re namalaj castigo re xtutak-pa re Dios re tiempo pitinak. ¿Anchique xbin chiva che quire' tibana'?
8 Yex tiene que nic'ut che katzij xjalataj re ic'aslen chach re Dios. Y man tinojij-ka che xaxe roma yex can yix rey-rumam can re Abraham mare' xquixcolotaj, man quire-ta. Roma xe-ta re Dios nrajo', hasta re aboj re ye'tz'etela' vova' nuban chique che can-ta ye'oc rey-rumam re Abraham.
9 Re castigo re nuya' re Dios nipa-yan. Reja' xtuban ancha'l nuban jun ache re ruc'uan chic ricaj chin che ye'rukasaj re che' re xa manak otz quivach niquiya'. Y ronojel re che' re xque'rukasaj xtunem quik'ak'al, xcha' re Juan.
10 Y re vinak re ye'c'axan-apo chin re Juan, xquic'utuj cha: ¿Andex como ruc'amon che nakaban? xe'cha'.
11 Y re Juan xubij chique: Anchique chiva yex re c'o ca'e' rutziak, tuya' jun cha re manak rutziak. Y xabanchique chiva yex re c'o vay riq'uin, tuya' chuka' cha re manak ruay, xcha' chique.
12 Y jec'o-apo chuka' re achi'a' re je molay tak impuestos. Re achi'a' re' xe'bapon chin ye'ban bautizar, y xquic'utuj cha re Juan: Maestro, y yoj ¿andex re ruc'amon che nakaban?
13 Re Juan xubij chique: Xaxe re impuestos re bin chiva coma re autoridad, xaxe re' tic'utuj, y man tic'utuj más chique.
14 Y chuka' je'aponak je ca'e-oxe' soldados, y xquic'utuj-apo cha re Juan: Y yoj ¿andex ruc'amon che nakaban? Re Juan xubij chique: Man tilisaj qui-cosas re vinak, ya porque c'o autoridad pan ik'a'. Chuka' man titz'ucula' tzij chiquij. Xa quixc'ue' conforme riq'uin re mero re nich'ac.
15 Y re vinak re jec'o-apo riq'uin re Juan, can quiyaben c'a che nubij-ta-pa anchique reja', roma niquinojij pa tak cánma che q'uiba' re Juan jare' re Cristo, pero xa mana-ta reja' re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios.
16 Mare' re Juan xubij chique re vinak re jec'o-apo riq'uin: Yex nitz'at che yen yiximban bautizar riq'uin ya'. Pero c'o Jun re xtipa re tiempo pitinak xquixruban bautizar riq'uin re Espíritu Santo y riq'uin k'ak'. Re Jun re xtipa, c'o más ruk'ij y c'o más ru-poder que chinoch yen. Roma hasta xaxe chin che yen ninsol re ximibal-rach re ruxajab, can man ruc'amon-ta.
17 Y can ancha'l nuban jun ache cha re ru-trigo tak nuban trillar, y tak xuban-yan trillar nuxipuj rach chin quire' rion re runak' re trigo nic'ue' can y nuyac y re rij nuparoj. Y ja quire' xtuban re Jun re xtipa, xcha' re Juan. Re Jun re xtipa c'o autoridad pa ruk'a', chin nuban juzgar pa quive' re vinak re jec'o chach re ruch'ulef. Re vinak re ye'niman richin, xque'ruc'uaj chila' chicaj. Jac'a re vinak re man ye'niman-ta richin, xque'rutak chupan re k'ak' re man nichup-ta.
18 Q'uiy tzij quire' xe'rucusaj re Juan chin xe'rupaxabaj tak xutzijoj re utzulaj ch'abal chin re Dios chique re vinak.
19 Re Juan xubij cha re gobernador rubini'an Herodes: Man otz-ta re atz'amon rubanic, roma aconak-ka avxayil re ixok rubini'an Herodías re ruxayil re avch'alal rubini'an Felipe. Re Juan xunataj re' cha re Herodes, y xe'runataj chuka' nic'aj chic rumac re je'rubanalon.
20 Y re Herodes c'o más rumac xuban, roma xutz'apij re Juan pa cárcel.
21 Y tak ntajin re bautismo quichin re vinak, xban chuka' bautizar re Jesús. Tak re Jesús ntajin che oración, jare' tak xjakataj re rocaj.
22 Y re Espíritu Santo xka-pa pa rue' re Jesús ancha'l pa rubanic jun paloma. Y xc'axataj chuka' che nibex-pa cha chila' chicaj: Ja rat re Nuc'ajol, y yen camas yatinjo', y yinqui'cot aviq'uin.
23 Chupan re tiempo re', re Jesús c'o la'k treinta rujuna', jare' tak xutz'am re rusamaj. Y chiquivach re vinak, re Jesús can ruc'ajol-va re José. Re José ruc'ajol can re Elí.
24 Y re Elí ruc'ajol can re Matat, y re Matat ruc'ajol can re Leví, y re Leví ruc'ajol can re Melqui, y re Melqui ruc'ajol can re Jana, y re Jana ruc'ajol can jun chic ache rubini'an José.
25 Y re José ruc'ajol can re Matatías, y re Matatías ruc'ajol can re Amós, y re Amós ruc'ajol can re Nahum, y re Nahum ruc'ajol can re Esli, y re Esli ruc'ajol can re Nagai.