Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 2:20-46 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 2:20-46 in GT:cak:Kaqchikel

20 Ri yuk'unel niquiyala' ruk'ij y niquinimirisaj rubi' ri Dios xetzolij-e, roma ronojel ri xquic'axaj y xquitz'et, ja achel ru'in can ri ángel chique.
21 Tok xtz'akat vakxaki' k'ij richin chi ri ac'ual ni'an circuncidar, ja k'ij ri' xquiya' rubi', y JESUS rubi' xquiya', roma quiri' ru'in can ri ángel chi tubinaj ri ac'ual tok ri María man jani retal chi nic'uje' ac'ual chuk'a'.
22 Tok xtz'akat k'ij chi niquich'ajch'ojrisaj-qui' achel nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ri José y ri María xquic'uaj ri Jesús pa tinamit Jerusalem, richin xquijach ri ruc'aslen pa ruk'a' ri Ajaf Dios.
23 Quiri' xqui'en roma ri ley richin ri Ajaf nu'ij: Ri na'ey ral ri te'ej nalex, si ch'uti ala', ri ruc'aslen ri ac'ual ri' can richin vi ri Ajaf.
24 Y richin niquich'ajch'ojrisaj-qui', xqui'en achel nu'ij ri ley chi quequisuju' ca'i' ixcura' o ca'i' ch'utik palomas chuvech ri Dios.
25 Chiri' pa tinamit Jerusalem ri tiempo ri', c'o jun achi rubinan Simeón. Ri achi re' choj ruc'aslen y can nuya' ruk'ij ri Dios, c'o ri Lok'olaj Espíritu riq'uin y can royo'en chi xtipe ri Jun ri xtucolo quichin ri israelitas.
26 Ri Lok'olaj Espíritu ruk'alajrisan che ri Simeón chi man xtutz'et ta ruvech ri camic c'a ja tok rutz'eton chic can ri Jun ri xtutak-pe ri Ajaf chucolic ri rutinamit.
27 Chupan ri k'ij tok ri te'ej-tata'aj xquic'uaj ri ac'ual pa racho ri Dios richin niqui'en ri achel nu'ij ri ley, ja k'ij ri' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Simeón chi xbe pa racho ri Dios.
28 Ri Simeón xuch'elej ri ac'ual, y quire' xu'ij richin xuya' ruk'ij ri Dios:
29 Ajaf, vacami utz chic richin yinac'ol-e choch'ulef; c'o chic uxlanen pa vánima yi'e, Roma xbanataj ri achel xa'ij chuve.
30 Roma riq'uin nuvech xintz'et can ri Colonel ri petenak aviq'uin.
31 Rat xaya-pe quichin conojel quivech vinak.
32 Ja rija' niyo'on Sakil pa cánima ri man israelitas ta, Y roma rija' xtic'uje' kak'ij roj ri atinamit Israel, xcha' ri Simeón.
33 Ri José y ri rute' ri Jesús, can achique na xquina' xquic'axaj ri nu'ij ri Simeón pa ruvi' ri ac'ual.
34 Ri Simeón xuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi', y quire' xu'ij che ri María: Tatz'eta' na pe', ri ac'ual re' yo'on-pe richin chi eq'uiy israelitas xquecolotaj, pero eq'uiy ri xquetzak, y yo'on-pe richin jun retal chiquivech ri vinak roma ri Dios, pero ec'o ri xa xtiquipaba-qui' chuvech ri xtu'ij.
35 Roma rija' xtek'alajin-pe ri achique c'o pa tak cánima ri vinak, y roma ri itzel ri xti'an che ri Jesús, rat achel jun espada xtuk'asaj rupan ri avánima xtana', xcha' ri Simeón.
36 (Chuka', ka) chiri' c'o jun ixok ri'j chic rubinan Ana, riy-rumam can jun chique ri doce tata'aj quichin ri israelitas rubinan Aser, y rumi'al can jun achi rubinan Fanuel. Ri Ana re' jun profeta, y xaxe vuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil,
37 roma xa cha'anin xmalcanij can, y man xc'ule' ta chic jun bey. Rija' ochenta y cuatro chic rujuna', k'ij-k'ij ni'e-apu pa racho ri Dios, chi chak'a' chi pak'ij nuya' ruk'ij ri Dios riq'uin coch'on vayijal y oración.
38 Ri Ana jari' xjel-apu chiri', xutz'et ri najin y xuya' matiox che ri Dios. Y can nutzijoj ri ac'ual Jesús chique conojel ri aj-Jerusalem ri coyo'en quicolic pa quik'a' ri ec'o pa quivi'.
39 Tok xqui'en yan can ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xuya' ri Ajaf, ri José y ri María xetzolij pa cacho ri c'o pa Nazaret, jun tinamit ri c'o pa ru-cuenta ri Galilea.
40 Jac'a ri ac'ual niq'uiy, nic'uje-pe ruchuk'a', niq'uiyer ri no'oj c'o riq'uin y c'o ru-favor ri Dios pa ruvi'.
41 Ri rute-rutata' ri Jesús, juna-juna' yebe pa tinamit Jerusalem, tok nuka ruk'ijul ri nimak'ij pascua.
42 Tok doce chic rujuna' ri Jesús, xejote-e pa Jerusalem roma ri nimak'ij pascua, achel quibanon-pe juna-juna'.
43 Tok xek'ax ruk'ijul ri nimak'ij, ja etzolijnak chicacho chiri', man xquina'ej ta chi ri Jesús xa xc'uje' can pa tinamit Jerusalem.
44 Rije' xquinojij chi ri ac'ual benak chiquicojol ri junan epetenak quiq'uin, y quiri' xebin jun k'ij. Xa c'a ja tok xquic'utula' chique ri (calpachel, caj-c'uaxel) y chique ri queteman quivech, c'ajari' xquina'ej chi xa man petenak ta quiq'uin.
45 Y roma man xquil ta, ri José y ri María niquicanola' ri ac'ual xetzolij chic jun bey c'a pa tinamit Jerusalem.
46 Oxi' k'ij tisatz can ri ac'ual chiri', c'ajari' xquil pa racho ri Dios, tz'uyul-apu chiquicojol ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nrac'axaj ri niqui'ij y c'o nuc'utula-apu chique.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 2 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 2:20-46 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

20 Ri aj-yuk'a' xetzolej c'a. Pero rije' niquiyala' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios y niquinimirisala' ri rubi'. Rije' que c'a ri' niquiben roma ronojel ri quitz'eton y cac'axan chic. Can xbanatej-vi c'a achi'el ri rubin can ri ángel.
21 Can c'a man jani rutzijol chi nic'oje' ta c'a ral ri María chiri', tok jun ángel xubij chi ri ac'ual ri xtralaj xtubini'aj Jesús. Y can que c'a re' xubini'aj can ri ac'ual tok c'a vakxaki' k'ij talex. Y ja k'ij chuka' ri' tok xban ri circuncisión chire, achi'el ri nubij ri ruch'abel ri Dios chi c'o chi niban.
22 Y tok xtz'aket c'a ri k'ij achi'el nubij ri ley richin ri Moisés, chi ri ixoki' ri xe'alan c'o chi niquich'ajch'ojirisaj-qui', ri María can queri' vi xuben. Y tok xebe c'a chubanic ri ch'ajch'ojirisanic ri' c'a chila' pa rachoch ri Dios pa Jerusalem, ri María y ri José can xquic'uaj c'a chuka' ri Jesús richin chi can jac'ari' nequic'utu' can ri ac'ual pa rachoch ri Dios.
23 Queri' xquiben roma ri ley richin ri Ajaf Dios nubij chi ronojel nimalaxel-ala' pa jun jay, can richin vi ri Dios.
24 Ri José y ri María can xquiben-vi c'a ri nubij chupan ri ley richin ri Ajaf Dios, ri nich'on chirij ri ch'ajch'ojirisanic. Rije' xquiya' c'a chuvech ri Dios ca'i' palomas, roma ri ley can nubij-vi c'a: Ca'i' palomas e nima'k o ca'i' tak cocoj.
25 Y chiri' pa tinamit Jerusalem ri tiempo ri', c'o c'a jun achin rubini'an Simeón. Re jun achin c'a re', choj ri ruc'aslen y yo'ol ruk'ij ri Dios. Ri Simeón, can c'o-vi c'a ri Lok'olej Espíritu riq'uin y royoben chuka' tok xtipe ri Cristo chucolic ka rija' y chiquicolic ri ch'aka' chic israelitas.
26 Y ri Lok'olej Espíritu ruk'alajirisan chic c'a chire ri Simeón chi man xtutz'et ta ri camic c'a tok rutz'eton chic na can ri Cristo, ri xtutek-pe ri Ajaf Dios.
27 Y chupan c'a ri k'ij tok ri te'ej-tata'aj xquic'uaj ri ac'ual pa rachoch ri Dios richin niquiben achi'el ri nubij ri ley, can jac'a chuka' k'ij ri' tok xapon ri Simeón pa rachoch ri Dios, roma queri' xrajo' ri Lok'olej Espíritu.
28 Ri Simeón xuch'elej c'a ri ac'ual, y richin chi xuya' ruk'ij ri Dios, xubij c'a:
29 Ajaf, vacami c'a xa can utz chic chi yinavelesaj-el, xa can c'o chic el uxlanen pa vánima yibe, roma can achi'el ri abin chuve, can queri' xbanatej.
30 Ri runak'-nuvech xquitzu' yan c'a can ri Colonel ri petenek aviq'uin rat,
31 ri xaya-pe rat quichin conojel ri vinek.
32 Ja rija' chuka' ri Sakil quichin ri vinek man e israelitas ta, roma ja rija' ri xtik'alajirisan ri abey rat chiquivech. Y roj ri atinamit Israel, roma can chikacojol xalex-vi ri Colonel, q'uiy utzil xtikac'ul y xtic'oje' kak'ij-kac'ojlen, xcha' ri Simeón.
33 Y ri José y ri María ri te'ej can achique la c'a xcac'axaj ri xubila' ri Simeón chirij ri ac'ual.
34 Y jac'ari' tok ri Simeón xuben jun oración coma ri José y ri María, richin ja ta ri Dios ri xturtisan quichin. Tok rubanon chic ka orar ri Simeón, xubij c'a chire ri María, ri rute' ri ac'ual: Tavac'axaj na pe', re ac'ual re' nim ri samaj yo'on-pe chire roma ri Dios. Y roma rija', e q'uiy chique ri kavinak israelitas xquecolotej. Y e q'uiy chuka' ri xquetzak, roma xtiquetzelaj janíla.
35 Can roma c'a rija' tok xtek'alajin-pe ri etzelal c'o pa tak cánima ri vinek. Y ri Simeón xubij chuka' chire ri María: Roma ri itzel ri xtiban chire ri Jesús, xtipe k'axo'n aviq'uin rat. Xtana' c'a chi can achi'el jun ch'ich' ri xtusoc ri avánima, xcha' ri Simeón.
36 Chiri' c'a pa rachoch ri Dios c'o c'a jun ixok rubini'an Ana. Rija' k'alajirisey c'a richin ri nibix chire roma ri Dios. Rija' rumi'al can jun achin rubini'an Fanuel, y riy-rumam can ri Aser, ri jun achin xc'oje' ojer can. Re Ana c'a re' ti ri'j chic. Rija' c'a co'ol tok xc'ule'. Y xaxe vuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, roma xa chanin xquen-el (xcom-el) ri achin chuvech.
37 Man riq'uin ri' man xc'ule' ta chic jun bey. C'o chic c'a ochenta y cuatro rujuna', y can nic'oje' c'a pa rachoch ri Dios k'ij-k'ij. Q'uiy c'a bey nuben chi man niva' ta, richin nuben orar. Nuya' c'a ruk'ij ri Dios chi pak'ij chi chak'a'.
38 Tok ri Ana xutz'et ri ti ac'ual Jesús, rija' xbe-apo riq'uin. Y janíla c'a xmatioxin chire ri Dios roma ri ac'ual ri', roma xunabej chi ja Colonel ri'. Y xuchop c'a rutzijoxic chique ri vinek ri e oyobeyon richin re Colonel re', ri chiri' pa Jerusalem.
39 Ri José y ri María xquiben c'a ronojel ri nuchilabej ri Ajaf Dios chupan ri ru-ley, ri c'o chi niquiben tok c'a juba' talex jun ac'ual. C'ari' xetzolej pa cachoch chiri' pa Nazaret. Re tinamit re' c'a pa Galilea nicanej-vi can.
40 Y ri ac'ual xuchop c'a ruq'uiyinen, y nic'oje' chuka' el ruchuk'a'. Rija' can ninimer c'a el riq'uin etamabel, y c'o ri rutzil ri Dios pa ruvi'.
41 Ri María y ri José ri e rute-rutata' ri Jesús, can ronojel c'a juna' yebe pa tinamit Jerusalem. Rije' yebe chiri' pa Jerusalem tok napon ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas ri rubini'an pascua.
42 Y xapon chic c'a jun bey ri k'ij richin ri quinimak'ij ri'. Ri Jesús tz'aket chic c'a cablajuj rujuna' tok xebe c'a pa Jerusalem. Xebe c'a pa tinamit, can achi'el vi niquiben ri quivinak israelitas.
43 Tok ic'ovinek chic c'a can ri nimak'ij pascua, ri María y ri José xetzolin chicachoch. Pero rije' man quetaman ta c'a chi ri ac'ual Jesús xa xc'oje' ajc'a can chiri' pa tinamit Jerusalem.
44 Ri José y María can quicukuban-ka quic'u'x chi ri ac'ual benek, y queri' xebiyin jun k'ij. Pero xquinabej chi man benek ta, c'a tok xquic'utula' na chique ri cach'alal y chique ri quetaman quivech.
45 Y roma ri man xquil ta, ri José y ri María xetzolin can chucanoxic ri ac'ual c'a pa tinamit Jerusalem.
46 C'a pa rox k'ij c'a chire tok ri María y ri José quisachon ri ac'ual, c'ari' xquil. Rije' xquil c'a ri ac'ual chiri' pa rachoch ri Dios chiri' pa Jerusalem. Ri ac'ual tz'uyul-apo quiq'uin ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley, nrac'axaj ri niquibij y c'o chuka' ri yeruc'utula-apo rija' chique.

San Lucas 2:20-46 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

20 Ri yuk'uy xetzolij c'a. Pero rije' nquiyala' c'a ruk'ij ri Dios y nquinimirsala' ri rubi'. Rije' quiri' c'a nquibün roma ronojel ri quitz'eton y cac'axan chic. Xbanatüj-vi c'a cachi'el ri rubin can ri ángel.
21 C'a man jani rutzijol que nc'uje' ta c'a ral ri María chiri', tok jun ángel xbij que ri ac'ual ri nralaj nubini'aj Jesús. Y quere' c'a xubini'aj can ri ac'ual tok c'a ocho k'ij xalüx. Y ja k'ij ri' chuka' tok xban ri circuncisión chin, ri jun retal ri xquibün ri israelitas pa ruch'ac'ul jun ac'ual ala' que ja richin ri tinamit ri Dios, cachi'el ri nbij ri rutzij ri Dios que nc'atzinej que nban.
22 Y tok xtz'aküt c'a ri k'ij cachi'el nbij ri ley richin ri Moisés, que ri ixoki' ri xe'alan nc'atzinej que nquich'ajch'ojrisaj-qui', ri María quiri' vi xbün. Y tok xebe c'a chubanic ri ch'ajch'ojrisanic ri' c'a chila' pa racho ri Dios pa Jerusalén, ri María y ri José xquic'uaj c'a chuka' ri Jesús richin que jari' nbequic'utu' can ri ac'ual pa racho ri Dios.
23 Quiri' xquibün roma ri ley richin ri Ajaf Dios nbij que ronojel nabey ac'ual ala' pa tak familia, richin vi ri Dios.
24 Ri José y ri María xquibün-vi c'a ri nbij chupan ri ley richin ri Ajaf Dios, ri nch'o pari' ri ch'ajch'ojrisanic. Rije' xquiya' c'a chuvüch ri Dios ca'i' palomas, roma ri ley nbij-vi c'a: Ca'i' palomas ye nimak' o ca'i' tak cocoj.
25 Y chiri' pa tinamit Jerusalén ri tiempo ri', c'o c'a jun achi rubini'an Simeón. Ri jun achi c'a ri', choj ri ruc'aslen y yo'ol ruk'ij ri Dios. Ri Simeón, c'o-vi c'a ri Lok'olüj Espíritu riq'uin y royoben chuka' tok npu'u ri Cristo chucolic ka rija' y chiquicolic ri ch'aka chic israelitas.
26 Y ri Lok'olüj Espíritu ruk'alajrisan chic c'a chin ri Simeón que man ncom tüj yan nabey si nabey man rutz'eton tüj can ruvüch ri Cristo, ri nutük-pe ri Ajaf Dios.
27 Y chupan c'a ri k'ij tok ri te'ej-tata'aj xquic'uaj ri ac'ual pa racho ri Dios richin nquibün cachi'el ri nbij ri ley, ja k'ij ri' chuka' tok xapon ri Simeón pa racho ri Dios, roma quiri' xrajo' ri Lok'olüj Espíritu.
28 Ri Simeón xuch'elej c'a ri ac'ual, y richin que xuya' ruk'ij ri Dios, xbij c'a:
29 Ajaf Dios, vocomi c'a xa utz chic que nquinavelesaj-e, xa c'o chic e uxlanen pa vánima nquibe, roma cachi'el ri abin chuve, quiri' xbanatüj.
30 Ri runak'-nuvüch xquitz'et yan can c'a ri Colonel ri petenük aviq'uin rat,
31 ri xaya-pe rat quichin conojel ri vinük.
32 Ja rija' chuka' ri Sük quichin ri vinük man ye israelitas tüj, roma ja rija' ri nk'alajrisan ri abey rat chiquivüch. Y roj ri atinamit Israel, roma chikacojol xalüx-vi ri Colonel, q'uiy utz nkil y nc'uje' kak'ij, xbij ri Simeón.
33 Y ri José y ri María ri te'ej xsatz quic'u'x tok xcac'axaj ri xubila' ri Simeón pari' ri ac'ual.
34 Y jari' tok ri Simeón xbün jun oración coma ri José y ri María, richin ja ta ri Dios ri nuya' ru-bendición pa quivi'. Tok rubanun chic ka orar ri Simeón, xbij c'a chin ri María, ri rute' ri ac'ual: Tavac'axaj na pe', ri ac'ual re' nim ri samaj yo'on-pe chin roma ri Dios. Y roma rija', ye q'uiy cheque ri kavinak israelitas nyecolotüj. Y ye q'uiy chuka' ri nyetzak, roma juis nquetzelaj.
35 Roma c'a rija' tok nyek'alajin-pe ri itzel c'o pa tak cánima ri vinük. Y ri Simeón xbij chuka' chin ri María: Roma ri itzel ri nban chin ri Jesús, npu'u k'oxon aviq'uin rat. Nana' c'a que cachi'el jun ch'ich' ri nusoc ri avánima, xbij ri Simeón.
36 Chiri' c'a pa racho ri Dios c'o c'a jun ixok rubini'an Ana. Rija' jun ri nk'alajrisan c'a richin ri nbix chin roma ri Dios. Rija' rumi'al can jun achi rubini'an Fanuel, y ruxquin-rumam can ri Aser, ri jun achi xc'uje' ojer can. Ri Ana ri' ya ri'j chic oc. Rija' c'a man q'uiy tüj c'o rujuna' tok xc'ule'. Y xaxe siete juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, roma xa chanin xcom-e ri achi chuvüch.
37 Man riq'uin tüj ri' man xc'ule' tüj jun bey chic. C'o chic c'a ochenta y cuatro rujuna', y nc'uje' c'a pa racho ri Dios k'ij-k'ij. Q'uiy mul c'a nbün que man nva' tüj, richin nbün orar. Nuya' c'a ruk'ij ri Dios chi pak'ij chi chak'a'.
38 Tok ri Ana xutz'et ri vit ac'ual Jesús, rija' xbe-apu riq'uin. Y juis c'a xmatioxin chin ri Dios roma ri ac'ual ri', roma xunabej que jari' ri Colonel. Y xutz'om c'a rutzijosic cheque ri vinük ri ye oyobeyon richin ri Colonel re', chiri' pa tinamit Jerusalén.
39 Ri José y ri María xquibün c'a ronojel ri nuchilabej ri Ajaf Dios chupan ri ru-ley, ri nc'atzinej que nquibün tok c'ate ba' xalüx jun ac'ual. C'ateri' xetzolij chi cacho chiri' pa tinamit Nazaret. Ri tinamit ri' c'a pa ruch'ulef Galilea ncanaj-vi can.
40 Y ri ac'ual xutz'om c'a ruq'uiyilen, y xa ntajin nc'uje-e más ruchuk'a'. Rija' ntajin nq'uiyür más runa'oj, y c'o ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios pari'.
41 Ri María y ri José ri ye rute-rutata' ri Jesús, ronojel c'a juna' nyebe pa tinamit Jerusalén. Rije' nyebe chiri' pa Jerusalén tok napon ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas ri rubini'an pascua.
42 Y xapon chic c'a jun bey ri k'ij richin ri quinimak'ij ri'. Ri Jesús rutz'aksan chic c'a doce rujuna' tok xebe c'a pa Jerusalén. Xebe c'a pa tinamit, cachi'el vi nquibün ri quivinak israelitas.
43 Tok c'unük chic can c'a ri quinimak'ij ri israelitas ri rubini'an pascua, ri María y ri José xetzolij chicacho. Pero rije' man quetaman tüj c'a que ri ac'ual Jesús xa xcanaj can chiri' pa tinamit Jerusalén.
44 Ri José y María quiyo'on-ka cánima que ri ac'ual benük, y quiri' xebiyin jun k'ij. Pero tok xquinabej que man benük tüj, c'ateri' tok xquic'utula' na cheque ri coxpochel y cheque ri quetaman quivüch.
45 Y roma ri man xquil tüj, ri José y ri María xetzolij chic jun bey chucanoxic ri ac'ual c'a pa tinamit Jerusalén.
46 C'a pa rox k'ij tok quisatzon ri ac'ual, c'ateri' tok ri José y ri María xbequila'. Rije' xquil c'a ri ac'ual chiri' pa racho ri Dios chiri' pa Jerusalén. Ri ac'ual tz'uyul-apu quiq'uin ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, nrac'axaj ri nquibij y c'o chuka' ri nyeruc'utula-apu rija' cheque.

San Lucas 2:20-46 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

20 Y ri achi'a' ri yechajin ovejas xetzolaj chic e. Pero reje' niquiya' ruk'ij ri Dios roma ronojel ri xquitzu' y xquic'oxaj. Can xbanataj-wi anche'l ri xu'ij can ri ángel.
21 Can c'a man jani rutzijol chi nic'ue' ral ri María, cuando jun ángel xu'ij chi ri ac'ual ri xtralaj xtubinaj Jesús. Y can quiri' xubinaj can ri ne'y cuando c'aja' oc wakxaki' k'ij talex. Y ja k'ij ri' cuando x-an ri circuncisión che, anche'l ri nu'ij rutzij ri Dios chi ni'an na-wi.
22 Y cuando xtzakon ri k'ij anche'l nu'ij ru-ley ri Moisés, chi ri ixoki' ri nic'ue' cal tiquijosk'ij-qui', ri María can quiri-wi xu'on. Y pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem xebe-wi. Ri José y María can xquic'uaj chuka' ri Jesús chi ne'quic'utu' pa rocho ri Dios.
23 Quiri' xqui'en roma ru-ley ri Ajaf Dios nu'ij: Ri na'ey ala' ri xtalex pa jun jay, ri' can richi ri Dios.
24 Ri José y María can xqui'en-wi anche'l nu'ij chupa ru-ley ri Ajaf Dios. Reje' xquiya' chech ri Dios ca'i' palomas, roma ri ley can nu'ij-wi: Ca'i' palomas je nim o ca'i' tak cocoj.
25 Y chiri' pa tenemit Jerusalem ri tiempo ri' c'o jun achi rubinan Simeón. Ri jun achi re' can choj ruc'aslen y can nuya' ruk'ij ri Dios. Ri Simeón can c'o-wi ri Espíritu Santo riq'uin y ruyoben chuka' cuando xtipe ri Cristo chi nicolotaj raja' y chi yecolotaj ri ch'aka chic israelitas.
26 Y ri Espíritu Santo ruk'alajin chic che ri Simeón chi manak xticom, xa manak xtutzu' can rech ri Cristo, ri xtutak-pe ri Ajaf Dios.
27 Y chupa ri k'ij cuando ri te'j-tata'j xquic'uaj ri ne'y pa rocho ri Dios chi niqui'en anche'l ri nu'ij ri ley, can ja k'ij ri' xapon ri Simeón pa rocho ri Dios, roma quiri' xrojo' ri Espíritu Santo.
28 Ri Simeón xuk'etej ri ne'y, y chi xuya' ruk'ij ri Dios xu'ij:
29 Ajaf, cami xa can utz chic chi yicom-e, xa can c'o chic uxlanen pa wánima, roma can anche'l ri a'in chue, can quiri' xbanataj.
30 Ri nuech xquitzu' yan can ri nicolo kachi, ri petenak awiq'uin ret,
31 ri xatak-pe ret quichi conojel winak.
32 Ja raja' chuka' ri Sakil quichi ri winak ri man je israelitas ta, roma ja raja' ri xtik'alajin ri abey ret chiquiwech. Y roj ri atenemit Israel can xtic'ue' kak'ij, roma can chikacojol xalex-wi ri nicolo quichi ri winak, xcha' ri Simeón.
33 Ri José y María ri te'j, can anchique la c'a xquic'oxaj ri xu'ij ri Simeón chirij ri ne'y.
34 Y c'ajari' ri Simeón xu'on jun oración pa quiwi' ri José y ri María, chi quiri' ja' ta ri Dios ri xtibano bendecir quichi. Cuando rubanon chic ka orar ri Simeón, xu'ij che ri María, ri rute' ri ne'y: Tac'oxaj na pe', ri ne'y re' nim ri samaj yo'n-pe che roma ri Dios. Y roma raja', je q'uiy chique ri kawinak israelitas xquiecolotaj. Y je q'uiy chuka' ri xquietzak, roma can itzel xtiquitzu'.
35 Can roma raja' xte'k'alajin-pe ronojel ri jec'o pa tak cánima ri winak, ri utz y ri man je utz ta. Y ri Simeón xu'ij chuka' che ri María: Roma ri xti'an che ri Jesús, c'o ruquiy (k'axon) xtana' ret; can anche'l jun espada ri xtusoc ri awánima, xcha' ri Simeón.
36 Chiri' pa rocho ri Dios c'o chuka' jun ixok rubinan Ana. Raja' can nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios. Raja' rumi'al can jun achi rubinan Fanuel, y ru-familia can ri Aser, ri jun achi xc'ue' ojer can. Ri Ana re' can ri'j chic. Raja' c'a co'l cuando xc'ule'. Y xe wuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, roma xa ch'anin xcom-e ri achi chech.
37 Y raja' man xc'ule' ta chic jun mej (bey). C'o yan ochenta y cuatro rujuna', y can c'o pa rocho ri Dios k'ij-k'ij. Raja' can nu'on ayuno y oración chi nuya' ruk'ij ri Dios, quiri' nu'on pak'ij chi chak'a'.
38 Cuando ri Ana xutzu' ri ne'y, xbe-apo riq'uin. Y can xuya' matiox che ri Dios roma ri ne'y ri'. Y xutz'om rutzijoxic chique ri winak aj-Jerusalem ri can quiyoben chi yecol, chi ja xoka ri Jun ri xticolo quichi.
39 Ri José y María xqui'en ronojel ri nu'ij ri Ajaf Dios chupa ri ru-ley, ri can nic'atzin niqui'en cuando c'o yan jun jani' k'ij talex jun ac'ual. C'ajari' xetzolaj pa cocho pa Nazaret. Ri tenemit re' c'a pa Galilea c'o-wi.
40 Y ri ac'ual niq'uiy y nic'ue-ka ruchuk'a' benak. Raja' can niq'uiyer runo'j (runa'oj), y c'o ru-bendición ri Dios pa ruwi'.
41 Ri María y José, rute-rutata' ri Jesús, can juna-juna' yebe pa tenemit Jerusalem cuando napon ri k'ij chi ri nimak'ej ri ni'ix pascua che.
42 Quiri' chuka' xqui'en cuando ri Jesús cablajuj rujuna' y xapon chic jun mej (bey) ri nimak'ej ri'. Reje' xebe c'a pa tenemit Jerusalem roma can quiri-wi niqui'en ri quiwinak israelitas.
43 Y cuando xk'ax yan ri nimak'ej pascua, María y José xetzolaj chicocho. Pero reje' man quieta'n ta chi ri Jesús xa xc'ue' can chiri' pa tenemit Jerusalem.
44 Ri José y María can xquinojij chi ri ac'ual can benak-wi chiquicojol ri winak, y quiri' xebin jun k'ij. Pero cuando xquina'ej chi xa man benak ta, ja xquic'utula' chique ri qui-familiares y chuka' chique ri quieta'n quiwech.
45 Y roma man xquiwil ta, ri José y María xetzolaj chi niquicanoj ri ac'ual c'a pa tenemit Jerusalem.
46 C'o yan oxi' k'ij tisatz (tisach) ri ac'ual, c'ajari' xquiwil. Reje' xquiwil ri ac'ual pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem. Ri ac'ual ch'ocol-apo quiq'uin ri achi'a' maestros chi ri ley, nuc'oxaj ri niqui'ij y c'o chuka' ri nuc'utuj-apo raja' chique.
San Lucas 2 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 2:20-46 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

20 Y ri ncaꞌchajin ovejas xaꞌtzalaj chiquij niquiꞌan nem cha ri rubꞌeꞌ ri Dios, y niquiyaꞌ jeꞌ rukꞌij ruma nojiel ri xquitzꞌat y xcaꞌxaj, can xbꞌanataj incheꞌl ri xuꞌej can ri ángel.
21 Antok xtzꞌakat ocho (vakxakiꞌ) kꞌij talax ri acꞌual, xꞌan ri circuncisión cha, y JESUS ri rubꞌeꞌ ri xquiyaꞌ, ruma ja bꞌiꞌaj reꞌ ri xuꞌej can ri ángel cha ri María, antok cꞌa majaꞌ cꞌo encinta (embarazada).
22 Y antok xtzꞌakat ri kꞌij incheꞌl nuꞌej ri ru-ley ri Moisés chi ri ixokiꞌ ri nicꞌujieꞌ cal niquiꞌan purificar-quiꞌ, ri María y ri José xquicꞌam-pa ri acꞌual pa tanamet Jerusalén chi niquiꞌan presentar choch ri Ajaf Dios.
23 Quireꞌ xquiꞌan ruma ri ru-ley ri Ajaf Dios nuꞌej: Nojiel naꞌay alaꞌ ri xtalax, can richin ri Dios.
24 Ri José y ri María can xquiꞌan incheꞌl nuꞌej chupan ri ru-ley ri Ajaf Dios. Ijejeꞌ xquiyaꞌ choch ri Dios caꞌyeꞌ paluomix, ruma ri ley nuꞌej: Caꞌyeꞌ paluomix nimaꞌk o caꞌyeꞌ chꞌuteꞌk.
25 Y chireꞌ pa tanamet Jerusalén ri tiempo reꞌ, cꞌo jun ache rubꞌinan Simeón. Ri jun ache reꞌ can choj rucꞌaslien y can nuyaꞌ rukꞌij ri Dios. Ri Simeón can cꞌo ri Espíritu Santo riqꞌuin y royoꞌien chi ncaꞌcuol ri israelitas.
26 Y ri Espíritu Santo ruꞌeꞌn chic cha ri Simeón chi man nicon ta yan, cꞌa ja-na cꞌa antok rutzꞌatuon chic can ri Cristo ri xtutak-pa ri Ajaf Dios.
27 Y chupan ri kꞌij antok ri rutie-rutataꞌ ri xuluꞌ Jesús xquicꞌuaj pa templo chi niquiꞌan incheꞌl ri nuꞌej ri ley, can ja kꞌij reꞌ xalka ri Simeón pa templo, ruma quireꞌ xrajoꞌ ri Espíritu Santo.
28 Ri Simeón xukꞌatiej ri xuluꞌ, y richin xuyaꞌ rukꞌij ri Dios xuꞌej:
29 Ajaf, vacame cꞌa ri in a-siervo xa can otz chic chi nquicon-el, xa can cꞌo chic paz viqꞌuin, ruma incheꞌl ri aꞌeꞌn chuva, can quireꞌ xbꞌanataj.
30 Ri nakꞌanoch xquitzꞌat can ri Salvador (caloy-kichin) ri patanak aviqꞌuin,
31 ri xaya-pa atreꞌ chiquivach quinojiel vinak.
32 Jajaꞌ jeꞌ ri Luz quichin ri man israelitas ta, ruma jajaꞌ ri xticꞌutu ri abꞌiey chiquivach. Y ojreꞌ ri atanamit Israel can xticꞌujieꞌ kakꞌij ruma jajaꞌ, xchaꞌ ri Simeón.
33 Ri José y ri María can xaꞌchapataj antok xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Simeón chirij ri xuluꞌ.
34 Y después ri Simeón xaꞌruꞌon bendecir ri José y ri María. Antok rubꞌanun chic quireꞌ, xuꞌej cꞌa cha ri María, ri rutieꞌ ri xuluꞌ: Tavaxaj cꞌa, ruma ri xuluꞌ reꞌ, iqꞌuiy chiquivach ri kavanakil israelitas xcaꞌcolotaj. Y iqꞌuiy jeꞌ ri xcaꞌtzak, ruma can itziel xtiquitzꞌat.
35 Can jajaꞌ cꞌa xtibꞌano chi xtikꞌalajin-pa ri itziel ri cꞌo riqꞌuin cánima ri vinak. Y xtanaꞌ cꞌa atreꞌ chi can incheꞌl jun espada ri xtusoc ri avánima, xchaꞌ cha.
36 Chireꞌ pa templo cꞌo jeꞌ ri Ana ri profetisa. Jajaꞌ rumiꞌal can jun ache Fanuel rubꞌeꞌ, y rumáma can ri Aser, ri jun ache ri xcꞌujieꞌ ojier can. Ri Ana reꞌ jumul chic aviela. Jajaꞌ cꞌa coꞌl-oc antok xcꞌulieꞌ. Y joꞌc siete (vukuꞌ) junaꞌ xquicꞌuaj-quiꞌ riqꞌuin ri rachajil, ruma xa chaꞌnin xcon-el ri ache choch.
37 Y jajaꞌ malcaꞌn durante ochenta y cuatro junaꞌ, y can kꞌij-kꞌij nicꞌujieꞌ pa templo. Jajaꞌ nuꞌon ayuno y oración chi nuyaꞌ rukꞌij ri Dios, y quireꞌ nuꞌon chi pakꞌij chi chakꞌaꞌ.
38 Antok ri Ana xutzꞌat ri xuluꞌ, xꞌa-apa riqꞌuin. Y xuyaꞌ tiox bꞌaꞌ cha ri Dios ruma ri xuluꞌ reꞌ. Y chica ri vinak aj-Jerusalén ri quiyoꞌien chi ncaꞌcuol, xutzꞌom rutzijoxic chirij ri acꞌual.
39 Ri José y ri María xquiꞌan nojiel ri nuꞌej ri Ajaf Dios chupan ri ru-ley, ri nicꞌatzin chi niꞌan antok cꞌa jubꞌaꞌ kꞌij talax jun acꞌual. Después xaꞌtzalaj chiquij chicachuoch Nazaret, ri cꞌo chupan Galilea.
40 Y ri acꞌual niqꞌuiy y nicꞌujie-ka ruchukꞌaꞌ bꞌanak. Y nicꞌujieꞌ más runoꞌj, y cꞌo ri ru-favor ri Dios paroꞌ.
41 Ri rutie-rutataꞌ ri Jesús, can juna-junaꞌ ncaꞌa pa tanamet Jerusalén antok nalka ri kꞌij richin ri namakꞌej Pascua.
42 Y antok ri Jesús cꞌo chic doce (cabꞌalajuj) rujunaꞌ y xalka chic jun bꞌay ri namakꞌej Pascua, ijejeꞌ xaꞌa cꞌa pa tanamet Jerusalén, incheꞌl ri costumbre ri niquiꞌan quinojiel ri israelitas.
43 Antok ya kꞌaxnak chic ri namakꞌej Pascua, ri María y ri José xquitzꞌom bꞌay chi xaꞌtzalaj chiquij chicachuoch, pero ijejeꞌ man cataꞌn ta chi ri acꞌual Jesús xa xcꞌujieꞌ can chireꞌ pa tanamet Jerusalén.
44 Ijejeꞌ xquiꞌan pensar chi ri acꞌual bꞌanak chiquicajol ri vinak, y quireꞌ xaꞌin jun kꞌij y xquicanuj quiqꞌuin ri cachꞌalal y quiqꞌuin jeꞌ ri cataꞌn quivach.
45 Pero ruma man xquil ta, ri José y ri María xaꞌtzalaj chic can chi niquicanuj ri acꞌual pa tanamet Jerusalén.
46 Y kꞌaxnak chic oxeꞌ kꞌij tisach ri acꞌual, ijejeꞌ xquil ri acꞌual pa templo. Ri acꞌual tzꞌuyul-apa quiqꞌuin ri achiꞌaꞌ maestros richin ri ley, nraꞌxaj ri niquiꞌej y cꞌo jeꞌ ri nucꞌutuj-apa chica.

San Lucas 2:20-46 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

20 Ri aj yuk'a' xetzolin c'a. Y riye' niquiyala' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri Dios y niquinimirisala' ri rubi'. Riye' quec'ari' niquiben ruma ronojel ri quitz'eton y quic'axan chic. Can xbanatej wi c'a achi'el ri rubin ca ri ángel.
21 Y tek xtz'aket ri wakxaki' k'ij ri talex wi ri ac'al, xban ri circuncisión chare, y can ya chuka' k'ij ri' tek nicanox rubi', y Jesús ri rubi' ri xquiya', ruma ya bi'aj ri' ri xubij ca ri ángel chare ri María tek can c'a ma jane c'o ta alanic chrij.
22 Y tek xtz'aket c'a ri k'ij achi'el nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés, chi ri ixoki' ri xe'alan c'o chi niquich'ajch'ojsaj qui', ri María y ri José xquic'uaj c'a ri ac'al Jesús pa rachoch ri Dios pa Jerusalem, riche (rixin) chi xbequic'utu' ca chuwech ri Ajaf Dios.
23 Queri' xquiben ruma ri ruley ri Ajaf Dios nubij chi ronojel ri nabey ac'al, wi ti c'ajol (ala'), can nijach wi chare ri Dios riche (rixin) chi ntoc rusamajel.
24 Ri José y ri María can xquiben wi c'a ri nubij chupan ri ruley ri Ajaf Dios, ri nich'o chrij ri ch'ajch'ojirisanic. Riye' xequiya' c'a ca'i' palomax riche (rixin) chi xecamisex chuwech ri Dios, ruma ri ley can nubij wi c'a: Ca'i' palomax ye nima'k o ca'i' tak cocoj.
25 Y chiri' pa tinamit Jerusalem ri tiempo ri', c'o c'a jun achi ri Simeón rubi'. Ri jun achi c'a ri', can choj ri ruc'aslen y kas ya'ol ruk'ij ri Dios. Ri Simeón, can c'o wi c'a ri Lok'olaj Espíritu riq'ui y royoben chuka' tek xtipe ri Cristo riche (rixin) chi nicolotej riya' y ri rech aj Israel.
26 Y ri Lok'olaj Espíritu ruk'alajsan chic c'a chare ri Simeón chi ma nicom ta na, xticom pero c'a ya tek rutz'eton chic na ca ri Cristo, ri xtutek pe ri Ajaf Dios.
27 Y chupan c'a ri k'ij tek ri te'ej tata'aj xquic'uaj ri ac'al pa rachoch ri Dios riche (rixin) chi niquiben achi'el ri nubij ri ley, can yac'a chuka' k'ij ri' tek xapon ri Simeón pa rachoch ri Dios, ruma queri' xrajo' ri Lok'olaj Espíritu.
28 Ri Simeón xuch'elej c'a ri ac'al, y riche (rixin) chi xuya' ruk'ij ri Dios, xubij c'a:
29 Ajaf, wacami c'a ri yin asamajel xa can utz chic chi yinawelesaj el, can riq'ui c'a uxlanibel c'u'x yibe, ruma can achi'el ri abin chuwe, can queri' xbanatej.
30 Ri runak' tak nuwech xquitzu' yan c'a ca ri Colonel ri petenak awuq'ui riyit,
31 ri xaya' pe riyit quiche (quixin) quinojel ri winek.
32 Ya Riya' chuka' ri Sakil quiche (quixin) ri winek ri ma ye israelitas ta, ruma ya Riya' xtic'utu ri bey chiquiwech riche (rixin) chi ye'apon awuq'ui. Y riyoj ri yoj atinamit Israel, ruma can chkacojol xalex wi ri Colonel, q'uiy c'a utzil xtikac'ul y xtic'oje' kak'ij kac'ojlen, xcha' ri Simeón.
33 Y ri José y ri María ri rute' ri Jesús can xquimey tek xquic'axaj ri xubila' ri Simeón chrij ri ac'al.
34 Y yac'ari' tek ri Simeón xeruben bendecir ri José y ri María y c'ac'ari' xubij chare ri María, ri rute' ri ac'al: Tawac'axaj na pe', re ac'al re' nim ri samaj ri ya'on pe chare ruma ri Dios. Y ruma Riya', ye q'uiy chique ri kech aj Israel ri xquecolotej. Y ye q'uiy chuka' ri xquetzak, ruma xtiquetzelaj.
35 Can ruma c'a Riya' tek xtibek'alajin pe ri etzelal ri c'o pa tak cánima ri winek. Y ri Simeón xubij chuka' chare ri María: Ruma ri pokon ri xtiban chare ri Jesús, xtipe k'axon awuq'ui riyit. Xtana' c'a chi can achi'el jun espada ri xtusoc ri awánima, xcha' ri Simeón.
36 Chiri' c'a pa rachoch ri Dios c'o c'a jun ixok ri Ana rubi'. Riya' jun ixok ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios. Riya' rumi'al ca jun achi ri Fanuel rubi', y jun chique ri ye riy rumam ca ri Aser, ri jun achi xc'oje' ojer ca. Ri Ana c'a ri' ti ri'j chic. Riya' c'a co'ol tek xc'ule'. Pero xaxu (xaxe wi) wuku' juna' xquic'uaj qui' riq'ui ri rachijil, ruma xa chanin xcom el ri achi chuwech.
37 Y ma xc'ule' ta chic. C'o chic c'a ochenta y cuatro rujuna', y can k'ij k'ij nic'oje' pa rachoch ri Dios. Q'uiy c'a mul can ma niwa' ta, riche (rixin) chi nuben orar. Nuya' c'a ruk'ij ri Dios chi pak'ij chi chak'a'.
38 Tek ri Ana xutz'et ri ti ac'al Jesús, riya' xbe apo riq'ui. Y sibilaj c'a xmatioxin chare ri Dios ruma ri ac'al ri', ruma xunabej chi ya Colonel ri'. Y xuchop c'a rutzijoxic chique ri winek ri ye oyobeyon riche (rixin) ri Colonel ri', ri chiri' pa Jerusalem.
39 Ri José y ri María xquiben c'a ronojel ri nuchilabej ri Ajaf Dios chupan ri ruley, ri c'o chi niquiben tek c'a juba' talex jun ac'al. C'ac'ari' xetzolin pa cachoch chiri' pa Nazaret. Ri tinamit ri' c'a pa rucuenta ri Galilea c'o wi.
40 Y ri ac'al xuchop c'a ruq'uiyen, y petenak más ruchuk'a'. Y petenak chuka' más runa'oj, y c'o ri rutzil ri Dios pa ruwi'.
41 Ri María y ri José ri ye rute' rutata' ri Jesús, can ronojel c'a juna' yebe pa tinamit Jerusalem, tek napon ri k'ij riche (rixin) ri nimak'ij pascua.
42 Y xapon chic c'a jun bey ri k'ij riche (rixin) ri nimak'ij ri'. Ri Jesús c'o c'a cablajuj rujuna' tek xebe c'a pa tinamit Jerusalem, can achi'el wi niquiben ri quech aj Israel.
43 Tek k'axnek chic c'a ca ri nimak'ij pascua, ri María y ri José xetzolin chcachoch. Pero riye' ma quetaman ta c'a chi ri ac'al Jesús xa xc'oje' na c'a ca chiri' pa tinamit Jerusalem.
44 Ri José y ri María can quicukuban ka quic'u'x chi ri ac'al benak, y queri' xebiyin jun k'ij. Yac'a tek xquichop xquic'utula' chique ri cach'alal y chique ri quetaman quiwech, c'ac'ari' tek xquinabej chi xa ma benak ta.
45 Y ruma chi ma xquil ta, ri José y ri María xetzolin ca chucanoxic ri ac'al c'a pa tinamit Jerusalem.
46 C'a pa rox k'ij c'a chare ri quisachon wi ca ri ac'al, c'ac'ari' xquil ri ac'al pa rachoch ri Dios chiri' pa Jerusalem, tz'uyul apo quiq'ui ri achi'a' ri q'uiy quetaman chrij ri ley, nrac'axaj ri niquibij y c'o chuka' ri yeruc'utula' apo chique.

Lucas 2:20-46 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

20 Re ye'chajin ovejas, tak xe'tzolaj camas c'a niquiya' ruk'ij re Dios y chuka' niquibixaj rube'. Roma ronojel re xbanataj y xquitz'at, can ancha'l re xuya' rutzijol re ángel chique.
21 C'amaje-na rutzijol nic'ue' re ac'ual riq'uin re María, tak jare' jun ángel xubij cha che re ac'ual re xtic'ue' riq'uin xtubini'aj Jesús. Y can ja-va quire' xubini'aj can re ac'ual tak c'aja vakxaki' k'ij talax-va. Y ja mismo k'ij re' tak xban re circuncisión cha, ancha'l nubij re ley chin re Dios che tiene que niban.
22 Y tak xtz'akater re k'ij ancha'l nubij re ley chin re Dios re yi'on cha re Moisés, che re ixoki' re xc'ue' ac'ual quiq'uin tiene que niquijosk'ij-qui', re María tiene que xuban quire'. Y tak re María xba chin no'rjosk'ij-ri' pa rachoch re Dios chire' pa Jerusalén, re María y re José xquic'uaj-a chuka' re Jesús chin niquiban presentar pa rachoch re Dios.
23 Quire' xquiban roma re ley chin re Ajaf Dios nubij: Vo xa ala' re nabey ac'ual nalax riq'uin jun ixok, can richin-va re Dios.
24 Y re María can xuya-va chuka' re ofrenda chin re najosk'ij-avi' ancha'l nubij chupan re ley chin re Ajaf Dios. Re ofrenda re xuya' reja' chach re Dios, je ca'e' palomas, roma re ley nubij: Re je meba' c'o modo niquiya' je ca'e' palomas je nima'k o je ca'e' cocoj.
25 Y chire' pa tenemit Jerusalén re tiempo re', c'o jun ache rubini'an Simeón. Re jun ache re', choj ruc'aslen y can nuya-va ruk'ij re Dios. Re Simeón, can c'o-va chuka' re Espíritu Santo riq'uin y chuka' reja' ruyaben re Cristo tak xtipa chin no'rcola-ka chupan re rumac y chiquicolic chuka' re nic'aj chic israelitas.
26 Y re Espíritu Santo rubin chic cha re Simeón, che c'aja tak rutz'eton chic can re Cristo, re xtutak-pa re Ajaf Dios, c'ajare' xticom.
27 Y chupan re k'ij tak re te'ej-tata'aj xquic'uaj re ac'ual pa rachoch re Dios chin niquiban ancha'l nubij re ley, ja chuka' k'ij re' tak xapon re Simeón pa rachoch re Dios, roma quire' xrajo' re Espíritu Santo.
28 Re Simeón xuli'ej re ac'ual, y chin xuya' ruk'ij re Dios, xubij:
29 Ajaf, vocame xa can otz chic che yincom, roma re vánma otz nuna', roma can ancha'l re abin chua, can quire' xbanataj.
30 Vocame can xintz'at-yan re Jun re pitinak aviq'uin rat re ne'cola-ka kachin chach re kamac,
31 re xaya-pa chin ye'rucol conojel re vinak chupan re quimac.
32 Ja reja' chuka' re sakil quichin re vinak re man je israelitas-ta, roma ja reja' re xte'sekresan re abey chiquivach. Y yoj re yoj atenemit Israel, can chakacojol xalax-va reja', mare' q'uiy utzil xtakac'ul y xtic'ue' kak'ij, xcha' re Simeón.
33 Y re José y re María, can anchique-la xquina' tak xquic'axaj re xubila' re Simeón chij re ac'ual.
34 Y jare' tak re Simeón xuya' ru-bendición pa quive' re José y re María. Tak re Simeón rubanon chic-ka quire', xubij cha re María: Tac'axaj re xtimbij chava, re ac'ual re', jun namalaj samaj yi'om-pa cha roma re Dios. Y roma reja', je q'uiy chique re kavinak israelitas xque'colotaj chach re quimac. Y je q'uiy chuka' re man xque'colotaj-ta, roma itzel xtiquitz'at.
35 Y riq'uin re quire' xtiquiban cha reja', xtik'alajin andex che cosas re c'o pa tak cánma. Y re Simeón xubij chuka' cha re María: Y tak xtatz'at ronojel re xtiban cha re Jesús, re avánma camas xtik'axo y can ancha'l jun espada re xtinim riq'uin re avánma xtana', xcho'x re María.
36 Chire' pa rachoch re Dios c'o c'a jun ixok rubini'an Ana, re nutzijoj re nibex cha roma re Dios. Reja' rumi'al re jun ache xc'ue' ajuer can re xubini'aj Fanuel, y rey-rumam can re jun ache xubini'aj Aser re xc'ue' ajuer can. Re Ana c'a ba-oc rujuna' tak xc'ule'. Y xaxe vuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin re ruchijil, roma xcom-a y vocame re Ana jun ixok malca'n y re'j chic,
37 y man chic xc'ule-ta. Ochenta y cuatro chic rujuna', y nojel tiempo nic'ue' pa rachoch re Dios, che pak'ij che chak'a' nuya' ruk'ij re Dios chin nuban orar y chuka' nuban ayuno.
38 Tak re Ana xutz'at re ac'ual Jesús, reja' xba-apo riq'uin. Y camas xutioxij cha re Dios roma re ac'ual re'. Y c'are' xutz'am c'a rutzijosic chij re ac'ual re' chique re vinak re je'yabeyon chin re nicola kachin chupan re kamac chire' pa Jerusalén.
39 Re José y re María xquiban ronojel re nubij chupan re ru-ley re Ajaf Dios, re tiene que niquiban tak c'a ba' talax jun ac'ual. C'are' xe'tzolaj pa Nazaret anche' c'o-va cachoch. Re tenemit re' chin re Galilea.
40 Y re ac'ual niq'uiy y nic'ue' más ruchuk'a'. Reja' niq'uiy y nic'ue' más runa'oj, y re utzil re pitinak riq'uin re Dios c'o pa rue'.
41 Re María y re José re je rute-rutota' re Jesús, ronojel juna' ye'ba pa tenemit Jerusalén chin ne'quik'asaj re namak'ij rubini'an pascua.
42 Y tak xtz'akater-yan doce rujuna' re Jesús, jare' tak xe'ba-a pa Jerusalén chin ne'quik'asaj re namak'ij. Reje' xe'ba roma can quire-va qui-costumbre re quivinak israelitas.
43 Tak k'axnak chic re namak'ij, re María y re José xe'tzolaj chacachoch. Pero reje' man c'a xquiya-ta cuenta cha che re ac'ual Jesús xc'ue' can chire' pa tenemit Jerusalén.
44 Reje' xquinojij che re ac'ual binak chiquicojol re vinak, y quire' xe'biyin jun k'ij. Pero tak xquinabej che re ac'ual manak, c'ajare' tak xquic'utula' rutzijol chique re je quich'alal y chique re vinak re quitaman quivach.
45 Pero tak man xquivel-ta re ac'ual chiquicojol re vinak, xe'tzolaj chic jun bey pa Jerusalén chin ne'quicanoj.
46 Y oxe' k'ij c'a tisatz-va can re ac'ual, c'ajare' tak xquivel. Y re anche' xquivel-va re ac'ual, ja pa rachoch re Dios chire' pa Jerusalén, tz'uyul pa quinic'ajal re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas nuc'axaj-apo re niquibij y c'o preguntas chuka' re ye'rubanala' chique.